1. Tema
MAREA BRITANIE
iru
PERTOADA 1815-1918
Congresul de la Viena (1814-1815) consfinleSte dominalia maritimd qi
coloniald englezd.
in a doua jum6tate a secolului al XV[I-lea debuteazd in Anglia revolulia
industriald, prima tard in care munca manual6 este inlocuitd prin magini,
trecerea de la manufacturi la fabrici.
DupS indelungata domnie a lui George al III-lea de Hanovra (I760-1820),
urmeazd George al lV-lea de Hanovra (1820-1830); sunt abrogate legile care
interzic asocialiile muncitoreqti, incepe a doua fazda Revolufiei industriale (este
inauguratd prima cale feratd).
William al lV-lea de Hanovra (1830-1837) domnegte pufin. in 1832, o
prim6 lege electorald extinde dreptul de vot qi redistribuie locurile ?n Parlament
in favoarea oraqelor gi zonelor industriale; in 1833 este datd o prim6 lege asupra
fabricilor, prin ca.re se limita folosirqa muncii femeilor gi copiilor.
Regatul Unit aI Marii Britanii gi Irlandei de Nord
in
Epoca Victoriann (1837-1901)
in timpul indelungatei domnii a reginei Yictoria (1837-1901) (fiica
ducelui de Kent gi a Victoriei Luisa de Saxa-Coburg) - apogeul puterii imperiale
britanice -, societateabritanic6 a suferit schimbiri foarte importante, cum ar fi
industrializarea, expansiunea imperiald pi o mai mare democrafie. Degi sdrdcia
persista, mulli oameni duceau o vial6 prosperS.
Cend aurcat pe tron, in 1837, regina Victoria era doar o adolescentd de 18
ani qi a dornnit timp de 64 de ani, pdnd la moartea sa in 1901. (A fost c[sitoritd
cu prinlul Albert de Saxa-Coburg, cu care a avut nou6 copii.) Deqi aceasta a fost
o perioadd de schimbdri fard,precedent, multe mentalit6li au fost pdstrate pdnd la
sfhrgitul secolului al XIX-lea, denumit adesea,,Epoca Victoriandu, dupd numele
reginei.
Atelierul lumii

2. Anglia victoriand a fost dominatd de efectele Revoluliei Industriale, fiind
linutul fabricilor depozitelor gi atelierelor. Populalia a crescut rapid, nnumdrul
oraqelor a crescut gi el, iar pdnd in anul 1850 a fost construitd o relea nalionalS
de c6i ferate.
Deosebit de productivd gi in fiuntea celorlalte nafiuni, Marea Britanie a
devenit ,,atelierul lumii", demonstrAnd acest lucru la Marea Expozilie din 1851
gi menfin6ndu-se pe pozilie p6nd la sffirqitul secolului. Yiteza schimb6rilor a
accentuat aspectele negative ale acestora - ad5posturile neigienice pentru
muncitori, folosirea copiilor la diferire munci, condilii proaste de lucru, salarii
mici qi program de lucru foarte lung.
S-au realizat totugi unele ?mbun5t5!iri, chiar inainte de anul 1850, Epoca
Victoriana fiind qi o epoca a reformei (de exemplu, in ceea ce priveqte fabricile
qi domeniul sdndtSlii publice). Cu toate acesta, o mare parte a populafiei
continua si trdiasci in sir5cie qi mizerie.
Yalori victoriene
in timpul Epocii Victoriene, clasa mijlocie a realizat mari progrese,
membrii acesteia av6nd posibilicai variate de a se ridica pe scara socialS in
diferite domenii: afaceri, industrie, serviciu civil gi altele. Era, de asemenea, de
remarcat felul in care societatea victoriand a inceput s5 fie dominati de valori
ale clasei niijlocii. Oameni sobri, punctuali, muncitori, economi, familigti gi
respectabili existaserd gi inainte de domnia reginei Victoria dar, incepand cu
aceastd perioadd, asemenea calitdli erau considerate foarte normale in noua gi
precisa lume industriald. Regina Victoria a dat startul; existenfa sa, centratl pe
datorie qi familie; a fost destul de diferit6 de eea pe car€ o avuseser6 ultimii doi
predecesori ai sdi. Cea mai mare parte a aristocrafiei a recurs la purtarea
costumelor, abandondnd stilul de via!5 scandalos gi excentric al unei generafii
anterioare; la fel au procedat gi membrii de vazd ai clasei muncitoare.
Valorile gi energia clasei mijlocii au contribuit la multe dintre marile
realizdri ale Epocii Victoriene. Aspectele lor mai pulin amiabile cuprindeau
convingerea morala cd prosperitatea reprezenta rdsplatabundta[ii (iar cei ce nu
aveau succes erau lipsili de importanfi) qi un puritanism extrem in chestiuni
sexuale, unde culpabilitatea pi ipocrizia erau in floare. Religia avea un rol foarte
important in viafa din aceastl perioadd, deqi mul1i locuitori ai noilor ora;e erau
aproape rupli de religie. Existau multe curente religioase. Cea mai mare
influenfd o exercitau sectele protestante) ca qi metodiqtii qi congregafioniqtii,
precum gi aripa evanghelicS a Bisericii Anglicane. Apdruser5 ins6 qi alte forme
de credin[d, care puneau mai mult accent pe ritual gi dogme; este vorba in
special de catolicismul roman gi ,,anglo-catolicismul" din cadrul Bisericii
Anglicane.
Credinpe qi tndoieli
Cu toate acestea, Epoca Victoriand a fost qi o perioada a indoielii qi
necredinlei, cum ar fi de exemplu faptul ca qtiinla submina credinfa in adev6ru1

3. biblic. Ateismul r5mdnea un punct de vedere gocant, qi, dupa multe incercdri,
ateistul infocat Charles Bradlaugh a fost acceptat in Camera Comunelor abia in
1 880.
Cel mai subversiv eveniment a fost publicarea, in 1859, a cdrlii lui
Charles Darwin, Originea speciilor, teoria sa asupra evoluliei care suslinea cd
oamenii nu reprezintd, rentltatul unui singur act de creafie, care le-a oferit
stipdnirea asupra celorlalte forme de viafd, ci au evoluat din lumea naturalS. in
cea mai mare parte a Epocii Victoriene, bisericile respingeau aceste teorii
precum gi alte relatdri qtiinfifice, pe care aveau sa le adapteze in secolul al XX-
lea.
Politica de partid
Parlamentele din Epoca Victoriana erau mult mai reprezentative dec6t
cele dinaintea lor qi, de asemenea, mai receptive la opinia publicb.
Primul pas a fost frcut in 7832, chiar inainte de urcarea reginei Victoria
pe tron, cdnd unui numar mare de membri ai clasei mijlocii li s-a dat dreptul de
vot, prin Marea Reforma (urmdtoarele reforme, din 1867 gi 1884, au vizat
majoritatea barbaqilor; inainte de sffirgitul secolului, a inceput agitalia pentru
dreptul de vot al femeilor);
Controlul regal, asupra guvernului luase sffirgit sub William al lV-lea
(1830-1837) gi, in ciuda respectului de care se bucura Regina, aceasta a exercitat
doar o influenld paiald in alegerea minigtrilor guvernului gi alte decizii politice.
Minigtrii trebuiau sa dea socoteala in fa[a Parlamentului, in special in fala
Camerei Comunelor, qi, de vreme ce disciplina de partid nu era incd strict6,
acegtia nu puteau intotdeauna s6-qi justifiee ac,tiunile. Whigii gi Torii anilor 1830
s-au transformat pdnain 1860 in nigte grupEri mult mai str6nse: partidele Liberal
qi Conservatot, conduse de lideri ca Gladstone gi Disraeli (acesta din urmd,
iniliatorul unei politici imperialiste; in 1876, regina Victoria este proclamatd qi
impdrdteasd a Indiei). Disciplina nu era ins6 indeajuns de strictd pentru a
impiedica sciziuni majore in cadrul unui partid. Problema klandeza, de
exemplu, a influenlat politicile parlamentare in multe privinfe. Foametea din
1845-1846 a ajuns in final s5-1 conving6 pe Sir Robert Peel cd Legile Cerealelor,
ce garantar prefuri ridicate producliei britanice, trebuie sE dispar6. A fost
introdus comerful liber, care a devenit parte dintr-o mai mare migcare victoriand
ce incerca sa creeze o societate mai deschisa qi mai competitivd.
Decizia lui Peel de a scoate din vigoare Legile Cerealeior a dus Ia
fragmentareaPartidului Conservator. 20 de ani mai tdrzirt, misiunea lui William
Gladstone de a pacifica Irlanda gi o eventuala supunere la Regulile Casei (auto-
guvernare), a provocat scindareaPartidului Liberal in doud ramuri.
In timpul acestei perioade de schimb5ri dramatice nu au fost exercitate
ameninldri externe la securitatea Marii Britanii. Europa a intrat in r[zboi in
1853-1856, cdnd Anglia qi Franfa au luptat impocriva Rusiei, in Razboiul
Crimeei. Dupi cum sugercaza gi numele, chiar gi aceasta era o campanie
restrdnsd, condus6 cu succes, pentru a limita ambiliile teritoriale ale Rusiei in

4. Balcani. Aceasta arcprezentat doar o runda din aqa-zisa,,Chestiune Orientald" -
seria de probleme cauzate de declinul Imperiului Otoman, care a dus la
implicarea profundl a Angliei in poiiticile europene, in timpul Epocii
Victoriene. Anglia s-a aflat la limita izbucnirii unui al doilea rdzboi cu Rusia, in
1878, insd s-a men{inut departe de alianfele europene care, ulterior, au divizat
continentul - atitudine pe care primul-ministru britanic, Lord Salisbury C.
Rhodes (cel care promoveazd expansiunea coloniali englezd in Africa,
intemeietorul coloniei Rhodesia, prin 1888-1891), a descris-o drept ,,splendida
izolare".
Extinderea Imperiului
Intre timp, Imperiul Britanic, deja uriaq in 1837, $i-a continuat
expansiunea. Coloniile intemeiate de europeni, cum ar fr Canada (in 1867 capdtd
statutul de dominion) qi Australia (dominion din 1901), incepeau sd aibd,
guverniri proprii, insd porliuni intinse ale Africii, in special, incepeau sa fie
colorate in rogu (culoarea imprimati pe h5rfi pentru a desemna teritoriile aflate
in posesia Angliei).
In Anglia, sentimentul imperialist s-a dezvoltat foarte lent, chiar gi dupd
ce Disraeli a proclamat-o pe Victoriaimpdrdteasd a Indiei, in 1876. insi deja in
anul 1890, locuitorii Marii Britanii realizaserd ca imperiul lor era cel mai mare
din cdte se pomeniserd pdnd la acea datd. Realizdrile britanice din {ard gi din
strdndtate le-au imprimat victorienilor o incredere profundE, care care avea sd
fie doar pulin zgudtitd la sfhrqitul de insuccesele din R6zboiul Burilor din Africa
de Snd, unde fermierii descendenli ai olandezilor au fost ccucerili dupd o luptS
de de 3 ani (1899-1902). Ostilitatea europeanS din timpnl rdzboiului punea la
indoialS ,,splendida izolare", preg6tindu-se pentru poiitica foarte diferitd a
inceputului de secol al XX-lea
Servicii pentru o noud societate
O doctrind cerrtrald a Epocii Victoriene era aceea cd individul trebuia sb
fie cdt mai independent fald de controlul statului sau intervenliile acestuia; gi
multe realizari ale acestei perioade erau tezulatul intreprinderilor private sau al
iniliativei individual". inra, depi vechile restriclii legale fusesera inlocuite, rolul
statului a fost adaptat Ia nevoile unei societ6li industriale. C6nd unele
intreprinderi private practicau condilii mizerabile de muncd qi exploatarea
personalului, acestea erau controlate prin mdsuri ale domeniulni sdn6t6lii publice
qi decrete corespurtz atoare.
Pentru a funcfiona eficient, noua societate avea nevoie de servicii oferite
de stat, ca de exemplu GPO (timbrele pentru taxe poqtale qi plata unor taxe
egale, indiferent de distan!5, au fost dou5 inovalii victoriene). $i deoarece
importanla unei fo4e de munca competente devenea din ce in ce mai evidentS, a
fost fondat un sistem de invSldm6nt de stat, in anul 1870, pentru ca fiecare copil
sd beneficieze de invdfdmdntul primar (invdfdmdntul secundar universal a fost
introdus doar in 1902).
Sdrdcia

5. in ciuda eforturilor statului de a regulariza sistemul economic, societatea
industriald a generat probleme importante. Exista o sdrdcie alawnantd- ce nu era
probabnil cu mult mai accentuatd fa[6 de perioadele anterioare, dar cu siguranld
mai gocant6 la vedere, de vreme ce oamenii s6raci se imbulzeau in maghemilele
oraqelor. Exista, de asemenea, o mare nesiguranfd, deoarece noile av6nturi ale
sistemelor economice alternanau cu perioade de declin, in care muncitorii erau
concediali qi l6sali sE moar6 de foame. Susfin[torii sistemului pretindeau cE nu
se putea face nimic in privinla ,,legilor de fier" ale economiei, insa acest punct
de vedere a fost criticat de gdnditorii socialiqti, ca Robert Owen gi Karl Marx pi
atacat de Charles Dickens, William Morris, precum qi de alli scriitori gi artigti ai
vremii.
in Epoca Victoriand au avut loc migcari ale clasei muncitoare, de la
programe pentru auto-sprijin gi auto-imbun6tdlire (cooperative), la acfiuni in
mas6, ca de exemplu manifestalia Chartist6 a anilor 1830 pi 1840 pentru
obfinerea de drepturi politice. Sindicatele, interzise pAnd in anul 1820, qi-au
fficut apari[ia, incep6nd sd reprezinte o adevaratd fo4[ 6n anul 1880, perioadi in
care qi ideile socialiste au reapdrut, dup6 ce stdtuserdin umbr6 o lung6 perioadd
de timp.
Progrese ale epocii
Deqi victorienii nu au reuqit sd rezolve problema sdrdciei, marile realizdri
ale epocii au adus cu timpul beneficii multor oameni gi i-au ajutat si-qi ldrgeasc[
orizonturile.
Standardele de via[d s-au, imbun6t6fit, dn casele de oameni obiqnuili
intrdnd o serie de- noi produse-, de la obiecte casnice, la publicafii de pres5. Noi
tipuri de locuri de rnuncd ofereau $anse noi: de exemplu, cererea de dactilografe
oferea locuri de muncd unui num[r mare de femei cu qcoal6) care nu mai
munciser6 inainte. Trenul ii oferea posibilitatea funclionarului din ora$ s5
locuiascd intr-o vil6 din suburbie, iar oamenilor muncii sE fac6 excursii pe
litoral. Iar dacd maqina cu motor, proaspdt introdusd, reprezenta un lux, bicicleta
era un mijloc de transport universal, ce sfida convenfiile sociale, incuraja
purtarea imbr6c6mintei care oferea mai multd libertate de migcare gi deschidea
drumu^rile, spre mediul rural, generaliilor de femei qi bdrbafi.
In ciuda schimbdrilor ftrE precedent, increderea qi optimismul au fost
caracteristicile Marii Britanii in timpul Epocii Victoriene. Locuitorii considerau
cd at dreptul qi datoria de a pdstra statutul naliunii de cea mai mare putere a
lumii, iar pdna la m6celul din Primul Rdzboi Mondial aceast5 idee nu a fost
niciodat5 pusd la indoial5 in Marea Britanie.
Marea Britanie Ia inceputul secolului al XX-lea
Urmagul reginei Victoria este Eduard al VII-lea; se pun bazele alianlei cu
FraSa (1904) 9i Rusia (1907) - Antanta. in L9A6 este intemeiat Partidul
Laburist; indelungata guvernare liberal5 a prim-ministrului H.H. Asquith (1908-
1916), care promoveazd o serie de reforme.

6. Regele George al V-lea (1910-1936) va conduce Regatul in perioada
Primului Rdzboi Mondial; in 1911, Parliament Act reduce puterile Camerei
Lorzilor; in 7912, pdn Home Rule se acordl autoguvernare pentru Irlanda (in
1921, se creazd" statul Irlanda, catolic; nordul, Ulster, majoritar protestant, va
rdmdne unit cu Marea Britanie). in timpul Primului Rdzboi Mondial - cind este
impus un control riguros asupra economiei, fiind nalionalizate aproape 200 de
fabrici -, pierderile Marii Britanii s-au cifrat La761.000 de oameni (de trei ori
mai mult decAt in al Doilea RSzboi Mondial - 258.000 de mor!i).
in perioada 1916-1922,Regatul este guvernat de cdtre un guvern liberal,
condus de David Lloyd George (1863-1945); acum se introduce votul universal
masculin qi, parlial, pentru femei (1918).
Re co rua n ddri bi b li ograf ce
Mautois, Andr6, Istoria Angliei. Traducere din timbafrance4i de Raut Joil. lngrijire
;nin/tfcd, Prefa/,i li note - conf, uniu Camil MureSan, vol.7-Il, Editura Politicd.,
Bucurepti,1970 /360 pp. + 328 pp./ .
Trevelyan, G.M., Istoria ilustrati a Angliei. In romdneste de Floica-Eugenia
Condwraclti Si Dan Hunuuqescu, Editura $tiin,tificd, Bucurepti,1975 /872 pp./ ,
Tbma
R.estauralia
Ludovic al XVIII-lea (181411815-182$ (tratele lui Ludovic al XVI-lea); Carol
al X-l e a (1 824-18 3 0); Ludovic - Filip (183 0- 1 848).
Dupd infrdngerea finald a lui Napoleon din 1815, vechea dinastie
Bourbon a revenit 1a putere prin Ludovic al XVI[-lea. Nu a existat o intoarcere
complet6 la vechiul regim absolutist, abolit de Revolulia din 1789: puterea
regelui, deqi considerabil6, era ingrdditd de Constitufie qi Parlament. Charta
Franta
ln
perioada 1815-1918

7. Constitulionald (4 iunie 1814) recunoagte cuceririle politice qi sociale ale
Republicii; este un compromis intre drepturile gi prerogativele Coroanei qi
aspirafiile liberale ale societefli. Iar cAnd succesorul lui Ludovic, Carol al X-lea
(1824-1830), ce manifesta atitudini ultraregaliste, a incercat s[ recdqtige
autoritatea absolutS, a fost detronat prin Revolufia din iulie 1830.
Regellcetdlean
Incercariie de infiinfarea, in 1830, a unei republici au eguat, iar tronul i-a
revenit lui Ludovic-Filip care apafiInea ramurii tinere din Orldans a familiei
Bourbon. Ca,,rege cet6fean" constitulional, Ludovic-Filip (1830-1848) a fost un
monarh respectabil, deqi mai pulin inteligent, pdnd cAnd egecurile in politica
extem6 gi o recesiune severS au dus tra izbucnirea Revoluliei din februarie 1848
gi la c[derea monarhiei. De data aceasta a fost proclamatd republica, insa
problemele gomajului pi sdrdciei clasei muncitoare au generat noi conflicte. Sub
constr6ngerile st6ngii politice s-au infiinlat din bani publici Ateliere Nafionale,
care sd asigure locuri de munca. A urmat o intoarcere spre conservatorism, iar
atelierele de stdnga au fost desfiinfate. i., iunie 1848, muncitorii din Paris au
declangat o revolta care a fost zdrobitd cu cruzime, iar incepAnd cu acea datd
francezli au devenit mai divizaf, ca niciodatd pe criterii politice intre legitimiqti
(susfinatori ai Bourbonilor) qi orl6aniqti, gi intre republicanii de stAnga qi cei de
dreapta.In plus, o alta concepfie politica - neconstituitd deocamdatd in parlid -
a fost inspirata de Imperiul lui Napoleon, pe care trecerea timpului l-a frcut s5
pard din ce in ce mai glorios gi infloritor. Acest sentiment raspdndit a fost
exploatat de nepotul lui Napoleon, Ludovic-Napoleon Bonaparte (1808-1873),
care r?.cuse deja dou6 incercdri de a prelua puterea. Acurn, favorizat de
circumstanfe, a fost ales preqedinte in decembrie 1848.
Loviturd de stat
In urmatorii trei ani, Ludovic-Napoleon a manipulat liderii partidelor.
insugindu-gi puteri aproape dictatoriale. Ins6, cAnd s-a apropiat sffirqitul
mandatului sdu, nu a reugit sE convingd, Parlamentul s5 modifice Constitulia,
pentru a putea rdmdne la putere. Prin urmare, in 2 decembrie 1851, Napoleon a
inscenat o loviturd de stat, qi gi-a arestat opozan[ii. Rezistenfa a fost zdrobitd cu
cruzime, iar Ludovic-Napoleon a emis o Constitulie revizuit6 care i-a prelungit
funcfia ctr zece ani. Restaurarea Imperiului lui Napoleon era doar o chestiune de
timp. Ca gi in aanil altor modific[ri majore, Constituliei i s-a imprimat un aspect
democratic, fiind supusd unei aprob6ri populare printr-un plebiscit (referendum),
orgxizat in 2 decembrie 1852. Apoi, menlinAnd neadev5rul ci fiul lui Napoleon
a domnit sub numele de Napoleon al Il-lea, Ludovic-Napoleon a fost incoronat
sub numele de Napoleon al III-lea. in ciuda structurii autoritare, aL Doilea
Imperiu pdrea popular gi plin de succes in cea mai mare parte a anilor 1850.
Politicile guvernamentale promovau prosperitatea qi expansiunea industriald, se
desfagurau lucrdri publice de mare amploare, inclusiv transformarea capitalei
franceze de catre baronul Georges Haussmann intr-un mare ora$ cu bulevarde

8. imense, in mare pafie, Parisul de astazi. Peste hotare, ostilitatea fqu de
Napoleon s-a risipit rapid. Franfa s-a alSturat Marii Britanii in Rdzboiul Crimeei
(1853-1856) impotriva Rusiei, iar Napoleon a prezidai Conferinla de Pace de la
Paris. Urmatoarea acliune a lui Napoleon a fost o campanie pentru eliberarea
Italiei, aliindu-se cu statul italian Piemont. Se p6rea ca Napoleon nutrea o
simpatie sincerd fa[a de na{ionalismul italian, dorind s5-qi urmeze unchiul in
alungarea austriecilor din Peninsuld. R5zboiul din 1859 a ar,ut aparent un f,rnal
satisfbcdtor, Austriapierzdndu-gi majoritatea teritoriilor din ltalia, devenitd rapid
Regat independent, Franfa fiind pe deplin r[spl[tit6 cu provinciile Savoia gi
Nisa.
in anii 1860, Napoleon al III-lea p6rea s6-qi piardi puterea. intr-un episod
celebru, el 1-a ficut pe arhiducele austriac Maximilian impdrat aI Mexicului,
profit6nd de faptul ca America era prea tulburata din cauza Rdzboiului Civil
pentru a interveni. Puterea lui Maximllian a fost sprijinitd de trupele franceze
p6,nd in 1866, cdnd America le-a cerut sd se rctragd. Ingrijorat de situafia din
Europa, Napoleon nu a protestat. Maximilian a fost capturat de for{ele mexicane
gi executat ) ceea ce a fost o lovitura puternici adusd prestigiului lui Napoleon.
Chiar gi in Franla, impIratul gi-a redus treptat controlul in anii 1860.
Parlamentului i s-au acordat mai multe responsabilitali, i s-a permis o activitate
politicd mai largd, iar cenzura a fost inlSturatd. in 1870 Imperiul era pe punctul
de a deveni monarhie constitulionala - o transfornare populard ce p6rea sa-i fi
dat o noua garan[ie de viafd-, c6nd dezastrul s-a declanqat.
Deqi afectat din cauza revoltei din Prusia, Napoleon nu a luat misuri
decisive pentru a o suplima, Apo_i, in 1870, un incident d_iplomatic controlat de
primul-ministru al Prusiei, Bismarck, a dui ia izbucnirea rltiboiilui. in mod
neagteptat, armatele fuanceze au fost infr6nte in repetate r6nduri; in final,
Napoleon insuqi a fost capturat, al Doilea Imperiu s-a destrdmat, iar a Treia
Republica nou infiigatd a fost ldsatd sa poarte o lupta zadarntcd" impotriva
opoz@ilor ei. Napoleon aplecat cu familia sa in exil in Anglia, unde a murit in
L873. In Franfa, un partid bonapartist a supravieluit cit[iva ani, dar dinastia nu
av ea sd recdqtige niciod atd puterea.
Revolulia din 1848 Si al Doilea Imperiu: de la Republica democraticd la
demo cra{ia autoritard.
Monqrhia din lulie se prdbuSeqte de la sine tn fa[a revoluliei denaocrotice
Si sociale din lB4B. Dupd efervescen[a revolu{ionard Si reaclia care urmeazd, al
Doilea Imperiu reprezintd o experien{d de democralie autoritard, tntdritd un
timp de succesele din economie Si din politica externd. Regimul se liberalizeazd,
dar este tnldturat prin eqecul din 1870.
Revolu[ia din ]848 Si a II-a Republicd

9. Miscarea revolulionard. Revolu{ia din 1848 nu este o miscare izolatd fn
Europa. Cauzele tulburdrilor erau profunde. Februarie 1848 tSi are sursa tntr-o
gravd crizd economicd de origind agricold, careface ravagii tn Europa tncd din
1846. Dar progresul lent al aspira{iilor democratice Si al ideii republicane sub
monarhia din lulie constituie de asemeneq un element decisiv. La 22 februarie
1848, revolu,lia izbucneSte la Paris, la capdtul unei campanii de banchete,
pretext pentrtt reuniuni poli.tice organizate de liberali. La 24 februarie, regele
Ludovic-Filip abdicd Si Republica este proclamatd. Spiritul contemporanilor
asociazd Republica amintirilor despre Marea Revolulie, cea din 1789 Si din
1792, pe care tocmai le desteptaserd primele istorii generale ale Revolu{iei, ale
lui Michelet, Louis Blanc, Lamartine.
Republica odatd proclamatd, un guvern provizoriu reuneSte membrii a
doud echipe, cea a ziarului Le National, republican moderat, gi cea a ziarului
La Reforme, radical. Ministrul cel mai ilustru este poetul Lamartine, la vremea
aceea in culmea gloriei sale. Primele sdptdmdni ale tinerei Republici cunosc
triumful <spiritului de la 1848D, rod al unui interes generos pentru Poporul
suferind Si pentru popoarele oprimate, al unei mari dorinle de fraternitate, ql
romantismului. Scena nu o datd citatd a preotului binecuvdntdnd arborele
libertdlii fn piala satului reJlectd bine acest moment de unanimitate.
Guvernul provizoriu ia mai multe mdsuri capitole: el cheamd la alegerea
unei Constituante prin sufragiu universal, proclamd libertatea presei Si de
reuniune, aboleste pedeapsa cu moartea Si sclavia tn colonii. Sub presiunea
cluburilor Si a curentelor socialiste in plind efentescenld, guvernul proclamd de
qsemenea dreptul la muncd Si creeazd Atelierele nalionale, insdrcinate cu
procurarea locurilor de muncd muncitorilor Someri, pe care criza ti inmillise la
Paris. Aceste Ateliere nalionale nu aufost in realitate decdt reflectarea palidd a
Atelierelor sociale preconizate de socialistul Louis Blanc, membru ql
guvernului. i, sJhrSit, o <comisie a guvernului pentru muncitori>, este
insdrcinatd sd reflecteze la problemele sociale.
Primele alegeri cu sufragiu universal au loc in ziua de PaSti, 23 aprilie
1848. Dacd climotul se deterioreazd deja la Paris, sub efectul dificultdlilor
economice Si financiare, spiritul anului I84B triumfi tncd tn provincie.
Proporlia de participare este remarcabild: corpul electoral, din care femeile
sunt totuSi excluse, este brusc ridicat de la 24A.000, la sfirEitul Monarhiei din
Iulie, la 9.395.0A0 de electori. 7.835.A00 dintre ei voteazd, adicd B4%. Yictoria
strdlwcitd a republicanilor m,odera.li permite Adundrii sd aleagd o Comisie
executivd provizorie din cinci membri, din care fac parte Lamartine Si radicalul
Ledru-Rollin.
Refluxul. Prinlul Ludovic l{apoleon. Dar tensiunile nu tntdrzie sd creascd.
JIumeroasele falimente Si mai ales impozitul impopular de 45 de centime pe
franc tnso{esc o situalie financiard dezastruoasd. La sfarSitul <zilei de 15 mai>
principalii $efi socialisti Si, printre €i, Barbds Si Blanqui, sunt orestali.
10

10. Atelierele nalionale, considerate ca un focar de agitalie, sunt dizolvate la 22
iunie. Aceastd mdsurd provoacd un adevdrat rdzboi civil, scurt (din 23 ptnd in
26 iunie), dar sdngeros. Se infruntd estul Parisului, revolulionar qi muncitoresc,
pi vestul burghez. Trupele comandate de generalul Cavaignac, cdlit tn
rdzboaiele din Africa, Si Garda l{alionald a cartierelor frumoase reprimd.f*d
mild baricadele. Revolulie spontand, provocatd de o mizerie teribild, zilele din
iunie surut decisive pentru rtiitorul celei de-a II-a Republici: identificate cu
ororile Terorii iacobine de cdtre burghezii parizieni Si de cdtre provincie, ele
conduc Republica la o evolulie reaclionard, care aruncd miscarea
muncitoreasca in opozilie qi tndspresc luptele dintre clase. Din poporul venerat
din primdvara lui 1848 nu rdmdne decdt <gloata abjectd>, batjocoritd de
Thiers.
Aceastd schimbare se manifestd tn dezbqterile in jurul Constituliei.
Deputalii refuzd sd inscrie in ea dreptul la muncd Si la instruc{ie. Constitu{ia
este votatd la 4 noiembrie 1848. Ea asigurd puterea executivd prin alegerea
preSedintelui Republicii, pentru patru ani, prin sufragiu universal. Pentru a
evita o putere personald prea mare, preSedintele nu este, totuSi, reeligibil
fnaintea unui interval de patru ani. Puterea legislativd apar{ine unei Adundri
legislative unice, aleasd pentru trei ani, prin sufragiu universal direct. Nimic nu
este prevdzut tn caz de conJlict tntre preSedinte Si Adunare.
Ludovic Napoleon
Nici o tndoiald cd
cere j se asociazd
cu mult la succesul
Alegerile prezidenliale au loc la l0 decembrie 1848: mult in faya lu
Cavaignac, candidat al republicanilor moderali, este ales
Bonaparte, fiul lui Ludovic Si deci nepotul lui lt{apoleon I.
eelebritatea numelui, amintirile despre ordine Si grandogre,
$i pe care le-a redeEteptet Monarhia din lulie, au contribuit
prinlului. Trecutul sdu turbulent Si personalitatea sa complexd apar totuSi ca
fiind dintre cele mai ambigue. Este el oare fatalist, el care crede tn steaua sa?
Socialist, pentru cd a scris Extinction du paupdrisme/"Abolirea sdrdciei"/? Sau
poate revolulionar? Pulin fnainte de Februarie, el a cunoscut tnchisoarea, a stat
mult timp exil. Dupd alegerea sa, jurd credinyd Republicii, constituie un guvern
esenlialmente conservator qi pare afi astfel omul Partidului ordinii, format din
moderali Si din monarhisti, ca Thiers.
Partidul ordinii trium/d fn alegerile legislative din Ii mai 1849, in timp
ce republicanii modera{i suferd o infrdngere dureroasd. Dar noua Adunare
con[ine totusi o minoritate de democrali-socialigti, <rnontagnarziitt. Polarizarea
vie{ii politice se accentweszd Cupd revolta din I i iunie gi dupd legile de
represiune care urmeazd qi care anuleazd libertatea de reuniune, restrdng
libertatea presei Si dau guvernului posibilitatea de a instaura starea de asediu.
La 15 martie 1850, legea Falloux extinde libertatea de instruclie lp
tnvdydmdntul secundar Si creSte influenla Bisericii in domeniul Scolar. In
preajma anului 1851, Partidul ordinii se afld tn pragul expirdrii noilor alegeri
legislative. Pentru a contracara avdntul montagnarzilor, legea din 3l mai 1850
restrdnge net sufragiul Si reduce numdrul alegdtorilor de la 9 milioane la mai
11

11. pulin de 7 milioane (pentru a fi alegdtor trebuie sd domiciliezi trei ani tn
regiunea respectivd, ceea ce loveste mai ales mdna de lucru mobild).
Monarhistii sperd atunci o restauralie, dar divizarea dintre legitimisti, fideli
contelui de Chambord, gi orl,ianisti conduce la eqec. in acelasi timp, <Prinlul-
PreSedinte> cdstigd masele prin cdldtoriile sale tn provincie Si iqi consolideazd
qutoritatea. Neputdnd obline, tn termenii Constituliei, un al doilea mandat, el
organizeazd o loviturd de stat la 2 decembrie 1851, datd aniversard a bdtdliei
de la Austerlitz Si a incorondrii lui ltrapoleon I. Lovitura de stat tntdlneEte o
micd rezistenld la Paris, aflat tncd sub Socul lui lunie 1848, dar se loveSte de
importante rdzmertle tn provincia montagnarzilor, la sud-est de o linie I-a
Rochelle-Metz. O represiune severd se abate asupro republicanilor, arestali,
deportali sau exilali.
Plebiscitul din 2I decembrie, care are loc dupd restabilirea sufragiului
universal de cdtre Ludovic Napoleon, confirmd cu o majoritate zdrobitoare
lovitura de stat Si permite preSedintelui Republicii sd rdmdnd la putere timp de
l0 ani.
(apud J. Carpentier, Fr. Lebrun (coord.), Istoria Franlei.
Prefald de Jacques Le Goff. Traducere: Aurelia Stoica,
Institutul European I col. Sintez e l, Iaqi, 200 l, pp. 289 -293)
A Treia Republici
La 4 septembrie 1870, pe fondul inftAngerilor in rizboiul cu Prusia, areloc
proclzrnarea celei de-a ,,Treia Republici". Este o republicd.paiamentard. pi laicd.
PlinTrz;tanrl de la Frankfurt (10 mai 787l),Fnnyzpierde Alsacia pi Lorena pi
trebuie si pllteasci o despigubire de 5 miliarde francr-aw.
In prtmdvara anului 1,871 (martie-mai)
^te
loc insurecya parrzierriTor -
Comana din Paris, guveffl revolugionar oJ panzieniTor, in timpul asediului armatei
prusace; este o forml de autoguverflare a panzientlor. lncercarea Guvernului
prolrlzot:rl (A. Thiers) de a dezarma Garda Na,tionald (18 martie) declanseazd-
insurec,tia.L?u 26 mart'e este ales un Consiliu municipal (Comuna), format in
majc:ntate din neoiacobini (Proudhon, Blanqui), internagionalipti, rudicah, ciryva
republicani rnodera,ti. Guvernul lui Thiers vede tn ComunI un exernplu periculos
de guvernare proletard Si o amenintm.e a ordinii pi hotirepte suprimarea el. cu
ajutorul armelor. La 21. mat anrlata pdtrunde in orap pi in ,,siptimdna de singe" (21-
28 mu 1871) s-a infruntat ar cornufl r.zi; au loc execu,tii sumare (au rnurit circa
20.000 de oameni), numerogi supraviegurtori fiind condurnrtlp.La deportarc.
Prepedingii Ado/phe Thiers (1871-1873; demisioneazi la presiunea
monarhiptilor). Marepalul Mac-Mahoru (1.873-1,879), simpaazart legitimist, egueazd o
tentativd. de restauragie monarhici condussd de contele de Chambord. ,,Crtza dn 1,6
mai" 1,877 (cind Mac-Mahon iI deterrrrlnd, pe republicanul moderatJules Simon sd
12

12. demisioneze), marcheazd. intengia prepedintelui (carc dtzolvd Camera) de a guverna
autonta4 dar,in alegerile din octombrie, republicanii n rdmdn majoitan obligAndu-
l pe Mac-Mahon sI ,,se supund" (Gambetta). In ianuarie 1.879, dupl ce republicanii
cuceresc Ai Seanan:I, Mac-Mahon demisioneazd. - Republica triumfi in mod
definitiv (ziaa de 14 iulie devine, in 1880, sdrbdtoare naaonaTd, iar I-a Marseillaise,
imn nagional). Jules Grdry (1879-1887).
Ceilal,ti pregedin,ti: Sadi Carnot (1887-1894); Piere Casimir-Pdner (1,894-
1895), Fr. Fdlix-Faure (1,895-1899), Eruite L^oubet (/ 599-1905), Armand Falliires (1906-
1,9 1, 3), Ra1 mo rud P oin card (19 1 3-1920).
Republica a Treia, padamentatd., este caractenzatd prin o mare fluctuatfie a
guvernelor - 50 de guverne p6tnd la 1.91.4. Cel mai lung ,,minister" nu a durat mat
mult de trei ani: cele conduse de $Taldeck-Rousseau (1899-1902), p-it. Combes
(1.902-1,905), G. Clemenceau (1,906-1909) (iar ln anii '80,Jules feny,1883-1885).
DupI 1,897 , se adopti o serie de misuri cu carectet democratic, Iiberal gi laic;
este datl o amnistie pentru comun rzi (1880); se desfi.ineazd, congregagiile (in
prim"l idnd, ordinul lezuiflor); sunt votate legi gcolare (1881-1882) prin care
invdgdmdnrul primar devine Satuit, obligatoriu pi laic; in 1881 - legea libertdgii
presei pi a intrunirilor, in 1884 - legea sinciicald (sunt
^utartzar.e
sindicatele
profesisonale); in 1887 se stabilegte serviciui militat obligatoriu (de 3 ani); g.a.
Republica este marc ati. de citeva cnze (,boulangerismul" - in penoada 1886-
1889; ,,Afacerea Dreyfus'), atentate anarhiste (pregedintele Sadi Carnot este
asasinaq in 7894, de anarhistul italian Caserio), scandaluri in domeniul economic pi
ftnanciar (,A facere a P anama' ) .
Re co nt ai ddn bib li ografi ce
Caqpentier,Jean, Frangois Lebrun (coord), E. Caqpentier,J.-M. Mayeur, A. Tranoy
(colab.), Istoria Franqei. Prrfnfi de Jacques I* Goff Traducere: Aurelia Stoica,
Institutul Euopean (col. Sinte<, 50),Ia5i,2001 / 528 pp./ .
Madaule, Jacques, Istoria Frantrei, vol. I, II De la Ludowc aI XfV-ba la
Napoleon aI IIf-Iea, voI. III De Ia republica a III-a la rcpublica a Y-
a Traducere din lirnbafranu4i de Eugen Rasu. Prrfrfi Si control ;tiinlifc de Cheorghe
Nicolae Caqan, Editura PoliticI, Bucurepti, 1,973 /384 pp. + 352 pp. + 320
pp./.
RUSIA
itt
Tema
13