2. Proteinele sunt componente de bază ale tuturor celulelor
vii şi sunt importante în dezvoltarea,reproducerea
şi funcţionarea normală a fiinţelor vii.
3. O proteina este, de fapt, un amestec de aminoacizi.
Exista proteine de origine animala si proteine vegetale.
Ele joaca un rol cheie in procesul de nutritie, pentru ca
sunt o sursa imporanta de energie si participa la
reinnoirea de zi cu zi a pielii, unghiilor, parului si
tesutului muscular. Acestea sunt, de asemenea, implicate
in functionarea organismului, in special in apararea
impotriva bolilor.
4. Tipuri de proteine
În funcţie de compoziţia lor chimică ele pot fi
clasificate în:
Holoproteine cu următoarele clase de proteine
Proteine globulare - sunt de regulă
substanţe solubile în apă sau în soluţii
saline:protaminele, histonele,
prolaminele, gluteinele, globulinele,
albuminele.
Proteinele fibrilare -caracteristice
regnului animal, cu rol de susţinere,
protecţie şi rezistenţă
mecanică:colagenul, cheratina şi
elastina.
Heteroproteinele sunt proteine complexe care
sunt constituite din o parte proteică şi o
parte prostetică; în funcţie de această
grupare se pot clasifica astfel:
Glicoproteine
Lipoproteine
Nucleoproteine
5. Structura proteinelor
Structura primara-dată de aminoacizii care intră în lantul proteic prin
formarea legăturilor pepetidice.
Structura secundară-se referă la forma şi la lungimea lanţurilor
polipeptidice, proprietăţi induse de legăturile de hidrogen.
Structura terţiară-macromoleculele proteice au o conformaţie
tridrimensională , realizată prin intermediul cuplării mai multor lanţuri
polipeptidice scurte între ele, cuplare care duce la formarea fibrelor
proteice.
Structura cuaternară-se referă la modul cum se unesc subunităţile proteice.
6. Unde le gasim?
Produsele de origine animala sunt bogate in proteine: carne, peste,
crustacee, moluste, oua, lapte si produse lactate. Proteinele
vegetale se gasesc mai ales in cereale, leguminoase (linte, soia,
fasole uscata, mazare). Totusi, proteinele de origine vegetala nu au
aceleasi calitati nutritive ca si proteinele de origine animala, din
cauza lipsei unuia sau mai multor aminoacizi esentiali. De aceea,
persoanele care urmeaza o dieta vegetariana si nu mananca nici
macar produse lactate si oua risca sa isi slabeasca organismul si
sistemul imunitar si trebuie sa compenseze aceste deficit al
aminoacizilor.
7. De ce avem nevoie de proteine?
Consumul recomandat de proteine se situeaza intre 10 si 15% din aportul
caloric total, cu un minim de 70 de grame pe zi pentru barbati si 60 g pe zi
pentru femei. Pilonul principal al nutritiei, proteinele ar trebui sa fie
prezente, in mod ideal, la cele trei mese principale ale zilei, indiferent daca
urmezi sau nu o dieta. Femeile gravide si mamele care alapteaza, precum si
persoanele care depun activitati fizice intense trebuie sa aiba o alimentatie
bogata in proteine.
Este gresit inteles faptul ca nu trebuie sa consumam carne, ci mai degraba
nu trebuie sa mancam carne bogata in grasimi, ci sa alegem produsele
animale fara prea multe lipide (de exemplu, pui fara piele, carne de vita
slaba, fara straturi de grasime, lapte semidegresat etc., evitand sa preparam
aceste alimente prin prajire).
Deficitul de proteine duce la topirea masei musculare, scaderea rezistentei la
infectii si senzatie de oboseala
8. Biosinteza proteinelor
Biosinteza proteinelor este un
proces prin care fiecare celulă îşi
sintetizează proteinele proprii,
prin intermediul unui proces care
include multe etape, sinteza
începînd cu procesul de
Transcrip ie şiț terminînd cu
procesul de transla ie.ț
Procesul deşi similar, este diferit
în funcţie de celulă.
9. Sinteza proteinelor are loc permanent in
organismele vii.Cele existente sufera continuu
transformari biochimice si trebuie inlocuite.
Continutul in proteine al unor produse
animale si vegetale este foarte variat.
10.
11. Boli cauzate de deficienta de proteine
Lipsa proteinelor din organism este considerata
una dintre cauzele majore care favorizeaza
aparitia urmatoarelor afectiuni: boli
cardiovasculare, cancer de colon, cancer mamar
si osteoporoza.
Deficitul congenital de proteina C sau S sta la
baza afectiunilor de coagulare, determinand un
risc crescut pentru formarea cheagurilor de
sange, tromboza.
Lipsa proteinelor provoaca si numeroase alte
tulburari, cum ar fi: pierderea in greutate,
slabiciunea, contractia tesutului muscular,
anemie, hiperpigmentarea pielii, ritm cardiac si
metabolism scazut, afectiuni hepatice,etc.
