4. Organizaţia Mondială a Sănătăţii utilizează 5
grupe de alimente, prezentate generic:
• ◊Pâine, cereale, paste făinoase, orez şi cartofi
• ◊Fructe şi legume
• ◊Lactate
• ◊Carne, peşte, mazăre şi fasole
• ◊Grăsimi, sare şi zahăr
5. 1. Alimente hidrocarbonate: pîine, orez, ovăz, porumb, grîu, paste făinoase, mei,
secară, legume bogate în amidon(cartoful).
Este grupul de alimente care trebuie sa constituie baza majorităţii meselor. Alimentele din acest grup
va satura fără a furniza prea multe calorii, aduc elemente nutritive suplimentare.
FURNIZEAZĂ: proteine, fibre, energie, vitamine şi săruri minerale.
NECESARUL DE PORŢII: cel puţin patru pe zi.
2. Alimente lactate: lapte, brînză, iaurt.
FURNIZEAZĂ: Ca, proteine, vit. A (produsele din lapte integral), Zn, I, Mg.
NECESARUL DE PORŢII: cel puţin patru pe zi.
3. Carne şi produse din carne, peşte, alternative: ouă, nuci, fasole.
FURNIZEAZĂ: proteine, vit. A, vit.complexului B, fibre (nuci şi fasole), Fe, Zn.
NECESARUL DE PORŢII: cel puţin trei/zi.
4. Fructe și legume: proaspete, congelate sau deshidratate
FURNIZEAZĂ: vitamina A si C, acid folic, potasiu, fier şi fibre.
NECESARUL DE PORŢII: cel puţin patru/zi. Alternaţi zarzavaturile cu frunze închise la culoare, care
sunt bogate în vit. A, cu fructe roşii sau alte fructe bogate în vit. C.
Dieta zilnică trebuie să conţină cîte puţin
din fiecare grupă alimentară:
6. O sistematizare larg acceptată ale grupelor
de alimente utilizate în nutriţie este aceea în 6
grupe de alimente, utilizată şi în
recomandările nutriţionale ale USDA (United
States Department of Agriculture), care a
redactat piramida alimentară cea mai
cunoscută (myPyramid) şi recomandările
nutriţionale pentru americani.
7. Grupa cerealierelor
• cuprinde pâinea, orezul, pastele făinoase,
cerealele pentru micul dejun – muesli, anumite
tipuri de biscuiţi de cereale, şi alte produse
similare.
• Există două tipuri de derivate cerealiere:
• integrale
• rafinate
8. Grupa legumelor
cuprinde 5 subgrupe, determinate de conţinutul în
nutrienţi, şi identificabile prin culoare:
• legumele cu frunză verde închis (salată verde, spanac,
broccoli, muştar),
• cele portocalii (morcovi, dovleac, cartofi dulci),
• subgrupa ce cuprinde boboasele mazărea şi fasolea (şi alte
vegetale înrudite: lintea, soia boabe),
• legumele amidonoase (cartofi, porumb, mazărea verde),
• şi o categorie eterogenă: alte legume (ceapă, roşii,
castraveţi, ciuperci, conopidă, ţelină, varză, vinete, sfeclă
etc.).
9. Grupa fructelor
cuprinde fructele propriu-zise (mere, pere,
banane, struguri, lămâi, portocale, pepene
galben, pepene roşu, căpşuni, zmeură,
coacăze, kiwi, piersici, prune etc.),
sub orice formă (proaspete, compot,
congelate etc.) dar şi sucurile 100% din
fructe;
10. Uleiurile
• sunt grăsimile lichide la temperatura
camerei: ulei de floarea-soarelui, măsline,
porumb, rapiţă, porumb, soia.
• Din considerente nutriţionale, uleiul de
palmier şi de cocos nu sunt incluse în
categoria uleiurilor, ci sunt asociate
categoriei grăsimilor solide, alături de unt,
untură de porc, margarină şi alte grăsimi
utilizate la gătit.
11. Grupa lactatelor
• cuprinde laptele (integral, degresat, cu
sau fără lactoză),
• brânzeturile solide (caşcaval, parmezan,
mozzarella) sau moi (brânza de vaci),
• iaurturile şi deserturile pe bază de lapte
(îngheţată, shake, budinci).
12. Grupa ce reuneşte carnea, peştele,
ouăle şi fructele oleaginoase
• este o grupă complexă, ce cuprinde numeroase
categorii: cărnuri - carnea de porc, vită, viţel, organele
(ficat), carnea de pui, curcan, raţă,
• mazărea şi fasolea uscată, şi alimente similare – soia
boabe etc.,
• oleaginoasele: nuci, alune, arahide, fistic, seminţe de
dovleac, floarea-soarelui;
• peştele (ton, somon, sardine, herring etc.) crustaceele
(crab, homar, creveţi, calamar) şi ouăle.