1. Comunicat
pe marginea lucrărilor mesei rotunde
„EDUCAŢIA PROFESIONALĂ ŞI ETICA SPECIALISTULUI DE BIBLIOTECĂ:
probleme şi soluţii”
25 iunie 2010, Chişinău
Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării şi Catedra Biblioteconomie şi
Asistenţă Informaţională (BAI), în colaborare cu Departamentul Informaţional
Biblioteconomic ULIM, Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova au organizat la
25 iunie 2010 masa rotundă cu genericul „Educaţia profesională şi etica specialistului
de bibliotecă: probleme şi soluţii”. Reuniunea profesională a fost prilejuită de două
evenimente importante: 50 de ani de activitate neîntreruptă a Învăţământului
Biblioteconomic şi 30 de ani de activitate a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale
Comunicării.
Masa rotundă şi-a ţinut lucrările la DIB ULIM, în calitate de moderatori fiind:
Natalia Zavtur, lector superior, USM, Catedra BAI şi Ludmila Corghenci, director
adjunct DIB.
La reuniune au participat cadre didactico-ştiinţifice ale USM, reprezentanţi ai
diverselor instituţii info-bibliotecare (universitare, de colegii, publice, şcolare, Camera
Naţională a Cărţii, Biblioteca Naţională pentru Copii „I. Creangă”), studenţi ai Catedrei
Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională USM.
Cuvinte inaugurale au fost adresate participanţilor de către conducătorii
instituţiilor organizatoare: Zinaiada Sochircă, director general DIB, dr. Natalia Goian,
conferenţiar universitar, şef Catedră Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională,
USM, şi Ludmila Costin, preşedinte ABRM, director al Bibliotecii Ştiinţifice
Republicane Agricole a UASM.
Discuţiile în cadrul mesei rotunde au fot axate pe subiectele: Educaţia
profesională: deschidere pentru etică şi deontologie; Codul Etic al Bibliotecarului:
practici naţionale şi internaţionale; Etica managerului de bibliotecă în activităţile de
personal (angajare, motivare, evaluare, promovare etc.); Responsabilităţile etico-
profesionale ale personalului bibliotecii; Etica comunicării în spaţiul profesional.
În calitate de vorbitori invitaţi la lucrările mesei rotunde au fost: Natalia Goian,
conf. univ., şef Catedra BAI, USM; Zinaida Gribincea, lector, Catedra BAI, USM;
Tatiana Ambroci, şef, Biblioteca Colegiului Construcţii, Chişinău; Tatiana Coşeri,
director adjunct, BMC „B.P. Hasdeu”; Elena Bordian, director adjunct, Biblioteca
Republicană Tehnologico-Ştiinţifică; Ecaterina Scherlet, director, Biblioteca Ştiinţifică,
UPS „Ion Creangă”; Natalia Zavtur, lector superior, Catedra BAI, USM; Ludmila
Corghenci, director adjunct DIB.
Menţionăm în mod deosebit intervenţiile active pe parcursul lucrărilor mesei
rotunde ale d-rului Nelly Ţurcan, conferenţiar universitar, prodecan al Facultăţii
Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM; d-rului Lidia Kulikovski, conferenţiar
universitar, director al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”; Natalia Cheradi, director
adjunct al Bibliotecii Ştiinţifice ASEM; Eugenia Bejan, director adjunct al Bibliotecii
Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”; Silvia Ciubrei, director adjunct, Biblioteca
Ştiinţifică a USMF „Nicolae Testemiţanu”.
Lucrările mesei rotunde au finalizat prin aprobarea Mesajului (a se vedea textul
alăturat). La fel participanţii au conchis asupra necesităţii de revizuire a Codului Etic
al Bibliotecarului din Republica Moldova (acesta fiind aprobat la Congresul al IV-lea al
Bibliotecarilor, 2000), în acest sens solicitând Biroului ABRM desemnarea unui grup
de lucru pentru elaborarea şi promovarea spre discuţie în comunitatea profesională a
proiectului noului cod.
Organizatorii mulţumesc tuturor participanţilor la lucrările mesei rotunde,
precum şi cadrelor didactico-ştiinţifice de la Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă

2. Informaţională, USM, managerilor superiori ai instituţiilor info-bibliotecare pentru
deschidere profesională.
Organizatorii solicita comunităţii profesionale de a promova, a lua act şi
de a implementa prevederile prezentului Mesaj.
MESAJUL MESEI ROTUNDE
„EDUCAŢIA PROFESIONALĂ ŞI ETICA SPECIALISTULUI DE BIBLIOTECĂ:
probleme şi soluţii”
25 iunie 2010, Chişinău
1. Atitudinea şi acţiunea etică este o caracteristică fundamentală şi permanentă a condiţiei
bibliotecarului. Ea rezidă din misiunea şi funcţiile sociale ale bibliotecii ca instituţie de
cultură, educativă, informaţională, de comunicare.
Actualmente, etica se reintegrează în profesia specialistului de bibliotecă prin prisma
schimbărilor în sfera biblioteconomică:
 augmentarea capitalului uman, a creativităţii şi a inovaţiei
 instaurarea principiului libertăţii intelectuale
 încadrarea bibliotecilor în spaţiul informaţional global
 extinderea dialogului cu utilizatorii (tehnologiile informaţionale WEB 2.0)
 mobilitatea organizaţională a personalului (echipe de proiect, angajări prin cumul,
executarea lucrărilor de bibliotecă în exterior etc.)
 intensificarea colaborării profesionale etc.
2. Este importantă educaţia etico-profesională. Ea are ca expresie: reliefarea aspectelor
umane ale profesiei bibliotecarului; acceptarea muncii ca valoare şi a principiilor pe care ea
se bazează: dragoste, consacrare, creativitate, ajutor, disciplină, responsabilitate etc.;
sensibilizarea pentru obţinerea cunoştinţelor temeinice nu doar privind executarea ci şi
înţelegerea activităţii profesionale; formarea atitudinii pentru cei cu care bibliotecarul vine
în contact; conformarea comportamentului profesional la reguli şi principii morale
prestabilite etc. Educaţia etico-profesională a viitorilor specialişti de bibliotecă
trebuie să fie atât în responsabilitatea corpului pedagogic de biblioteconomie cât şi
a lucrătorilor practici.
3. Codul etic reprezintă calea prestabilită a comportamentului bibliotecarului în graniţele
umanismului, exprimată de asociaţia profesională a bibliotecarilor. Valorificarea Codului
Etic al Bibliotecarului din Republica Moldova este un imperativ al timpului.
Practicile internaţionale cu privire la codurile etice determină reflecţia biblioteconomică
vizavi de întrebările:

3.  accesul liber la informaţie trebuie să fie condiţionat sau nelimitat ?
 trebuie constituite organisme de control privind respectarea eticii ?
 este rezonabilă declaraţia despre loialitate în condiţiile gradului pronunţat de
insatisfacţie a personalului pentru salarizare şi mediul nefavorabil de muncă ?
 este nevoie de a aprofunda nivelul de detaliere a Codului etic sau prezentarea
desfăşurată a comportamentelor să se reflecte în documente instituţionale ?
 trebuie incluse în Cod comportamentele pe care bibliotecarul nu are voie să le
admită?
 publicitatea Codului etic trebuie să devină esenţială. Pentru utilizatori şi parteneri
Codul atestă existenţa unui corp profesional competent, responsabil, onest.
4. Dimensiunea etică a managerului bibliotecii se caracterizează prin dublă
responsabilitate: comportament etic indispensabil postului de conducere şi dirijarea
activităţii de formare etică a personalului. Comportamentul etic al managerului se afirmă
proeminent în:
 comunicare
 evaluarea personalului
 promovarea personalului şi managementul carierii
 motivare
 dezvoltarea profesională.
Autonomia largă, de care dispun astăzi bibliotecile, accentuează etica managerului în
raport cu organizaţia vizavi de gestiunea resurselor economice, modernizarea posturilor de
muncă, dezvoltarea relaţiilor în exterior, formarea imaginii bibliotecii.
5. Etica personalului de bibliotecă se exteriorizează pronunţat în comunicarea cu
utilizatorii. Contează etica calităţii serviciilor de bibliotecă. În educaţia etică a personalului
bibliotecii trebuie luate în considerare aspectele gender, în sensul integrării în
comportamente a calităţilor pozitive şi eliminării celor negative.
6. Etica este garantul unei comunicări eficiente în spaţiul profesional. Ea pune în
valoare: unitatea de acţiune, schimbul de experienţă, unirea eforturilor, ajutorul,
informarea reciprocă în numele prosperării domeniului biblioteconomic şi a profesiei
bibliotecarului.
Deci, etica se impune amplu în profesia bibliotecarului; ea trebuie să se ocupe de
componenta umană a bibliotecii într-un proces de continuă evoluţie a lucrurilor, într-un
mediu de comunicare intens. Acesta este sensul actualei reflecţii etice a profesioniştilor de
bibliotecă.
Elaborat: L. Corghenci, N. Zavtur