Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Buletinul ABRM Nr.1(11)/2010

103 views

Published on

Publicaþie periodică, editată de
Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Buletinul ABRM Nr.1(11)/2010

  1. 1. Buletin ABRM Nr. 1 (11)ISSN 1857-1034 Responsabil de ediþie: Ludmila COSTIN, preºedinte ABRM Redactor-ºef: Tatiana COªERI Publicaþie periodicã, editatã de Asociaþia Bibliotecarilor din Republica Moldova Colegiul de redacþie: dr. Nelly ÞURCAN, dr. Lidia KULIKOVSKI, Alexe RÃU, Genoveva SCOBIOALÃ Lector: Valeriu Raþã Design, machetare computerizatã: Tatiana BORODATÎI Adresa redacþiei: MD 2021 Chiºinãu, bd. ªtefan cel Mare ºi Sfânt nr.148. Tel: 27 85 92 e-mail: tcoseri@hasdeu.md www.abrm.md © Asociaþia Bibliotecarilor din Republica Moldova Cuprins: ACTIVITATEA ABRM Repere profesionale ale anului 2010.......................................................................................................3 Lilia TCACI. „Cultura informaþionalã” – Brandul anului 2010 în bibliotecile din Republica Moldova.............................................................................................................................4 Ludmila CORGHENCI. Gânduri pe marginea rezultatelor concursului naþional CEL MAI BUN BIBLIOTECAR AL ANULUI 2009......................................................................................5 Conferinþa anualã a Asociaþiei Bibliotecarilor din Republica Moldova: “Accesul deschis la informaþie ºi cunoaºtere: susþinerea progresului durabil”................................7 (Chiºinãu, 11-12 noiembrie 2010) CADRU DE REGLEMENTARE Regulamentul de organizare a Concursului Naþional „Cele mai reuºite lucrãri ale anului în domeniul biblioteconomiei ºi ºtiinþei informãrii”...................................................................8 TEORIE ªI PRACTICÃ BIBLIOTECONOMICÃ Vera OSOIANU. Bibliotecarul 2.0 într-o lume 2.0....................................................................................10 Natalia CHERADI. Cum va evolua profesia noastrã mai departe?........................................................11 Ludmila CORGHENCI. Bibliotecarul 2.0 (3.0, 4.0, 5.0...)........................................................................12 Maria VÃTÃMANU. Bibliotecarul modern...............................................................................................13 Nadejda PÃDURE. Un gând despre Bibliotecarul 2.0...........................................................................13 Eugenia RAILEAN. Bibliotecarul 2.0........................................................................................................14 Apare din 2005 1(11) 2010
  2. 2. Lilia GORE, Tatiana COªERI. Formarea culturii informaþionale a utilizatorilor. Cazul bibliotecilor de colegii din Chiºinãu.............................................................................................14 Vera OSOIANU. Ecaterina DMITRIC. Statistica bibliotecarã ca vector de imagine...........................21 EVENIMENTE Mariana HARJEVSCHI. Advocacy pentru bibliotecari: conþinut ºi comportamente (ªcoala de varã pentru bibliotecari).........................................................28 Ludmila CORGHENCI. Evaluarea organizãrii ºi funcþionãrii ªcolii de varã (în baza chestionarului de evaluare)..............................................................................29 MASA ROTUNDÃ „EDUCAÞIA PROFESIONALÃ ªI ETICA SPECIALISTULUI DE BIBLIOTECÃ: PROBLEME ªI SOLUÞII” Notã pe marginea lucrãrilor Mesei rotunde „Educaþia profesionalã ºi etica specialistului de bibliotecã: probleme ºi soluþii” (Chiºinãu, 25 iunie 2010)........................................30 Natalia ZAVTUR. Deontologia comunicãrii cu utilizatorii bibliotecii....................................................31 Elena BORDIAN. Responsabilitãþile etico-profesionale ale personalului bibliotecii..........................37 Ludmila CORGHENCI. Etica comunicãrii în spaþiul profesional..........................................................39 Ecaterina SCHERLET. Etica comunicãrii în spaþiul profesional...........................................................41 Tatiana AMBROCI. Codul etic al bibliotecarului din Republica Moldova: 10 ani de existenþã...........43 Tatiana COªERI. Specialistul în informare ºi documentare – model de comportament: un punct de vedere conceptual...............................................................................49 Mesajul Mesei rotunde „Educaþia profesionalã ºi etica specialistului de bibliotecã: probleme ºi soluþii”(Chiºinãu, 25 iunie 2010)................................................................50 DIN VIAÞA FILIALELOR ABRM Genoveva SCOBIOALÃ. Descoperã Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu”!........................................51 Tatiana COªERI. Ziua europeanã privind promovarea competenþelor profesioniºtilor din informare-documentare: ocazie pertinentã de promovare a profesiei...............53 Tatiana BORODATÎI. Evaluarea serviciilor on-line ale bibliotecilor publice: Cazul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”............................................................................................53 Buletin ABRM Nr. 1 (11)
  3. 3. 3 Formareaprofesionalãcontinuãabibliotecarilor.Conferinþa anualã a Asociaþiei Bibliotecarilor Eticãºideontologieprofesionalã:din Republica Moldova ºi-a þinut lucrãrile între 15-17  a accepta ºi a promova în comunitatea bibliotecarã,octombrie 2009, întrunind la cele 8 reuniuni comunitãþile servite conceptul „biblioteca care învaþã”,profesionale integrante (ateliere, ºedinþe ale incluzând dimensiunile acestuia: personalul, instituþia,secþiunilor, conferinþe, ºedinþã în plen) mai mult de 300 reprezentanþi ai bibliotecilor publice, naþionale, din comunitatea servitã ºi comunitatea profesionalã învãþãmânt, specializate, ai Camerei Naþionale a (resp.: Comisia „Formare profesionalã continuã. Eticã Cãrþii, organelor administraþiei publice locale. ºideontologie”aABRM); Abordând probleme de importanþã vitalã pentru  a recomanda bibliotecilor, care deþin experienþe activitatea prodigioasã a bibliotecilor, participanþii la reprezentative la capitolul formare profesionalã lucrãrile Conferinþei au optat pentru implicarea activã a continuã, a promova bunele practici prin diverse forme bibliotecii ºi bibliotecarului în edificarea Societãþii ºi metode – publicaþii, materiale promoþionale, InformaþieiºiaCunoaºterii. informaþii pe paginile web (inclusiv pagina web a Sintetizând intervenþiile, comunicãrile ABRM)(resp.:bibliotecileSNB); participanþilor ºi comunicatele finale ale reuniunilor  a augmenta activitatea Comisiei „Formare profesionale din cadrul Conferinþei, Biroul ABRM a profesionalã continuã. Eticã ºi deontologie” a ABRM intervenit cu o Declaraþie cãtre factorii decidenþi privind organizarea acþiunilor de instruire în zonele (Comisia parlamentarã de resort, Guvernul, republicii, intensificând colaborarea cu coordonatorii ministerele Culturii ºi Educaþiei (a se vedea textul zonaliaiBirouluiABRM; integral pe site-ul www.abrm.md). În acelaºi timp,  a elabora ºi a edita (prin intermediul proiectelor, cu Biroul ABRM considerã necesar de a concentra sprijinul sponsorilor) suportul didactic ºi consultativ: eforturileAsociaþiei Bibliotecarilor, organelor de dirijare „handbook”, ghiduri necesare activitãþii bibliotecare: profesionalã, ale instituþiilor bibliotecare, comunitãþii „Ghidul bibliotecarului din colegii ºi ºcoli profesionale”) profesionale asupra urmãtoarelor orientãri (resp: Comisia „Formare profesionalã continuã. Eticã strategice. ºi deontologie”, secþiunea „Biblioteci de colegii ºi ºcoli profesionale”). Repere profesionale pentru anul 2010  Resurse documentare ºi informaþionale:  Strategii curente de colaborare cu Consiliul  iniþierea unor parteneriate cu administraþia publicã Biblioteconomic Naþional, ministerele de resort: localã privind oferirea informaþiei de caracter public  a participa la elaborarea proiectului nou al Legii cu prin intermediul bibliotecilor publice (la iniþiativa privirelabiblioteci; bibliotecilor publice);  a elabora ºi a promova cãtre factorii de resort  susþinerea bibliotecilor privind abonarea ºi propunerile pentru Codul învãþãmântului, la utilizarea în comun a resurselor electronice (resp.: compartimentele ce vizeazã activitatea bibliotecilor din Biroul ABRM). învãþãmânt;  Cultura informaþionalã a utilizatorului  implicaþii pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare bibliotecii: aSistemuluiNaþionaldeBiblioteci;  a promova activ documentele ºi acþiunile  a contribui la modificarea Regulamentului privind internaþionale cu privire la cultura informaþionalã ºi modul de conferire a categoriilor de calificare cadrelor instruirea pe parcursul întregii vieþi (logoul internaþional bibliotecare; alculturiiinformaþionale),atraduceghiduri,liniidirectorii  a organiza audieri publice, dezbateri pe marginea cu privire la cultura informaþionalã: „Liniile directorii IFLA documentelor biblioteconomice de importanþã pentru cultura informaþionalã ºi instruirea pe parcursul naþionalã, amplificând transparenþa ºi implicând întregii vieþi”, „Ghidul cu privire la indicatorii culturii informaþionale” etc. (resp.: Comisia „Culturãîntreaga comunitate în procese de elaborare a informaþionalã”);acestora (recomandare pentru Consiliul  a evalua posibilitãþile de aplicare a unor concepte deBiblioteconomic Naþional, centrele biblioteconomice alternativã în formarea culturii informaþionale ºinaþionaleºidepartamentale). promovarea variantei acceptate cãtre factorii de resort (resp.:grupuldelucruîncadrulABRM); ASOCIAÞIABIBLIOTECARILORDINREPUBLICAMOLDOVA REPERE PROFESIONALE ALE ANULUI 2010 Buletin ABRM Nr. 1 (11)ACTIVITATEA ABRM
  4. 4.   ManagementºimarketingîncadrulABRM: de alternativã în formarea culturii informaþionale ºi  arevizui îndirecþiaconcretizãrii ºiformulãrii explicite promovarea variantei acceptate cãtre factorii de resort denumirilecomisiilorºisecþiunilorABRM)(resp:Comisia (resp.: grupul de lucru în cadrul ABRM); „Managementºimarketing”);  a sprijini elaborarea materialelor metodice ºi  a elabora mostra de carnet de membru al ABRM didactice cu privire la formarea culturii informaþionale (resp: Comisia „Management ºi marketing”, comisia (resp: comisiile: „Culturã informaþionalã”, „Formare „Activitateeditorialã”); profesionalãcontinuã.Eticãºideontologie”).  aelaboramostredediplomã/certificatABRMpentru  diferiteevenimente;  iniþierea unei colecþii de materiale promoþionale,  a amplifica rolul coordonatorilor zonali în cadrul gen pliante, în scopul promovãrii bunelor experienþe ale ABRM (colaborãri cu comisiile ABRM, informaþii în bibliotecilor, celor mai buni bibliotecari ºi celor mai bune Buletinul ABRM etc.) (resp.: Comisia „Management ºi lucrãri în domeniu (resp.: comisiile „Formare marketing”). profesionalã continuã. Eticã ºi deontologie”, „Activitate Discutate ºi aprobate în cadrul ºedinþei din 26 editorialã”, bibliotecile, angajaþii, lucrãrile cãrora au fost noiembrie 2009 a Biroului ABRM desemnateîncadrulconcursurilornaþionale). Echipa de lucru: L. Corghenci, L. Tcaci, E. Bejan a evalua posibilitãþile de aplicare a unor concepte ActivitateaeditorialãaABRM: „CULTURA INFORMAÞIONALÔ – BRANDUL ANULUI 2010 ÎN BIBLIOTECILE DIN REPUBLICA MOLDOVA Asociaþia Bibliotecarilor din Republica Moldova recomandã bibliotecarilor ºi instituþiilor bibliotecare din republicã sã activeze în anul 2010 sub Obiectivullogouluimarca (brandul) „Culturã informaþionalã”, acest domeniu de activitate urmând a fi orientarea Facilitarea comunicãrii între specialiºtiiprofesionalãstrategicãaanului2010. implicaþiînproiectedeformareaculturiiAsociaþia a fãcut aceastã alegere urmând informaþionale, comunitãþile lor ºi societatea înrecomandãrile Secþiunii culturã informaþionalã IFLA, ansamblu.expuseîncadrulConferinþeigeneraleIFLA(a75-a;23- 27 august 2009). Aceastã decizie e în deplinã Semnificaþialogouluiconcordanþã ºi cu tema prioritarã a IFLA pe parcursul Logoul simbolizeazã, într-un mod simplu,mandatului noului preºedinte IFLA, Ellen Tise (2009- abilitateaumanãdeacãutaºiaaccesainformaþia,atât2011) – „Bibliotecile ca promotori ai accesului la prin intermediul mijloacelor tradiþionale, cât ºi princunoaºtere”, deoarece cultura informaþionalã, adicã utilizarea tehnologiilor moderne de informare ºiabilitãþile de cãutare, accesare, evaluare ºi utilizare a comunicare.Elementelegraficedincareesteconstituitinformaþiei este o determinantã esenþialã a activitãþii logoul – cartea ºi cercul – sunt simboluri recunoscuteoricãrui individ în cadrul Societãþii Cunoaºterii, care în întreaga lume. Cartea simbolizeazã studiul,faciliteazã accesul la informaþie ºi, implicit, la învãþarea; cercul – ansamblul cunoºtinþelor ºicunoaºtere. informaþiilor, care devin tot mai accesibile graþieÎn acest context, propunem promovarea la tehnologiilorinformaþionale.nivel naþional a logoului internaþional, elaborat de Cartea deschisã, alãturi de cerc, este ºi oProgramul UNESCO „Informaþie pentru toþi” ºi metaforã vizualã, reprezentând persoana care deþineSecþiunea culturã informaþionalã IFLA, ca simbol abilitãþile de gãsire a informaþiei ºi dorinþa de ainternaþional al Culturii Informaþionale. Logoul poate fi împãrtãºi aceste abilitãþi altor persoane (Edgar Luyutilizat de toate persoanele ºi instituþiile interesate Pérez,autorullogoului,Cuba).pentru marcarea activitãþilor ºi proiectelor în domeniul formãriiculturiiinformaþionale. Lilia TCACI, preºedinte al Comisiei culturã informaþionalã, ABRM
  5. 5. Modalitãþidepromovare -utilizareaînprezentãrilePowerPointcutematica - afiºarea la biroul de referinþe ºi în alte spaþii ale respectivã; bibliotecii; - utilizarea sloganelor de tipul: „Învaþã sã te - imprimarea pe postere, afiºe, pliante, semne de informezi”, „Cultura informaþionalã te ajutã sã înveþi ºi carteºialtepublicaþiidebibliotecã; sã comunici”, „Tot ce ºtiu e cã tot ce vreau sã ºtiu obþin - imprimarea pe cãrþi de vizitã, banere, pixuri, princulturainformaþional㔺.a. fluturaºi,maiouri,genþietc.; -afiºareapesite-uriweb,blogurialebibliotecilorºi Important:logoulpoatefiaccesatgratuitîn bibliotecarilor; diverse formate grafice (eps, svg, pdf, jpg) pe site- http://www.infolitglobal.info/logo ºi- promovarea în cadrul seminarelor ºi a altor urile: http://ifap.ru/pr/2008/080811a.htmacþiuni de instruire pentru utilizatori ºi bibliotecari, imprimareapecertificate,diplomeetc.; DACà VEÞI ACTIVA SUB ACEST BRAND,- promovareaprinintermediulmass-media; VEÞI AVEA SUCCES!- promovarea prin intermediul unor site-uri de comunicareºisocializare(Twitter,Facebookº.a.); GÂNDURI PE MARGINEA REZULTATELOR CONCURSULUI NAÞIONAL „CEL MAI BUN BIBLIOTECAR AL ANULUI 2009” Ludmila CORGHENCI, preþedinte juriu, director adjunct DIB ULIM Concursul Naþional „Cel mai bun bibliotecar supravieþuire.” al anului 2009”, fiind la cea de-a 19-a ediþie, este o Afirm cu certitudine, cã oamenii bibliotecii, investind în sine, au investit în Bibliotecã þi în Viitor. Ne-modalitate eficientã de reliefare a celor mai buni au convins cã au gãsit cea mai bunã modalitate deprofesioniþti, promovând þi valorificând experienþele investire a timpului, a eforturilor – cãutând cunoþtinþe înlor reprezentative. mod constant, disciplinat, interesat. Þi fac acest lucru,Anul 2009, deþinând semnele Anului vorba lui Platon, prin eforturi de gândire, nu numai prinCreativitãþii þi al Inovãri, promovãrii imaginii celedememorie.bibliotecarului þi bibliotecii în comunitate, este Laureaþii celei de-a 19-a ediþii a Concursuluideosebit de rodnic din punctul de vedere al Naþional sunt entuziaþti. Sunã a lozincã aceastã frazã,nominalizãrilor bibliotecarilor. Analizând dosarele dar entuziasmul este forþa vieþii profesionale: prinprezentate pentru concurs, putem conchide cã entuziasm uiþi de problemele (ori de nereuþitele) de ieri,reprezentanþii bibliotecilor þi-au alimentat continuu trãieþti pentru realizãrile de azi þi ataci ziua de mâine.stocul de cunoþtinþe þi deprinderi profesionale, fiind Sunt ferm convinsã, cã la locurile de muncãinovativi lacapitoleleserviciioferite,publicaþii,activitãþi bibliotecarii-laureaþi contribuie substanþial lacultural-þtiinþificeetc.Estebeneficã(chiarnecesarã!)o descãtuþarea energiilor pozitive, lucru de care avemastfel de atitudine. În lucrarea „Creativitatea”, semnatã multnevoie.de cãtre experþii în domeniu, manageri reprezentativi, Pentru ediþia a 19-a a Concursului Naþional au Brian Clegg þi Paul Birch (în limba românã – editatã în fost depuse 13 dosare, acestea fiind categorisite dupã anul 2003, la Editura „Polirom” din Iaþi), este evidenþiat cum urmeazã: biblioteci naþionale, inclusiv Camera un compartiment intitulat semnificativ – „Sau NaþionalãaCãrþii–3; creativitate, sau nimic”. Autorii afirmã: „Nu este deloc biblioteciuniversitare,specializate–4; fantezistã afirmaþia cã, fãrã creativitate, foarte puþine biblioteciraionale,orãþeneþti,municipale–4; dintre firmele care existã astãzi vor mai exista þi peste bibliotecicomunale,sãteþti–1; câþiva ani. Cheia este «schimbarea», iar inovaþia este biblioteciþcolare,decolegiu–1. cerinþa esenþialã pentru a nu ne scufunda atunci când Juriul Naþional (componenþa acestuia: vine alt val de schimbãri. Fãrã creativitate, apelãm L. Corghenci, DIB ULIM, preþedinte;A.Andrieþ, BNRM, mereulaaceleaþiprocedeerãsuflate.Nuestesuficient secretar; membri: T. Ambroci, Biblioteca Colegiului de sãneaþezãmcomodînfotoliuþisãspunem:«Dacãun Construcþii; T. Coþeriu, BM „B.P. Hasdeu”; E. Bordian, lucru nu-i stricat, n-ai de ce sã umbli la el.» […] BRTÞ)aapreciatcalitateaþilogisticadosarelor, Creativitateanuesteojucãriefrumoasã,ciunfactorde
  6. 6. Elena Butucel,þ director, Filiala „Ovidius”,acestea fiind construite, în mare parte, în func ie de Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu”,prevederile stipulate în Regulament. Unele dosare þ ãã au inclus informaþ ã (perioada de Chi in u;îns ie învechit Lolita Caneev, þreferinþã fiind anul 2009), nu au inclus toate ef Serviciu mediateca, Biblioteca þ ãpentruCopii„ ã”;componentele solicitate (de ex., copiile documentelor Na ional IonCreang careconfirmãinformaþiaprezentatãetc.). Ludmila Cereþ, þef al Bibliotecii Colegiului Juriul aduce sincere mulþumiri tuturor NaþionaldeViticulturãþiVinificaþie,Chiþinãu; instituþiilor þi persoanelor, care au rãspuns apelului Nadejda Ciugureanu, þef al Bibliotecii publice ABRM, promovând bibliotecarii þi bibliotecile de comunaleChiþcãreni,Sângerei; performanþã. În acelaþi timp, lansãm (ca þi în anii Renata Cozonac, þef serviciu, Camera Naþionalã precedenþi) un apel cãtre managerii instituþiilor aCãrþii; bibliotecare, cãtre factorii de resort, cãtre colegii Raisa Melnic, þef Serviciu programe culturale, de serviciu ai laureaþilor: promovaþi experienþele BibliotecaNaþionalãaRepubliciiMoldova; þ þ Elena Railean,bibliotecarilor nominaliza i, oferi i mai multe specialist principal, Biblioteca informaþii despre ei prin intermediul diverselor ÞtiinþificãaAcademieideStudiiEconomice; þ þ þ þ þ þ þ Ludmila Raileanu,publica ii, face i-i cunoscu i, tiu i i aprecia i în þef Serviciu împrumut de comunitatea profesionalã, dar mai ales în acea publicaþii la domiciliu, Biblioteca Þtiinþificã a sferã, pentru care manifestã profesionalism þi UniversitãþiideStat„A.Russo”,Bãlþi; competenþe. Dar au o obligaþie þi bibliotecarii Margarita Þcelicikova, þef al Filialei nominalizaþi în cadrul Concursului. O expun prin „M. Lomonosov”, Biblioteca Municipalã intermediul cuvintelor reputatului specialist american „B.P.Hasdeu”,Chiþinãu; Stephen R. Covey: „Eu personal sunt convins cã o Angela Olãrescu, þef al Bibliotecii Publice persoanã poate fi un catalizator al schimbãrii, un Cricova; «transformator», în orice situaþie, în orice organizaþie. Elena Plãcintã, bibliograf principal, Biblioteca Unastfeldeindividestefermentulcarefacesãcreascã Tehnico-Þtiinþificã a Universitãþii Tehnice din întreagapâine.” Moldova. Laureaþii Concursului Naþional „Cel mai bun bibliotecaralanului2009”: Sincere, cãlduroase felicitãri învingãtorilor în LorinaBeþelea,þefCentrulResurseþiTehnologii aceastã importantã competiþie profesionalã! La mai Informaþionale, DIB, Universitatea Liberã multþilamaimare,dragicolegidebreaslã. InternaþionalãdinMoldova;
  7. 7. Organizatori: Þedinþe ale comisiilor, at  Asociaþia Bibliotecarilor din Republica Moldova eliere profesionale, mese rotunde: Ora 14.30-17.00(ABRM)  Biblioteca Þtiinþificã aAcademiei de Studii Economice dinMo.ldova Atelier specializat „Biblioteca ca sistem Conferinþa îþi va desfãþura lucrãrile sub formã de tehnologic normalizat” (organizator: comisia ABRM þedinþe ale comisiilor, secþiunilor, în cadrul atelierelor „Standardizarea activitãþii de bibliotecã”; loc desfãþurare: tematice,prezentãrilastand,þedinþãînplen. BibliotecaRepublicanãTehnico-Þtiinþificã) Pe parcursul Conferinþei va funcþiona o amplã Masã rotundã „Sistemul European de expoziþie Publicaþii ale bibliotecilor din Republica Certificare pentru profesioniþti în biblioteconomie, Moldovacuprezentãriþilansãrilastanduri informare,documentare:deschideripentruRepublica Moldova” (organizator: comisia „Formare profesionalã Program continuã. Eticã þi Deontologie”; loc desfãþurare: ULIM, Departamentul Informaþional Biblioteconomic, Sala de 11 noiembrie, joi Lecturãnr.3„FilologieRomano-Germanicã”) Þedinþe ale secþiunilor: Sesiune de comunicãri: „Tendinþe actuale în ora10.00–13.00 dezvoltarea tehnologiilor informaþionaleComisia Sesiune de comunicãri „Bibliotecile publice þi „Informatizare þi tehnologii Informaþionale”; loc comunitatea în contextul societãþii cunoaþterii: asigurarea desfaþurare:BibliotecaÞtiinþificaASEM). accesului la informaþie la nivel local” (organizatori: Atelier profesional „Descrierea bibliografica secþiunea „Biblioteci publice”; loc desfãþurare Biblioteca a documentelor: aliniere la noile cerinþe Municipalã„B.P.Hasdeu”). internaþionale” (organizator: comisia „Catalogare þi Sesiune de comunicãri „Rolul bibliotecilor Indexare”;locdesfaþurare:CameraNaþionalaaCarþii) universitare în comunicarea þtiinþificã” (organizator: secþiunile „Biblioteci Universitare” þi „Biblioteci 17.30- 21.00 Masa festiva. Program cultural Specializate”; loc desfãþurare: Biblioteca Universitãþii TehnicedinMoldova,bloc1(centru),SalaFestivã,et.1) 12 noiembrie, vineri Atelier profesional „Formarea culturii informaþionale – prioritate a bibliotecilor în Societatea Þedinþa în plen Cunoaþterii” (organizatori: comisia „Cultura Biblioteca Þtiinþifica ASEM, Informaþionalã” þi secþiunea „Biblioteci Þcolare”; loc str. Banulescu Bodoni 59, Corp B, parter, Sala de desfãþurare: Filiala Bibliotecii Naþionale pentru Copii „Ion lectura „Eugeniu Hriþcev” Creangã” – str. 31 August 127, în incinta Teatrului „Licurici”) 9.00–9.30 Înregistrareaparticipanþilor Atelier profesional „Biblioteca de colegiu/þcoalã profesionalã în dialog cu fenomenul 9.30 – 10.00 Mesaje de salut din partea persoanelor Biblioteca 2.0” (organizator: secþiunea „Biblioteci de oficialeþialeoaspeþilordeonoare Colegii þi Þcoli Profesionale”; loc desfãþurare: Biblioteca ColegiuluideInformaticã) 10.00 – 10.45 Asociaþia Bibliotecarilor din Republica Moldova în sprijinul accesului deschis la informaþie þi cunoaþtere Accesul deschis la informaþie þi cunoaþtere: susþinerea progresului durabil (reflecþii þi repere de la Conferinþa anualaIFLA,august2010,Gothenburg,Suedia 10.45–11.30 Pauza 11.30 – 13.30 Informaþii ale moderatorilor þedinþelor secþiunilor, comisiilor ABRM, atelierelor. Propuneri, recomandarialeConferinþeiABRM.Discuþii 13.30 – 14.00 Lansari de publicaþii instituþionale þi de autor. Prezentarilastand CONFERINÞA ANUALÃ A ASOCIAÞIEI BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA Chiþinãu, 11-12 noiembrie 2010, Biblioteca Þtiinþificã ASEM GENERIC: “Accesul deschis la informaþie þi cunoaþtere: susþinerea progresului durabil”
  8. 8. Asociaþia Bibliotecarilor din Republica promovarea resurselor informaþionale, a imaginii Moldova(ABRM)organizeazãanualConcursul Cele biblioteciiºibibliotecarului; * sociologia cãrþii ºi a lecturii, cercetare în domeniulmai reuºite lucrãri în domeniul biblioteconomiei ºi bibliologiei;ºtiinþei informãrii, scopul cãruia este de a optimiza ºi * lucrãri bibliografice (dicþionare lexicografice,susþinegraduldeprofesionalismºinotadeoriginalitate tematice, de personalitãþi, bibliografii generaleîn editarea publicaþiilor de profil, precum ºi din ariile ºi speciale);adiacente, importante pentru dezvoltarea domeniilor * lucrãri în domeniul automatizãrii ºi informatizãrii,încareseproducmembriiABRM. ºtiinþainformãriiºiînaltedomeniide cercetare.1. Dispoziþiigenerale. * este admisã orice lucrare indiferent de limba în1.1.Scopul Concursului este de a stimula careafostrealizatãºide suportuldefixareaactivitatea de investigare, de a promova spiritul informaþiei (format tradiþional, electronic,competitiv, creativitatea ºi inventivitatea membrilor multimedia,AV,graficeetc.).ABRM: 2.2. LaConcurspotparticipa: Realizarea investigaþiilor ºtiinþifice domeniale (  autoriindividualiprin metode sincronice ºi diacronice ) , instituþionale ºi  colectivdeautoriindividuale.  Promovarea de noi valori ºi experienþe de  Competitorii trebuie sã fie neapãrat membri airezonanþã.  Valorificarea ºi stimularea potenþialului ºtiinþific al AsociaþieiBibliotecarilordinRepublicaMoldova. bibliotecarilor. Schimbul de informaþii ºi dezvoltarea 1.1. ActivitateaComisieideEvaluareparteneriatuluidenivelnaþionalºiinternaþional.  1.2.Con Comisia de Evaluare este aleasã de cãtresolidarea imaginii bibliotecarilor, a BiroulABRM pentru4ani.bibliotecilor ºi sporirea rolului lor informaþional, 1.3 Membrii comisiei reprezintã toate tipurile dinstructuv,exegetic în dezvoltareasocietãþii. biblioteci, Camera Naþionalã a Cãrþii, Uniunea 1.2. ABRM Editorilor, Catedra Biblioteconomie ºi Asistenþãpune la dispoziþia competitorilor InformaþionalãaUSM.informaþiile despre condiþiile de evoluare ale 2.4 Comisia de evaluare asigurã selectareaConcursului, oferã asistenþã consultativã þi informaþionalã, asigurã organizarea þedinþelor ºi admiterea la Concurs a lucrãrilor , conform Comisiei de Evaluare (CE), precum þi ceremonia criteriilor stabilite, evaluarea obiectivã ºi stabilirea acordãriidiplomelorpentrulucrãrilepremiate; clasamentului valoric. 1.3. Sponsor al Concursului poate deveni orice Atenþionãm competitorii cã procesul instituþie, care susþine desfãºurarea ºi recenzãrii lucrãrilor este confidenþial finalitãþile competiþiei. 2.3. Rezultatele Concursului sînt aprobate de Biroul ABRM pînã la 15 aprilie a anului în curs ºi 2. Criterii de admisibilitate a lucrãrilor sînt anunþate în cadrul reuniunilor profesionale, la 23 aprilie, de Ziua Mondialã a Cãrþii sau la 2.1 La Concurs sînt admise lucrãri ce þin de Conferinþa Anualã a ABRM. urmãtoareledomenii: 2.4. Rezultatele Concursului vor fi publicate în * biblioteconomie: organizarea activitãþii de revistele ºi ziarele de specialitate (Magazin Bibliologic, bibliotecã, dezvoltarea ºi gestionarea colecþiilor, a Gazeta bibliotecarului, Buletinul ABRM, BiblioPolis, cataloagelor (tradiþionale/electronice), serviciilor de Confluenþe Bibliologice, pagina web a Asociaþiei ºi a informare ºi de referinþe; politicilor de relaþii cu publicul, bibliotecilor),precumºiînpresanaþionalã. . REGULAMENT DE ORGANIZARE A CONCURSULUI NAÞIONAL „Cele mai reuºite lucrãri ale anului în domeniul biblioteconomiei ºi ºtiinþei informãrii” CADRUL DE REGLEMENTARE „Aprob” Presedinte ABRM L. Costin 23 ianuarie 2008 Redactat 18 ianuarie 2010 Buletin ABRM Nr. 1 (11)
  9. 9. 3. Sistemuldeevaluare TipuridepublicaþiiadmiselaConcurs: Evaluarea lucrãrilor se va realiza prin metoda  Monografii, tratate, studii de autor. Monografii, puantificãrii (de la 1 la 10), conform urmãtoarelor tratate, studii instituþionale ( culegeri, seriale, buletine criteriiºicoeficienþi: º.a.)  Bibliografii,biobibliografii,webliografii,cataloage.1. Corespunderea rigorilor de specialitate:  Lucrãri de referinþe: enciclopedii, dicþionare,metodologia elaborãrii, respectarea standardelor în lexicoane,ghiduri.vigoare, indicarea surselor de selectare, structurarea  Documente de transfer tehnologic ( reglementãri,materialelor,plenitudineaaparatuluibibliografic. instrucþiuni,politiciºimetodici,etc).COEFICIENT5  Lucrãri didactice ( manuale, note de curs, curriculumuri).2. Reflectarea temei: simetria între titlu ºi conþinut,  Publicaþii în serie, ediþii noi sau ediþii speciale,actualitateatemei,valoareainformaþionalã,culturalãºi carenuauparticipatlaConcurs.cognitivã a lucrãrii; gradul de originalitate ºi de  Materialepromoþionale.creativitate.  Altetipuridepublicaþii.COEFICIENT4 3. Stilistica lucrãrii: respectarea normelor Premiiacordate:necesare unor lucrãri de asemenea specific ºi  Premiul ION MADAN - pentru cercetãrianvergurã (demers coerent ºi consistent, fundamentale în domeniul bibliologiei ºi bibliografiei (redactat conform standardelor ºi normelor în olucraresaucîteva lucrãri).vigoare).  Premiul Mare - pentru þinutã ºtiinþificã exemplarãCOEFICIENT3 ºi valoare culturalã semnificativã (o lucrare sau cîteva lucrãri).4. Condiþiile grafice ale lucrãrii (concepþie, design  PremiulI,II,IIIlafiecaresecþiune.ºicalitatea realizãrii poligrafice).  PremiulSpecialpentru:COEFICIENT2  originalitate  designTehnici de calcul: Nota obþinutã la fiecare criteriu se  debutînmulþeºte cu coeficientul respectiv, apoi, se adunã ºi se împarte la 4 . Rezultatele generale obþinute pentru 6. Proceduradeînscriere:fiecare lucrare evaluatã se adunã ºi se împart la  Înscrierea la Concurs se face prin completarea denumãruldemembriaiCE. cãtreconcurenþiaFormularuluideparticipare. Vezianexa.5. Condiþiiledeacordareapremiilor  Lucrãrile pentru Concurs pot fi depuse laConcursulesteorganizatpeurmãtoarelesecþiuni: sediul............ , într-un singur exemplar, cu menþiunea Biblioteconomieºiºtiinþainformãrii. Concursul pentru cele mai reuºite lucrãri în Bibliologie. domeniulbiblioteconomieiºiºtiinþeiinformãrii. Lucrãri bibliografice (bibliografii, biobibliografii,  Termenullimitãalprezentãrii–1aprilie 2010.webliografii,cataloage)  Lucrãriînaltedomenii.
  10. 10. TEORIE ªI PRACTICà BIBLIOTECARUL 2.0 ÎNTR-O LUME 2.0 Vera OSOIANU, BNRM Esenþa zilei de mâine a bibliotecii va fi frecvenþa redusã. Nici locurile propuse nu întotdeauna „facilitarea cunoaºterii”. Aceasta va trebui sã facã sunt ocupate ºi atunci vine întrebarea, cum va avea loc biblioteca pentru a face pasul urmãtor, dupã ce ani la schimbul de generaþii ºi înlocuirea bibliotecarilor rând s-a impus prin facilitarea accesului la informaþie. educaþi în vechea culturã biblioteconomicã de Pentru a face faþã acestei noi mari provocãri biblioteca bibliotecarii crescuþi ca profesioniºti în era digitalã? arenevoiedepersonalpepotrivã. Doar prin formarea profesionalã continuã aceastã Prin postarea din 10 iunie 2010 iniþiam o serie problemãpoatefirezolvatãdoarparþial. de dezbateri în jurul bibliotecarului modern, care Portretul ideal al bibliotecarului modern: trebuie sã-ºi ajusteze activitatea la exigenþele Lumii inteligent, instruit, calificat, cunoscãtor de limbi strãine, 2.0. Dezbaterile (sau, mai bine zis, aceastã rundã de cu abilitãþile necesare pentru a face faþã TIC, dezbateri, pentru cã subiectul în sine este inepuizabil) multilateral dezvoltat, prietenos, deschis comunicãrii, urmau sã se finalizeze cu o ºedinþã virtualã a Clubului gata de ajutor. Am uitat de pasiune, de creativitate, de biblioteconomiºtilor în ziua de 1 septembrie, zi când spontaneitate? Extrem de importante! Primul lucru pe încep studiile, inclusiv cele universitare. Toate acestea care-l face, când vine la serviciu este sã deschidã în contextul jubileului de 50 de ani de activitate computerul, sã verifice poºta electronicã, sã rãspundã neîntreruptã a învãþãmântului biblioteconomic ºi 30 de la mesajele urgente, sã deschidã DEX-ul, Wikipedia, ani de activitate a Facultãþii de Jurnalism ºi ªtiinþe ale Google, Facebook unde are prieteni – utilizatorii Comunicãrii,USM. bibliotecii. Înarmat cu toate acestea poþi face faþã Pentru a face mai uºoarã discuþia am plasat pe comunitãþii ºi utilizatorilor, indiferent de pregãtirea blog ºi traducerea unui material privind diferenþele acestora. Dar, oare câþi bibliotecari ar rezista cernuþi dintre Lumea 1.0 ºi Lumea 2.0. în concepþia lui David prinsitaacestorrigori? Gurteen, consultant în domeniul managementului Mesajul care a dominat lucrãrile Conferinþei cunoaºterii. Materialul original poate fi accesat la: IFLA 2010 a fost „Bibliotecari, priviþi-vã cu mândrie! http://www.gurteen.com/gurteen/gurteen.nsf/id/world2 Sunteþi importanþi!” Ca sã parafrazam niºte îndemnuri .0. lansate, în ultimul timp, de diverse televiziuni: „Avem cu Caracteristicile Lumii 2.0 includ: partajarea ce ºi suntem în stare…” Avem cu ce ne mândri pentru cunoºtinþelor, transparenta, selectarea individualã a cã suntem printre ultimii specialiºti de formaþiune instrumentelor,carelucreazãmaibinepentrupersoane enciclopedica, pentru cã suntem printre primii care vin concrete, libertatea de asumare a responsabilitãþilor, în contact cu informaþia, cunoaºterea, tehnologiile noi, distribuirea libera ºi necontrolatã a informaþiei, pentru cî în virtutea profesiei avem menirea de a ajuta deschiderea pentru idei noi, selectarea ºi abonarea la pe alþii, indiferent de la care pol al societãþii vin. Suntem informaþia, care corespunde indivizilor concreþi. Lumea în stare sã realizam lucruri noi, utile, interesante ºi 2.0 recunoaºte complexitatea lumii ºi necesitatea unor importante, iar pentru recunoaºterea acestor merite abordãridiferite. trebuie sã luptãm, sã ne impunem, sã demonstrãm cã Într-un mediu atât de complex, bibliotecarul suntem indispensabili societãþii ºi pânã la urmã vom fi trebuie sã munceascã enorm pentru a supravieþui ºi auziþi. Þãrile lumii ne oferã suficiente exemple. În chiar a se afirma. ªi pentru una, ºi pentru cealaltã Finlanda, de exemplu, bibliotecile sunt considerate cã bibliotecarul trebuie sã înveþe continuu, sã anticipeze fac parte din infrastructura intelectualã a þãrii. Iar competenþele utilizatorilor pentru a-i ajuta, uimi, intriga Finlanda este recunoscutã ca lider european în etc. dezvoltarea serviciilor bibliotecare, lider mondial în Domeniul în care activãm devine tot mai arhitectura bibliotecarã, lider mondial în automatizarea complex, iar pe acest fundal sintagma „biblioteconomie proceselor bibliotecare… ªi oare e întâmplãtor? De ºi ºtiinþa informãrii” tot mai frecvent este substituitã de asemenea, Finlanda este lider mondial în dezvoltarea „ºtiinþele informãrii”. Studenþii sunt tot mai putini, maimultordomenii. Admiterea 2010 anunþa doar 10 locuri la buget pentru Sã auzim ce are de spus la acest capitol licenþa la secþia zi ºi tot 10 locuri pentru secþia cu comunitateabibliotecarã. Buletin ABRM Nr. 3 (11)Buletin ABRM Nr. 1 (11)
  11. 11. CUM VA EVOLUA PROFESIA NOASTRà MAI organiza, a pãstra ºi a pune în circulaþie materialele pe DEPARTE? careledeþineinstituþiaîncolecþiilesale. Ritmul ridicat de schimbare, introducerea Natalia CHERADI, noilor servicii de reþea, importanþa crescândã a Biblioteca ªtiinþificã ASEM informaþiilor ºi a potenþialului intelectual ca resurse de bazã ne obligã sã reconsiderãm rolul ºi locul bibliotecii Cum va evolua profes în dezvoltarea societãþii. Omenirea a obþinutia noastrã mai departe? posibilitateadeafolosiînmoddirectºiînmoddeliberatÎn aceastã lume în miºcare, biblioteca ºi profesiile care o dimensiune calitativ nouã a informaþiei – internetul, alse desfãºoarã în acest spaþiu se redefinesc, se cãrui potenþial este departe de a fi realizat ºi pe deplinredimensioneazã. ªi acest lucru nu trebuie sã ne apreciat. Generarea modului de gândire virtualãîngrijoreze, chiar dacã deseori se spune cã profesia de produce schimbãri în mentalitatea utilizatorilor debibliotecar în sensul ei tradiþional a murit, ea devine resurse ºi de informaþii în reþea. Comunitãþile de reþeaerozivã, vorba Nataliei Jadko, directorul Centrului de schimbã în mod real ºi activ viaþa omenirii în afaraInstruire„ªcoalaRudomino”. reþelei. Astfel, ne confruntãm cu o tendinþã realã –Orice instituþie, la nivel guvernamental, are existenþa unei noi forme ierarhice a habitatului umannevoiedepersonalcupregãtireîndomeniulorganizãrii (realitatevirtualã),careesteimposibildeignorat.informaþiei, a bazelor de date, a resurselor Având în vedere tendinþele marcate,documentare, dar ºi în menþinerea în condiþii de importanþa bibliotecilor ca furnizor de informaþii, loculfuncþionare optimã a reþelei de calculatoare ºi a sãu ºi rolul în dezvoltarea ulterioarã a civilizaþieiprezenþei sale pe internet prin intermediul paginilor necesitãoprecizareºicorectare.Varãmânebibliotecaweb, arhivelor electronice instituþionale, reþelelor oinstituþietradiþionalãarhaicãceîndeplineºteofuncþiesociale. Oricare dintre aceste activitãþi poate fi de memorie intelectualã a omenirii sau, concurândîndeplinitã de un absolvent al Facultãþii de Jurnalism ºi demn cu alþi furnizori de informaþii, va avea un locªtiinþe ale Comunicãrii. Existã o gamã extrem de distinctpepiaþadeinformaþii?variatã de posturi pe care specialistul de Astfel, concluzionãm cã modernizareabiblioteconomie le poate ocupa atât în cadrul unei bibliotecilor din þarã, introducerea serviciilorbiblioteci,câtºiînalteinstituþii. Ce aºteptãm de la instruirea bibliotecarilor în novatoare, bazate pe tehnologia informaþionalã este Republica Moldova? Multe... Dar sã conºtientizãm cã încetinitãdincauzaurmãtoarelorprobleme: este o aºteptare comunã a specialiºtilor de la Catedra în primul rând, lipsa de conºtientizare de cãtre Biblioteconomie ºi Asistenþã Informaþionalã ºi a Guvernul Republicii Moldova a rolului bibliotecilor în practicienilor, care activeazã în bibliotecile din asigurarea informaþionalã a ºtiinþei ºi economiei la Republica Moldova. Nimic nu ne opreºte sã lansãm etapa actualã de dezvoltare a societãþii. ªi, ca o programe la care sã participe profesorii, studenþii, consecinþã, lipseºte sprijinul din partea statului pentru bibliotecarii, creând astfel climatul unei reale modernizarea bibliotecilor ºi finanþarea activitãþilor de consolidãri profesionale. Realizarea proiectelor bibliotecã. Ministerele, care sunt responsabile de comune, cãutarea soluþiilor în colectiv, stabilirea unui biblioteci, limiteazã posibilitãþile financiare ale dialog profesional permanent vor accelera redefinirea bibliotecilor ºi nu le permite acestora sã se dezvolte în profesionalãabibliotecarilor. mod independent, sã supravieþuiascã, utilizând ªi totuºi, ce aºteptãm de la instruirea mecanismele de piaþã în limitele rezonabile ºi profesionalã? Calitate... Joseph Kipling, scriitor acceptabilepentrubiblioteci; englez, laureat al Premiului Nobel, afirma cã: în al doilea rând, lipsa de coordonare ºi de cooperare „...învãþãmântul e bunãstare atunci când este de o a bibliotecilor în abordarea problemelor de asigurare calitatesuperioarã”. informaþionalãeficientãautilizatorilor; Asocierea biblioteconomiei tradiþionale cu în al treilea rând, componenta metodologicã ºi cea ºtiinþa informãrii este unul dintre cele mai importante informaþionalã a activitãþii bibliotecare sunt în declin ºi evenimente ale prezentului. Nevoia comunitãþii de a se necesitãomodificareurgentã; informa va asigura existenþa ºi necesitatea unui înalpatrulearând,lipsadeentuziasmînmodernizare personal de înaltã calificare. Dacã bibliotecarul va dinparteatopmanagerilorbibliotecilor.Convingereaîn deveni cunoscut sub denumirea de „specialist în ºtiinþa permanenta inflexibilitate ºi neschimbare a instituþiilor informãrii”, „broker de informare”, „ciber-bibliotecar”, fundamental-tradiþionale,cumarfibibliotecile, misiunea sa va rãmâne în esenþã aceeaºi: de a
  12. 12. lipsa de riscuri (spre deosebire de mediul de afaceri), BIBLIOTECARUL 2.0 (3.0, 4.0, 5.0...) precum ºi condiþiile specifice de a exercita funcþiile de manageri superiori timp nelimitat, nu adãugã liderilor Ludmila CORGHENCI, aspiraþii pentru îmbunãtãþirea continuã ºi adaptarea director adjunct, DIB al ULIM ofertei informaþionale la nevoile actuale ale utilizatorilor,inovareadomeniuluibiblioteconomic; Un Bibliotecar 2.0 (3.0, 4.0, 5.0 ….) este în al cincilea rând, insuficienþa potenþialului uman ºi vãzut de mine, posedând / implementând intelectual al domeniului biblioteconomic, care în mod urmãtoarelecapacitãþi: – gândire divergentã (numai o persoanã cu o astfeltradiþionalseexplicãprinsalariilemicialepersonalului, degândirepoateelabora,promova,convinge,acþiona,motivaþia slabã pentru realizãri, un procent mare de învinge…; cred cã aceastã capacitate estepersonaldevârstapensionarã. fundamentalãpentruactivitateaoricãruibibliotecar);Cunoºtinþele generale ºi aptitudinile dezvoltare profesionalã (este important capersonalului bibliotecii de azi în mod clar au rãmas în – bibliotecarul sã caute cunoºtinþe în mod constant, cuurmã de lumea comunicaþiilor informaþionale în un anumit scop, transformându-le în cunoaºtere ºicontinuã schimbare ºi nu întotdeauna fac faþã noilor promovându-le, contribuind substanþial la învãþareaprovocãri de reformare a domeniului. Unele realizãri permanentã a utilizatorului, colegului de breaslã, aale bibliotecilor din þarã, în ultimii ani, sunt rezultatul comunitãþiientuziasmuluicelormaibunireprezentanþiaiprofesiei. servite); Punerea în aplicare efectivã a modernizãrii ºi – apartenenþã comunitarã (deschidere, flexibilitate în informatizãrii bibliotecilor, introducerea activã a servirea informaþional-bibliotecarã a utilizatorului, a serviciilor inovatoare, care sã rãspundã cererii pe piaþa comunitãþii concrete; acceptarea utilizatorului drept informaþiilor poate fi bazatã doar pe un sistem flexibil, partener în procesul de servire informaþional- pe o structurã de bibliotecã bine organizatã, cu unitãþi bibliotecarã, pentru care sunt destinate produsele carebinefuncþioneazã,peintroducereaunornoiforme bibliotecii); de lucru în echipã, organizate pentru a efectua o – apartenenþã de breaslã (nu avem nevoie în sarcinã concretã din sistemul activitãþilor de informare bibliotecideoameni,carenusuntaibibliotecii). al bibliotecii. Toate activitãþile bibliotecii în general, ºi ªirul ar putea fi continuat. Cineva ar putea sã- ale fiecãrui angajat în parte, trebuie subordonate unui mi imputã faptul cã de unde în condiþiile în care singur scop – satisfacerea maximã a nevoilor de funcþioneazã azi bibliotecarul / biblioteca, am putea informareautilizatorului. forma astfel de specialiºti… Evident, breasla este Focusarea pe consumator, conºtientizarea cã influenþatã substanþial de resursele materiale, biblioteca este, în primul rând, o afacere de servicii, financiare, tehnice etc., dar acestea unde, când, care trebuie sã fie furnizate în condiþii de înaltã calitate, pentru cine au fost suficiente? Cred cã schimbarea dar ºi bibliotecarul este o parte componentã din acest porneºte de la mentalitatea, de la atitudinea serviciu, va ajuta personalul sã înþeleagã rolul sãu în bibliotecarului, acestea fiind fundamentul dezvoltãrii reformarea bibliotecilor. Având în vedere problemele biblioteciiîntimpºiînspaþiu. existente, este necesar de a forma un nou sistem de Recent am recitit culegerea de gânduri gestionare a personalului din biblioteci, bazat pe filosofice a lui Paulo Coelho „Manualul rãzboinicului managementul inovaþional ºi strategii de dezvoltare a Luminii”. Este o invitaþie pentru fiecare dintre noi de a personalului,stimulareamotivaþieimunciiînbibliotecã, ne adapta la cerinþele noi, cãci vorba filosofului: „Toþi strategii de implicare a personalului în prestarea sunt în stare sã fie (rãzboinici ai Luminii – n.n.). ªi cu serviciilorinformaþionaledecalitate. toatecãnimeninuseconsiderãrãzboinicalLuminii,cu Existenþa unor probleme menþionate mai sus toateacesteatoþisunt.” ne sugereazã cã apar oportunitãþi excelente pentru biblioteciºicentredeinformarepentruajucaunrolnou în societate ºi pentru a defini oportunitãþi noi într-un mediu competitiv în schimbare, care ne obligã sã mergem pe o nouã rundã de dezvoltare a domeniului. Biblioteca nu are o altã alegere decât sã se schimbe ºi sã facã acest lucru cât mai rapid – dacã dorim ca serviciilenoastresãfiesolicitateînviitor.
  13. 13. BIBLIOTECARULMODERN UN GÂND DESPRE BIBLIOTECARUL 2.0 Maria VÃTÃMANU, Nadejda PÃDURE, Biblioteca ªtiinþificã, ASEM director, BPR „M. Sadoveanu”, Strãºeni Bibliotecarul 2.0 – acest gând mã frãmântã deBibliotecarul modern trebuie sã presteze activitãþi tehnice de proiectare, de cercetare, de laseminarulnaþionalcareaveagenericul„Biblioteca2.0– organizare conducere a proceselor o nouã generaþie de biblioteci”. Avem noi oareºi de informaþionale competenþe suficiente, avem dorinþa sã fim bibliotecaridintr-oinstituþiesaucomunitate. Aceasta presupune moderni, avem insistenþa necesarã pentru a izbuti într-oo pregãtire solidã în tarã care de mulþi ani nu-ºi poate permite luxul de a sprijinitehnologiile informaþionale ºi comunicaþionale, instituþiile de culturã în aspect financiar? Din start mi-ammanageriale, de comunicare interpersonalã etc. La rãspuns încrezãtoare cã le avem pe toate ºi putem pornisituaþia de imagine a instituþiei bibliotecare pe care o într-onouãLume2.0.avem profund deplasatã bibliotecarul este neputincios sã Dar un vierme de neîncredere m-a fãcut sãproducãschimbarea. Factorii externi meditez ºi sã urmãresc atent în acest an ce se întâmpla însunt cruciali pentru instalarea bibliotecile noastre comunale. Ce fac bibliotecarii noºtrinoului tip de bibliotecã. Inerþia ministerelor ºi factorilor de de la sate, ce înseamnã pentru ei Bibliotecarul 2.0, îºiconducere, lipsa unei politici informaþionale naþionale doresceiaceastaschimbareînactivitate?clare; lipsa unei politici de colaborare ºi cooperare între Nu mai sunt azi atât de încrezãtoare cabiblioteci; lipsa fondurilor pentru investiþii în domeniul bibliotecile din mediul rural vor merge spre nouatehnologiei informaþiei ºi al costurilor de operare; lipsa generaþie de biblioteci în rând cu toatã comunitateasuportului tehnic etc. sunt doar câteva aspecte care au biblioteconomicã. ªi nu mai putem da vina la nesfârºit peinfluenþã directã asupra activitãþii instituþiei. Nicio instituþie insuficienþabanilorînbugete!din þarã, niciun minister, nicio primãrie nu abordeazã În aceiaºi crizã financiarã biblioteca publicã dinimpactul bibliotecilor în comunitatea în care activeazã. satul Tãtãreºti a organizat pentru consãtenii sãi o acþiuneLipsesc cu desãvârºire studii ºi cercetãri al acestui carenici mãcar nupoateficalificatã cucuvintele desuflet,impact. Cu excepþia unor relatãri savuroase ºi mioritice, frumoasã, interesantã. Este prea puþin spus pentru odespre concursurile ºi saloanele de carte organizate de acþiune de comemorare a consãtenilor pierduþi în siberii,bibliotecari ºi a careva informaþii seci cã bibliotecile nu se pentru cei reîntorºi la case, care ani de zile n-au putut sã-vor încãlzi ºi în iarna curentã, problemele bibliotecilor nu ºi deschidã sufletul ºi sã povesteascã calvarul prin caremai intereseazã pe nimeni: nici organele administrative, au trecut. Implicaþi în organizarea ºi desfãºurarea acestuidarnicimass-media. Doar entuziasmul bibliotecarilor (pentru care eveniment a fost atât de multã lume, inclusiv copii pleda reprezentantul Mini voluntari, cã amprenta va rãmâne cred pentru mult timp însterului Culturii la seminarul sufletele celor care au plâns în acea zi împreunã cu ceinaþional din toamna lui 2009) este insuficient pentru a care cu voci strangulate de durere au vorbit consãtenilor,revoluþiona societatea. Fãrã o înþelegere a rolului lucru menþionat ºi de oaspeþii evenimentului – istoriculinstituþiei bibliotecare din partea factorilor de decizie, în Anatol Petrencu, viceprim-ministrul, istoricul Ion Negrei,lipsa viziunii clare a influenþei acesteia asupra comunitãþii preºedinteleAsociaþieiDeportaþilorValentinaSturza.nuesteposibilãreaºezareaeiºiapersonaluluibibliotecar La fel ºi biblioteca publica din satul Vorniceni,peloculcareîiestemenitsã-locupe. care nu este mai rãsfãþatã ca altele de bugetul primãriei, aAºa cum am spus-o în repetate rânduri, este þinut sã aminteascã comunitãþii ca în acest an a împlinit onecesar de a realiza un studiu al situaþiei reale din vârstã frumoasã de 60 de ani, organizând un evenimentbibliotecile þãrii de orice tip, care sã conþinã indicatorii cu genericul „Nimic fãrã Dumnezeu”, care a reuºit sãacceptaþi pentru evaluare, precum ºi percepþia în teritoriu impresioneze atât publicul, cât ºi pe oaspeþii sãrbãtorii –de cãtre administraþiile locale ºi instituþionale a locului ºi scriitorii Titus ªtirbu ºi Victor Dumbrãveanu. Important derolului bibliotecii ºi implicit a bibliotecarului, sã fie dat aceastã datã este cã avem o bibliotecã în Vorniceni ºi unpublicitãþii raportul acestei cercetãri ºi poate abia atunci bibliotecarcucaresemândrescconsãteniiºicusiguranþaamreuºipoatesãatragematenþiaputerilordecizionale. pe frontispiciul acestei instituþii putem scrie „Farmacie pentrusuflet”. S-ar mai putea vorbi ºi despre alþi bibliotecari din mediul rural foarte buni în meseria pe care ºi-au ales-o. Însã mã frãmântã gândul cã avem prea mulþi oameni indiferenþi, care merg ca frunza pe apã fãrã a depune niciun efort suplimentar pentru a se face importanþi ºi valoroºi comunitãþii, bibliotecari care aleg sã meargã la prãsit atunci când vine un scriitor în sat, care mereu se plângpesalariulmicºiaºteaptãcunerãbdarepensia
  14. 14. pentru a avea douã surse de venit, care preferã sã contemporan neliniºtit, curios ºi muncitor. Neliniºtit de îndeplineascã tot ce le cere primãria (de exemplu, moment. De moment, când se vorbeºte de Biblioteca numãratul pomilor, animalelor prin gospodãriile 2.0, Biblioteca 3.0, iar el se „zbate” între colecþii consãtenilor, perceperea impozitelor º.a.) doar ca sã departe de a fi satisfãcãtoare, în sedii avariate, fie lãsaþi sã munceascã liniºtiþi. Sigur cã nu sunt atât de desconsiderat de autoritãþile locale. Curios – ca sã fie mulþi aceºti bibliotecari, dar de fiecare datã mã mereu în cãutare de noi soluþii pentru desfacerea gândesclacepierdelocalitatea,câtevalorinuajungsã ghemurilor de provocãri ce-l înãbuºã ºi cu implicare în fierãsãditeînsufletelecopiilor... destinul bibliotecii. Mihai Eminescu aratã cã progresul Cred cã avem de muncit cu toþii încã mult real „opereazã nu în afarã, ci înãuntrul oamenilor” pentru ca sã schimbãm niºte lucruri în viaþa acesta nefiind posibil fãrã permanenta muncã, de bibliotecilor noastre pentru ca sã ne încadrãm în aceea bibliotecarul trebuie sã depunã multã muncã calificativulBIBLIOTECARUL2.0. pentru a depãºi circumstanþele sociale, financiare, profesionale. Adicã sã conºtientizeze necesitatea BIBLIOTECARUL 2.0 efortului în ceea ce priveºte obþinerea de noi Eugenia RAILEAN, competente ºi sã doreascã schimbãri. Numai prin Biblioteca Publicã „M. Sadoveanu”, Soroca muncãvomobþineºiculturãºiprofesionalism.Mãrefer la munca bine organizatã ºi nu la cea debusolatã de „ ambiþii.Prestigiul unei biblioteci (Biblioteca 2.0, 3.0) poate fi Îndrãznesc de a crede cã vom avea înþelepciunea de amenþinut numai datoritã þinutei umane ºi profesionale ne ridica din ruinele profesionale în care activãm ºiale lucrãtorilor ei”, scria cândva Vlad Pohilã. Consider, vomrenaºteînBiblioteca2.0,3.0...aceste spuse actuale ºi astãzi ºi vãd bibliotecarul Educaþia intelectualã este latura educaþiei, Cultura Informaþionalã este o noþiune nouã, care constã în transmiterea cunoºtinþelor, formarea ºi recent apãrutã, cu multiple semnificaþii ºi diverse dezvoltarea capacitãþilor cognitive ale subiecþilor aplicaþii. Conceptul de Culturã Informaþionalã, alcãtuit educaþionali, în modelarea cognitivã a personalitãþii din douã componente indisolubile „culturã” ºi acestora. De aici, douã componente de bazã ale „informaþie”, preexistenþa cãruia poate fi sesizatã încã educaþieiintelectuale:informativãºiformativã. de la începuturile informaþiei, se aflã în negurile acelui Educaþiaintelectualãoputemcaracterizaca: viitor virtual, proiectat ºi preconizat secole la rând de – deplasarea accentului de pe cunoaºterea pe sine literatura fantasticã, dar ºi de realitatea în curs de spre cunoaºterea pentru sine ºi pentru societate / dezvoltare. comunitate; Societatea se caracterizeazã prin schimbãri – orientarea pentru educaþia permanentã, oferind esenþiale – modificarea atitudinii faþã de valoarea instrumentefundamentaledemodelareaacesteia; informaþiei, devenind ºi un element indispensabil al – educaþia intelectualã constituie baza celorlalte omului, societãþii ºi statutului. Cultura Informaþionalã componente ale educaþiei (moralã, esteticã, fizicã este un factor determinant în dezvoltarea Societãþii etc.),fiinddeschisãacestora. Informaþionale. La rândul sãu devine ºi o condiþie Învãþând sã creãm, transformând potenþialul primordialã a profesionalismului ºi succesului viitorului în performanþã, dezvoltarea continuã a potenþialului specialist din orice domeniu. Cultura Informaþionalã creativ permite sã conchidem cã orientarea pentru este o parte componentã a educaþiei pe parcursul educaþia intelectualã este primordialã în procesul întregii vieþi prin care se obþin abilitãþi ºi competenþe de educaþional. Educaþia intelectualã, în mare parte, se utilizare, stãpânire a resurselor infodocumentare. fundamenteazãpeCulturaInformaþionalã. DorindsãneintegrãmînUniuneaEuropeanã,precum FORMAREA CULTURII INFORMAÞIONALE A UTILIZATORILOR. CAZUL BIBLIOTECILOR DE COLEGII DIN CHIªINÃU Lilia GORE, Biblioteca Colegiului Politehnic din Chiºinãu drd. Tatiana COªERI, Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu”
  15. 15. ºi în sistemul informaþional mondial, trebuie sã nivel naþional nu existã un fundament politic reconstruim instituþiile infodocumentare în reglementat privind formarea Culturii Informaþionale la conformitate cu noile tendinþe pe arena internaþionalã. ciclulmediudespecialitate.Astfelsesimtenecesitatea Necesitã schimbãri majore nu numai instituþia, dar ºi de a aborda subiectul, aplicând experienþe benefice ºi utilizatoruldeinformaþiipentruaficompetitivi,relevanþi recomandândsoluþiioptimederemediereasituaþiei. ºicalitativi. Bibliotecile de colegii devin tot mai preocupate Cultura Informaþionalã, un produs al Societãþii de modul în care ar putea contribui la formarea unui Informaþionale, fiind consideratã o culturã a nivelînaltdeCulturãInformaþionalãabeneficiarilorsãi. informatizãrii, a deprinderii de operare cu noile Unul dintre obiectivele bibliotecilor de colegii tehnologii informaþionale ºi de comunicare este cheia din Chiºinãu este asigurarea accesului beneficiarilor la pentru educaþia permanentã ºi are o mare importanþã resursele informaþionale ºi documentare. Orice strategicã în curriculumul din învãþãmânt, bibliotecã devine o resursã valoroasã, în cazul în care îmbunãtãþind mediul predãrii ºi învãþãrii. Fiind chiar beneficiarii au cunoºtinþe ºi abilitãþi de depistare ºi abilitateadeasupravieþuiînsecolulalXXI-lea. utilizareainformaþieidecareaunevoie. Necesitatea formãrii Culturii Informaþionale este Misiunea bibliotecii de colegiu este de a fi un determinatãde: partener serios al procesului educaþional ºi de a  diversificareatehnologiilorinformaþionale; pregãtistudenþiipentruorientareaºiutilizareaeficientã  rapiditateamodificãriiinstrumentelordecãutare; a oportunitãþilor informaþionale nu numai în perioada  pluritateamodalitãþilordeacces. de studiu la colegiu, dar pe parcursul întregii vieþi. Bibliotecile joacã un rol de bazã în formarea Prioritarã devine, în acest sens, studierea aspectelor Culturii Informaþionale a utilizatorilor sãi. Ele trebuie sã teoretico-practice ale Culturii Informaþionale în cadrul ajuteutilizatoriila: bibliotecilor de colegii pentru a îmbunãtãþi ºi a extinde  cunoaºtereaoferteibibliotecilor; deprinderile de utilizare a informaþiilor. Accentul  cunoaºtereainstrumentelordeinformare; prioritar este de a învãþa studentul nu numai sã  formarea deprinderilor legate de accesul la cunoascã aceste oportunitãþi, dar ºi sã le utilizeze informaþii. eficient. De politicile actuale ale informãrii aplicate de Nivelul înalt de Culturã Informaþionalã a Bibliotecã depinde necesitatea ºi valoarea acesteia, beneficiarilor rezultã într-o independenþã mai mare a graduldeintegrareînprocesuldeeducaþieºicercetare lui ºi un grad înalt de satisfacere a necesitãþilor lui ºtiinþificã.Astãzi,practictotulînbibliotecã,programele, informaþionale. Primul pas ce duce la ridicarea echipamentele, pregãtirea profesionalã a cadrelor ºi nivelului de Culturã Informaþionalã a beneficiarilor este chiar concepþia organizãrii interioare a spaþiilor poartã evaluarea nivelului actual de Culturã Informaþionalã, amprenta modernizãrilor, sub impactul exigenþilor în precum ºi studierea necesitãþilor beneficiarilor de a fi care definitorie este informarea. Iar odatã cu instruiþi în acest fel, cât de acut percep nevoia de a-ºi transformarea colecþiilor locale într-o parte a îmbunãtãþiabilitãþiledeidentificare,regãsireºiutilizare sistemului informaþional global, devine tot mai aresurselorinformaþionale. stringentã necesitatea stãpânirii informaþiei ºi Studierea efectelor cadrului legislativ naþional modalitãþiloreideregãsiredecãtretoþibeneficiarii. ºi internaþional de reglementare asupra abordãrii Tinerii care se formeazã acum ºtiu ºi înþeleg subiectului Cultura Informaþionalã, situaþia în care se dinceîncemaimultcãaînvãþa,aputeasãteinformezi afla utilizatorul la ziua de azi, a constituit motivul forte cât mai repede ºi cât mai bine, înseamnã progres pentru a iniþia o cercetare, asupra nivelului Culturii pentru ei ºi pentru societate. Cerinþa de informare este Informaþionale, în mediul utilizatorilor studenþi de obiectivã. Biblioteca trebuie sã fie aptã pentru a colegii. rãspunde acestor cerinþe, trebuie sã furnizeze fiecãrui S-a stabilit urmãtoarea ipotezã de lucru: nivelul Culturii Informaþionale al utilizatorilor bibliotecilor dinutilizatorinformaþiadecarearenevoieînformapecare colegiile din Chiºinãu (studenþi) diferã de la o instituþie laacestaodoreºte. alta. Se manifestã un nivel de Culturã InformaþionalãColegiile aparþin sistemului de învãþãmânt mediu, ceea ce explicã ºi gradul de interes almediu de specialitate. Grupul-þintã îl reprezintã elevii utilizatorilor faþã de calitatea informaþionalã. În acestcare au absolvit nouã clase.Aceastã categorie socialã context, bibliotecile trebuie sã definitiveze politicaare vârsta de 16-20 ani, consideratã o vârstã a instituþionalã privind nivelul Culturii Informaþionale alcunoaºterii, interesului ºi extinderii cunoºtinþelor. La utilizatorilorstudenþi.
  16. 16. Utilizatorii reprezintã un element fundamental necesitãþilor informaþionale oferite de bibliotecã. Ca pentru structurile infodocumentare, astfel încât buna rezultat s-a reuºit sã se formeze o imagine mai cunoaºtere a acestora ºi înþelegerea comporta- concludentã asupra situaþiei existente, precum ºi a mentului pe care îl au în procesul de cãutare a mãsurilor ce urmeazã a fi întreprinse în vederea informaþiei sunt esenþiale pentru bibliotecile de colegii. îmbunãtãþiriifurnizãriiserviciilorbibliotecii. Gradul de satisfacere a nevoilor utilizatorilor depinde Rezultatele obþinute au fost extrem de de calitatea produselor ºi serviciilor informaþionale. informative ºi au permis compararea nivelului de Aceasta poate fi îmbunãtãþitã doar având la dispoziþie competenþe informaþionale în domeniul documentãrii date despre aºteptãrile ºi nevoile comunitãþilor pe care între utilizatorii bibliotecilor de colegii, cu diferite structurile infodocumentare le servesc, date care se profiluri, din Chiºinãu. Rezultatele sondajului ne-au pot obþine prin intermediul studiilor privind utilizatorii. oferit informaþii importante, ne-au permis sã Ne-am propus sã realizãm cercetarea de faþã având identificãm aspectele care necesitã cea mai mare drept scop de a determina nivelul Culturii atenþie ºi sã ne orientãm acþiunile în direcþia Informaþionale al utilizatorilor studenþi de colegii, soluþionãrii situaþiei, sã modificãm conþinutul identificarea sarcinilor în perspectivã în domeniul activitãþilordeinstruireautilizatorilor. respectiv, de a pune în evidenþã principalele aspecte Fãrã pretenþia de exhaustivitate, s-a încercat ale Culturii Informaþionale, de a identifica problemele sã se adune date care, analizate, vor putea determina de informare ºi documentare a utilizatorilor în cadrul nivelul Culturii Informaþionale al studenþilor din bibliotecilor de colegii, de a evidenþia posibilitãþile de colegiile din Chiºinãu, ducând totodatã la îmbunãtãþireaprocesuluidesatisfacereanecesitãþilor îmbunãtãþirea activitãþii în cadrul bibliotecilor. Pentru o informaþionaleîncadrulacestorinstituþii. bunã funcþionare trebuie sã existe o bunã organizare a Astfel pe perioada anului de studii 2009-2010 activitãþii, ce implicã, din punctul nostru de vedere, ºi o (noiembrie-martie)afostrealizatunsondaj. eficientãinformareacititorului. Obiectivelestudiuluis-auaxatpe: Cercetarea a urmãrit, alãturi de îmbunãtãþirea activitãþii ºi gradului de cunoaºtere, de utilizare de cãtre interpretarea concepþiei Culturã Informaþionalã ºideterminareacomponenteloreidebazã; beneficiari a mijloacelor ºi instrumentelor de informare, analiza permanentã a cerinþelor cititorilor, valorificarea evaluarea gradului de cunoaºtere ºi de atitudine resurselor ºi a mijloacelor necesare pentru a satisfacegeneralã faþã de Cultura Informaþionalã a utilizatorilor aceste cerinþe, ceea ce reprezintã esenþa activitãþii uneistudenþi; biblioteci. Ne-am propus sã urmãrim aceste aspecte la determinarea nivelului Culturii Informaþionale al beneficiarul student, deoarece el reprezintã 87,96% dinutilizatorilor(elevi)aibibliotecilordecolegii; totalulcititorilorbibliotecilordecolegiidinChiºinãu. identificarea formelor ºi metodelor de formare a Chestionarele au fost repartizate pe unCulturii Informaþionale în corelaþie cu necesitãþile eºantion de 1 350 persoane, mãrimea cãruia esteutilizatorilor; suficientã ºi se încadreazã în cerinþele sociologilor, formularea propunerilor privind ridicarea nivelului având în vedere cã în cadrul bibliotecilor de colegii,CulturiiInformaþionalealutilizatorilor; chestionate, sunt înscriºi la data studiului 14 327 deStudiul s-a focalizat pe douã dimensiuni: metoda utilizatori elevi. Rata de recuperare a fost de 1 338teoreticãºimetodapracticã. (96,64%), reprezentând utilizatori ai diferitor ani deMetode teoretice: metoda istoricã, metoda studiiºispecialitãþi.logicã, metoda analiticã, metoda de sintezã. Alegerea Pentru a obþine rezultate cât mai veridice,coerentã a metodelor permite diagnosticarea Culturii chestionarul a fost anonim, iar durata completãrii aInformaþionale în diferite ipostaze prin intermediul constituit10-15min.Datelefurnizatedecãtrebeneficiaricãrora se obþin cunoºtinþe ºi chei de succes în au fost centralizate ºi analizate. În final evaluarea aaplicareaprocesuluideCulturãInformaþionalã. permis de a lua decizii corecte, plauzibile ºi legitime, Ca metodã practicã s-a folosit: chestionarul, care servesc drept bazã pentru acþiuni imediate ºi colectarea ºi analiza datelor statistice, observarea. strategii viitoare. Desigur pentru unele aspecte ale Chestionarul a fost instrumentul de bazã în colectarea bibliotecilor s-au urmãrit paralel ºi înlãturarea informaþiei. A fost construit în scopul evaluãrii nivelului elementelor negative ºi depistarea unor soluþii Culturii Informaþionale al utilizatorilor elevi. Ideea alternative.Analizaºiprocesuldesintetizareadatelor chestionarului a servit un instrument viabil prin s-a realizat conform urmãtoarelor dimensiuni referitoare intermediul cãruia s-a mãsurat extensiv atât nivelul la: Culturii Informaþionale, cât ºi gradul de satisfacere al
  17. 17. – ce înþeleg utilizatorii bibliotecilor de colegii prin Pare cã elevii, studenþii colegiilor au conceptul„CulturãInformaþionalã”; conºtientizat totalmente ponderea bibliotecii în – cum percep eficienþa ºi eficacitatea serviciilor informareºidocumentare. furnizatedebiblioteciledecolegii; În cele ce urmau ne-am propus sã cunoaºtem – gradul de cunoaºtere ºi utilizare a mijloacelor ºi în ce mãsurã bibliotecile de colegii acoperã metodelordeinformare; necesitãþile informaþionale ale utilizatorilor studenþi –cãiledeidentificareadocumentelor; (elevi) – este unica instituþie care þine piept solicitãrilor –metodeledelocalizareºideaccesareainformaþiei; sauserecurgeºilaserviciilealtorbiblioteci? – instrumentele de informare oferite de biblioteci: fond Am rãmas plãcut surprinºi de afirmaþiile dereferinþã,cataloage,acceslainternet; majoritãþii(maibinede80%)cãbibliotecacuoferteleei – tipuri ºi genuri de documente consultate: cãrþi, impunãtoare satisface deziderate din cele mai variate, seriale,CD-uri; iar dacã ºi se recurge la serviciile altor biblioteci, se –accesullaresurse; face cu susþinerea ºi prin intermediul bibliotecii din – aprecierea bibliotecii: biblioteca ºi serviciile ei, colegiu. facilitãþile oferite, biblioteca conceputã ca spaþiu, 7% din cei interogaþi apeleazã ºi la serviciile competenþabibliotecarilor; altor biblioteci: Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu” – opinia utilizatorilor studenþi privind contribuþiile filialele acesteia, Biblioteca Tehnico-ªtiinþificã bibliotecii la formarea mediului informaþional în Republicanã, Biblioteca Naþionalã pentru Copii „Ion instituþiiledeînvãþãmântmediudespecialitate; Creangã”… –sugestii,propuneri; Dinrãspunsurileutilizatorilor: –datedemografice:sexul,vârsta,anuldestudii. – Nu este singura bibliotecã, precizeazã câþiva Rezultatele studiului demonstreazã cã studenþi, dar este de bazã. Prefer sã mã documentez majoritatea respondenþilor apeleazã la serviciile aici. bibliotecilor, cãci anume aici, se stocheazã toatã – Biblioteca ne oferã ºi posibilitãþi de a accesa informaþia necesarã studiului. E îmbucurãtor faptul cã internetul. studenþii gãsesc bibliotecile ca un remediu pentru 86% din lotul investigat consemneazã cã studii, aceasta dovedeºte cã avem un nucleu al biblioteca prompt ºi în mare mãsurã onoreazã colecþiilor bine selectat, servicii relevante necesitãþilor necesitãþiledeinformareºidocumentare; etc. 12 % solicitã literaturã recentã la economie, Ne-am propus sã cunoaºtem opinia utilizatorilor psihologie, în domeniul tehnic, care lipseºte în studenþi ai colegiilor în privinþa contribuþiei bibliotecii la fondurilebibliotecilor. formarea mediului educaþional-informaþional în „Regret cã nu mai ajung la biblioteca noastrã sistemul învãþãmântului mediu de specialitate. reviste româneºti pe care le puteam consulta acum un (Credeþi cã biblioteca este o parte indispensabilã a an-doi”. Sunt menþionate în mod special revistele mediului educaþional informaþional?) Absolut toþi au ªtiinþã ºi tehnicã, Tehnium etc. pe care utilizatorii ar consemnat rolul esenþial al bibliotecii în informare, dorisãleconsulteºiîncontinuare. documentare – procese necesare la pregãtirea În vederea aprecierii serviciilor ºi facilitãþilor specialiºtilorprofesionaliºidesfãºurareainvestigaþiilor oferite, respondenþilor li s-a adresat o întrebare care ar ºtiinþifice. cuprinde satisfacerea utilizatorilor privind: oferta de Câtevaopinii: carte, oferta de ediþii periodice, serviciile imprimare /  Biblioteca este unicul centru de bazã în formarea xerox, conexiunea ºi viteza de funcþionare a mediuluiinformaþionalîncolegiu. internetului, performanþele calculatoarelor, variabilele  Biblioteca nu poate fi comparatã cu alte centre, ea fiind – foarte bunã, bunã, satisfãcãtoare, slabã ºi foarte întruneºtetoatesurseledisponibile. slabã.  Contribuþiilebiblioteciisuntprimordiale. Extensiv, serviciile oferite de bibliotecile de  Eficacitatea procesului de instruire în colegiu colegii sunt apreciate cu calificativul „foarte bine” – depinde în mod direct de organizarea muncii în 51,77% ºi „bine” – 36,55%, ceea ce dã o notã de bibliotecã. profesionalism bibliotecarilor ºi estimeazã calitatea  Biblioteca deþine ponderea majorã în formarea produselor finite furnizate de bibliotecã, 11,68% mediului informaþional în instituþiile de învãþãmânt apreciazãofertelecucalificativul„satisfãcãtor”. preuniversitar. Colecþia de carte reprezintã o resursã  Bibliotecaþinepulsuldeasistenþãinformaþionalã. esenþialãabibliotecilor,aceastafiindsusþinutãprin
  18. 18. revizuirea permanentã a Politicii de achiziþie, dispunea de un sistem automatizat de informare, e remarcatã de altfel ºi de utilizatori. Întrebarea salutabil faptul cã beneficiarii bibliotecilor de colegii din referitoare la oferta de carte, a ediþiilor periodice Chiºinãu cunosc de existenþa unor aºa forme de ilustreazã cã punctul forte al bibliotecii este însãºi informareºidorescutilizarealorînpracticã. colecþiasa:56,94%susþinofertadecartecafiindbunã, Urmãtoarele rãspunsuri analizate au 53,85% pledeazã pentru colecþia de ediþii periodice, iar demonstrat cã o bunã parte din respondenþi întâlnesc 63,54% dau prioritate internetului, 13% susþin cã este diferite neînþelegeri la consultarea cataloagelor de necesardeaîmbunãtãþicolecþiilecunoiachiziþii. bibliotecã(tradiþionale): În continuare a fost oferit pentru discuþie –19%afirmãcãsedescurcãsinguri; obiectul ce þine de formele de informare. Majoritatea – 75% recunosc cã le este complicat sã consulte beneficiarilor remarcã faptul cã orice formã îºi aduce catalogul sistematic, fãcând apel la ajutorul aportul sãu în documentare ºi informare, reliefând pe bibliotecarului; cele preferate. Predilecþia este de partea expoziþiilor ºi – 6% susþin cã uneori au nevoie de ajutorul unui revistelor informative. 93% opteazã preponderent profesionist. pentru utilizarea internetului (supermagistrala Acest fapt ne îndeamnã sã concepem noi informaþiilor digitale), 88 % dau prioritate expoziþiilor, modalitãþi, noi metode în servirea cititorilor, mereu sã 74% – revistelor bibliografice, 51% – cataloagelor manifestãm creativitate, noi tehnici ºi metode de bibliotecii, 27% relevã bibliografiile tradiþionale. Din transmitere a informaþiei cãtre cititor. Astfel, se poate alte forme consemnate: lansãrile de carte, întâlniri cu de concluzionat cã nivelul de competenþã celebritãþi contemporane, cataloagele electronic ale informaþionalã a segmentului intervievat este mediu, altor biblioteci, mass-media. 5% nu ºi-au expus se solicitã necesitatea organizãrii unor mãsuri de viziunea ºi aceasta ne-a pus în gardã: le considerã ca instruire în scopul optimizãrii cunoºtinþelor ºi forme de informare inutile ºi din motive etice nu ºi-au deprinderilor privind utilizarea instrumentelor de expus pãrerile sau nu le cunosc suficient de bine informare în scopul satisfacerii necesitãþilor pentrualeestima? informaþionale. Am þinut sã aflãm care sunt preferinþele utilizatorilor în documentare ºi informare la capitolul Surse de referinþã. Utilizatorii bibliotecilor din colegii preferã de cele mai dese ori consultarea diferitor baze de date, urmeazã consultarea enciclopediilor, dicþionarelor, ghidurilor. Însã, în topul surselor de referinþã, studenþii plaseazã consultarea bibliotecaruluidereferinþã. Referinþele includ relaþia „profesionist-client”, în cadrul cãreia contactul cu utilizatorul bibliotecii este direct, motiv pentru care referinþele sunt „faþa publicã” a Cei mai buni indici au fost culeºi de la bibliotecii(BrainNielsen). respondenþiianilordeabsolvire,încomparaþiecuelevii Astãzi persistã douã opinii diferite privind rolul anuluiIde studiu,seobservãpreferinþãfaþãdeformele instruirii bibliografice a utilizatorilor în vederea de informare mai superioare, o utilizare mai eficientã a localizãrii informaþiilor, fiind pusã sub semnul întrebãrii resurselorinformaþionale. necesitatea intervenþiei bibliotecarului de referinþe. În Ceea ce þine de preferinþele catalogului cele din urmã a câºtigat o poziþie de compromis, prin (alfabetic sau sistematic) s-a constatat cã prioritar care bibliotecile trebuie nu numai sã ofere instruire pentru utilizatori este catalogul alfabetic (57%), urmat bibliograficã, dar ºi informaþie, economisind astfel de catalogul sistematic (17%), (în unele biblioteci timpul utilizatorului. Cea mai bunã instruire, susþin cataloagele sunt prezente, dar nu sunt puse la accesul specialiºtii, nu o realizeazã cursurile, întrunirile cu utilizatorilor, din lipsa de personal, activitatea cu studenþii sau difuzarea unor ghiduri, ci chiar cataloagele nu se efectueazã), 36% nu utilizeazã bibliotecarul de la pupitrul de referinþe, de la care niciun tip de cataloage, motivând cã nu cunosc de beneficiarulînvaþã„peviu”cumsãprocedeze. existenþa lor. Totodatã, o bunã parte din respondenþi Mai bine de 60% din studenþi, preferã atât (69%) cer consultarea catalogului electronic. Cu toate sursele tradiþionale, cât ºi cele electronice (varianta cã la momentul studiului nicio bibliotecã de colegiu nu ceamaioptimã:„surseletradiþionaleºiceleelectronice alte 27% - bibliografii tradiþionale 51% - cataloagele bibliotecii 74% - revistele bibliografice 88% - expoziþii 93% - cer consultarea catalogului electronic ºi a internetului ASOCIAÞIABIBLIOTECARILORDINREPUBLICAMOLDOVA 18
  19. 19. se completeazã reciproc”, „când e vorba de o de gândire al cãrþii. Bibliotecarul trebuie sã fie un spirit investigaþie serioasã, te ajutã ambele”), 15% opteazã critic, capabil sã discearnã între valori ºi nonvalori. În numai pentru sursele tradiþionale , 25% – numai pentru baza acestui spirit, omul-carte trebuie sã contribuie surseelectronice. substanþialladifuzareaculturiiºieducaþiei,laformarea Concludem cã pe sursele tradiþionale pun preþ tineretului, la conservarea ºi totodatã la evaluarea 75%,iarpeceleelectronice85%. mediului sociocultural, la promovarea gustului Câþiva studenþi au remarcat cã „sursele publiculuicititor. Suntem conºtienþi cã biblioteca va avea otradiþionale sunt sigure, însã sursele electronice cu imagine favorabilã la nivelul cititorilor care omult mai rapide”. Modalitãþile prin care utilizatorii iau frecventeazã doar dacã personalul reuºeºte sã creezecunoºtinþã de colecþiile ºi serviciile oferite de bibliotecã o atmosferã cât mai bunã pentru studiu. Un bibliotecars-au stabilit în felul urmãtor: 82% dintre utilizatori aflã amabil,competent,conºtientdefaptulcãdeactivitateadespre ele frecventând biblioteca, 50% – de la sa depinde, în mare parte, succesul la învãþãturã alprofesori, 29% vizitând expoziþiile de documente, 23% beneficiarilor, contribuie la crearea ºi consolidareaconsultând materialele promoþionale (ghiduri, buletine legi. imaginiibiblioteciiîncareîºidesfãºoarãactivitatea.informative),11%–delaco Ultima secþiune a chestionarului a fostOdatã ce a fost cunoscut cã în perioada consacratã competenþei profesionale, culturiistudiului vom fi în colaborare cu generaþia generale, culturii informaþionale a lucrãtorilor dincomputerizatã, generaþia viitorului, am dorit sã aflãm bibliotecile colegiilor din Chiºinãu, în viziuneacecredstudenþiidesprebibliotecavirtualã: – utilizatorilor. Am dorit sã ºtim cum este apreciat de91% o considerã fereastrã larg deschisã cãtre cititorul-student bibliotecarul? Cum este apreciatspre informaþii relevante, oferã acces la surse ajutorul acordat de bibliotecari, cât de operativã esteelectroniceposibildeconsultat(carenuexistãînformã intervenþiabibliotecarului.tradiþionalã); oferã acces la informaþia din lumea Poetul M. Beniuc a observat foarte exact:întreagã; – 9% opteazã pentru sursele tradiþionale, „Cartea e de o mie de ori mai preþioasã dacã lângã ea, pentruobibliotecãrealã. stã o cãlãuzã, bibliotecarul. El o ºtie pe cea mai bunã Referitor la abilitãþile de utilizare a pentru tine, pe cea mai preþioasã, pe cea care ºtie a computerului, este important de remarcat cã rãspundetocmailaîntrebãriletale.” întrebãrile au purtat un caracter de evaluare. Astfel, 90% din respondenþi estimeazã colectivul printre studenþii din colegiile din Chiºinãu, nu s-au bibliotecilor cu brio: sunt profesioniºti excelenþi, menþionat persoane care nu ar avea deprinderi de oameni potriviþi la locul potrivit, sunt angajaþi cu o lucru cu computerul, 71% posedã calculatorul la un pregãtire excelentã, posedã calitãþi inerente nivel înalt, iar 29% au apreciat abilitãþile de utilizare a bibliotecarilor; 6% apreciazã cu bine; 4% au exprimat computeruluicuechivalentul„bine”. careva doleanþe: posedarea la perfecþie a artei La compartimentul deprinderile de navigare în comunicative,cunoaºterealimbiiromâne,amabilitate. internet, 91% dintre studenþi au abilitãþi de navigare ºi Studiul realizat a permis de a scoate în utilizeazã internetul de câte ori este necesar, în schimb evidenþã aspecte cum ar fi insuficienþa abordãrii 8% utilizeazã internetul parþial (motivând lipsa conceptului de Culturã Informaþionalã, fiind chiar calculatorului, conectarea la internet). Însã la capitolul necunoscut de cãtre utilizatorii bibliotecilor de colegii, abilitãþideutilizareaoperatorilorcepermitcombinarea drept urmare nu sunt utilizate efectiv pârghiile ºi cuvintelor-cheie, se utilizeazã strategii simple de posibilitãþile bibliotecilor, studenþii pãrãsesc instituþiile regãsire a informaþiei în diferite sisteme, ceea ce de de învãþãmânt mediu de specialitate fãrã abilitãþile ºi multe ori conduce la o regãsire ineficientã. Referitor la competenþele necesare de a se orienta / descurca în scopul accesãrii internetului, majoritatea Societatea Informaþionalã ºi a Cunoaºterii, se simte respondenþilor declarã cã utilizeazã internetul: pentru necesitatea confirmãrii rolului de actor efectiv al accesarea bazelor de date on-line naþionale ºi bibliotecii în procesul educaþional, în implementarea internaþionale, a periodicelor specializate on-line, a e- principiilor Procesului de la Bologna, sprijinirea mailului. reformelorînsistemulînvãþãmântuluietc. Un aspect aparte, dar strâns legat de tematica Desigur, trebuie sã rãmânem prudenþi în studiului, îl constituie relaþia cititor / bibliotecar. interpretarea rezultatelor anchetei prin întrebãri. Bibliotecarul exponent al lumii cenuºii – trebuie sã fie Totuºi, în limitele cadrului metodologic fixat, rezultatele un om cu o culturã vastã, care sã cunoascã universul observateindicãfaptulcãnivelulperformanþei
  20. 20. documentare a studenþilor din învãþãmântul mediu de ºi predarea cursului de Culturã Informaþionalã în specialitate, cel mãsurat de anchetã, este mediu. O instituþiile din învãþãmântul mediu de specialitate. condiþie inerentã a eficienþei procesului educaþional Rezultatele obþinute vor fi utile pentru planificarea ºi mediu de specialitate este formarea Culturii realizarea acþiunilor de instruire la nivel naþional pentru Informaþionale a utilizatorilor. În acest sens bibliotecile specialiºtii din structurile infodocumentare, precum ºi de colegii din Chiºinãu menþin o veche tradiþie, de un aport esenþial la extinderea ariilor de dezvoltare a formare a utilizatorilor în bibliotecã. În fiecare Comisiei „Cultura Informaþionalã” din cadrul Asociaþiei bibliotecã de colegiu se încearcã transmiterea BibliotecarilordinRepublicaMoldova. cunoºtinþelor bibliotecar-bibliografice prin diferite Pentru a avea specialiºti moderni, formaþi într- forme de servire informaþionalã: Zilele bibliotecii la un mediu informaþional benefic, competenþi, catedre, Zilele informãrii, În ajutorul absolventului, emancipaþi ºi apþi de a face parte din spaþiul european Susþinereanoilorbeneficiari,Ziuabibliotecaruluietc. al educaþiei, este inevitabil astãzi iniþierea unui program pentru formarea Culturii Informaþionale înÎn cadrul acestor manifestãri bibliotecarii cadrul structurii învãþãmântului mediu de specialitate,organizeazã expoziþii, treceri în revistã pe profilul scopul programului fiind de a-i face pe studenþi sãcatedrei, pe profilul specialitãþii, promoveazã cãrþile înþeleagãºisã-ºiasumeresponsabilitateapentruceearecent achiziþionate, donaþiile, fac referiri asupra ce învaþã, a-i ajuta sã dobândeascã abilitãþi sporite demodalitãþilor ºi plinãtãþii completãrii colecþiilor, oferã a gândi critic ºi independent ºi de a rezolva diverseleconsultaþii ºi demonstreazã posibilitãþile de accesare a bazelordedatealealtorbiblioteci,aleinternetuluietc. probleme cu care se confruntã, a le oferi instrumente Utiliza necesarepentrueducaþiapermanentã.rea eficientã a informaþiei în bibliotecile Biblioteca a fost ºi rãmâne una dinde colegii este o condiþie a succesului pentru ziua de importantele structuri educaþionale, un laboratorazi ºi de mâine. Un sistem de învãþãmânt bine articulat ºtiinþific de muncã intelectualã, un centrupoate cultivã persoane active, competente, cu gândire infodocumentar ce face parte din cultura prezentului.analiticã, flexibilã, capabile sã se orienteze ºi sã Biblioteca este locul unde se asigurã variateutilizeze fluxurile informaþionale. Obþinerea oportunitãþimodernedeinstruireºicercetareºtiinþificã.performanþelor în învãþãmânt este determinatã direct Biblioteca trebuie sã-ºi continue activitatea sprede calitatea colecþiilor, ponderea infrastructurii informare,documentare,comunicareculturalã,sãvinãinformaþionale, de varietatea ºi nivelul serviciilor în întâmpinarea solicitãrilor utilizatorilor, facilitându-leinformaþional-bibliotecare. accesullainformaþierapidºilatimp.Pentru crearea unei adevãrate infrastructuri de instruire ºi cercetare nu este suficient sã fie asigurat doar accesul la resursele informaþionale. Sarcina Referinþebibliografice: principalã este de a crea astfel de condiþii, în care existenþa informaþiei conduce la crearea noilor 1. Amorþitu, Angela. Cultura Informaþionalã a cunoºtinþe, a unui nou nivel de instruire, condiþii, în beneficiarilor Bibliotecii Universitare: abordãri în care eficienþa mijloacelor investite în dezvoltarea contextual aderãrii RM la Procesul de la Bologna. În: structuriiinfodocumentareestemaximalã. Confluenþe ºi integrare calitativã a cãrþii, activitãþii bibliotecare ºi a infrastructurii informaþionale înBiblioteca, împreunã cu instituþia a cãrei procesul didactico – ºtiinþific universitar: Materialelestructurã este, conºtientizeazã responsabilitatea conferinþei ºt. consacrate aniversãrii a 60-a aasumatã privind calitatea învãþãmântului. Are drept Bibliotecii Universitare „ A. Russo” din Bãlþi, 4obiective principale crearea potenþialului de resurse noiembrie2005.Bãlþi,2005,p.129-137.necesare, informarea, asistenþa în vederea instruirii 2. Banciu, Doina. Cultura informaþiei ºi comunicãrii:formative, oferirea accesului la informaþii pe diverse serviciile Internet. În: Biblioteca. 1998, nr. 11, p. 335-suporturi, la infrastructura informaþionalã naþionalã ºi 337.globalãetc. Teoretic studiu 3. Bazele culturii informaþionale: curs universitar. Bãlþi,l realizat va contribui la 2007.160p.aprofundarea cunoºtinþelor despre Cultura 4. Bejan, Eugenia. Cultura Informaþionalã: standardeInformaþionalã, care are o însemnãtate deosebitã internaþionale.În:BuletinulABRM.2007,nr.1(5).pentru reformarea sistemului biblioteconomic. 5. Dezvoltarea unei culturi a informãrii în scopulImportanþa practicã constã în faptul cã datele obþinute, adoptãrii la orice tip de situaþie. Managementulconcluziile ºi recomandãrile elaborate pot fi folosite în informaþieiºipoliticideformare.În:Problemedeactivitatea instituþiilor infodocumentare, la elaborarea
  21. 21. informareºidocumentare.1996,nr.1-2,p.3-5. 286-XII din 16.09.1994: Republ. cu completãri ºi 6. Gheþu, Veronica. Cultura Informaþionalã – element modificãri. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. indispensabil modernizãrii învãþãmântului superior. În: 2003,nr.14-17,p.7-11. oldova. 14. Lisnic, Natalia. Cultura informaþionalã: difiniþii,Universitatea Liberã Internaþionalã din M societatea inSymposia Professorum . În:: Materiale sesiunii ºt. din 21 conþinut, evoluþie în formaþionalã BuletinulABRMoct.,2005.Chiºinãu,2006,p.53-59. .2008,nr.1(7),p.117-119. 15.7. Harconiþã, Elena. Scurtu, Elena. Cultura informaþionalã: forme deCursul Bazele culturii . În:. existenþã ºi acces Magazin Bibliologic. 2005, nr. 3informaþionale la Universitatea de stat „Alecu Russo” În: BuletinulABRM –4,p.97-99..2008,nr.1(7),p.94-98. 16.8. Harconiþã, Elen Stoica, Ion.a. Structuri ºi relaþii informaþionale înCultura informaþionalã în mediul universitar. În: Buletin biblioteconomic. 2006, nr 1, p. dezvoltarea învãþãmântului ºi a cercetãrii româneºti: o 17-24. încercare de sintezã. Bucureþti: Ed. Alternative, 1997. 9. Harconiþã, Elena. Instruirea utilizatorilor – funcþie 142p. indespensabilã a bibliotecii universitare. În: Symposia 17. Stratan, Elena. Cursul „Bazele culturii Professorum. ULIM. Seria Biblioteconomie. Informare. informaþionale” la Universitatea de Stat „Aleco Russo” Documentare. Materialele sesiunii ºtiinþifice din 26-27 dinBãlþi.În:BuletinulABRM.2006,nr.2(4.),p.30-33. aprilie2002.Chiºinãu,2002,p.57-60. 18. Studzinschi, Svetlana. Formarea utilizatorilor în 10. Harconiþã, Elena. Cursul Bazele culturii biblioteca universitarã. În: Magazin bibliologic. 2001, informaþionale la Universitatea de stat „Alecu Russo”. nr.3,p.77-78. În: Buletinul ABRM: Materialele conferinþei anuale a 19. Târziman, Elena. Utilizarea Noilor Tehnologii ale asociaþiei bibliotecarilor din Moldova – Bãlþi 2007. Informãrii ºi comunicãrii în mediul Universitar.Aspecte Instruirea continuã – cerinþã a Societãþii Informaþionale ale formãrii unei culturi informaþionale: Tezã de ºiaCunoaºterii.2008,nr.1(7),p.94-98. doctorat[online]. Bucureºti, 2001 [citat 12 februarie, 11. Hotãrarea Guvernului Republicii Moldova despre 2010]; aprobarea Strategiei Naþionale de edificare a societãþii Disponibil pe Internet: informaþionale – „Moldova Electronicã” nr. 255 din <http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteCOM/tirziman/ 9.03.2005. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. glosar.htm> 2004,nr.46-50,p.41-88. 20. Tcaci, Liliana. „Cultura Informaþionalã” – brand-ul 12. Lege privind accesul la informaþie nr. 982-XIV din anului 2010 în Bibliotecile din Republica Moldova. În: 11 mai 2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Cartea. Biblioteca. Cititorul: Buletin metodic ºi Moldova.2000,28iulie,p.11-17. bibliografic.Chiºinãu,2010,p.63-64 13. LegeaRepublicii Moldova cuprivire labibliotecinr. STATISTICA BIBLIOTECARà CA VECTOR DE IMAGINE1 1 Rezumat: Articolul reprezintã o analizã a statisticii. situaþiilor statistice privind activitatea bibliotecilor Statistica de bibliotecã are menirea de a scoate în publice din Republica Moldova. Situaþiile sunt evidenþã natura multidimensionalã a serviciilor de prezentate în raport cu recomandãrile IFLA-UNESCO bibliotecã ºi impactul instituþiei bibliotecare asupra ºi indicii medii înregistraþi în þãrile Uniunii Europene. societãþii. Pentru ca biblioteca sã se dezvolte în Bibliotecarii care au careva tangenþe cu corespundere cu tendinþele moderne, informaþia recepþionarea, sistematizarea, analiza, comunicarea despre funcþionarea ei, atât cea statisticã cât ºi cea ºi interpretarea indicatorilor statistici cunosc calvarul factologicã, trebuie sã fie actualizatã permanent ºi larg inerent fiecãrui început de an. Însã odatã puse la punct accesibilã atât decidenþilor politici, organelor situaþiile statistice se transformã într-un bun necesar, finanþatoarecâtºiutilizatorilorrealiºipotenþiali. pentru cã practic nici o miºcare importantã în Turbulenþele ºi crizele financiare din ultimii ani activitatea bibliotecarã nu se face fãrã implicarea ausporitimportanþastatisticiidebibliotecãºia Vera OSOIANU, Ecaterina DMITRIC, Biblioteca Naþionalã a Republicii Moldova Varianta prescurtatã a studiului
  22. 22. a indicatorilor de performanþã, folosiþi tot mai insistent utilizezeInternetul.(3) îndemersulmanagerial.Acrescutimportanþaacestora UNESCO a început colectarea situaþiilor statistice atât pentru managementul ºi funcþionarea cu succes a la nivel global, privind activitatea bibliotecilor, în anii 70 bibliotecii, cât ºi pentru a demonstra valoarea ai secolului trecut. La început a existat un singur bibliotecii în faþa utilizatorilor, instituþiilor adiacente, formular care acoperea toate tipurile de biblioteci din organelor finanþatoare, partenerilor etc. Nu poate fi þãrile membre UNESCO. La sfârºitul anilor 70 tãgãduitã nici valoarea statisticii ca avocat ºi bibliotecile au fost grupate în trei categorii: biblioteci instrument de lobby pentru a ilustra politicienilor, naþionale ºi publice, biblioteci ale instituþiilor factorilor de decizie financiarã, partenerilor rolul superioare de învãþãmânt ºi ºcolare, biblioteci bibliotecilor în promovarea accesului la moºtenirea specializate. În anul 2000 UNESCO renunþã, însã, la culturalã ºi ºtiinþificã; contribuþia la dezvoltarea aceastã activitate pe motiv ca nu toate þãrile raportau societãþii;sprijinulproceselordemocratice;micºorarea datele solicitate, iar calitatea statisticii era mult sub inegalitãþii digitale; sprijinul în procesul de instruire pe nivelulaºteptãrilor. tot parcursul vieþii etc. Exploatate cu pricepere ºi IFLA a preluat ºtafeta ºi în încercarea de a îndemânare datele statistice pot fi foarte asigura continuitatea, împreunã cu Institutul pentru convingãtoare în negocierea bugetului la diferite StatisticãUNESCO(UNESCO InstituteforStatistics), niveluridecompetenþã. iniþiazãunºirdeproiecte. Statistica se impune tot mai mult ca un În anul 2003 a fost publicat raportul Statistica important ºi puternic instrument de management care globalã de bibliotecã, care se baza pe datele ajutã la prezentarea, compararea ºi analiza prezentate de Institutul pentru Statisticã UNESCO rezultatelor activitãþii instituþiei bibliotecare. Fãrã compartimentul „Culturã ºi Comunicare”(„Culture and datele statistice este de ne conceput transparenþa, Communication”). Un alt izvor care a stat la bazã controlul, stabilirea necesarului de resurse, mãsurarea raportului a fost studiul „Statistica internaþionalã de performanþelor, monitorizarea progresului activitãþii, bibliotecã: tendinþe ºi comentarii bazate pe datele constatareastagnãrii,elaborareastrategiilorºi,celmai LIBECON („International library statistics: trends and important, conceperea politicii de dezvoltare a commentarybasedontheLIBECONdata”). domeniului. Conform Raportului Statistica globalã de Pentru a demonstra importanþa bibliotecilor în bibliotecã la începutul mileniului trei în lume existau societate ºi rolul lor în dezvoltarea ºi prosperarea 569,627 biblioteci în serviciul publicului, cu un fond membrilor societãþii au fost efectuate mai multe studii, total de 35 miliarde unitãþi tradiþionale de pãstrare, sondaje atâtînþãriluateaparte,câtºilanivelglobal. inclusiv 20 miliarde de cãrþi. Au fost raportaþi de Un Eurobarometru efectuat cu câþiva ani în asemenea 2,5 miliarde de utilizatori, 1,5 trilioane de urmã la solicitarea Comisiei Europene clasifica tranzacþii de împrumut, 8,7 trilioane de dolari SUA preferinþele culturale ale europenilor în felul urmãtor: cheltuieli, ºi 1 000 000 de bibliotecari. Studiul mai frecventarea cinematografului – 2.03, frecventarea prezintã informaþii despre resurse electronice bibliotecii – 1.67, vizitarea monumentelor istorice - disponibile în biblioteci, numãrul de computere pentru 1.65,mersullaevenimentelesportive–1.64,etc.(4) utilizatori, inclusiv conectate Internet, dar aºa cum Este adevãrat cã, în ultimul timp, extinderea aceste cifre reprezintã nivelul anului 2000, acum nu Internetului a încurcat puþin numãrãtoarea, acesta mai au nici o relevanþã. Anume în acest domeniu în eclipsând un pic importanþa preferinþelor culturale ºi ultimii ani au avut loc cele mai spectaculoase situându-se pe prim plan, dar biblioteca precede încã schimbãri. Marea majoritate a indicatorilor sunt alte activitãþi culturale, precum ºi mersul la prezentaþi dupã continente: Europa, Asia, America etc evenimentele sportive care, lucru bine ºtiut, ºi pot fi folosiþi mai puþin pentru a demonstra niºte antreneazã resurse financiare colosale ºi fenomenul lucruri comparabile la nivel naþional. In multe cazuri este deloc de neglijat. Studiul OCLC „Bibliotecile ºi calitatea situaþiilor statistice prezentate este resursele informaþionale în percepþia utilizatorilor”, îndoielnicã. Mexic, de exemplu, raporta aproape de efectuat în 2005 relata faptul cã 33% dintre zeceorimaimultevizitedecâtîmprumuturi. respondenþi au menþionat cã dupã apariþia Internetului Datele globale prezentate rãmân însã in urma în viaþa lor vin la bibliotecã mai rar. Vizionarea datelor statistice naþionale disponibile în diverse þãri. televizorului, frecventarea bibliotecii, lectura cãrþilor, Deºi standardele internaþionale privind statistica de lectura ziarelor sunt patru activitãþi de top, pe care bibliotecãºiindicatoriideperformanþãsuntlargfolosite respondenþii le fac mai rar dupã ce au început sã lanivelinternaþional,nutoateþãrilecolecteazã

×