SlideShare a Scribd company logo
Proiecte relevante de promovare a lecturii: percepții, imagine, impact
Printre provocările majore cu care se confruntă bibliotecile în ultimii ani tot mai
insistent se impune necesitatea demonstrării impactului asupra membrilor
comunităților. Bibliotecarii trebuie să cunoască cum să convingă factorii de decizie,
că bibliotecile sunt indispensabile și că investiția în biblioteci aduce profituri sociale
serioase. Respectiv, politicienii, decidenții trebuie să înțeleagă că investiția în
biblioteci este cea mai durabilă investiție în viitor.
Este adevărat că, în cazul promovării cărții și a lecturii eficiența, impactul este
destul de complicat de demonstrat.
Nu înzădar, Manifestului Bibliotecii Publice IFLA-UNESCO 2022 menționează că,
„beneficiile bibliotecilor în societate sunt adesea văzute în generațiile viitoare”.
În acest sens a fost elaborat și editat în anul 2014 Standardul internațional ISO
Metode și proceduri pentru evaluarea impactului bibliotecilor, tradus în limba
română și declarat național în anul 2018. Scopul standarului: promovarea rolului și
valorii bibliotecilor.
Măsurarea impactului presupune identificarea datelor care demonstrează ce
schimbări au produs resursele, activitățile, serviciile și expertiza bibliotecii în viața
utilizatorilor.
Există date, dar și dovezi, care demonstrează cum a fost perceput un proiect sau
altul, cum a fost apreciat și cum a contribuit la crearea imaginii pozitive a bibliotecii
în societate.
În cazul Bibliotecii Naționale, sigur, că am putea apela la datele statistice, dar nu o
facem pentru că avem dovezi scrise, altele decât cele menționate anterior despre
ce-a însemnat un proiect sau altul pentru utilizatori.
De-a lungul anilor, BNRM a experimentat mai multe activități, proiecte, programe
de promovare a cărții și lecturii, unele au rezistat prin decenii altele au murit după
primele încercări.
Printre cele care au lăsat urme importante, de remarcat în special:
 Cenaclul - Literar „Mioriţa”, fondat în anul 1964;
 Salonul Internațional de Carte, fondat în anul 1991,
 Simpozionul Științific Internațional „Valori bibliofile”;
 Clubul Literar „Homo Aestethicus” și „Homo Aestethicus„ junior,
 Programul Național LecturaCentral, etc.
La una dintre activitățile organizate în cadrul ediției a 4-a a Programului Național
LecturaCentral (2021), scriitoarea Maria Pilchin, se referea la acesta ca la un
centralizator al lecturii.
Această percepție are rădăcini mai vechi. În istoria recentă a BNRM există mai
multe proiecte care au avut această țintă.
În anul 1997, la 33 de ani de la înființarea Clubului literar „Miorița”, Vlad Chiriac,
care în anii de început a fost și secretarul Clubului „Miorița” publica în revista
Magazin Bibliologic articolul „Cronica Clubului Literar „Miorița”. Din cele expuse
reținem faptul că, ”Vitalie Tulnic considera Miorița un fel de „stat major” al
cenaclurilor orășenești și o bună școală în ce privește organizarea activității lor”.
Mai mult decât atât, potrivit lui Vlad Chiriac, Miorița se număra printre activitățile
care întrețineau „spiritul redeșteptării naționale”, unde se opta pentru limba
română, alfabetul chirilic și tricolor.
Vom încerca să demonstăm impactul în baza acestui proiect - unul dintre cele mai
de succes proiecte care s-a derulat pe parcursul a aproape cinci decenii. Clubul-
Literar ”Miorița” - cel mai longeviv proiecte de promovare a cărții și lecturii. A
rezistat între 1964-2012.
Lectura cărții lui Ion Druță „Căsuța de la răscruce” (nuvela Bucovineanca), ediția
Cartier-ului, 2018, mi-a oferit o bucurie de zile mari. La un moment dat m-am
împiedicat de un gând frumos, aproape un omagiu în direcția Bibliotecii Naționale
a Republicii Moldova și a Clubul-Literar „Miorița”. Ion Druță descrie cu lux de
amănunte ce-a însemnat biblioteca, cartea și lectura pentru păstrarea ființei
naționale în timpuri deloc ușoare pentru neam.
”Prin anii șaizeci ai secolului trecut, scrie Ion Druță,unul dintre elementele cele mai
importante ale vieții culturale moldovenești, dacă nu chiar cel mai important și mai
spectaculos, era întâlnirea scriitorilor cu cititorii”.
Și tot în „Bucovineanca„ Ion Druță scrie că, ”Întâlnirea cu cititorii în sala mare a
Bibliotecii Centrale (Astăzi BNRM) era cununa, punctul de vârf al tuturor întâlnirilor.
Acolo se puneau probleme serioase, fundamentale, încolo duceam musafirii veniți
din alte părți, pentru că în sala ceea se adunau cei mai citiți, cei mai competenți
studenți de la Universitate, de la Institutul de Medicină, de la Institutul Pedagogic.
Deseori veneau cu dascălii lor, stăteau alături, împreună puneau întrebări.”
Clubul literar Miorița a fost fondat în luna martie, anul 1964 la doar trei ani după
trecerea BN în blocul central actual și cu un an înainte de ”renumitul congres, când
(potrivit lui Ion Druță )scriitorii s-au ridicat în toată statura și au cerut revenirea
verbului latin la haina lui firească” .
Prima conducere a Clubului: Petru Cărare – președinte, Mihai Cimpoi -
vicepreședinte, V.Chiriac - secretar.
Tot la Ion Druță găsim dovada, că sălile erau arhipline și oamenii veneau din timp
să-și rezerveze locuri. Despre faptul, că lume venea foarte multă și salariații
bibliotecii cu greu făceau față aglomerației vorbește și ordinul de pedepsire a
domnilor Anton Novac și Vladimir Chiriac, semnat de directorul Bibliotecii de
atunci, Petru Ganenco, motivul invocat fiind faptul că la ședința Clubului ”Miorița”
n-a fost asigurată ordinea în bibliotecă.
„Miorița„ a fost platformă de lansare pentru o mare parte de scriitori: Leonida Lari,
Ion Vieru, Vasile Tărițanu, Aurel Ciocanu, Nicolae Esinencu etc. Unii dintre aceștea
apar chiar în agenda primei ședințe – cea din 15 septembrie 1964.
Răsfoind arhiva BNRM, materialele care în diferiți ani au apărut în presă realizezi
că, aproape că nu există un nume la „porțile devenirii”, care n-a trecut pe aici.
La diferite etape și activități, găsim în agendele ședințelor Clubului, ca participanți,
pe scriitorii: Emil Loteanu, Pavel Boțu, Petru Zadnipru, Grigore Vieru, Andrei Lupan,
Scenariști, regizori, pictori, actori, muzeografi, critici literari – toți încăpeau sub
umbrela Mioriței.
Miorița a avut de departe cel mai înalt profil în percepția publică și rămâne o
legendă, unul din proiectele de referință ale BN. Dovadă și mărturisirea lui Ion
Druță:
„Nu știu cum, din toate cele câte au fost, mi-a rămas pentru totdeauna în
suflet toamna ceea târzie și întâlnirea cu cititorii la Biblioteca Centrală a republicii,
zisă pe atunci Biblioteca „Krupskaia”. Este vorba despre serata sa de creație din
cadrul Clubului „Miorița”.
Anii de ascensiune a Mioriței n-au fost ani prielnici pentru afirmarea valorilor
naționale.Urmărind presa timpului, înțelegem că „Miorița” n-a avut un drum ușor.
Au fost perioade când ședințele Clubului n-au avut loc regulat potrivit
concepției. Probabil și pe motiv că autoritățile considerau activitățile de felul
acesta „cuiburi de naționalism”.
Cine știe dacă Miorița n-a fost unul din motivele care l-au costat postul de
director pe Gheorghe Cincilei (director 1963-64).
De mai multe ori s-au schimbat președinții clubului: Petru Cărare, Mihai Cimpoi,
Constantin Dragomir, Arcadie Sucevianu.
La fel a fost și cu numele: mai întâi Clubul-Literar ”Miorița”, apoi Cenaclul
literar ”Miorița”, mai târziu Salonul literar ”Miorița”.
Ce-a însemnat pentru cultura țării cele aproape cinci decenii de „Miorița”?
Ce greutate a avut și cât a însemnat Miorița pentru rezistența noastră ca neam? Cât
a contribuit la „procesul de renaștere națională”?
Greu de spus, dar la sigur a fost „o vatră care a ținut trează valoarea și conștiința
de neam„. La asemenea activități, vorba lui Ion Druță ”Nu se vorbea deschis, dar se
subînțelegea, la fiecare întâlnire, că luptăm cu toții pentru una și aceeași cauză
sfântă. Limba maternă”.
La ședințele Clubului potrivit lui Vlad Chiriac „se altoia dragostea de istorie
și neam”.
În studiul menționat mai sus Vlad Chiriac scria că, într-o mare măsură
întrunirile de la „Miorița” au clintit sufletul, au luminat mințile fiilor neamului, au
grăbit aflarea adevărului. Acest adevăr a culminat în anul 1991.
Cert este faptul că, pe aici au trecut toți stâlpii pe care se ținea atunci și se
mai ține acum literatura, pictura, muzica tot ce în ansamblu reprezintă cultura
neamului.
Pentru mulți Miorița a fost o cale în plus de a descoperi drumul spre
bibliotecă.
Miorița a fost unul din proiecte de rezistență, de promovare a valorilor naționale.
Este istoria de aproape cinci decenii a BNRM, a cursului literar și a unei activități
de mare rezistență.
Trebuie să-i dăm dreptate Președintei IFLA, Barbara Lison, care în comunicarea sa
de la Conferința directorilor bibliotecilor naționale europene, din iunie 2022
menționa „Convingerea mea este că bibliotecile naționale, prin natura lor, au
posibilitatea de a produce un impact societal național”.
Despre aceasta este ”Miorița”. Miorița – este dovada scrisă despre ce-a însemnat
un proiect cultural ca percepție, imagine, impact – dovadă acceptată de Standardul
Internațional, vizând evaluarea impactului, dar și de toți acei care au avut tangențe
cu acest proiect-legendă, care a constituit o adevărată eră în viața culturală a țării.
Concluzii: trebuie să orientăm activitățile bibliotecii spre impact național, sau
impact comunitar în cazul altor tipuri de biblioteci, chiar dacă suntem conștienți
de faptul că beneficiile se vor contura în/peste generații.

More Related Content

Similar to Despre impact.docx

Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuri
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuriFestivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuri
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuri
Vasilica Victoria
 
Colecţia BM "B.P. Hasdeu" - cărţi valoroase
Colecţia BM "B.P. Hasdeu" -  cărţi valoroaseColecţia BM "B.P. Hasdeu" -  cărţi valoroase
Colecţia BM "B.P. Hasdeu" - cărţi valoroase
Zinaida Pahomi
 
Fenomenul presei rurale la Gataia orasul de langa Timisoara
Fenomenul presei rurale la Gataia orasul de langa TimisoaraFenomenul presei rurale la Gataia orasul de langa Timisoara
Fenomenul presei rurale la Gataia orasul de langa Timisoara
tipxlpnk
 
CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ LOCALĂ – CONTRIBUŢII CONSIDERABILE LA SCRIEREA MEMOR...
CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ LOCALĂ – CONTRIBUŢII CONSIDERABILE LA SCRIEREA MEMOR...CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ LOCALĂ – CONTRIBUŢII CONSIDERABILE LA SCRIEREA MEMOR...
CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ LOCALĂ – CONTRIBUŢII CONSIDERABILE LA SCRIEREA MEMOR...
Biblioteca Municipala "B.P. Hasdeu"
 
Sș ab elogiu
Sș ab   elogiuSș ab   elogiu
Tatiana CIORNOLUȚCHII. Liudmila SPINEI. Contribuţia bibliotecii ştiinţifice î...
Tatiana CIORNOLUȚCHII. Liudmila SPINEI. Contribuţia bibliotecii ştiinţifice î...Tatiana CIORNOLUȚCHII. Liudmila SPINEI. Contribuţia bibliotecii ştiinţifice î...
Tatiana CIORNOLUȚCHII. Liudmila SPINEI. Contribuţia bibliotecii ştiinţifice î...
Scientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 
Fncl 2014
Fncl 2014Fncl 2014
Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014
Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014
Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014
Biblioteca Națională a Republicii Moldova
 
Scurt îndreptar pentru autorităţile publice şi bibliotecile p...
                Scurt îndreptar pentru autorităţile publice şi bibliotecile p...                Scurt îndreptar pentru autorităţile publice şi bibliotecile p...
Scurt îndreptar pentru autorităţile publice şi bibliotecile p...
Vasilica Victoria
 
Raluca man revista biblioteca prezentare chisinau
Raluca man revista biblioteca prezentare chisinauRaluca man revista biblioteca prezentare chisinau
Raluca man revista biblioteca prezentare chisinau
DIB ULIM
 
Intrări noi în colecția Centrului de Informare și Documentare în Bibliologie...
Intrări noi în colecția Centrului de Informare  și Documentare în Bibliologie...Intrări noi în colecția Centrului de Informare  și Documentare în Bibliologie...
Intrări noi în colecția Centrului de Informare și Documentare în Bibliologie...
Biblioteca Națională a Republicii Moldova
 

Similar to Despre impact.docx (20)

Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuri
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuriFestivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuri
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V – a: bilanţuri
 
E dmitric28-03-2013
E dmitric28-03-2013E dmitric28-03-2013
E dmitric28-03-2013
 
Comunicare fncl final.i idoc (1) 1
Comunicare fncl final.i idoc (1) 1Comunicare fncl final.i idoc (1) 1
Comunicare fncl final.i idoc (1) 1
 
Colecţia BM "B.P. Hasdeu" - cărţi valoroase
Colecţia BM "B.P. Hasdeu" -  cărţi valoroaseColecţia BM "B.P. Hasdeu" -  cărţi valoroase
Colecţia BM "B.P. Hasdeu" - cărţi valoroase
 
Fenomenul presei rurale la Gataia orasul de langa Timisoara
Fenomenul presei rurale la Gataia orasul de langa TimisoaraFenomenul presei rurale la Gataia orasul de langa Timisoara
Fenomenul presei rurale la Gataia orasul de langa Timisoara
 
Festivalul national al cartii si lecturii 2011
Festivalul national al cartii si lecturii 2011Festivalul national al cartii si lecturii 2011
Festivalul national al cartii si lecturii 2011
 
CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ LOCALĂ – CONTRIBUŢII CONSIDERABILE LA SCRIEREA MEMOR...
CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ LOCALĂ – CONTRIBUŢII CONSIDERABILE LA SCRIEREA MEMOR...CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ LOCALĂ – CONTRIBUŢII CONSIDERABILE LA SCRIEREA MEMOR...
CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ LOCALĂ – CONTRIBUŢII CONSIDERABILE LA SCRIEREA MEMOR...
 
Sș ab elogiu
Sș ab   elogiuSș ab   elogiu
Sș ab elogiu
 
Tatiana CIORNOLUȚCHII. Liudmila SPINEI. Contribuţia bibliotecii ştiinţifice î...
Tatiana CIORNOLUȚCHII. Liudmila SPINEI. Contribuţia bibliotecii ştiinţifice î...Tatiana CIORNOLUȚCHII. Liudmila SPINEI. Contribuţia bibliotecii ştiinţifice î...
Tatiana CIORNOLUȚCHII. Liudmila SPINEI. Contribuţia bibliotecii ştiinţifice î...
 
Fncl 2014
Fncl 2014Fncl 2014
Fncl 2014
 
Fncl.2015. bilanțurile ediției a cincea.
Fncl.2015. bilanțurile ediției a cincea.Fncl.2015. bilanțurile ediției a cincea.
Fncl.2015. bilanțurile ediției a cincea.
 
Adella Cucu: • Cărţi deţinătoare de premii naţionale şi internaţionale
Adella Cucu: •	Cărţi deţinătoare de premii naţionale şi internaţionale Adella Cucu: •	Cărţi deţinătoare de premii naţionale şi internaţionale
Adella Cucu: • Cărţi deţinătoare de premii naţionale şi internaţionale
 
Comunicare codibip 2014 (autosaved)
Comunicare codibip 2014 (autosaved)Comunicare codibip 2014 (autosaved)
Comunicare codibip 2014 (autosaved)
 
Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014
Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014
Festivalul Național al Cărții și Lecturii - Buletin informativ nr. 1 (3), 2014
 
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii - Buletin informativ
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii - Buletin informativFestivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii - Buletin informativ
Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii - Buletin informativ
 
Scurt îndreptar pentru autorităţile publice şi bibliotecile p...
                Scurt îndreptar pentru autorităţile publice şi bibliotecile p...                Scurt îndreptar pentru autorităţile publice şi bibliotecile p...
Scurt îndreptar pentru autorităţile publice şi bibliotecile p...
 
Raluca man revista biblioteca prezentare chisinau
Raluca man revista biblioteca prezentare chisinauRaluca man revista biblioteca prezentare chisinau
Raluca man revista biblioteca prezentare chisinau
 
Prezentare serviciul Dezvoltare în biblioteconomie, BNRM
Prezentare serviciul Dezvoltare în biblioteconomie, BNRMPrezentare serviciul Dezvoltare în biblioteconomie, BNRM
Prezentare serviciul Dezvoltare în biblioteconomie, BNRM
 
Valentina Topalo - Susţinerea informaţională şi documentară a cercetărilor şt...
Valentina Topalo - Susţinerea informaţională şi documentară a cercetărilor şt...Valentina Topalo - Susţinerea informaţională şi documentară a cercetărilor şt...
Valentina Topalo - Susţinerea informaţională şi documentară a cercetărilor şt...
 
Intrări noi în colecția Centrului de Informare și Documentare în Bibliologie...
Intrări noi în colecția Centrului de Informare  și Documentare în Bibliologie...Intrări noi în colecția Centrului de Informare  și Documentare în Bibliologie...
Intrări noi în colecția Centrului de Informare și Documentare în Bibliologie...
 

More from National Library of Republic of Moldova

citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...
citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...
citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...
National Library of Republic of Moldova
 
1.zici.docx Ziua Internațională a Cititului Împreună
1.zici.docx Ziua Internațională a Cititului Împreună1.zici.docx Ziua Internațională a Cititului Împreună
1.zici.docx Ziua Internațională a Cititului Împreună
National Library of Republic of Moldova
 
LECTURA ȘI CIFRELE.docx
LECTURA ȘI CIFRELE.docxLECTURA ȘI CIFRELE.docx
LECTURA ȘI CIFRELE.docx
National Library of Republic of Moldova
 
Biblioteci școlare.docx
Biblioteci școlare.docxBiblioteci școlare.docx
Biblioteci școlare.docx
National Library of Republic of Moldova
 
Norvegia BN.docx
Norvegia BN.docxNorvegia BN.docx
Biblioteca Națională Digitală - steag de cultură ăn spațiul virtual
Biblioteca Națională Digitală -   steag de cultură ăn spațiul virtualBiblioteca Națională Digitală -   steag de cultură ăn spațiul virtual
Biblioteca Națională Digitală - steag de cultură ăn spațiul virtual
National Library of Republic of Moldova
 
Pnlc. totaluri articol
Pnlc. totaluri articolPnlc. totaluri articol
V.f. paradigma bibliotecii de dupa. 21 mai
V.f. paradigma bibliotecii de dupa. 21 maiV.f. paradigma bibliotecii de dupa. 21 mai
V.f. paradigma bibliotecii de dupa. 21 mai
National Library of Republic of Moldova
 
V.f. paradigma bibliotecii de dupa
V.f. paradigma bibliotecii de dupaV.f. paradigma bibliotecii de dupa
V.f. paradigma bibliotecii de dupa
National Library of Republic of Moldova
 
Biblioteca si coronavirus
Biblioteca si coronavirusBiblioteca si coronavirus
Biblioteca si coronavirus
National Library of Republic of Moldova
 
Ordin 291 din_10.03.20 (1)
Ordin 291 din_10.03.20 (1)Ordin 291 din_10.03.20 (1)
Ordin 291 din_10.03.20 (1)
National Library of Republic of Moldova
 
U.v.directorii profesionale anul lecturii 2020 (2)
U.v.directorii profesionale anul lecturii 2020 (2)U.v.directorii profesionale anul lecturii 2020 (2)
U.v.directorii profesionale anul lecturii 2020 (2)
National Library of Republic of Moldova
 
Norvegia. bnn
Norvegia. bnnNorvegia. bnn
Imaginea bibliotecii
Imaginea biblioteciiImaginea bibliotecii
Biblioteca ...
Biblioteca ...Biblioteca ...
Agenda zilelor stiintei modificata 1 noiembrie 2018
Agenda zilelor stiintei modificata 1 noiembrie 2018Agenda zilelor stiintei modificata 1 noiembrie 2018
Agenda zilelor stiintei modificata 1 noiembrie 2018
National Library of Republic of Moldova
 
Agenda anului bibl 2017 var finala 15.03.18 (1) 1
Agenda anului bibl 2017 var  finala  15.03.18 (1) 1Agenda anului bibl 2017 var  finala  15.03.18 (1) 1
Agenda anului bibl 2017 var finala 15.03.18 (1) 1
National Library of Republic of Moldova
 
Iulian filip. școala de întrebări m,anuscris operant
Iulian filip.  școala de întrebări m,anuscris operantIulian filip.  școala de întrebări m,anuscris operant
Iulian filip. școala de întrebări m,anuscris operant
National Library of Republic of Moldova
 

More from National Library of Republic of Moldova (20)

citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...
citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...
citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...
 
1.zici.docx Ziua Internațională a Cititului Împreună
1.zici.docx Ziua Internațională a Cititului Împreună1.zici.docx Ziua Internațională a Cititului Împreună
1.zici.docx Ziua Internațională a Cititului Împreună
 
LECTURA ȘI CIFRELE.docx
LECTURA ȘI CIFRELE.docxLECTURA ȘI CIFRELE.docx
LECTURA ȘI CIFRELE.docx
 
Biblioteci școlare.docx
Biblioteci școlare.docxBiblioteci școlare.docx
Biblioteci școlare.docx
 
Norvegia BN.docx
Norvegia BN.docxNorvegia BN.docx
Norvegia BN.docx
 
Biblioteca Națională Digitală - steag de cultură ăn spațiul virtual
Biblioteca Națională Digitală -   steag de cultură ăn spațiul virtualBiblioteca Națională Digitală -   steag de cultură ăn spațiul virtual
Biblioteca Națională Digitală - steag de cultură ăn spațiul virtual
 
Pnlc. totaluri articol
Pnlc. totaluri articolPnlc. totaluri articol
Pnlc. totaluri articol
 
V.f. paradigma bibliotecii de dupa. 21 mai
V.f. paradigma bibliotecii de dupa. 21 maiV.f. paradigma bibliotecii de dupa. 21 mai
V.f. paradigma bibliotecii de dupa. 21 mai
 
V.f. paradigma bibliotecii de dupa
V.f. paradigma bibliotecii de dupaV.f. paradigma bibliotecii de dupa
V.f. paradigma bibliotecii de dupa
 
Biblioteca si coronavirus
Biblioteca si coronavirusBiblioteca si coronavirus
Biblioteca si coronavirus
 
Ordin 291 din_10.03.20 (1)
Ordin 291 din_10.03.20 (1)Ordin 291 din_10.03.20 (1)
Ordin 291 din_10.03.20 (1)
 
U.v.directorii profesionale anul lecturii 2020 (2)
U.v.directorii profesionale anul lecturii 2020 (2)U.v.directorii profesionale anul lecturii 2020 (2)
U.v.directorii profesionale anul lecturii 2020 (2)
 
Norvegia. bnn
Norvegia. bnnNorvegia. bnn
Norvegia. bnn
 
Final comunicat final-conferinte-zonale-2019 (1)
Final comunicat final-conferinte-zonale-2019 (1)Final comunicat final-conferinte-zonale-2019 (1)
Final comunicat final-conferinte-zonale-2019 (1)
 
Imaginea bibliotecii
Imaginea biblioteciiImaginea bibliotecii
Imaginea bibliotecii
 
Biblioteca ...
Biblioteca ...Biblioteca ...
Biblioteca ...
 
Agenda zilelor stiintei modificata 1 noiembrie 2018
Agenda zilelor stiintei modificata 1 noiembrie 2018Agenda zilelor stiintei modificata 1 noiembrie 2018
Agenda zilelor stiintei modificata 1 noiembrie 2018
 
Agenda anului bibl 2017 var finala 15.03.18 (1) 1
Agenda anului bibl 2017 var  finala  15.03.18 (1) 1Agenda anului bibl 2017 var  finala  15.03.18 (1) 1
Agenda anului bibl 2017 var finala 15.03.18 (1) 1
 
Iulian filip. școala de întrebări m,anuscris operant
Iulian filip.  școala de întrebări m,anuscris operantIulian filip.  școala de întrebări m,anuscris operant
Iulian filip. școala de întrebări m,anuscris operant
 
Carte
CarteCarte
Carte
 

Despre impact.docx

  • 1. Proiecte relevante de promovare a lecturii: percepții, imagine, impact Printre provocările majore cu care se confruntă bibliotecile în ultimii ani tot mai insistent se impune necesitatea demonstrării impactului asupra membrilor comunităților. Bibliotecarii trebuie să cunoască cum să convingă factorii de decizie, că bibliotecile sunt indispensabile și că investiția în biblioteci aduce profituri sociale serioase. Respectiv, politicienii, decidenții trebuie să înțeleagă că investiția în biblioteci este cea mai durabilă investiție în viitor. Este adevărat că, în cazul promovării cărții și a lecturii eficiența, impactul este destul de complicat de demonstrat. Nu înzădar, Manifestului Bibliotecii Publice IFLA-UNESCO 2022 menționează că, „beneficiile bibliotecilor în societate sunt adesea văzute în generațiile viitoare”. În acest sens a fost elaborat și editat în anul 2014 Standardul internațional ISO Metode și proceduri pentru evaluarea impactului bibliotecilor, tradus în limba română și declarat național în anul 2018. Scopul standarului: promovarea rolului și valorii bibliotecilor. Măsurarea impactului presupune identificarea datelor care demonstrează ce schimbări au produs resursele, activitățile, serviciile și expertiza bibliotecii în viața utilizatorilor. Există date, dar și dovezi, care demonstrează cum a fost perceput un proiect sau altul, cum a fost apreciat și cum a contribuit la crearea imaginii pozitive a bibliotecii în societate. În cazul Bibliotecii Naționale, sigur, că am putea apela la datele statistice, dar nu o facem pentru că avem dovezi scrise, altele decât cele menționate anterior despre ce-a însemnat un proiect sau altul pentru utilizatori. De-a lungul anilor, BNRM a experimentat mai multe activități, proiecte, programe de promovare a cărții și lecturii, unele au rezistat prin decenii altele au murit după primele încercări. Printre cele care au lăsat urme importante, de remarcat în special:  Cenaclul - Literar „Mioriţa”, fondat în anul 1964;
  • 2.  Salonul Internațional de Carte, fondat în anul 1991,  Simpozionul Științific Internațional „Valori bibliofile”;  Clubul Literar „Homo Aestethicus” și „Homo Aestethicus„ junior,  Programul Național LecturaCentral, etc. La una dintre activitățile organizate în cadrul ediției a 4-a a Programului Național LecturaCentral (2021), scriitoarea Maria Pilchin, se referea la acesta ca la un centralizator al lecturii. Această percepție are rădăcini mai vechi. În istoria recentă a BNRM există mai multe proiecte care au avut această țintă. În anul 1997, la 33 de ani de la înființarea Clubului literar „Miorița”, Vlad Chiriac, care în anii de început a fost și secretarul Clubului „Miorița” publica în revista Magazin Bibliologic articolul „Cronica Clubului Literar „Miorița”. Din cele expuse reținem faptul că, ”Vitalie Tulnic considera Miorița un fel de „stat major” al cenaclurilor orășenești și o bună școală în ce privește organizarea activității lor”. Mai mult decât atât, potrivit lui Vlad Chiriac, Miorița se număra printre activitățile care întrețineau „spiritul redeșteptării naționale”, unde se opta pentru limba română, alfabetul chirilic și tricolor. Vom încerca să demonstăm impactul în baza acestui proiect - unul dintre cele mai de succes proiecte care s-a derulat pe parcursul a aproape cinci decenii. Clubul- Literar ”Miorița” - cel mai longeviv proiecte de promovare a cărții și lecturii. A rezistat între 1964-2012. Lectura cărții lui Ion Druță „Căsuța de la răscruce” (nuvela Bucovineanca), ediția Cartier-ului, 2018, mi-a oferit o bucurie de zile mari. La un moment dat m-am împiedicat de un gând frumos, aproape un omagiu în direcția Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova și a Clubul-Literar „Miorița”. Ion Druță descrie cu lux de amănunte ce-a însemnat biblioteca, cartea și lectura pentru păstrarea ființei naționale în timpuri deloc ușoare pentru neam. ”Prin anii șaizeci ai secolului trecut, scrie Ion Druță,unul dintre elementele cele mai importante ale vieții culturale moldovenești, dacă nu chiar cel mai important și mai spectaculos, era întâlnirea scriitorilor cu cititorii”.
  • 3. Și tot în „Bucovineanca„ Ion Druță scrie că, ”Întâlnirea cu cititorii în sala mare a Bibliotecii Centrale (Astăzi BNRM) era cununa, punctul de vârf al tuturor întâlnirilor. Acolo se puneau probleme serioase, fundamentale, încolo duceam musafirii veniți din alte părți, pentru că în sala ceea se adunau cei mai citiți, cei mai competenți studenți de la Universitate, de la Institutul de Medicină, de la Institutul Pedagogic. Deseori veneau cu dascălii lor, stăteau alături, împreună puneau întrebări.” Clubul literar Miorița a fost fondat în luna martie, anul 1964 la doar trei ani după trecerea BN în blocul central actual și cu un an înainte de ”renumitul congres, când (potrivit lui Ion Druță )scriitorii s-au ridicat în toată statura și au cerut revenirea verbului latin la haina lui firească” . Prima conducere a Clubului: Petru Cărare – președinte, Mihai Cimpoi - vicepreședinte, V.Chiriac - secretar. Tot la Ion Druță găsim dovada, că sălile erau arhipline și oamenii veneau din timp să-și rezerveze locuri. Despre faptul, că lume venea foarte multă și salariații bibliotecii cu greu făceau față aglomerației vorbește și ordinul de pedepsire a domnilor Anton Novac și Vladimir Chiriac, semnat de directorul Bibliotecii de atunci, Petru Ganenco, motivul invocat fiind faptul că la ședința Clubului ”Miorița” n-a fost asigurată ordinea în bibliotecă. „Miorița„ a fost platformă de lansare pentru o mare parte de scriitori: Leonida Lari, Ion Vieru, Vasile Tărițanu, Aurel Ciocanu, Nicolae Esinencu etc. Unii dintre aceștea apar chiar în agenda primei ședințe – cea din 15 septembrie 1964. Răsfoind arhiva BNRM, materialele care în diferiți ani au apărut în presă realizezi că, aproape că nu există un nume la „porțile devenirii”, care n-a trecut pe aici. La diferite etape și activități, găsim în agendele ședințelor Clubului, ca participanți, pe scriitorii: Emil Loteanu, Pavel Boțu, Petru Zadnipru, Grigore Vieru, Andrei Lupan, Scenariști, regizori, pictori, actori, muzeografi, critici literari – toți încăpeau sub umbrela Mioriței.
  • 4. Miorița a avut de departe cel mai înalt profil în percepția publică și rămâne o legendă, unul din proiectele de referință ale BN. Dovadă și mărturisirea lui Ion Druță: „Nu știu cum, din toate cele câte au fost, mi-a rămas pentru totdeauna în suflet toamna ceea târzie și întâlnirea cu cititorii la Biblioteca Centrală a republicii, zisă pe atunci Biblioteca „Krupskaia”. Este vorba despre serata sa de creație din cadrul Clubului „Miorița”. Anii de ascensiune a Mioriței n-au fost ani prielnici pentru afirmarea valorilor naționale.Urmărind presa timpului, înțelegem că „Miorița” n-a avut un drum ușor. Au fost perioade când ședințele Clubului n-au avut loc regulat potrivit concepției. Probabil și pe motiv că autoritățile considerau activitățile de felul acesta „cuiburi de naționalism”. Cine știe dacă Miorița n-a fost unul din motivele care l-au costat postul de director pe Gheorghe Cincilei (director 1963-64). De mai multe ori s-au schimbat președinții clubului: Petru Cărare, Mihai Cimpoi, Constantin Dragomir, Arcadie Sucevianu. La fel a fost și cu numele: mai întâi Clubul-Literar ”Miorița”, apoi Cenaclul literar ”Miorița”, mai târziu Salonul literar ”Miorița”. Ce-a însemnat pentru cultura țării cele aproape cinci decenii de „Miorița”? Ce greutate a avut și cât a însemnat Miorița pentru rezistența noastră ca neam? Cât a contribuit la „procesul de renaștere națională”? Greu de spus, dar la sigur a fost „o vatră care a ținut trează valoarea și conștiința de neam„. La asemenea activități, vorba lui Ion Druță ”Nu se vorbea deschis, dar se subînțelegea, la fiecare întâlnire, că luptăm cu toții pentru una și aceeași cauză sfântă. Limba maternă”. La ședințele Clubului potrivit lui Vlad Chiriac „se altoia dragostea de istorie și neam”. În studiul menționat mai sus Vlad Chiriac scria că, într-o mare măsură întrunirile de la „Miorița” au clintit sufletul, au luminat mințile fiilor neamului, au grăbit aflarea adevărului. Acest adevăr a culminat în anul 1991.
  • 5. Cert este faptul că, pe aici au trecut toți stâlpii pe care se ținea atunci și se mai ține acum literatura, pictura, muzica tot ce în ansamblu reprezintă cultura neamului. Pentru mulți Miorița a fost o cale în plus de a descoperi drumul spre bibliotecă. Miorița a fost unul din proiecte de rezistență, de promovare a valorilor naționale. Este istoria de aproape cinci decenii a BNRM, a cursului literar și a unei activități de mare rezistență. Trebuie să-i dăm dreptate Președintei IFLA, Barbara Lison, care în comunicarea sa de la Conferința directorilor bibliotecilor naționale europene, din iunie 2022 menționa „Convingerea mea este că bibliotecile naționale, prin natura lor, au posibilitatea de a produce un impact societal național”. Despre aceasta este ”Miorița”. Miorița – este dovada scrisă despre ce-a însemnat un proiect cultural ca percepție, imagine, impact – dovadă acceptată de Standardul Internațional, vizând evaluarea impactului, dar și de toți acei care au avut tangențe cu acest proiect-legendă, care a constituit o adevărată eră în viața culturală a țării. Concluzii: trebuie să orientăm activitățile bibliotecii spre impact național, sau impact comunitar în cazul altor tipuri de biblioteci, chiar dacă suntem conștienți de faptul că beneficiile se vor contura în/peste generații.