10022 lectie demo_contabilitate_de_gestiune

LECŢIE

de

L
m I V Ă ecţ
D E M O N S T R A To
ns ie
tra
tiv
ă

INTRODUCERE
Contabilitatea este un limbaj economic
universal deoarece transmite, prin
intermediul cifrelor, semnale, informaţii,
pe baza cărora sunt luate decizii. În
funcţie de această construcţie care este
contabilitatea, o firmă poate prospera,
fiind bine gestionată sau se poate
prăbuși, deoarece cifrele nu au fost
înţelese sau au condus la decizii greșite.
Orice entitate este gestionată prin cifre,
deci acestea susţin luarea deciziilor și
influenţează comportamente.
Dobândirea de cunoștinţe de contabilitate de gestiune este necesară
pentru o categorie cât mai mare de
persoane, deoarece în organizaţii nu
numai contabilii asigură funcţionarea
sistemului de contabilitate de gestiune.
De aceea, acest curs se adresează unei
categorii largi de audienţă și își propune să favorizeze înţelegerea principalelor
concepte de contabilitate de gestiune într-un pronunţat context practic, cu un
puternic accent pus pe legătura dintre informaţia produsă și luarea deciziilor.
Cu o perioadă lungă de tranziţie în practicile de contabilitate și de management, în
România este necesară dezvoltarea unei culturi contabile solide, mai ales în condiţiile
caracterizate prin exigenţă crescută din partea clienţilor, prin necesitatea reducerii
costurilor și prin probleme de gestiune financiară. Însă cum măsurăm costurile,
cum urmărim calitatea produselor și fidelitatea clienţilor și cum ne asigurăm că în
viitor vom avea rezultate financiare bune? Institutul Eurocor vine în întâmpinarea
tuturor celor care caută răspuns la aceste întrebări prin noul curs de Contabilitate
de gestiune. În cele 12 module ale cursului veţi descoperi elementele de bază ale
celor trei componente ale contabilităţii de gestiune: sistemul de costuri, sistemul de
bugete și sistemul de management al performanţei.
Cursul este structurat astfel încât să permită asimilarea rapidă a informaţiilor, iar
modul de prezentare a informaţiilor este atrăgător prin discutarea informaţiilor
prin prisma celor care le vor utiliza, adică managerii, și a celor care le vor oferi,
contabilii. Contabilitatea se bazează pe cifre, iar de multe ori acestea sunt furnizate
de un program informatic. Cursul își propune să vă faciliteze înţelegerea finalităţii calculelor, efectele acestora, adică impactul financiar (asupra rezultatelor
firmei) și asupra comportamentelor. Astfel, după parcurgerea acestui curs veţi
putea înţelege și utiliza informaţia contabilă și veţi putea produce informaţie
contabilă în funcţie de nevoile unei entităţi și ale managerilor.

Contabilitate de gestiune  1

L E C Ţ I E D E M O N S T R AT I VĂ

MODUL DE ORGANIZARE A CURSULUI
CONTABILITATE DE GESTIUNE
Cursul este alcătuit din 12 de module, grupate în 12 caiete de curs, ce pot fi
îndosariate într-o mapă specială EUROCOR. Fiecare modul are o structură didactică
specială, care începe cu o introducere și prezentarea obiectivelor abordate în cadrul
acestuia, cuprinde numeroase exemple și exerciţii, subliniază definiţiile și noţiunile
importante și, pentru o facilitare a înţelegerii celor expuse, scheme și numeroase
tabele. La sfârșitul fiecărui modul există, în scopul consolidării cunoștinţelor,
întrebări de verificare și un rezumat ale cunoștinţelor prezentate, împreună cu
răspunsurile la exercţiile din cadrul modulelor de curs și tema pentru acasă, cu o
vizibilă importanţă pentru verificarea cunoștinţelor asimilate.
Fiecare cursant Eurocor are un profesor personal.
Temele propuse în fiecare modul vor fi expediate pe adresa Institutului Eurocor,
urmând ca profesorul personal să aprecieze corectitudinea răspunsurilor și să vă
transmită comentariile sale pe marginea acestora. Vă recomandăm să rezolvaţi tema
doar după parcurgerea integrală și atentă a materialului de curs.
Pentru ca studiul dumneavoastră individual să fie cât mai ușor și eficient, pe
marginea lecţiilor au fost introduse diferite simboluri:

Semnalează noţiunile, definiţiile și informaţiile importante

E xe r c i ţ i u
Semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare
Exemplu
Marchează exemplele pe care le veţi întâlni în cadrul materialului de curs

 3/18

Indică faptul că tema respectivă a mai fost abordată în modulele anterioare (în acest
caz, tema a mai fost dezbătută în modulul 3, la pagina 18).

Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu materialele de studiu EUROCOR. Pentru a vă forma o imagine cât mai
clară asupra structurii cursului de Contabilitate de gestiune am selectat pentru
dumneavoastră câteva fragmente din modulele acestui curs, conţinând secţiuni
teoretice, exemple şi exerciţii, un model de rezumat şi un exemplu de temă pentru
acasă. Acestea sunt explicate în casetele de dialog de pe margine. Din punctul
de vedere al numărului de pagini, aceasta reprezintă mai puţin de jumătate din
conţinutul unui caiet de studiu.

2  Contabilitate de gestiune


TEMATICA PENTRU CURSUL
CONTABILITATE DE GESTIUNE
Modulul 1

Rolul contabilităţii de gestiune
Relaţia contabilitate de gestiune - contabilitate financiară. Relaţia contabilitate de
gestiune - management şi procesul de luare a deciziilor. Cum adaugă contabilitatea
de gestiune valoare în organizaţii. Componentele sistemului de contabilitate de
gestiune: costuri, bugete, instrumente de management al performanţei

Modulul 2

Calculul costului complet - elemente de bază
Costuri directe şi indirecte. Repartizarea costurilor indirecte. Utilizarea costului
complet în luarea deciziilor

Modulul 3

Calculul costului complet - probleme complexe
Modalităţi de organizare a sistemului de calcul al costului complet (faze, comenzi,
activităţi etc.). Calculul costului complet în cazul produselor principale, secundare,
reziduale, al producţiei în curs

Modulul 4

Comportamentul costurilor
Costuri variabile, fixe şi mixte. Utilizarea comportamentului costurilor pentru
previzionarea acestora

Modulul 5

Analiza cost - volum - profit
Indicatori specifici. Analiza structurii costului. Simulări de gestiune pe baza analizei
cost - volum - profit

Modulul 6

Costurile standard
Managementul prin excepţie şi rolul standardelor. Analiza abaterilor de la costurile
standard

Modulul 7

Utilizarea informaţiei de tip cost în luarea deciziilor
Costurile relevante. Utilizarea costului în gestionarea relaţiei cost - preţ. Utilizarea
costului în alte tipuri de decizii



Modulul 8

Utilizarea informaţiei de tip cost în influenţarea comportamentelor
Costurile standard şi impactul asupra comportamentelor. Preţurile de cesiune internă
– obţinerea convergenţei obiectivelor la nivelul organizaţiei

Modulul 9

Metode şi tehnici de bugetare
Obiectivele planificării şi bugetării în organizaţii. Întocmirea bugetelor funcţionale
(bugetul vânzărilor, producţiei, aprovizionării etc.)

Modulul 10

Situaţii financiare previzionale
Bugetul încasărilor, bugetul plăţilor, bugetul de trezorerie. Situaţiile financiare
previzionale

Modulul 11

Managementul performanţei
Rolul indicatorilor în managementul performanţei. Modele de management al
performanţei şi utilitatea lor în diferite contexte organizaţionale

Modulul 12

Elaborarea şi îmbunătăţirea sistemului de contabilitate de gestiune
Cunoaşterea organizaţiei: strategie, structură, cultură. Adaptarea instrumentelor la
specificul firmei. Alegerea unui nou instrument (analiza raportului cost – beneficii).
Probleme asociate cu schimbarea instrumentelor de gestiune. Alegerea unui soft
informatic



MODUL

MODUL

Fiecare modul începe
cu o introducere, în
care sunt prezentate pe
scurt temele abordate
în cadrul acestuia.

6

6

Costurile standard

Conducerea organizaţiilor presupune efectuarea de previziuni, compararea
rezultatelor obţinute cu acestea și luarea unor decizii pentru remedierea
problemelor.
După cum contabilitatea de gestiune este în serviciul managementului, un instrument care transpune această optică în termeni financiari este metoda costurilor
standard.
În modulele anterioare am văzut modul cum instrumente ale contabilităţii de
gestiune (metode de calcul de cost) sunt utilizate pentru a oferi informaţii care să
permită luarea deciziilor (stabilirea preţurilor, estimarea parametrilor legaţi de
vânzări, stabilirea mixului de produse etc.).
În acest modul vom învăţa o nouă metodă, care are ca obiectiv gestionarea
comportamentelor și asigurarea unui bun nivel de control asupra activităţilor
desfășurate.

Veţi regăsi tot aici
şi enunţarea obiec-

Prin stabilirea unor obiective (standarde) se vizează obţinerea comportamentului
care să conducă la îndeplinirea acestora.
Prin urmare, metoda costurilor standard este un mijloc important prin care managerii
sunt susţinuţi cu informaţii în activităţile de control al operaţiilor și al costurilor.

tivelor de studiu ce
trebuie atinse la ﬁnalul
După ce veţi parcurge acest modul, veţi putea:

procesului de învăţare.




să explicaţi modul în care standardele și costurile standard sunt
utilizate în activităţile managerilor;





să înţelegeţi rolul standardelor și modul de stabilire a acestora;





să calculaţi abaterile pentru materia primă, manopera directă și
costurile indirecte;





să interpretaţi abaterile de la costurile standard și să investigaţi
cauzele acestora;





să întocmiţi rapoarte pentru manageri care să includă abateri de la
costurile standard;





să cunoașteţi avantajele și limitele metodei costurilor standard;





să explicaţi și să aplicaţi principiile managementului prin excepţii;





să cunoașteţi adaptările recente ale metodei costurilor standard.



MODUL 6

Costurile standard

Analiza abaterilor de la costurile standard
Calculul și interpretarea abaterilor este elementul central al metodei costului
standard.

Analiza abaterilor este activitatea de măsurare a performanţelor prin
intermediul abaterilor. Această activitate este realizată la intervale regulate
ca mijloc de control și acţiune de către manageri.
Abaterea = Valoare reală – Valoare standard
Ţinând cont că valorile au fost calculate pe baza unor cantităţi (standarde fizice) și a
unor preţuri (standarde de cost), abaterea devine:
Abatere generală = (Cantitate reală x Cost real) - (Cantitate standard x Cost
standard)
sau Abatere generală = QR x CR – QS x CS
unde:

modelul
general

QR = cantitate reală
QS = cantitate standard
CR = cost real
CS = cost standard

Abaterea generală poate fi descompusă în abatere de cantitate și abatere de preţ,
după cum urmează:

Abatere de cantitate = (Cantitate reală – Cantitate standard) x Cost standard
sau Abatere de cantitate = (QR – QS) x CS = QR x CS – QS x CS
Abatere de cost = (Cost real – Cost standard) x Cantitate reală
sau Abatere de cost = (CR – CS) x QR = QR x CR – QR x CS
Grafic, acest model se prezintă astfel:

Deﬁniţiile şi noţiunile
importante au fost
marcate printr-o graﬁcă

QR × CR
(Valoarea reală)

QR × CS
Cantitate reală estimată la cost
standard

QS × CS
(Valoare standard)

specială.
Abatere de cost

Abatere de cantitate
Abatere totală
Fig. 3




MODUL 6

Costurile standard

Pe baza acestui model vom analiza abaterile pentru cele trei componente principale
ale costului unui produs: materia primă, manopera directă și costurile indirecte.
interpretarea
abaterilor

Abaterile calculate se interpretează ca favorabile sau nefavorabile pentru firmă:

Abaterea favorabilă este acea diferenţă dintre nivelul real și nivelul standard
al unui cost care este favorabilă entităţii; în cazul abaterilor de costuri,
valorile reale ale acestora trebuie să fie mai mici decât cele previzionate.
Abaterea nefavorabilă este acea diferenţă dintre nivelul real și nivelul
standard al unui cost care este nefavorabilă entităţii; în cazul abaterilor
de costuri, valorile reale ale acestora trebuie să fie mai mari decât cele
previzionate.

Cuvintele cheie ce se
găsesc pe marginea
modulelor de curs vă
ajută să găsiţi mai uşor
informaţiile de
maximum interes.

Ţinând cont de modul de calcul al abaterilor, precum și de consideraţiile anterior
menţionate referitoare la semnificaţia abaterilor de la costuri, putem determina
caracterul unei abateri în funcţie de semnul său, adică:


o valoare negativă înseamnă o abatere favorabilă pentru firmă, deoarece costul
real este mai mic decât cel estimat;



o valoare pozitivă înseamnă o abatere nefavorabilă pentru firmă, deoarece
costul real este mai mare decât cel estimat.

Analiza abaterilor pentru materia primă
Vom aplica relaţiile de mai sus pentru a determina abaterea totală, abaterea de
cantitate și abaterea de cost (preţ) pentru materia primă:
Abatere totală la materia primă este diferenţa dintre costul real și cel
standard cu materiile prime.
Abatere totală (generală) la materia primă = (Cantitatea reală de materie
primă x Preţul real unitar) – (Cantitatea standard de materie primă x Preţul
standard unitar), adică Abatere generală = QR x CR – QS x CS.
Această abatere poate fi analizată ţinând cont de posibilele sale cauze de apariţie,
fiind descompusă în: abatere de cantitate la materia primă și abatere de preţ la
materia primă.
Abatere de cantitate la materia primă este o subdiviziune a abaterii totale
la materia primă, provenită din consumul diferit de materii prime faţă de
cantitatea previzionată.
Abatere de cantitate la materia primă = (Cantitatea reală de materie primă –
Cantitatea standard de materie primă pentru producţia reală) x Costul unitar
standard al materiei prime, adică Abatere de cantitate = (QR – QS) x CS.




MODUL 1


Practic, toate activităţile managerilor presupun luarea de decizii. Deciziile vizează
produsele, strategiile de piaţă, stabilirea volumului vânzărilor și a preţului de
vânzare, renunţarea sau nu la un produs, lansarea în fabricaţie a unui nou produs,
deschiderea unui nou magazin sau a unei noi fabrici, achiziţionarea sau producerea
unei componente etc.
Exemplu

Multe aspecte teo-

(continuare)

Pentru a stabili ce tipuri de cafea se vor servi, ce echipamente se vor folosi, ce strategie de
marketing se utilizează, managerii au luat anumite decizii, adică au selectat o alternativă
din mai multe alternative posibile. De exemplu, pentru a alege echipamentul de preparare
a cafelei, s-au studiat cele cinci modele care existau pe piaţă, având diferite capacităţi
de exploatare. Contabilitatea de gestiune a realizat anumite previziuni ţinând cont de
locaţie și numărul așteptat de clienţi. Pe baza acestei informaţii, a calităţii așteptate și
a preţului și randamentului echipamentelor, conducerea firmei a ales un anumit model.

retice pot ﬁ mai uşor
înţelese cu ajutorul
exemplelor.

Deoarece luarea deciziilor este funcţia de bază a managementului, iar contabilitatea
de gestiune este o sursă importantă de informaţii pentru acesta, rolul contabilităţii
de gestiune a crescut foarte mult în decursul ultimilor ani, ea fiind din ce în ce mai
apropiată de management. Profesioniștii contabili îndeplinesc deseori rolul de
consultanţi interni pentru manageri, iar competenţele legate de analiza și sinteza
informaţiei au devenit foarte importante.
Contabilitatea de gestiune joacă un rol important în procesul de luare a deciziilor
prin furnizarea informaţiilor relevante. În acest scop, cel care pregătește informaţia
contabilă trebuie să cunoască foarte bine caracterul economic și organizaţional al
deciziilor care trebuie luate, astfel încât să poată furniza informaţia necesară într-un
timp scurt și în structura dorită.
Prin urmare, putem considera că informaţia generată de contabilitatea de gestiune
reprezintă fundamentul exercitării funcţiilor managementului:

Planificare (stabilirea planurilor pe
termen mediu şi lung)

Luarea deciziilor

Control (evaluarea
diferenţei dintre
perfomanţa actuală şi plan)

Organizare şi conducere
(implementarea planurilor)

Fig. 2



MODUL 2

Calculul costului complet – elemente de bază

Exemplu
O mică societate produce compot de fructe. Procesul de producţie este următorul: se
achiziţionează fructele, zahărul și borcanele. Un angajat se ocupă de aprovizionare.
În Atelierul A, 3 angajaţi pregătesc fructele și le așază în borcane, iar în Atelierul B, 2
angajaţi se ocupă de sterilizarea borcanelor cu ajutorul unei mașini. Borcanele umplute
sunt transferate într-un depozit. Un angajat se ocupă de pregătirea comenzilor, căutarea
clienţilor, ambalarea și transportul către clienţi. Firma are un manager și un angajat care
se ocupă de contabilitate. Schema activităţii firmei și costurile suportate de către aceasta
se prezintă astfel:
Aprovizionare
- salariu angajat

Pe lângă exemple,
pentru facilitarea
înţelegerii informaţiilor
prezentate, am inserat

Atelier A
- fructe
- zahăr
- borcane
- apă
- salarii 3 angajaţi

Costul funcţiei de producţie

în paginile cursului
scheme sugestive şi
tabele.

Atelier B
- salarii 2 angajaţi
- amortizare mașină

Distribuţie
- salariu angajat
- amortizare depozit
- ambalaje
- amortizare mijloc transport
- combustibil

Costul funcţiei de distribuţie

Administraţie
- salariu manager
- salariu contabil

Costul funcţiei de administraţie

Fig. 1




MODUL 3

Calculul costului complet – probleme complexe

Exemplu
Firma Alfa lucrează pe bază de comenzi, utilizează metoda pe activităţi pentru a
repartiza costurile indirecte, are comenzi în curs de execuţie pe care le evaluează și
valorifică deșeurile obţinute în urma procesului de prelucrare. Firma Beta lucrează pe
faze, utilizează metoda pe centre de analiză, are produse simultane și pierderi pe care
nu le valorifică.
Deși nu orice combinaţie este posibilă, schema ne arată complexitatea sistemului
de calcul de cost. Alte aspecte pe care le-am discutat în modulul anterior și pe care
le cunoașteţi complexifică și mai mult sistemul: alegerea bazei de repartizare,
întocmirea fișelor de stoc, urmărirea ierarhiei costului.

Departamente prestatoare de servicii

 2/19

Deoarece acum trebuie se ţinem cont de procesul de producţie, ne putem imagina
faptul că nu toate departamentele contribuie în mod direct la obţinerea produselor
finite. Prin urmare, înainte de a trece efectiv la analiza celor două metode (pe faze și
pe comenzi), vom vedea ce se întâmplă cu departamentele prestatoare de servicii.
Am văzut în modulul anterior cum se repartizează costul departamentelor asupra
produselor. Dar ce se întâmplă cu costurile departamentelor prestatoare de servicii?

Un departament prestator de servicii (numit și centru auxiliar) este acel
departament care nu contribuie direct la obţinerea produselor finite, ci
indirect, prin serviciile prestate celorlalte departamente.

Exemplu
Departamentele sau activităţile de transport, reparaţii, întreţinere și curăţenie sunt
câteva exemple în acest sens. Acestea prestează servicii către centrele productive cum
sunt atelierele sau către centrul de distribuţie.
Indiferent dacă se utilizează metoda pe faze sau pe comenzi, costul centrelor auxiliare
(CA) trebuie repartizat asupra centrelor principale (CP) înainte de a calcula costul
complet. Practic, trebuie urmate următoarele etape:
Identificarea costurilor
pe centre

CA1

Repartizarea costurilor
centrelor productive
asupra obiectelor de cost (OC)
(comenzi sau produse)

OC1

CP1

CP1

Repartizarea costurilor
departamentelor de
servicii asupra centrelor
productive

CA2

CP2

OC1
Fig. 2



CP2

OC1


MODUL 3


Exemplu
Societatea Alfa are 2 centre auxiliare și 3 centre principale; costurile acestora se prezintă
astfel:
Centre auxiliare
Întreţinere
Transport
25.000 u.m.
74.000 u.m.

Atelier A
1.500.000 u.m.

Centre principale
Atelier B
Distribuţie
1.000.000 u.m. 1.000.000 u.m.

Centrul de întreţinere a prestat lucrări timp 6000 ore, din care 1.200 ore pentru centrul
de Transport, 1.400 ore pentru Atelierul A, 2.500 ore pentru Atelierul B și restul pentru
Distribuţie. La centrul de transport s-au parcurs 200.000 km, din care 12.500 km pentru
centrul de întreţinere, 17.500 km pentru Atelierul A, 24.000 km pentru Atelierul B și restul
pentru Distribuţie.
Prestaţiile centrului de întreţinere se măsoară în ore, iar costul unei ore prestate este X.
Prestaţiile centrului de transport se măsoară în km, iar costul unui km prestat este Y.
Deoarece în centrul de întreţinere au fost prestate 6.000 ore, costul total al centrului este
6.000 x X.
În același timp, costul total este format din costul departamentului (25.000 u.m.) plus
prestaţiile primite de la centrul Transport (12.500 x Y). Similar, în centrul de transport au
fost parcurși 200.000 km, costul total al centrului este 200.000 x Y. În același timp, costul
total este format din costul departamentului (74.000 u.m.) plus prestaţiile primite de la
centrul Transport (1.200 x X).
Prin urmare, sistemul de ecuaţii este următorul:
6.000 x X = 25.000 + 12.500 x Y
200.000 x Y = 74.000 + 1.200 x X,
de unde X = 5 u.m./oră, deci costurile centrului de întreţinere: 6.000 x 5 = 30.000 u.m.
și Y= 0,4 u.m./km., deci costurile centrului de transport: 200.000 x 0,4 = 80.000 u.m.
Situaţia privind repartizarea costurilor centrelor auxiliare se prezintă astfel:
Informaţii
Costuri
Repartizare
costuri
întreţinere
Repartizare
costuri
transport
Costuri
centre
principale

Centre auxiliare
Centre principale
Întreţinere Transport Atelier A
Atelier B
Distribuţie
25.000
74.000
1.500.000
1.000.000
1.000.000 u.m.
u.m.
u.m.
u.m.
u.m.
- 30.000
+ 1.200 x 1.400 x 5
2.500 x 5
900 x 5
u.m.
5 = 6.000
= 7.000
= 12.500
= 4.500 u.m.
u.m.
u.m.
u.m.
+ 12.500 x - 80.000
17.500 x 0,4 24.000 x 0,4
146.000 x 0,4
0,4 = 5.000 u.m.
= 58.400 u.m.
= 7.000
= 9.600 u.m.
u.m.
u.m.
0
0
1.514.000
1.022.100
1.062.900 u.m.
u.m.
u.m.




MODUL 3


Exemplu
Într-un atelier de mobilă se prelucrează lemn, iar în urma procesului de tăiere rezultă
pierderi. În această lună au fost prelucraţi 300 m3 lemn achiziţionat cu un cost total
de 300.000 u.m. (adică 1.000 u.m./ m3). Vom determina care este costul lemnului care
afectează costul produselor finite (costul mobilei) în următoarele cazuri:
1) prin procesul de tăiere se obţin pierderi de 10%;
2) prin procesul de tăiere se obţin în mod normal pierderi de 10%, însă în această
perioadă s-au obţinut pierderi de 15%;
3) prin procesul de producţie se obţin pierderi cam de 10 kg la fiecare m3 lemn prelucrat.
Deșeurile obţinute se vând la preţul de 6 u.m./kg.

Exerciţiile sunt un
instrument util de
veriﬁcare a cunoştinţelor
dobândite în cadrul
modulelor de curs.
Constituie un pas util în
rezolvarea temei pentru
acasă.

Cazul 1
Pierderile obţinute sunt normale și prin urmare tot costul lemnului achiziţionat
(300.000 u.m.) afectează costul produselor finite obţinute.
Cazul 2
Se obţin pierderi de 15% x 300 m3 = 45 m3, din care:
 pierderi normale – 10% x 300 m3 = 30 m3
 pierderi anormale 15 m3
Costul pierderilor anormale se exclude din costul produselor finite. Prin urmare, costul
lemnului care va afecta costul mobilei este: 300.000 – 15 x 1.000 = 285.000 u.m.
Cazul 3
Deoarece deșeurile pot fi valorificate, se scade din costul produselor valoarea obţinută
prin vânzare.
Venit obţinut din vânzare deșeuri = 10 kg x 300 x 6 =18.000 u.m. Prin urmare, costul
lemnului care va afecta costul mobilei este: 300.000 u.m. – 18.000 u.m. = 282.000 u.m.

E xe r c i ţ i u l 3
O societate se ocupă cu producţia de gemuri. Arătaţi care este natura următoarelor
pierderi și cum afectează costul produselor finite (dulceaţa):
a)

se achiziţionează 5.000 kg cireșe, iar 2.000 kg reprezintă sâmburii;

b) se achiziţionează 3.000 kg mere. 50 kg erau stricate și au fost aruncate. Alte
200 kg au reprezentat coji, seminţe rezultate din procesul de curăţare.

Producţie în curs de execuţie
Uneori, în cursul unei perioade, sunt terminate toate produsele începute să fie
fabricate. Alteori însă, acestea trec numai prin anumite etape de producţie până la
sfârșitul perioadei.

Produsele în curs de execuţie reprezintă produsele care au început
procesul de producţie, dar care nu pot fi vândute ca produse finite.




MODUL 3


Tip element
Cantitate Procent echivalare Cantitate echivalentă
Sold iniţial producţie în curs 200
60%
120
Producţie începută și
3.100
100%
3.100
terminată
Sold final producţie în curs
400
30%
120
Total
3.340
Cost unitar de prelucrare = 40.080/3.340 = 12 u.m./buc.
Prin urmare, situaţia se prezintă astfel:
Produse finite
(3.300 buc.)

Cantitate
Cost din perioada
anterioară
Cost materie primă
Cost prelucrare (x)
Cost total

Produse lansate în fabricaţie
(3.500 buc.)

Producţie în curs
Produse începute și
de execuţie la
terminate
începutul perioadei
200 buc.
3.100 buc.
1.100 u.m.

Producţie în curs
de execuţie la
sfârșitul perioadei
400 buc.

200 x 12 x 60% =
1.440
2.540 u.m.

400 x 10 = 4.000
400 x12 x 30%
=1.440
5.440 u.m.

3.100 x 10 = 31.000
3.100 x 12 =37.200
68.200 u.m.

(x) Se folosesc coeficienţii de echivalare din tabelul anterior.

La începutul lunii, au fost lansate în fabricaţie 2.000 produse, costul unitar al
materiei prime fiind de 5 u.m. Costurile de prelucrare au fost de 14.160 u.m. Din cele
2.000 produse, 500 au rămas în curs de fabricaţie cu un grad de prelucrare de 50%.
Din luna anterioară se află în curs de execuţie 100 produse, cu un grad de finisare de
80% (cost 1.200 u.m.). Calculaţi:
a) costul produselor finite obţinute în cursul lunii;
b) costul produselor finite în curs de execuţie la sfârșitul lunii.

Întrebări de verificare
1.

Ce sunt produsele principale, produsele
simultane și produsele secundare?

2.

Cum afectează pierderile normale
anormale costul produselor obţinute?

3.

Ce presupune procedeul echivalării și căror
tipuri de produse se poate aplica?

4.

Cum se poate calcula costul producţiei în
curs de execuţie?

și




MODUL 3


Pentru un cabinet de audit și expertiză contabilă se cunosc următoarele informaţii
pentru primul trimestru:


au fost prestate următoarele servicii: auditarea situaţiilor financiare ale societăţii
Alfa (A), prestarea de servicii de expertiză contabilă la societatea Beta (E) și
prestarea de servicii de consultanţă la societatea Gama (C);



s-au lucrat 200 ore pentru A, 50 ore pentru E și 100 ore pentru C. Costul mediu al
orei de lucru este 120 u.m.



costurile firmei (atragere clienţi, formarea angajaţilor, deplasări, utilităţi etc.) au
fost de 35.000 u.m. și se repartizează în funcţie de numărul de ore lucrate.

Calculaţi costul celor 3 comenzi.

utilizarea
informaţiei
de tip cost

 2/26

În modulul anterior am văzut care este rolul costului complet în luarea deciziei:
evaluarea rentabilităţii, ajustarea/stabilirea preţului și aprecierea eficienţei
activităţilor firmei. Ţinând cont de specificul organizării activităţii pe bază de comenzi,
informaţia de tip cost se utilizează astfel:


în cazul în care comenzile sunt diferite de cele ale concurenţilor, principala
utilizare a costului este pentru a calcula preţul de vânzare. Preţul de vânzare este
costul complet la care se adaugă profitul așteptat.

Exemplu
Un atelier produce mobilă pe comandă. Deoarece fiecare comandă este un unicat,
preţul se determină pornind de la costul comenzii. Marja așteptată este de 20% din cost.
Acesta este calculat ţinând cont de costul materiei prime (în funcţie de tipul de lemn), de
costurile de prelucrare (se consideră că o oră de prelucrare ca bază de repartizare costă
50 u.m.). Pentru comanda 1.354 se va consuma lemn de nuc în valoare de 5.500 u.m. și
50 de ore de prelucrare.
Fișa comenzii 1.354
Sinteza costului
Materie primă
Costuri indirecte
Total cost

5.500 u.m.
50 x 50 = 2.500 u.m.
8.000 u.m.

Preţul de vânzare = Cost + Marja așteptată = 8.000 + 8.000 x 20% = 9.600 u.m.


în cazul în care produsele sunt comparabile cu cele de pe piaţă (iar preţul este
stabilit de piaţă), pe baza costului se analizează rentabilitatea, activităţile interne
și se identifică soluţii de reducere a costului.

Exemplu
Un atelier produce halate de protecţie pe comandă (în funcţie de dimensiunile și
materialul solicitat de client). Pentru comanda 183 din această lună (400 buc.), materia
primă a costat 2.400 u.m. și s-au lucrat 80 ore (costul unei ore ca bază de repartizare




MODUL 3


Practic, situaţia generală a costurilor se prezintă astfel:
Costuri
Sold iniţial producţie în curs
Cheltuielile de producţie ale
perioadei
Valorificare pilitură

Valoare
1.050 u.m.
1.420 u.m.
2.000 u.m.
(12 u.m.)
(9 u.m)
Total costuri, din care:
4.449 u.m.
Producţie finită
1.450 u.m.
1.793 u.m.
Producţie în curs de execuţie 1.206 u.m.

Explicaţii
Comanda 818
- materia primă consumată
- costuri indirecte
- Comanda 819
- Comanda 820
Comanda 818
Comanda 819
Comanda 820

Preţul de vânzare pentru comenzile terminate se determină astfel:
Comanda
Comanda 818
Comanda 819

Cost
1.450
1.793

Marjă
1.450 x 15% = 217,5
1.793 x 15% =268,95

Preţ
1.667,5
2.061,95

Într-un atelier de confecţii se lucrează pe bază de comandă. Din luna februarie
a rămas neterminată comanda 65, cu un cost de 2.318 u.m. În luna martie, s-a
terminat comanda 65 și s-a început și terminat comanda 66 (cost materie primă
1.250 u.m.) și s-a început comanda 67 (cost materie primă 850 u.m.). În momentul
tăierii materialului, cam 10% reprezintă pierderi. În cadrul atelierului, se desfășoară
următoarele activităţi: tăiere material, coasere și brodare. Costurile se repartizează pe
comenzi în funcţie de numărul de ore lucrate. Se prezintă următoarea situaţie pentru
luna martie:
Activităţi
- tăiere
- coasere
- brodare

Întrebările de
verificare se găsesc
la finalul fiecărui
capitol. Cu ajutorul
lor vă puteţi verifica

Cost
1.600
2.400
2.000

Cmd. 65
25 ore
-

Cmd. 66
20 ore
40 ore
40 ore

Cmd. 67
30 ore
35 ore
-

Calculaţi costul comenzilor și determinaţi rentabilitatea acestora, știind că au fost
vândute comenzile 65 și 66 cu un preţ de 3.500 u.m., respectiv 5.500 u.m.

Întrebări de verificare

cunoştinţele pe par-

1.

Care sunt particularităţile calculului de cost
utilizând metoda pe comenzi?

cursul studiului.

2.

Cum se pot repartiza costurile indirecte în
cazul calculării costului pe comenzi?

3.

Ce este fișa comenzii și ce elemente cuprinde
aceasta?

4.

Pentru ce tipuri de decizie se poate utiliza
costul comenzilor?

5.

Când trebuie schimbat modul de repartizare
a cheltuielilor indirecte?




MODUL 6

Costurile standard

R E Z U M AT U L M O D U L U L U I 4
4.1

Comportamentul costurilor reprezintă modul în care acestea reacţionează
la modificarea volumului activităţii. În funcţie de comportamentul lor,
costurile se clasifică în costuri variabile, costuri fixe și costuri semivariabile
(mixte).

4.2

Costul variabil este costul care variază direct proporţional în sumă totală
în funcţie de modificările unei măsuri de activitate (de obicei, volumul
producţiei). Costul variabil unitar rămâne constant.

4.3

Costul fix este un cost a cărui mărime totală nu este afectată (în interiorul
intervalului relevant) de modificarea unui parametru (în general, volumul
de activitate). Costul fix unitar scade însă odată cu creșterea volumului
activităţii.

4.4

Nu trebuie să confundăm costurile variabile cu costurile directe și costurile
indirecte cu costurile fixe. Clasificarea în directe/indirecte are la bază
criteriul identificării pe obiecte de cost, iar clasificarea în variabile/fixe se
realizează în funcţie de comportamentul costurilor.

4.5

Costul semivariabil (sau costul mixt) este un cost care conţine și o parte
variabilă și o parte fixă. Pentru a identifica partea variabilă și partea fixă, pot
fi utilizate următoarele metode: metoda punctelor de minim și de maxim,
metoda celor mai mici pătrate, metoda grafică.

4.6

Pe baza comportamentului costurilor, se scrie ecuaţia costului sub forma:
Y = a x X + b, unde: Y este costul total, a este volumul activităţii, X este costul
variabil unitar, iar b este costul fix. Pe baza acestei ecuaţii se efectuează
simulări de gestiune și se calculează mai mulţi indicatori care susţin luarea
deciziilor.

4.7

Previziunea costurilor este un proces de estimare pentru diferite niveluri
de activitate, ţinând cont de comportamentul costurilor. Pentru previziunea
costurilor se urmăresc etapele: identificarea comportamentului costurilor,
determinarea costului variabil unitar și a costului fix, identificarea costurilor
semivariabile pentru mai multe niveluri de activitate pentru a separa partea
variabilă și partea fixă, identificarea ecuaţiei costului și previzionarea
costului pe baza ecuaţiei.

4.8

Pentru a putea face previziuni, este necesar un cont de profit și pierderi cu
clasificarea pe funcţii. Structura contului de profit și pierderi în funcţie de
comportamentul costurilor cuprinde și marja asupra costului variabil sau
marja contribuţiei, calculată ca diferenţă între venituri din vânzări și costul
variabil. Aceasta se poate exprima valoric (total și unitar) și procentual.

4.9

Pragul de rentabilitate (punctul mort sau punctul de echilibru) reprezintă
acea valoare a vânzărilor de la care societatea începe să obţină profit. Acesta
este punctul în care volumul vânzărilor egalează costurile suportate. Pragul
de rentabilitate se calculează cantitativ, valoric și în unităţi de timp.

4.10

Acest mod de clasificare a costurilor se bazează pe anumite premise care
reprezintă practic niște limite ale modelului. Cu toate acestea, beneficiile
aduse de acest mod de clasificare depășesc cu mult limitele sale. Acest mod
de clasificare a costurilor este un instrument de analiză foarte puternic aflat
la îndemâna managementului, deoarece modelul este orientat spre viitor și
susţine procesul de previzionare și de luare a deciziilor.

Fiecare modul conţine
la ﬁnal un rezumat al
informaţiilor prezentate în cadrul său. Vă
ajută la recapitularea
şi ﬁxarea principalelor
aspecte teoretice
tratate.




MODUL 6

Costurile standard

RĂSPUNSURI LA EXERCIŢII
Exerciţiul 3
a)

însoţite de o secţiune

sâmburii reprezintă pierderi normale. Costul celor 5.000 kg cireșe intră în
totalitate în costul produselor finite (dulceaţa);
b) merele stricate reprezintă pierderi anormale, în timp ce cojile și seminţele sunt
pierderi normale. În costul produsului finit se include costul a 2.950 kg mere (nu
se includ pierderile anormale).

de răspunsuri la

Exerciţiul 4

Toate modulele sunt

exerciţii, care vă
oferă sugestii de

100 buc. (în curs) + 2.000 buc. (lansate) = Cantitate terminată + 500 buc. (în curs), deci
au fost terminate 1.600 bucăţi. Au fost terminate cele 100 bucăţi în curs de execuţie și
încă 1.500 buc. din cele lansate în fabricaţie.

rezolvare.

Echivalarea producţiei se prezintă astfel:
Tip element

Cantitate

Sold iniţial producţie în curs 100 buc.
Producţie începută și
1.500 buc.
terminată
Sold final producţie în curs 500 buc.
Total

Procent echivalare Cantitate
echivalentă
20%
20 buc.
100%
1.500 buc.
50%

250 buc.
1.770 buc.

Cost unitar de prelucrare = 14.160 u.m./1.770 buc. = 8 u.m./buc.
Prin urmare, situaţia se prezintă astfel:

Cantitate
Cost din
perioada
anterioară
Cost materie
primă
Cost
prelucrare
Cost total

Producţie în curs de Produse începute și
execuţie la începutul terminate
perioadei
100 buc.
1.500 buc.
1.200 u.m.

Producţie în curs de
execuţie la sfârșitul
perioadei
500 buc.

-

1.500 x 5 = 7.500 u.m. 500 x 5 = 2.500 u.m.

100 x 8 x 20% = 160
u.m.
1.360 u.m.

1.500 x 8 = 12.000
u.m.
19.500 u.m.

500 x 8 x 50% =
2.000 u.m.
4.500 u.m.

Costul producţiei finite este 1.360 u.m. + 19.500 u.m. = 20.860 u.m.
Exerciţiul 6
Costul serviciilor (comenzilor) este format din costuri directe (salarii) și costuri
indirecte.
Repartizarea costurilor indirecte:
Alegerea bazei de repartizare
Volumul bazei de repartizare
Costul unei unităţi din baza de repartizare
Repartizarea costului pe comenzi

Timpul de lucru
200 ore (A) + 50 ore (E) + 100 ore (C)
= 350 ore
35.000 / 350 = 100 u.m./oră
A: 200 x 100 = 20.000 u.m.
B: 50 x 100 = 5.000 u.m.
C: 100 x 100 = 10.000 u.m.




MODUL 3


Costul serviciilor se calculează astfel:
A (audit)
200 x 120 =
24.000 u.m.
Costuri indirecte 20.000 u.m.
Cost complet
44.000 u.m.

E (expertiză)
C (consultanţă)
50 x 120 = 6.000 u.m. 100 x 120 = 12.000
u.m.
5.000 u.m.
10.000 u.m.
11.000 u.m.
22.000 u.m.

Costuri directe

Exerciţiul 7
Costul comenzilor cuprinde costul materiei prime (cost direct) și costul etapelor prin
care acestea trec. Pierderile obţinute în momentul tăierii materialului sunt normale și
prin urmare afectează costul comenzilor (nu sunt eliminate). Pentru a putea calcula
costul comenzilor, trebuie să repartizăm costurile activităţilor de tăiere și coasere.
Numai comanda 66 a trecut prin etapa de brodare, prin urmare tot costul acestei
activităţi aparţine comenzii 66.
Pentru activitatea de tăiere:
Costul unei unităţi din baza de
repartizare

Timpul de lucru
20 ore (cmd. 66) + 30 ore (cmd. 67) = 50 ore
1.600/50 = 32 u.m./oră
Cmd. 66: 20 x 32 = 640 u.m.
Cmd. 67: 30 x 32 = 960 u.m.

Pentru activitatea de coasere:

Timpul de lucru
25 ore (cmd. 65) + 40 ore (cmd. 66) +
35 ore (cmd. 67) = 100 ore
Costul unei unităţi din baza de repartizare 2.400 / 100 = 24 u.m./oră
Cmd. 65: 25 x 24 = 600 u.m.
Cmd. 66: 40 x 24 = 960 u.m.
Cmd. 67: 35 x 24 = 840 u.m.

[...]
Numărul comenzii: 67
Caracteristici: dimensiuni
Tip cost
Materie primă
Cost tăiere
Cost coasere
Cost producţie în curs de
execuţie la sfârșitul lunii

Fișa comenzii 67
Data începerii: luna martie
Data finalizării: luna aprilie
Data
Cantitate
Cost unitar
Cost total
martie
850 u.m.
martie
30 ore
32
960 u.m.
martie
35 ore
24
840 u.m.
martie
2.650 u.m.

Analiza rentabilităţii comenzilor:
Elemente
Venit din vânzare
Costul comenzii
Rezultat
Rentabilitate


Cmd. 65
3.500 u.m.
2.918 u.m.
582 u.m.
16,63%

Cmd. 66
5.500 u.m.
4.850 u.m.
650 u.m.
11,82%

Total
9.000 u.m.
7.768 u.m.
1.232 u.m.
13,69%


MODUL 1


TEMA PENTRU ACASĂ 1
Pentru exerciţiile cu variante de răspuns, un singur răspuns este corect.

Temă pentru acasă,
cu rolul de a vă
veriﬁca însuşirea
cunoştinţelor, poate ﬁ
trimisă spre corectare
profesorului
personal. Acesta vă
va oferi îndrumare pe
toată durata studiului.

1. Alegeţi varianta care nu corespunde descrierii informaţiei furnizate de
contabilitatea de gestiune:
a) istorică și previzională;
b) financiară și nonfinanciară;
c) prezentată numai anual;
d) reflectă organizaţia și piaţa.
2. Care dintre următoarele activităţi nu este o funcţie a managementului:
a) planificare;
b) luarea deciziilor;
c) organizare și conducere;
d) gestiunea stocurilor.
3. Notaţi cu adevărat (A) sau fals (F) următoarele afirmaţii referitoare la
contabilitatea de gestiune:
a) oferă informaţii utile pentru fixarea preţului de vânzare;
b) prezintă analize privind profitabilitatea produselor;
c) oferă informaţii utile investitorilor pentru a decide dacă achiziţionează sau
nu acţiuni;
d) permite controlul și gestiunea stocurilor.
4. Arătaţi în care componentă a sistemului de contabilitate de gestiune
(costuri, bugete, instrumente de management al performanţei) sunt
furnizate următoarele informaţii:
a) se estimează că în următoarele 6 luni se vor vinde 5.000 bucăţi de produse
lunar;
b) costul funcţiei de administraţie este de 5.000 u.m.;
c) vânzările acestei luni au fost de 10.000 u.m., în timp ce vânzările așteptate au
fost de 11.000 u.m.;
d) costurile de producţie ale lunii au fost de 12.000 u.m.
5. Calculaţi rezultatul obţinut de o societate în luna martie din vânzarea
stocului de produse X, știind că la începutul lunii se aflau în stoc 100 kg la
un cost unitar de 10 u.m.; a produs în prima jumătate a lunii 300 kg la un
cost unitar de 11 u.m., a vândut pe data de 15 martie 200 kg, a produs în
a doua jumătate a lunii 100 kg la un cost unitar de 10,5 u.m. și a vândut pe
30 martie încă 150 kg. Preţul de vânzare unitar este de 15 u.m. Societatea
utilizează pentru evaluarea stocurilor metoda FIFO.




Temele se rezolvă pe
formulare speciale,
care pot ﬁ trimise spre
corectare. De asemenea, puteţi rezolva
temele şi online, pe
site-ul www.eurocor.ro

Cu prezentarea formularului de temă pentru acasă se încheie lecţia
demonstrativă a acestui curs.
În speranţa că materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea
şi atractivitatea cursului nostru,
vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului EUROCOR,
înscriindu-vă la cursul de Contabilitate de gestiune!

tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro

10022 lectie demo_contabilitate_de_gestiune

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 10022 lectie demo_contabilitate_de_gestiune

Similar to 10022 lectie demo_contabilitate_de_gestiune (20)

10022 lectie demo_contabilitate_de_gestiune