Metoda Frisco, o metodă cu multe avantaje
- manifestarea capacității empatice și a spiritului critic;
– dezvoltarea gândirii, imaginației, creativității;
– exersarea capacității de comunicare;
– dezvoltarea capacității de argumentare și contraargumentare, conform rolului deținut;
– dezvoltarea capacității de relaționare a participanților;
– dezvoltarea respectului față de opiniile celorlalți;
– formarea și dezvoltarea capacității de luare a deciziilor.
1. Frisco – o metodă de stimulare a creativității elevilor
Metoda Frisco este o metodă ce seamănă cu metoda “pălăriilor gânditoare”, deoarece presupune
interpretarea unor roluri de către elevi: conservatorul, exuberantul, pesimistul, optimistul.
Conservatorul apreciază mai mult soluţiile vechi, încurajând păstrarea acestora.
Exuberantul asigură o atmosferă creativă, propunând idei originale, inedite.
Pesimistul vede lucrurile în sens negativ, criticând ideile celorlalţi, dar şi sugestiile de
ameliorare.
Optimistul încurajează grupul să privească totul într-o perspectivă posibilă, realizabilă,
găsind soluţii realiste, stimulând participanţii să gândească pozitiv.
Am aplicat această metodă la clasa a V-a, pentru caracterizarea personajului principal din schiţa
„Vizită” de I.L.Caragiale, urmărind consolidarea şi sistematizarea cunostinţelor despre
personajul literar. Am explicat elevilor metoda de lucru și am format două echipe:
Etape:
1. Identificarea problemei: se identifică o problemă și se propune spre analiză.
2. Organizarea colectivului:
o echipă de investigaţie
o echipă de concluzionare
Am împărţit un chestionar echipei de investigaţie, separată în două grupe:
G1
1.Care sunt personajele din schiţa ,,Vizita’’?
2.Care este personajul principal şi ce loc ocupă în schiţă?
3.Care sunt personajele secundare ?
G2
1.Cum explicaţi titlul schiţei?
2.Precizaţi câteva din acţiunile lui Ionel.
3.Care sunt trăsăturile morale ale copilului desprinse din schiţă?
Membrii echipei de concluzionare au făcut aprecieri la adresa răspunsurilor
S-au împărţit rolurile:
Conservatorul
Personajul Ionel nu ascultă de sfaturile celor mari şi este etichetat ca un copil needucat, este
obraznic atât cu mama, cât şi cu musafirul.
2. Ar trebui să i se explice ce este bine şi ce este rău şi el să înţeleagă acest lucru si sa se comporte
civilizat.
Exuberantul
Şi ce dacă Ionel este neastâmpărat şi nu ascultă de mama lui? Mie mi se pare că e bine ceea ce
face.Dacă aş avea şi eu o mamă care mi-ar permite să mă comport ca el…!
Pesimistul
Eu cred că Ionel nu poate deveni un copil cuminte, fiind foarte răsfăţat, fiind încurajat să facă
orice prin simplul fapt că nu este certat.
Optimistul
Eu sunt sigur că este un copil care se poate schimba . Eu cred că atunci când va mai creşte îşi va
da seama că nu este bine ceea ce face şi va deveni un copil politicos și civilizat.
Elevii, îndrumaţi de profesor, au ajuns la concluzia că Ionel este tipul copilului răsfăţat, rezultat
al unei educaţii greşite din partea părinţilor.
Avantaje:
– manifestarea capacității empatice și a spiritului critic;
– dezvoltarea gândirii, imaginației, creativității;
– exersarea capacității de comunicare;
– dezvoltarea capacității de argumentare și contraargumentare, conform rolului deținut;
– dezvoltarea capacității de relaționare a participanților;
– dezvoltarea respectului față de opiniile celorlalți;
– formarea și dezvoltarea capacității de luare a deciziilor.
Limite:
– posibilitatea apariției unor conflicte între elevi;
– imposibilitatea găsirii unor soluții adecvate de rezolvare a problemei, conform rolului
jucat;
– neimplicarea tuturor elevilor, în măsură egală, în cadrul activității.