Jocuri copii

1
INSPECTORATUL
ŞCOLAR
JUDEŢEAN
SATU MARE
ACTIVITĂŢI RECREATIVE
ÎN COMPLETAREA ORELOR DE CURS,
LA CLASA PREGĂTITOARE
ŞI LA CLASA I
propuse de cadrele didactice la CERCUL PEDAGOGIC
desfăşurat în perioada 18-22 noiembrie 2013
INSPECTOR ŞCOLAR ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR – secţia română
PROF. ANGELA ŞIMON

2
CUPRINS
1
2 Cupr
3 ins
4 Iepuraşii
5 Plecăm în excursie
6 Cutia cu surprize
7 Deschide urechea bine
8 Săculeţul fermecat’’
9 Căutarea urmelor
10 Capcana
11 Morcovul şi iepuraşul
12 Cosmonauţii
13 Oamenii, hoţii şi poliţiştii
14 Un vânt rece bate …
15 Cutremurul
16 Dansul numerelor
17 Am o casă mică
18 În ţara tăcerii
19 Cursa ursuleţilor
20 Salata de fructe
21 Plasa prieteniei
22 Mesajul întrerupt
23 Dans printre sticle
24 Orchestra mută
25 Fabrica de vise
26 Dacă spun …
27 Cuibul
28 TIC-TAC, TIC-TAC
29 Şoriceii şi pisica
30 Spune mai departe !
31 Unde am ascuns jucăria?
32 Cu silabe ne jucăm
33 Cu silabe ne jucăm

3
34 Scăunele muzicale
35 Căpitanul nebun
36 Bomboane sociabile
37 Aș mânca o portocală
38 Unde a sunat clopoţelul?
39 Roboţelul teleghidat
40 O poveste personalizată
41 Ai ghicit ce-ai auzit ?
42 Cine ştie, câştigă !
43 Plasa cunoaşterii
44 Termină cuvântul !
45 Bărcile de salvare
46 Paznicul
47 Trezeşte-te, pinguinule!
48 Baba-Oarba
49 Să ne găsim fraţii şi surorile!
50 Balonul săltăreţ
51 Ghiceşte cine eşti !
52 Găseşte un loc
53 Mai spune ceva!
54 Găseşte cuibul !
55 Zboară pasărea la cuib!
56 Arată câte vrei !
57 Jocul numelor
58 Chiriaşul
59 Uscat, aer, apă
60 Cutiuţa cu poveşti
61 Coşuleţul rupt
62 Spune cum face
63 În împărăţia piticilor
64 ,,Bingo !”
65 ,,Bingo !” (anexă)
66 Oglinda

4
Şcoala Gimnazială Nr. 3 Negreşti-Oaş
,,Iepurașii”
Durata: 10-15 minute
Descrierea activităţii
Copiii participanți la joc, reprezentând ”iepurașii”, formează un cerc în centrul
căruia va sta conducătorul jocului. Acesta arătând spre un ”iepure”, va spune: ”Tu” .
În acel moment ”iepurașul” desemnat își ridică imediat ”urechile”, punându-și
mâinile pe lângă cap, în timp ce vecinii lui din dreapta și din stânga, ridică numai
”urechea”, mâna dinspre iepurele vizat.
Cine greșește este eliminat.
Ultimii ”iepurași” care rămân în joc sunt câștigători.
Conducătorul jocului va trebui să arate repede ”iepurașii”, pentru ca aceştia să fie
luati pe neaşteptate.

5
Şcoala Gimnazială Racşa
,,Plecăm în excursie”
Ca la jocul “Fazan”, unul dintre jucători spune alfabetul iar altul va spune
“STOP!”. Cu litera la care s-a oprit va începe cuvântul. Acest cuvânt numeşte doar lucruri
pe care le putem lua cu noi în excursie. Următorul jucător va folosi ultima literă a
cuvântului spus anterior. Cel care rămâne fără idei, iese din joc.
Se alege din întâmplare un jucător care să spună alfabetul. Alt jucător va spune
“STOP!” şi astfel se alege litera.
Cel care a spus alfabetul va numi un obiect care să înceapă cu litera respectivă şi
care poate fi luat în excursie.
Ultimul jucător va folosi ultima literă a cuvântului spus înaintea lui şi va denumi şi
el un obiect care poate fi luat în excursie.
Pasul trei se repetă până când unul din jucători nu găseşte un cuvânt. Acesta
iese din joc şi se continuă cu pasul unu.
Reguli:
 Jucătorii pot denumi şi persoane sau animale.
 Este important ca obiectul / persoana să fie relevante pentru temă.
 Câştigă cel care rămâne ultimul, astfel eliminându-i pe ceilalţi.

6
Şcoala Gimnazială Vama
,,Cutia cu surprize”
Regulile jocului
Copilul numit de învăţătoare descrie obiectul, rosteşte doar prima silabă şi
aşteaptă ca ceilalţi copii să ghicească obiectul descris. Obiectul scos de învăţătoare din
cutia cu surprize trebuie ghicit după zgomotul produs.
Material didactic
O cutie în care se pun diverse obiecte, jetoane pe care sunt desenate obiecte şi
fiinţe din diverse categorii (animale, fructe, legume, mobilă, îmbrăcăminte, unelte );
obiecte ce produc zgomote bine definite: chei, clopoţel, sticlă, pahar, hârtie, tablă.
Copiii sunt aşezaţi în semicerc. Învăţătoarea cheamă, pe rând, câte un copil
pentru a alege un jeton din „ cutia cu surprize”. Fără a-l arăta celorlalţi copii, el descrie
ceea ce vede în imagine, stabileşte categoria din care face parte obiectul prezentat şi
rosteşte prima silabă a cuvântului. Copiii trebuie să ghicească cuvântul şi să-l
completeze cu restul silabelor ( dacă pe jeton este reprezentată o bicicletă, copilul o
descrie ca mijloc de transport cu pedale, cu ghidon şi denumirea începe cu silaba bi- ).
După ghicirea cuvântului, copiii sunt antrenaţi să spună şi alte cuvinte care încep cu
silaba bi-: bi-rou, bi-let, bi-ne, bi-di-nea, bi-se-ri-că, etc.
În ultima parte a jocului copiii închid ochii, iar învăţătoarea produce un zgomot (
rupe sau mototoleşte o hârtie, sună un clopoţel sau nişte chei, loveşte o sticlă, etc ).
Copiii trebuie să ghicească obiectul care a produs zgomotul respectiv.

7
Şcoala Gimnazială Târşolţ
,,Deschide urechea bine”
Durata: 15 minute
Dintre copii se alege un jucător care va sta cu faţa la un perete/copac şi cu
spatele la ceilalţi jucători, la o distanţă de câţiva metri de ceilalţi copii sau după un
paravan. Ceilalţi copii vor cânta:
“ Deschide urechea bine/ să vedem ghiceşti ori ba,/
Cine te-a strigat pe nume, /Hai ghiceşte, nu mai sta”.
La finalul cântecului, este ales de către animator un copil care va trebui să –l
strige pe nume pe cel cu spatele. Dacă acesta ghiceşte cine a fost, este înlocuit de cel
care a strigat în timp ce toată lumea cântă:
“ Ai ghicit,/Ai ghicit,/Treci la loc, fii mulţumit!”.
Dacă nu ghiceşte, se cântă: “N-ai ghicit,/N-ai ghicit,/Stai la loc,/Fii pedepesit !”
şi mai stă o tură.
Copiii pot să îşi schimbe vocea.

8
Şcoala Gimnazială Călineşti Oaş
,,Săculeţul fermecat’’
Resurse didactice
Mere ,pere, nuci, prune, struguri, gutui, portocale, banane, mandarine, kiwi, lămâi,
săculeţ, o basma sau un fular.
Propunătorul va arăta elevilor fructele pe care le va pune în săculeţ. El va lega la
ochi câte un elev şi îi va cere să ia în mână câte un fruct, să-l pipăie, să-l denumească şi
apoi să-l scoată afară din săculeţ pentru a putea fi verificat de clasă dacă a denumit
corect fructul. Dacă nu a ghicit denumirea fructului, va fi dezlegat de la ochi şi este
eliminat din joc. După ce toti elevii au fost legati la ochi şi puşi să denumească
fructele,elevii care au fost eliminaţi din joc vor primi pedepse hazlii.
Jocul se poate organiza şi sub formă de concurs, pe grupe. La fiecare răspuns
corect, grupa primeşte un punct, la fiecare răspuns incorect i se scade câte un punct.
Câştigă grupa care totalizează mai multe puncte.

9
Şcoala Gimnazială Nr.1 Negreşti Oaş
,,Căutarea urmelor”
Confecționăm din hârtie colorată urmele picioarelor și ale mâinilor copiilor din
clasă.
Urmele mâinilor le lipim pe dulap sau pe perete, cele ale picioarelor le lipim pe
podea, în așa încât să se poată merge pe ele.
Urmele picioarelor duc la urmele mâinilor pe un drum întortocheat. La capătul
drumului ascundem ceva. Copii merg pe urmele picioarelor, piciorul drept, respectiv
stâng trebuie să fie plasate pe locul lor, apoi trebuie să fie atenți și la urmele mâinilor. La
capătul urmelor vor găsi obiectul ascuns. Acesta poate fi: o radieră,un creion, o
ascuțitoare, o bilă colorată, o agrafă de birou, un ghem mic de ață, o jucărioară de
pluș,etc. Elevul numește obiectul găsit.
Posibilități de dezvoltare prin acest joc
Coordonarea ochi-mână, ochi-picior, identificarea conturului și a formei,
exersarea, conștientizarea părților stânga-dreapta, sesizarea direcțiilor spațiului și a
distanțelor.
Participanți: câte un copil, pe rând.
Accesorii: urmele picioarelor și ale mâinilor, pregătite dinainte; diverse obiecte.

10
Şcoala Gimnazială Certeze
,, Capcana”
Durata: 5 minute
Desfăşurarea activităţii
Jucătorii se iau de mâini, formează două cercuri concentrice şi încep a se roti în
direcţii opuse. La comanda învăţatoarei, ei se opresc în loc. Copiii din cercul mic ridică
mâinile în sus, iar copiii din cercul mare intră şi ies din cercul mic la voia lor. Pe
neaşteptate, învăţătoarea lasă mâinile în jos şi cei din cercul mare, prinşi în cercul mic,
se consideră căzuţi în capcană. Ei se prind în cercul mic şi jocul continuă. Când în cercul
mare rămân puţini jucători, ei formează cercul mic şi jocul este reluat.

11
Şcoala Gimnazială ,,Vasile Lucaciu” Carei
,,Morcovul şi iepuraşul”
Durata : 5 minute
Se desenează pe un carton un iepuraş, văzut din faţă. Acesta are o gură foarte
mare, aproximativ de 10-20 cm diametrul. Acest desen se afişează pe perete sau pe un
stativ. Morcovul poate fi desenat sau realizat din material textil.
Copiii se aşază în cerc şi cântă exemplificând cu mişcări sugerate de textul
cântecului :
Un copil care va fi legat la ochi va fi condus până aproape de iepuraş, apoi i se
recomandă să-l hrănească. El face două-trei mişcări în jurul iepurelui, încercând să-l
găsească şi să-l hrănească, introducându-i morcovul în gură.
În atmosfera de veselie, copilul face încercări diferite, chiar de haz. (Iepurele
poate fi înlocuit cu o vulpe, un urs….În acest caz se schimbă hrana.) În timp ce copilul
încearcă să hrănească iepurele, ursul…,copiii ceilalţi comentează cu mare haz modul lor
de hrănire.

12
Şcoala Gimnazială ,,Gheorghe Bulgăr” Sanislău
,,Cosmonauţii”
Durata: 5 minute
Copiii “cosmonauţi “sunt asezaţi în cerc, se ţin de mâini cu faţa spre centru. În
spatele lor, la o anumită distanţă, sunt marcate patru pătrate,”rachete cosmice”,în care
se desenează mai multe cercuri, adică locuri, care pot fi ocupate de ”cosmonauţi”.
Numărul cercurilor este mai mic decât cel al copiilor.
La comanda de începere a jocului, copiii se învârt în cerc recitând versurile;
,, Rachetele ne-aşteaptă,
Spre stele vom zbura
Alegeţi o rachetă
Dar nu întârzia!
Căci dacă vii agale
Loc nu vei mai afla!”
După ultimul vers, “cosmonauţii” aleargă spre cele patru pătrate trasate, ca să
ocupe un cerculeţ (un loc pe ,,navă”), dar cel puţin 2-3 copii vor rămâne fără loc. La
reluarea jocului,aceştia vor sta în mijlocul cercului, iar când se va da alt start, vor căuta
să ocupe din nou un loc.

13
Şcoala Gimnazială Tăşnad
,,Oamenii, hoţii şi poliţiştii”
Durata: 5 minute
Jucătorii se numără de la 1 la 3, astfel: numerele 1 vor fi poliţiştii, numerele 2 –
oamenii, iar numerele 3 – hoţii. Animatorul va relata o povestire despre aceste grupuri de
oameni. De fiecare dată, când va rosti denumirea grupului, acesta trebuie să se ridice şi
să se aşeze repede.
Exemplu de povestire:
Oamenii trăiau într-o casă. Într-o seară, când oamenii au mers la culcare, au venit
hoţii, pentru a le fura banii. În timp ce hoţii căutau banii, oamenii s-au trezit. Hoţii s-au
speriat şi s-au ascuns. Oamenii au hotărât să sune la poliţie şi să comunice că în casa
lor se află hoţii. Poliţiştii au întrebat oamenii, dacă ei ştiu unde se află hoţii. Oamenii au
zis că hoţii s-au ascuns în subsol. Când au venit poliţiştii, hoţii au fugit din subsol în pod.
Poliţiştii au început să-i caute pe hoţi. Oamenii ajutau poliţiştii. Cu toţii au fost bucuroşi
când i-au găsit pe hoţi. Hoţilor le-a părut rău că au intrat în casa oamenilor şi i-au rugat
pe oameni şi pe poliţişti să îi ierte. Hoţii au început să plângă. Oamenii şi poliţiştii i-au
iertat pe hoţi şi apoi, împreună au luat cina.

14
Școala Gimnazială „Dr. Ştefan Vonhaz” Petrești
,,Un vânt rece bate …’’
Durata: 5-10 minute.
Materiale necesare: scaune pentru participanţi, mai puţin cu unul faţă de numărul de
participanţi.
Scaunele sunt aşezate în formă de cerc, mai puţin cu unul faţă de numărul de
numărul de participanţi. Un participant se va aşeza în mijlocul cercului, în picioare.
Scopul său este de a se aşeza pe un scaun, în locul altui participant. Cel care stă în
mijloc începe propoziţiile cu ,,Un vânt rece bate pentru cei care … ’’ şi continuă cu ceva
care se potriveşte în primul rând pentru el şi apoi pentru alti participanţi. De exemplu,
dacă are pantofi negri, poate spune: ,,Un vânt rece bate pentru cei care au pantofi negri
’’. Toate persoanele care corespund afirmaţiei trebuie să se ridice imediat de pe scaun şi
să se aşeze pe alt scaun, ca şi cel care a spus afirmaţia.
Participanţii nu trebuie să se rezume numai la descrieri fizice, pot fi incluse şi
lucruri care ţin de experienţa personală, de exemplu: ,,Un vânt rece bate pentru cei care
cred că suntem în anotimpul toamna’’ ; ,, Un vânt rece bate pentru cei care ştiu că 2+3
este egal cu 5’’.
Activitatea este dinamică, propunătorul urmărind ca participanţii să recunoască
afirmaţiile care li se potrivesc şi viteza de reacţie a acestora.

15
Școala Gimnazială ,,Vasile Lucaciu” Lucăceni
,,Cutremurul”
Durata: 15 minute
Copiii formează un cerc din scaune, dar fiecare stă cu spatele la mijlocul cercului.
Unul dintre copii se plimbă în jurul cercului şi povesteşte o întâmplare. Dacă pronunţă
cuvântul ,,cutremur” în timpul poveştii, fiecare va schimba scaunul. Cine va rămâne fără
scaun, va fi povestitorul.
Exemplu de povestiri:
a ) Săptămâna trecută am fost într-o excursie la munte împreună cu familia mea.
Totul a fost minunat până când a început furtuna. Un copac s-a rupt şi a căzut în faţa
noastră. Parcă era ,,cutremur...
b) Într-o frumoasă zi de vară, mă plimbam liniştită prin parc. M-am aşezat pe o
bancă. Deodată am simţit o adiere uşoară de vânt, apoi un zgomot ciudat. Ce să fie
oare? Un ,,cutremur”?
c) Prietena mea, Anca a venit ieri pe la mine. Ne-am jucat cu păpuşile, cu
animăluţele de pluş şi apoi cu rolele. Când ne distram mai bine, a apărut Angela, vecina
mea. Foarte speriată, ea ne-a anunţat că în apropierea oraşului nostru a fost un
,,cutremur”.
d) Dimineaţă am fugit până la chioşcul din colţul străzii şi am cumpărat, ca de
obicei, ziarul ,,Informaţia zilei”. Am citit cu mirare titlul de pe prima pagină a ziarului:
,,Cutremur” mare în Japonia”.

16
Școala Gimnazială Nr. 1 Carei
,, Dansul numerelor”
Pe podea sunt puse cartoane rotunde cu numere de la 0-31.
Jucătorii trebuie să se mişte numai pe cartoane, fără să păşească pe podea.
Fiecare participant trebuie să danseze tot timpul pe cartoane, după cerinţe. Cinci elevi
vor scoate cartoanele cu numere impare de la 0-20, apoi alţi 5 jucători pe cele de la 20 la
31 şi a treia cerinţă , să rămână doar numerele naturale pare până la 10. După un timp
cartoanele vor rămâne puţine, iar dansul continuă; apoi mai puţine, şi mai puţine,până
când elevii vor fi foarte aproape unul de altul; ei trebuie doar să se ţină unii pe alţii foarte
aproape şi la sfârşit să se îmbrăţişeze.
Îmbrăţişaţi vor spune cu toată energia numerele de la 20 la 10 în ordine
descrescătoare.
La sfârşit îşi exprimă bucuria că împreună au reuşit să facă totul foarte bine, strigând
URA!!!

17
Școala Gimnazială Pir
,,Am o casă mică”
Durata: 15 minute
lÎnvăţătorul va spune prima dată versurile sub forma unei poezii, repetându-le de
3-4 ori, până vor fi învăţate de toţi copiii:
Am o căsuţă mică,
Aşa şi-aşa… (se arată cu mâinile forma casei)
Şi fumul se ridică,
Aşa şi-aşa… ( se arată forma rotocoalelor de fum)
Şi bat la uşa casei,
Aşa şi-aşa… (se arată)
Şi-mi lustruiesc pantofii,
Aşa şi-aşa…(se arată)
La cuvintele ,,aşa şi-aşa”, participanţii vor arăta prin mişcare acţiunea din cântec.
Trebuie să fie suficient spaţiu între copii, ca să nu se lovească, deoarece cântecul şi
acţiunea se repetă accelerându-se ritmul.

18
Școala Gimnazială Căuaş
,,În ţara tăcerii”
Copiii sunt aşezaţi pe scaune în forma unui cerc mare: “Ţara tăcerii”. În mijlocul
cercului, în picioare, stă unul dintre copii: “Păzitorul tăcerii”. Acesta,cu un gest, arată spre
unul dintre copii, care, fără să facă vreun zgomot, trebuie să se ridice şi să traverseze
cercul dintr-o parte în alta.
În timp ce acesta înaintează, atât “Păzitorul tăcerii” cât şi copiii din cerc, păstrând
o linişte perfectă, fac tot felul de gesturi şi figuri distractive, care să-l determine să râdă.
Copilul care traverseaza cercul, nu are voie să meargă repede. El trebuie să
păşească încet, fără să facă zgomot, fără să vorbescă sau să scoată vreun sunet şi, mai
ales, fără să râdă.
Dacă el reuşeşte să parcurgă drumul, respectând aceste condiţii, devine
“Păzitorul tăcerii” şi trece în mijlocul cercului în locul acestuia. Copilul care nu reuşeşte,
îşi reia locul în cerc, trebuind, drept pedeapsă, să rămână în picioare în răstimpul unui
joc.
Pentru a complica jocul, se pot fixa anumite obstacole în drumul celor ce parcurg
cercul, de exemplu: un scaun ce trebuie ocolit, o sfoară întinsă peste care trebuie să
treacă. Sau se poate cere ca, in timp ce parcurge cercul, copilul să păşească în vârful
picioarelor, ţinând capul ridicat şi mâinile întinse lateral.

19
Școala Gimnazială Tiream
,,Cursa ursuleţilor”
Durata: 15 minute
Captarea atenţiei copiilor se realizează prin prezentarea surprizei: jucăria ursul
polar .
Elevii sunt împărţiţi în două echipe, aşezaţi în coloană câte unul în faţa unei linii
de plecare trasată pe sol. În faţa liniei se desenează câte un cerc, în dreptul fiecărei
echipe.
La semnal, jucătorii pornesc pe rând, până la cercul din faţa echipei lor. La un al
doilea semnal, ,,mergeti ursuleţ!”, ei se pun în patru labe şi ocolesc cercul prin afară şi
spre dreapta, până înconjoară tot cercul, apoi se ridică în picioare şi revin la locul de
plecare, în spatele ultimului coleg de echipă. Apoi vine următorul coleg la rând.
Este apreciată echipa care respectă regulile jocului.
După explicarea regulilor, se face un joc de probă, apoi se desfăşoară jocul
propriu- zis .Echipa câştigătoare va fi premiată cu câte un ecuson cu ursuleţ.

20
Şcoala Gimnazială Nr. 3 Carei
„Salata de fructe”
Durata 5-15 minute.
Jucătorii stau pe scaunele aşezate într-un cerc. Fiecăruia i se dă o bucată de
hârtie pe care e scris (desenat) un nume de fruct. Sunt cinci fructe diferite pe hârtii ( măr,
strugure, gutui, pară, nucă). Liderul grupului stă în mijlocul cercului, neavând scaun şi
strigă numele unui fruct. Acei jucători care au scris ( desenat) acest nume pe hârtie
trebuie să schimbe scaunul cât mai repede posibil. Conducătorul jocului face la fel şi
dacă acesta reuşeşte să ocupe un loc, cel care rămâne fără scaun rămâne în mijlocul
cercului, jocul continuând astfel.
Din când în când se poate spune „Salată de fructe” şi atunci toţi trebuie să-şi
schimbe scaunul. Nu este permis să stai pe scaunul de lângă tine.

21
Şcoala Gimnazială ”Mihai Viteazul”, Moftinu Mic
,,Plasa prieteniei”
Materiale: - un ghem de sfoară (de preferat mai groasă)
- li se cere elevilor să formeze un cerc;
- cadrul didactic prinde capătul sforii de degetul arătător de la mâna sa dreapta, ia
ghemul în desfăşurare, îl aruncă unuia dintre elevi, îl roagă să se prezinte cu numele mic
şi să spună care crede el că este cea mai importantă trăsătură (calitate) a sa;
- acesta se prezintă, apoi îşi înfăşoară sfoara în jurul degetului său arătător de la
mâna dreaptă şi derulează ghemul spre un alt coleg ales de el, cu aceeaşi rugăminte;
- pânza sau plasa prieteniei se ,,ţese”, astfel ghemul trece de la un participant la
altul, formând o reţea ce-i va lega pe toţi;
- ghemul derulat ajunge din nou la cadrul didactic, după ce fiecare s-a prezentat în
mod personal şi special şi toţi elevii sunt prinşi în “pânza prieteniei”;
Jocul continuă şi sfoara se reaşază pe ghem făcând cale întoarsă: fiecare elev
adresează celui care-i urmează un compliment privind trăsătura ce îi place / admiră cel
mai mult la el.

22
Şcoala Gimnazială Santău
,,Mesajul întrerupt”
Durata: 15 minute
Grupul se împarte în trei şiruri paralele, adică trei echipe, așezate la o distanță de
1 metru între ele. Fiecare membru al primului șir primeşte un bilet cu un mesaj format din
cinci cuvinte, mesaj ce urmează să fie comunicat partenerului din al treilea șir. Șirul din
mijloc trebuie să facă tot posibilul ca mesajul să nu poată fi recepționat corect,
admițându-se orice fel de zgomote sau gesturi. Se anunţă faptul că timpul este limitat. La
expirarea timpului, jocul se întrerupe şi se compară mesajele.
Șirurile își schimbă rolurile, în așa fel încât fiecare copil să poată fi, rând pe rând,
emițătorul, receptorul și parazitul unui mesaj.
Jocul este câştigat de echipa care reuşeşte să redea cele mai multe mesaje
recepţionate corect.

23
Şcoala Gimnazială Pişcolt
„Dans printre sticle”
Durata: 5 minute
Se aranjează 10 sticle într-un rând lăsând între ele o distanță de lungimea
unei sticle.
,,Cine poate să parcurgă rândul de sticle fără a fi legat la ochi?”
Cine dorește să încerce este lăsat mai întâi să treacă printre sticle fără a fi legat la
ochi. După ce a făcut această probă este legat la ochi. Pe furiș, cineva îndepărtează
sticlele. Hazul va fi foarte mare pentru că temerarul va executa un adevărat dans,
balansându-se în toate direcțiile, de teamă să nu răstoarne sticlele, care oricum nu mai
există. Proba se poate face și cu 3-4 participanți simultan.

24
Şcoala Gimnazială Andrid
,,Orchestra mută”
Elevii se organizează într-un cerc, în picioare sau şezând, în sala de clasă. Ei fac
parte din orchestră. Un elev numit de profesor iese afară, altul, dintre cei rămaşi, va fi
dirijorul orchestrei mute. Va face diferite semne, bătăi din palme, pocnituri din degete,
rotiri de mâini, etc. Ceilalţi vor imita dirijorul. Numai el poate schimba ,,melodia”
(semnele). Este chemat elevul ieşit afară. El trebuie să ghicească dirijorul. Ceilalţi
privesc la el cu coada ochiului şi execută mişcările. După ce dirijorul este ghicit, acesta
va merge afară şi va ghici la rândul lui alt dirijor.

25
Şcoala Gimnazială Pir
,,Fabrica de vise”
Durata: 15 minute
Elevii împărţiţi în două sau trei grupe, cântă cântecul ,,Copil de vrei să rămâi”:
Copil de vrei să rămâi xxxx
Trebuie să visezi întâi xxxx
Că trăieşti doar în poveşti
Şi-orice lucru-nfăptuieşti
Refren: Sunt copil şi bine-mi pare
Ne jucăm e sărbătoare
Este vârsta când visezi
Te distrezi !
Hai în fabrica de vise,
Porţile ne sunt deschise.
N-avem legi, nici reguli scrise,
Aici toate sunt permise.
Fiecare grupă se află în faţa unui şotron desenat cu cretă. Toţi elevii cântă
în cor, iar la refren elevii pe rând vor parcurge şotronul.
Cântecul se repetă de câte ori este nevoie.
Jocul se poate desfăşura atât în clasă, cât şi în aer liber.

26
Şcoala Gimnazială ,,Ion Creangă’’
,,Dacă spun …’’
Durata: 5 minute
Jucătorii sunt aşezaţi la mese, în cerc sau frontal. Cel care conduce jocul le dă
jucătorilor câteva îndrumări/reguli. Exemple de îndrumări/reguli:,,Dacă spun…’’
o ,,morse’’: jucătorii lovesc cu degetul arătător pe masă;
o ,,laba ursului’’: jucătorii lovesc cu toate degetele răsfirate odată;
o ,,pumn’’: jucătorii îşi pun pumnul pe masă;
o ,,amândoi pumnii’’: jucătorii îşi pun amândoi pumnii pe masă.
Aceste îndrumări trebuie urmate doar atunci când conducătorul jocului spune
înainte o nouă regulă. Dacă el nu spune nimic, jucătorii trebuie să urmeze aceeaşi
regulă de la ultima instrucţiune rostită.
Conducătorul jocului vrea, bineînţeles, să-i determine pe jucători să facă cât mai
multe greşeli: le zice regula foarte repede, îi induce în eroare prin simularea unor mişcări
asociate unor reguli diferite, etc.
Jucătorul care este surprins că a greşit, poate deveni el conducătorul jocului până
când va surprinde un alt jucător care a făcut greşeli sau poate fi eliminat şi jocul continuă
fără el.
Variantă:
Jucătorii sunt aşezaţi la mese în cerc. Fiecare jucător are pe masă un cerc. În
mijlocul sălii se desenează un cerc mare.
Regulile/îndrumările sunt adaptate în felul următor:
,,Dacă spun….:
o ,,cercul mic’’: elevii pun degetul în cercul propriu;
o ,,cercul din dreapta’’: elevii pun degetul în cercul vecinului din dreapta;
o ,,cercul stâng’’: elevii pun degetul în cercul vecinului din stânga;
o ,,cercul mare’’: elevii se ridică şi se aşază în cercul din mijlocul sălii.
Jucătorii îşi folosesc degetul arătător al mâinii drepte pentru a indica cercul
solicitat de conducătorul jocului.

27
Şcoala Gimnazială Culciu Mare
,,Cuibul”
Copiii sunt împărţiţi în grupe de câte 5-8 elevi. Elevii formează câte un cuib (cerc),
iar în interior vor pune un obiect (carte, sticlă, revistă, cutie, etc.). La semnalul
conducătorului jocului, elevii se învârt în jurul propriului cerc.
La următorul semnal, aceştia îşi dau drumul la mâini şi aleargă spre exterior (5-10 m),
luând poziţia „ghemuit”, cu spatele la cuib. Conducătorul schimbă locul obiectelor, iar la
semnalul de start, elevii trebuie să se grupeze cât mai repede în jurul propriului obiect,
formând un nou cerc. Câştigă echipa care s-a grupat cât mai repede.
Jocul este distractiv prin animaţia care se formează atunci când fiecare copil
încearcă să ajungă la cercul potrivit, mai ales copiii mici având dificultăţi de a rămâne cu
propriul grup.
Variaţie a jocului pentru copiii mai mari: grupele nu se formează de la început, ci
conducătorul jocului spune o cifră şi un cuib, iar copiii îşi formează singuri grupuri de
mărimea indicată şi se duc la cuibul precizat. Astfel, dacă ,,2 spune penar, 3-carte, 5-
caiet, 4-ghiozdan’’, copiii care vor să ajungă la cuibul în care există o carte trebuie să se
organizeze într-un grup de 3; primul grup de 3 ajuns, câştigă cuibul, celorlalţi
rămânându-le organizarea pentru celelalte cuiburi. Ideal ar fi ca numerele strigate să dea
acelaşi total ca şi copiii participanţi, pentru a nu rămâne niciun copil fără grup şi fără cuib.
Primii care revendică un cuib pot fi declaraţi câştigători.

28
Școala Gimnazială Homorodu de Mijloc
„TIC-TAC, TIC-TAC”
Durata: 15 minute
Copiii formează un cerc. În interiorul cercului se află conducătorul jocului
(învățătoarea sau un elev). Copiii formează cadranul ceasului, iar conducătorul jocului,
cu mâinile întinse, reprezintă axul cu limbile ceasului. La cuvintele conducătorului de joc
„Tic-tac, tic-tac, dimineața ( la prânz, seara) ce faci?” copiii se învârt în cerc și bat din
palme imitând tic-tac-ul ceasului. La sfârșitul întrebării, cercul se oprește. Copilul în
dreptul căruia sunt îndreptate ambele „ace” ale ceasului (mâinile întinse ale
conducătoruui de joc) va da răspunsul. Dacă răspunsul este corect (de exemplu:
„Dimineața eu mă scol.”), copilul dirijează repetarea cadențată în colectiv a propoziției
formulate ( „Di-mi-nea-ța eu mă scol.”). În cazul în care răspunsul nu este corect, copilul
este scos din joc și reintră doar la repetarea acestuia.

29
Școala Gimnazială Bârsău de Sus
,,Şoriceii şi pisica”
Durata : 5 minute
Se desenează un ,,caşcaval” mare (în care să încapă toţi copiii - şoriceii ), se
decupează şi se pune în mijlocul sălii . Un copil joacă rolul pisicii. Ceilalţi copii poartă
măşti de şoricei şi dansează pe muzică în jurul ,,caşcavalului”,iar când muzica se
opreşte, ei trebuie să se urce pe ,,caşcaval”, ca să nu-i prindă pisica. Dacă au rămas
în afara ,,caşcavalului”, atunci acei şoricei sunt prinşi de pisică şi ies afară din joc. Când
muzica porneşte, copiii dansează iar in jurul ,,caşcavalului” şi învăţătoarea rupe o
bucată din caşcaval, pe care se presupune că au mâncat-o şoriceii, cât timp muzica a
fost oprită. Când muzica se opreşte, şoriceii se urcă iar pe ,,caşcaval”, până ce porneşte
muzica. Acţiunile se tot repetă până când mai rămâne doar un singur şoricel, pe
o bucată mică de ,,caşcaval”, care va fi câştigătorul jocului .

30
Școala Gimnazială ,,Vasile Lucaciu” Apa
,,Spune mai departe !”
Durata: 15 minute
Jocul se desfăşoară în lanţ, având scopul de a identifica sunetul final al
cuvântului pronunţat şi găsirea altui cuvânt, care are ca sunet iniţial, sunetul final al
cuvântului precedent.
Primul copil spune alfabetul în gând. Al doilea copil îl opreşte la un moment dat.
Cu sunetul identificat cel de-al doilea copil spune un cuvânt, al treilea copil identifică
sunetul final al cuvântului pronunţat şi spune şi el la rândul lui un cuvânt, care începe cu
sunetul final al cuvântului precedent, ş.a.m.d.
Fiecare sunet identificat şi cuvânt pronunţat corect e un punct, pentru copilul
respectiv. Copiii nu vor repeta cuvintele pronunţate de colegii lor. La sfârşitul jocului se
totalizează punctele accumulate de fiecare copil şi se desemnează câştigătorul.

31
,,Unde am ascuns jucăria? ”
Durata: 15 minute
Resurse: clopoţel, jucării diferite
Se alege un conducător de joc, care ascunde jucării (ex.o minge), restul
participanţilor închid ochii.La auzul sunetului unui clopoţel, deschid ochii, apoi
formulează întrebări prin care încearcă să identifice poziţia obiectului ascuns. Copilul
care formulează corect întrebarea al cărei răspuns indică locul unde este ascuns
obiectul, are dreptul să ascundă jucăria.
Jocul continuă până când toţi participanţii au reuşit să ascundă cel puţin o dată
jucăria.
Exemplu: conducătorul jocului ascunde mingea sub catedră.
Întrebări posibile:
Mingea este în dulap?
Mingea este după sobă?
Mingea este sub scaun?

32
Școala Gimnazială Odoreu
,,Cu silabe ne jucăm”
Durata: 10 minute.
Descrierea activității
Vom așeza elevii în cerc: pe covor (clasa pregătitoare), în funcție de spațiul de
care dispunem sau pot sta pe scăunelele așezate în formă de cerc. Un elev va merge în
mijlocul cercului, iar scaunul său va fi scos din cerc. El va porni în cerc și se oprește în
fața unui coleg (la cine dorește el) și va spune cu glas tare și clar un cuvânt. Toți elevii
vor repeata cuvântul, îl despart în silabe prin bătăi din palme, pentru fiecare silabă
rostită. Colegul în fața căruia s-a oprit numește numărul de silabe, apoi spune un cuvânt
care să înceapă cu ultima silabă a cuvântului anterior. Apoi cei doi își schimbă locul. La
fel ca la primul cuvânt, și acesta este repetat, despărțit în silabe prin bătăi din palme, iar
apoi colegul în fața căruia s-a oprit numește numărul de silabe, apoi spune un cuvânt
care să înceapă cu ultima silabă a cuvântului.
Această activitate poate avea mai multe variante (fiecare învățător este liber să
schimbe regulile). În perioada preabecedară se pot numi prenumele colegilor pentru a se
cunoaște mai repede. În perioada în care se învață sunetele și literele noi, putem cere
elevilor exemple de cuvinte care să conțină sunetul nou învățat sau cuvinte din noile
lecții.

33
,,La plimbare la Zoo”
Elevii se aşază în semicerc. Învăţătorul deschide jocul rostind fraza: „Am fost la
Grădina Zoologică şi am văzut un elefant.” Jucătorul din dreapta lui repetă fraza, care
este reluată de următorul ş.a.m.d., până când fraza este retransmisă învăţătorului.
Acesta o repetă, adăugând denumirea altui animal (de exemplu, leu). Jucătorii repetă
fraza rostită de învăţător, pe rând, adăugând de fiecare dată un alt animal. Spre
exemplu, în turul al optulea, va circula dinspre învăţător spre jucători următoarea frază:
„Am fost la Grădina Zoologică şi am văzut: un elefant, un leu, un urs, un tigru, o girafă, o
cămilă, o zebră, o maimuţă.”
Jucătorii n-au voie să omită niciun animal sau să schimbe ordinea în care au fost
numite. Orice greşeală comisă de vreunul dintre ei, se soldează cu excluderea din joc.
Dacă greşeşte învăţătorul, rolul lui este preluat de unul dintre jucători.
Jocul continuă până când rămâne un singur concurent care va fi declarat
învingător.
Jocul poate fi adaptat şi folosit în diferite contexte schimbându-i-se denumirea
astfel: În grădina de legume, La florărie, La librărie, La circ, La fermă, În livadă etc.
Jocul poate fi complicat prin adăugarea, de către fiecare jucător, a unui alt nume de
animal.

34
,,Scăunele muzicale”
Resurse: sistem audio, scăunele
Activitatea se desfăşoară cu toată grupa/clasa de copii. Scăunelele vor fi cu unul
mai puţin decât numărul copiilor. Se formează un cerc, apoi:
-cântă muzica;
-copiii aleargă în jurul scăunelelor;
-când muzica se opreşte, copiii îşi caută un scaun şi se aşază repede pe el;
-copilul care rămâne fără scaun este eliminat din joc;
-se scoate un scaun din cerc şi jocul continuă până la ultimul scaun şi la ultimul
copil, care va fi declarat câştigător.

35
,,Căpitanul nebun”
Durata: 5 minute
Pe podeaua clasei sau în curte se trasează cu creta două linii paralele. Locul
dintre cele două linii reprezintă ,,marea”. Spaţiul din stânga reprezintă ,,corabia” , iar cel
din dreapta este ,,ţărmul”. Conducătorul jocului este ,,căpitanul nebun”. Copiii sunt
marinarii de pe corabie.
Căpitanul dă comenzi echipajului. Comenzile verbale date de căpitan sunt
însoţite de gesturi făcute de acesta cu mâinile, indicând aleatoriu cele trei locuri (
corabia, marea, ţărmul). Marinarii trebuie să execute doar sarcinile verbale date de
căpitan, fără a lua în considerare gesturile pe care acesta le face. Intenţia căpitanului
este de a-i deruta pe marinari. Când căpitanul dă comanda ,, Marinarii pe corabie!”, toţi
copiii trebuie să stea în picioare în partea dreaptă, faţă în faţă cu căpitanul. La comanda
,, Marinarii în apă!”, toţi copiii se duc în spaţiul unde este ,,marea”, se ghemuiesc şi se ţin
de nas. La comanda ,, Marinarii pe ţărm!”, toţi copiii se duc în spaţiul unde este ţărmul şi
mimează mersul pe loc.
Copilul care nu a executat corect comanda dată de căpitan este scos din joc.
Jocul se poate repeta cu alţi conducători de joc.

36
Școala Gimnazială Nr. 10 Satu Mare
,,Bomboane sociabile”
Durata: 15 minute
Turnaţi bomboanele multicolore într-un vas. Rugaţi participanţii să-şi aleagă şi să-
şi ia bomboana având culoarea preferată, dar să nu o consume imediat. Fiecare
participant poate alege o bomboană. Asiguraţi-vă că nimeni nu-şi mănâncă bomboana.
Regulile jocului : pentru fiecare bomboană luată, participanţii vor răspunde la o
întrebare sau vor rezolva o anumită sarcină.
 Bomboana verde : Ce personaj ai vrea să fii la carnaval ?
 Bomboana galbenă : Arată-ne prin mimă ce ţi-ai dori să fii când vei fi mare !
 Bomboana roşie : Descrie jucăria preferată!
 Bomboana portocalie : Împărtăşeşte-ne un eveniment memorabil – foarte fericit
sau foarte stânjenitor – din viaţa ta!
Moderatorul anunţă câte o culoare. Pe rând, participanţii care au bomboana de
culoarea respectivă vor răspunde la întrebarea corespunzătoare culorii. După ce a
îndeplinit sarcina, participantul poate să-şi mănânce bomboana binemeritată!
Aplicabilitate: fiţi creative! Alegeţi orice întrebare care credeţi că se potriveşte grupului
dumneavoastră. Schimbaţi bomboanele cu bucăţi de fructe sau de legume, cu flori pe
care le putem mirosi. Jonglaţi cu sarcinile fiecărei culori în funcţie de tema activităţii
(ex.pentru matematică cifra şi numărul 7 : roz – Adu-mi 7 obiecte de acelaşi fel!, verde –
Găseşte jetonul pe care este scris 7 !, galben – Scrie câţi pitici erau în poveste!,
portocaliu- Modelează tot atâtea mingi cât îţi arată cifra etc.
Folosiţi jocul în orice etapă a zilei.

37
Școala Gimnazială Batarci
,,Aș mânca o portocală’’
Este nevoie de o foaie mai mare sau de o tablă pe care să se scrie
numerele portocalelor şi de un marker. Fiecărui copil i se va da o cifră în funcţie
de numărul celor care joacă. Aceştia vor fi fiecare câte o portocală cu numărul
care i s-a atribuit. Apoi animatorul va spune: “ Aş mânca (un nr.) de portocale…”.
Copilul care are acel număr, va răspunde: “De ce (nr. lui) şi nu (va spune un alt
nr.) Şi tot aşa….Dacă un jucător/o portocală greşeşte (nu este atent când este
apelat, apelează o portocală care a ieşit din joc), va ieşi din joc, iar ceilalţi trebuie
să ţină minte ce numere au ieşit pentru ca să nu le strige. Câştigă copilul care
reuşeşte să rămână în joc până la final. De exemplu, animatorul spune: “ Aş
mânca 3 portocale”. Copilul cu nr. 3 dacă este atent, va răspunde: “de ce 3 şi
nu 10”; Copilul cu nr 10, dacă este atent va răspunde: “ De ce 10 şi nu …”(altă
cifră). Dacă de exemplu, nr. 10 nu auzit că a fost chemat şi nu răspunde, este
eliminat, iar ceilalţi nu trebuie să-l mai apeleze.

38
Liceul Tehnologic “Petru Cupcea” Supuru de Jos
Şcoala Primară “Ioan Galu” Supuru de Sus
„Unde a sunat clopoţelul?”
Durata: 15 minute
Copiii sunt așezați în cerc, cu mâinile la spate. Un copil stă în mijlocul cercului,
acoperindu-și fața cu ajutorul mâinilor.
Cadrul didactic are în mână un clopoţel. Odată cu începerea jocului, el se deplasează
pe la spatele copiilor şi pune clopoţelul în mâinile unuia, continuând să se deplaseze. La
un moment dat strigă: „Gata!”. Copilul care a primit clopoţelul sună din el scurt, apoi îl
duce la spate şi stă liniştit. Cel din mijloc îşi descoperă faţa, se uită atent la copii ca să
surprindă vreo mişcare, apoi se îndreaptă spre cel pe care îl bănuieşte că are clopoţelul,
îl loveşte pe umăr şi-l cere. Acesta îşi duce mâinile în faţă şi, dacă are clopoţelul,
schimbă rolurile; dacă nu a ghicit, atunci se duce din nou la centru, îşi acoperă faţa şi
jocul continuă în acelaşi fel. După câteva reluări, dacă nu reuşeşte să ghicească, este
înlocuit cu altul.

39
Liceul Tehnologic,,Petru Cupcea”Supuru de Jos
,,Roboţelul teleghidat”
Activitatea recreativă se desfăşoară în sala de clasă. Jocul constă în executarea
unor mişcări la auzirea unor comenzi şi recunoaşterea unor obiecte folosindu-se de
pipăit şi miros.
„Copii, azi o să ne jucăm de-a roboţeii teleghidaţi. Pe rând veţi fi roboţei. Copilul
roboţel este legat la ochi şi va respecta comenzile mele: mergi 4 paşi înainte cu mâinile
sus, pune mâinile la şold şi fă 3 paşi lateral dreapta, ţine obiectul şi folosindu-te de miros
şi pipăit spune ce ai primit.”
În timpul desfăşurării jocului, roboţelul este încurajat de copii şi de învăţătoare.
Comenzile diferă de la roboţel la roboţel, iar obiectul se schimbă.

40
Liceul Tehnologic,,Petru Cupcea”Supuru de Jos
Şcoala Gimnazială „Moise Sora Noac” Hurezu Mare
„ O poveste personalizată”
Durata: 15 minute
Copiii sunt aşezaţi în cerc, cu mâinile pe genunchi. Cadrul didactic începe o
poveste lacunară (de exemplu: „A fost odată un prinţ .... el avea un .... şi o ... . Într-o zi
tatăl său, împăratul ... l-a chemat şi i-a spus: ... .”) şi îi invită pe copii să o continue.
Fiecare copil completeză povestea cu o idee, apoi merge şi desenează pe foaia de
flipchart ceea ce a spus.

41
Şcoala Gimnazială Valea Seacă
,,Ai ghicit ce-ai auzit ?”
Materiale: o sticlă, un pahar, o riglă, un clopoțel, o minge, un lanț de chei, un balon, un
ceas, etc.
Descrierea activității: în sala de clasă, elevii se grupează în echipe. Se alege un
conducător pentru fiecare echipă. Obiectele se pun pe masă. Jucătorii trebuie să
recunoască obiectul ales de conducător doar după sunetul produs sau imitat de jucătorii
celeilalte echipe.
Durata: 5 minute.

42
Liceul Tehnologic Tarna Mare
,,Cine ştie, câştigă !”
Durata : 10 minute
Elevii se împart în grupe . Se desemnează liderii echipelor. Fiecare elev din grupă
primeşte câte un jeton cu numere de la 0 la 10. Se anunţă titlul jocului şi scopul, se
precizează regulile şi se face un joc de probă.
Jocul propriu-zis începe cu prima grupă. Elevii vor ieşi în faţa clasei, fiecare afişând
jetonul primit. Învăţătorul sau elevii din clasă vor formula comenzi pentru grupă:
 Aşezaţi-vă în ordinea crescătoare a numerelor !
 Numerele cu soţ, un pas în faţă !
 Numere mai mari decât 3, un pas înainte !
 Vecinii numărului 7, mâna sus !
 Grupaţi-vă pentru a forma numărul 10 !
Pentru fiecare comandă se acordă câte 10 secunde pentru a fi executată. Când
comanda a fost efectuată corect, se va acorda un punct.
La fel se procedează şi cu celelalte grupe.
În final, se calculează punctajul fiecărei grupe. Grupa cu cel mai mare număr de
puncte este recompensată, iar grupa cu cel mai mic număr de puncte este penalizată.

43
Şcoala Gimnazială Valea Seacă
,,Plasa cunoaşterii”
Iniţiatorul are în mână un ghem de aţă colorată. El va oferi ghemul unui
participant spunându-i o propoziţie despre anotimpul toamnă ( Toamna este anotimpul
cel mai bogat al anului.) Acesta la rândul lui va oferi ghemul unui alt coleg, astfel fiecare
participant va alege un coleg, până ce aţa va forma o plasă cât mai deasă.

44
Liceul Tehnologic Tarna Mare
,,Termină cuvântul !”
Durata: 15 minute
La acest joc , copiii se așază în cerc, iar cel care începe jocul aruncă unuia dintre
jucători o minge, rostind, în același timp, o silabă care începe un cuvânt oarecare. Cel
care prinde mingea trebuie să continue cuvântul. De exemplu: se strigă: ,,min-” răspuns:
minge sau minte etc.. Alt exemplu: ,,ie-”, răspuns: iepure, iederă etc.
Răspunsurile vor fi date în 10 secunde, altfel participantul este eliminat din joc.
Câștigă cel care rămâne ultimul în joc.

45
Şcoala Gimnazială ,,Constantin Brâncoveanu” Satu Mare
,,Bărcile de salvare”
Elevii sunt așezați în cerc. Învățătoarea le spune elevilor că vor face o călătorie
imaginară cu un vapor, adică se vor juca. Acest vapor cu jucători se scufundă și există
”bărci de salvare ”, care trebuie să ia un anumit număr de pasageri, altfel fie se scufundă
(dacă sunt mai mulți), fie se răstoarnă (dacă sunt mai puțini).
Învățătoarea va spune un număr, de exemplu ”5”. Imediat jucătorii se vor grupa
câte 5 în barcă, ținându-se cât mai strâns unii de alții. Cei care rămân izolaţi sau
grupurile cu un număr diferit de persoane „se scufundă”, ies din joc şi în continuare vor
sta pe margine. Apoi învățătoarea va spune un alt număr ”3”, iar elevii se vor grupa câte
3 și tot așa mai departe.
Variante ale acestui joc există sub alte denumiri, cum ar fi: ”Buchețele, buchețele”, ”Vin
rechinii”; ”Rățuștele” .

46
Şcoala Gimnazială Medieş
,,Paznicul”
Copiii formează un cerc mare, iar conducătorul jocului alege unul, care este
“paznic”. Acesta va fi legat la ochi cu o basma şi va sta în mijlocul cercului unde are voie
să se miște liber.
Copiii care formează cercul primesc câte un număr, de la 1 la 10, în funcție de câți
copii sunt. “Paznicul” strigă două numere deodată, de exemplu 1 și 4. Purtătorii acestor
numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului, în timp ce paznicul
încearcă să-l atingă sau să-l prindă pe unul dintre ei. Dacă reușește, schimbă locul cu
copilul atins, dacă nu, jocul continuă în aceeași formație. După trei încercări nereușite,
trece alt copil în cerc, iar paznicul neîndemânatic primește o pedeapsă hazlie.

47
Şcoala Gimnazială Corund
,,Trezeşte-te, pinguinule!”
Durata: 10-15 minute
La acest joc, copiii sunt aşezaţi în semicerc. În faţa lor, pe un scăunel stă un copil
întors cu spatele şi cu mâinile la ochi ( pinguinul care doarme). La semnal, un copil se
scoală, merge aproape de “ pinguin “, îl atinge pe umăr şi-i spune cu glas schimbat:
“Trezeşte-te, pinguinule!”. Apoi revine şi se aşază repede la locul lui. “Pinguinul” se
ridică, se plimbă prin faţa copiilor şi întreabă: ”Cine m-a trezit din somn?”.Copiii răspund:
“Ghici?” . Dacă ghiceşte, atunci îşi schimbă rolul cu acela pe care l-a recunoscut. Dacă
n-a ghicit, îşi păstreză locul.

48
Şcoala Gimnazială Babţa
,,Baba-Oarba”
Durata: 10-15 min.
Copiii stau în cerc pe scaune.Fiecare copil primeşte câte o jucărie (obiect). Unul dintre
ei este ales Baba-Oarba, este legat la ochi şi este aşezat în mijlocul colegilor.
Copiii rostesc versurile: Baba-Oarba intră-n joc
Scoate nasul din cojoc,
Şi-alege o jucărie(un obiect)
Ce să fie?
Spune-mi mie!
Copilul legat la ochi se îndreaptă spre un coleg, pipăie obiectul, denumeşte şi
spune cu ce sunet începe, iar colegul care ţine în mână obiectul, spune o propoziţie
despre obiectul avut în mână.
Ex: Baba-oarba........urs.....cuvântul începe cu sunetul U
Copilul cu obiectul în mână spune o propoziţie: Ursul este un animal sălbatic.
Copilul care a formulat corect propoziţia va fi Baba-Oarba.

49
Şcoala Gimnazială Giurtelecu Hododului
,,Să ne găsim fraţii şi surorile! ”
Durata: 5 minute
Clasa este împărţită în trei grupe, fiecare grupă reprezentând: legume, fructe şi
flori.
Pentru fiecare grupă se alege câte un reprezentant, care poartă la piept un
ecuson cu semnul distinctiv (legume, fructe, flori).
Învăţătorul îndrumă copiii din fiecare grupă să-şi ia câte un cartonaş dintr-un
coşuleţ. Cartonaşele reprezintă câte un desen cu legume, fructe, flori.
Succesiv, reprezentanţii îşi cheamă fraţii sau surorile.
Exemplu: ,,Să vină la mine morcovul! ”
Elevul chemat vine şi se aşază la spatele reprezentantului său.
Grupa care şi-a găsit cel mai repede toţi fraţii şi surorile se declară câştigătoare şi
este recompensată cu aplauze.

50
Liceul Tehnologic “Anghel Saligny”Turț
,,Balonul săltăreţ”
Grupul se împarte în 5 sau 6 jucători, fiecare grupă primind un balon ce trebuie
umflat.
Copiii vor face un cerc. Ținându-se de mână ei vor încerca să țină balonul în aer
fără să-l lase să atingă solul și fără să se lase de mâini. Dacă balonul atinge solul, grupa
pierde pentru început “mâinile”, adică nu mai pot atinge balonul cu mâinile, apoi coatele,
umerii capetele și picioarele. Câștigă echipa care reușește să țină balonul în aer cât mai
mult timp. Înainte de începerea jocului, instructorul le prelucrează unele norme de
siguranță, stabilind anumite reguli împreună cu copiii, cum ar fi: să nu se lovească, să nu
se împingă sau să tragă de hainele celuilalt.

51
Şcoala Gimnazială Mădăras
,,Ghiceşte cine eşti !”
Fiecare copil are prins pe spate un jeton, pe care este trecut numele unui
personaj (scriitor, poet, personaj dintr-o poveste sau poezie cunoscută). Astfel, fiecare
dintre participanţi ştie cine sunt ceilalţi, dar nu ştie cine este el. Jocul continuă sub forma
unui dialog între doi jucători. Pentru a afla ,,cine este”, partenerul care a văzut jetonul de
pe spatele colegului, încearcă să-i dea acestuia cât mai multe indicii, care să-l ajute să
descopere personajul.
Jocul este mai interesant şi mai distractiv, dacă discuţia este astfel purtată, încât
să nu ducă prea repede la identificarea personajului.
Exemplu de indicii pentru:
Greieraş – Lumea crede că eşti leneş.
Unui poet i-a fost milă de tine.
Cineva nu a vrut să te primească iarna în căsuţă.
Creangă – Ai fost un mare scriitor.
Ai scris poveşti şi povestiri.
Te-ai născut la Humuleşti.

52
Liceul Tehnologic Ardud
,,Găseşte un loc”
Scaunele din clasă, cu unul mai puţin decât elevii, se vor aşeza în cerc, unul
lângă altul, cu şezutul spre exterior.
Elevii vor merge în jurul scaunelor, în exteriorul cercului, în timp ce pe fundal se
vor auzi melodii sau cântece pentru copii (în altă variantă chiar elevii vor interpreta un
cântec îndrăgit de ei sau vor merge ghemuit, cu mâinile ridicate, vor sări într-un picior
etc., la comanda învăţătorului). Când muzica se va întrerupe (în celelalte variante
învăţătorul va bate din palme), elevii vor ocupa loc pe câte un scaun. Copilul care va
rămâne fără loc, va ieşi din joc. La fiecare ieşire din joc a unui elev, se va lua câte un
scaun din cerc, iar celelalte se vor rearanja, strângând cercul.
Jocul continuă până rămân 1 sau 2 elevi şi vor fi declaraţi învingători.

53
Şcoala Gimnazială ,, Gellért Sándor” - Micula
,, Mai spune ceva!”
Învăţătorul va rosti un cuvânt. Va cere elevilor să adauge alt cuvânt, astfel încât să
alcătuiască o propoziţie. Mai departe, folosind comanda: „Mai spune ceva!”, se adaugă
un nou cuvânt, dezvoltând propoziţia anterioară. Jocul continuă până când elevii nu mai
au ce adăuga nimic pentru completarea propoziţiei.
Exemplu:
I elev: Şcolarul învaţă.
Învăţătorul: Mai spune ceva!
II elev: Şcolarul silitor învaţă .
III elev: Şcolarul silitor învaţă bine.
IV elev: Şcolarul silitor învaţă bine lecţia.

54
Şcoala Gimnazială ,, Gellért Sándor” – Micula
,,Găseşte cuibul !”
Copiii sunt împărţiţi în grupe de câte 5-8 . Elevii formează câte un cuib (cerc), iar în
interior au pus un obiect (carte, sticlă ,revistă, cutie, etc ).
La semnalul conducătorului, elevii se învârt în jurul propriului cerc. La următorul semnal
aceştia îşi dau drumul la mâini şi aleargă spre exterior luând poziţia” ghemuit” cu spatele
la cuib.
Conducătorul schimbă locul obiectelor,iar la semnalul „start”, elevii trebuie să se
grupeze cât mai repede în jurul propriului obiect, formând un nou cerc.
Câştigă echipa care s-a grupat cât mai repede.
Jocul este distractiv prin animaţia care se formează atunci când fiecare copil
încearcă să ajungă la cercul potrivit.

55
Şcoala Gimnazială Halmeu
,,Zboară pasărea la cuib! ”
Clasa se împarte în două grupe după cântecelul:
,,1,2 ,1,2!
Numărăm în pas vioi
Braţele le ridicăm
Mâinile le fluturăm
Stânga, dreapta 1,2
Fă și tu la fel ca noi ! ”
Elevii din grupa cu cifra 1 vor așeza căsuţele păsărelelor în ordine crescătoare de
la 0 la 10, iar elevii din grupa cu cifra 2, la comanda: ,,Zboară pasărea la cuib! ”, vor
ataşa numărul de păsărele la cifra corespunzătoare. Toată clasa va număra în ordine
crescătoare și descrescătoare, se citesc de pe căsuţe cifrele cu pereche (respectiv
păsărelele care zboară) și cifrele fără pereche, (respectiv păsărelele care stau).
În încheierea activităţii se cântă cântecul: ,,Șade rața pe butoi”

56
Liceul Teologic Ortodox ,, Nicolae Steinhardt” Satu Mare
,,Arată câte vrei !”
-Se organizează clasa în perechi.
-Elevii îşi ating pumnii (sau palmele sau alternând pumni, palme etc.) unul peste altul, în
timp ce spun simultan versurile: ,,1,2,3, arată cât vrei!”
-Fiecare copil va deschide pumnul pe cuvântul ,,vrei”, arătând 1,2 sau 3 degete.
-Dacă ambii elevi arată simultan câte un deget, îşi strâng mâna, dacă arată două degete
îşi strâng mâna şi se prezintă, la trei degete îşi strâng mâna, se prezintă şi se
îmbrăţişează.
-După trei încercări se formează alte perechi.
Pentru a evita monotonia se pot schimba mişcările: prin bătăi din palme, pe genunchi, pe
piept, cu tălpile pe podea, pocnitură din degete, etc.

57
Liceul Tehnologic ,,Petofi Sandor”
,,Jocul numelor”
Materiale necesare :
-o păpuşă, un animal de pluş sau orice alt obiect (minge, cub de burete)
Învăţătorul începe prin a-şi spune numele şi cu păpuşa-n mână numeşte un alt
cuvânt-nume de obiect, fiinţă, fenomen al naturii, noţiuni abstracte etc., care încep cu
acelaşi sunet.
De exemplu: Constanţa, catedră, creion, carton, cuier, candelă.
Sau: cal, capră, crocodil, cameleon.
Sau: ceaţă
Sau: compunere, compoziţie, comparative.
Liviu: liniar, lighean, linguriţă, lumânare
Sau: lup, leu, lighioană, liliac,
Sau: linie, literatură, limbă, liturghie.
Reguli: şcolarul din dreapta învaţătorului preia păpuşa, îşi spune numele şi găseşte un
cuvânt- nume – care să înceapă cu acelaşi sunet. Apoi, predă păpuşa următorului şcolar.
În acest fel, păpuşa trece pe la toţi copiii motivându-i să participe activ la joc. În funcţie
de timp, păpuşa mai poate trece încă o dată pe la toţi copiii.
Variante: se pot cere nume pereche, doar nume de obiecte sau doar de animale. Se
poate cere ca numele asociat să înceapă cu aceeaşi silabă ca şi numele propriu.

58
Şcoala Gimnazială ,,Grigore Moisil”
,,Chiriaşul”
Participanţii se împart în grupuri de câte trei :
două persoane formează o casă stând față în față şi ţinându-se de mâini în
formă de acoperiş, a treia persoană se pune în mijloc, între cei doi,
perpendicular, şi face pe chiriaşul;
la acest punct, trebuie să rămână un "evacuat" în centrul spaţiului de joc, (în
cazul în care grupul nu se poate împărţi la trei+unu, vor putea fi doi evacuaţi, sau
casele pot avea trei pereţi...) care va da comenzile.
Când "evacuatul" zice:
1. "Perete drept (sau stâng) schimbă-te!", toate persoanele din dreapta (sau din
stânga) schimbă locul între ele;
2.dacă spune: "Chiriaşi!", toate persoanele din mijloc îşi caută o altă casă;
3.dacă în schimb spune: "Cutremur!", toate casele şi toţi chiriaşii se amestecă şi
formează alte case;
după fiecare comandă persoana care a rămas în afară încearcă să intre într-o
casă şi cel care rămâne evacuat va fi noul conducător;
jocul se termină când toţi au fost măcar o dată evacuaţi, sau când cheful şi
tensiunea scade.
OBSERVAŢII :
Fiind un joc foarte dinamic, este potrivit la începutul unei activități de grup,
pentru a sparge gheața.
Funcţionează bine şi pentru adolescenţi şi adulţi.


59
Şcoala Gimnazială Pomi
,,Uscat, aer, apă”
Jucătorii se aşază în cerc, în poziţia şezând, iar conducătorul jocului în mijlocul
cercului, de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat
aer, apă,.
Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte
în mediul respectiv. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul.
Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul
respectiv, primesc câte un punct penalizare.

60
Şcoala Gimnazială Nr. 11 Sătmărel
,,Cutiuţa cu poveşti”
Durata : 15 minute
Materiale : planşe, reprezentând poveştile, imagini pentru fiecare echipă,
Jucătorii sunt grupaţi în echipe . Învăţătoarea citeşte o strofă care reprezintă o
poveste. Copiii ascultă, apoi fiecare echipă alege de pe măsuţă o imagine care ilustrează
povestea .Pentru un răspuns corect, echipa primeşte o bulină roşie, iar pentru un
răspuns greşit o bulină verde. Jocul presupune selectarea imaginii potrivite doar pentru 3
poveşti din cele cinci ilustrate. Fiecare echipă are imagini diferite pentru o poveste.
Este câştigătoare echipa care are toate 3 bulinele de culoare roşie.
Versuri reprezentative pentru poveşti:
Casa bunicii e-n pădure
Şi merg acolo deseori,
În coşuleţ n-am fragi şi mure
Ci cozonac şi-n mână flori.
Ursul lacom şi flămând,
A venit la uşa mea
Şi rugându-mă cerea
Peşte după pofta sa.
Trăiesc în căsuţa din munţi
La cei şapte pitici cărunţi.
Din vraja maşterei haine
M-a salvat - ştiţi bine cine!

61
Şcoala Gimnazială Valea Vinului
„ Coşuleţul rupt”
Pentru acest joc învăţătoarea va aranja scaunele în semicerc. Conducătorul
jocului stă în mijloc. Fiecare copil îşi alege numele unui fruct pe care–l anunţă
grupului.Conducătorul, mişcându-se în cerc trece prin faţa scaunelor şi spune de
exemplu: „Mă duc la piaţă să cumpăr şi să pun în coş o piersică”.Copilul care a ales să
fie ,,piersica”se ridică şi porneşte după conducător care-şi urmează permanent mersul în
cerc. Conducătorul spune iar: ,,Mă duc la piaţă să cumpăr şi să pun în coş un măr”.
Copilul care este ,,măr” se ridică şi se asază în spatele „piersicii”.
Jocul continuă astfel, până când conducătorul exclamă brusc: ”S-a rupt coşul!” şi
fiecare participant, inclusiv conducătorul jocului, va trebui să ocupe un scaun. Dar pentru
că în cerc există cu un scaun mai puţin şi iniţial toate scaunele erau ocupate de „fructe”,
nefiind niciun loc liber pentru copilul din mijloc, desigur că un copil va rămâne în
picioare..El va deveni noul conducător al jocului.
În funcţie de obiective şi de discipline, putem înlocui fructele cu nume de
legume,numere, jucării,plante, etc.

62
Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga”
,,Spune cum face”
Materiale folosite: jetoane reprezentând diferite animale: câinele, pisica, oaia, calul,
gâsca, cocoşul, raţa, vaca, albina, etc., un săculeţ în care sunt aşezate jetoanele.
Copiii sunt aşezaţi în cerc pe scăunele. Săculeţul cu jetoane va tece de la un copil la
altul până la semnalul ,,Stop” adresat de către învăţătoare. Copilul la care a ajuns
săculeţul va scoate un jeton, va recunoaşte animalul, îl va denumi şi va imita glasul
acestuia. Apoi toţi copiii, în cor, imită glasul animalului şi execută mişcări
corespunzătoare acestuia. Săculeţul porneşte din nou şi jocul continuă.
Pentru complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor: copiii ascultă
onomatopeea înregistrată pe CD , reprodusă de către învăţătoare sau de către un copil.
Un copil alege jetonul potrivit animalului al cărui glas l-a auzit şi-l reproduc individual sau
în colectiv.
Jocul “Spune cum face” este un foarte bun exerciţiu de relaxare.
Activitatea se poate încheia cu unul din cântecele “Sunetele animalelor” sau
“Graiul animalelor” însoţit de o prezentare Power Point.

63
Şcoala Gimnazială ,,Octavian Goga”
,,În împărăţia piticilor ”
Jocul constă în recitarea unor grupe de versuri însoţite de o mişcare sugestivă
a braţelor sau a întregului corp.
Poeziile sunt memorate treptat, câte patru versuri, la cele anterioare
adăugându-se mereu versuri noi, astfel memorarea devenind mai facilă.
Elevii sunt aşezaţi într-un cerc laolaltă cu conducătorul jocului, care poate fi
cadrul didactic sau un copil. La semnal începe recitarea versurilor şi efectuarea
mişcărilor, la început prin repetarea după conducător, ulterior concomitent cu acesta.
Suie muntele un pitic Sus pe munte, când e noapte,
Care-i doar atât de mic. Ies piticii-licuricii.
Suie, suie pe cărare, Încing hora-n voie bună
Vrea s-ajungă pân la soare. C-a sosit şi mândra lună.
Iar când soarele răsare
Merg piticii la culcare!
În împărăţia în care locuiau piticii, trăia şi un fecior de împărat care a pornit în
căutarea calului său năzdrăvan. El a zis aşa:
-Calul meu mănâncă foc! Caul meu e cal isteţ!
Hopa, hopa, trop, trop, trop ! Hopa, hopa, trop, trop, trop !
Nu stă niciun pic în loc ! Eu sunt mândru călăreţ!
Hopa, hopa, trop, trop, trop ! Hopa, hopa, trop, trop, trop !
Deodată un vânt puternic s-a pornit:
Şi vântu-a suflat, şi-a adunat Pic, picătură, în bătătură !
Pe cer nori duium. Pic, încă una!
I-a răsucit şi învârtit. Acum sunt două?
I-a scuturat şi picurat. Sau e doar una cât amândouă?

64
Şcoala Gimnazială Păuleşti
,,Bingo !”
Materiale necesare pentru desfășurare: formular ,,Bingo !”, jetoane cu plante și
animale, lipici, creioane colorate, stilou.
Elevii sunt împărțiți pe grupe de câte 4-5 (în funcție de numărul de elevi din clasă).
Se distribuie fiecărei grupe câte un formular de tip,,Bingo !” din anexă, pe care sunt
desenate nouă obiecte din natură (plante și animale). Prin sală se așază jetoane cu
aceleași imagini care sunt pe formulare (pe pervazul geamului, pe dulap, prinse pe
pereți, pe perdele, etc., la locuri vizibile).
Fiecare echipă își alege câte un lider, care are ca sarcină să lipească pe formular
jetoanele găsite de coechipieri. Elevii se deplasează prin sala de clasă, caută jetoanele
ascunse, le aduc liderului, iar acesta le lipește pe formular. Apoi, fiecare membru trebuie
să coloreze cel puțin o imagine. Când echipa finalizează, strigă ,,Bingo !”
Regulile jocului:
- jocul se desfăşoară în echipe;
- dacă un copil aduce un jeton care deja este lipit, are sarcina să-l ducă la locul în
care l-a găsit, altfel echipa sa va fi penalizată cu câte un punct pentru fiecare jeton în
plus, găsit pe bancă, iar punctul se adaugă echipelor care are acel jeton lipsă;
- după ce se strigă „Bingo !” nimeni nu mai are voie să lucreze.
Grupa care completează prima formularul, câștigă 9 puncte (câte un punct pentru
fiecare jeton). Celorlalte echipe li se acordă atâtea puncte câte jetoane au reușit să
găsească. Apoi vor fi ajutați și ceilalți să-și completeze formularul.

65
Sugestii de dezvoltare a complexității
Jocul se poate complica, cerându-le elevilor să denumească fiecare imagine
corespunzătoare numărului, apoi să le scrie în ordine alfabetică. Când prima echipă
finalizează și strigă „Bingo !” toate celelalte echipe se vor opri din lucru. Se acordă câte
un punct pentru fiecare cuvânt scris corect și se scade câte un punct pentru fiecare
cuvânt scris greșit sau nescris.
Anexa ,, Bingo !”

66
Şcoala Gimnaziala Poiana Codrului
,,Oglinda”
Se împart copiii în două grupe, fiecare grupă fiind aliniată pe un rând în faţa
celeilalte. Distanţa între grupe este de aproximativ 70 cm. Se stabilesc perechile (unui
elev din primul rând îi va corespunde un elev din al doilea rând). Dintre cele două rânduri
formate, primul va fi al celor care vor realiza diferite mișcări, iar al doilea rând va fi al
oglinzilor (al celor ce imită mișcările respective). După aceea se vor inversa rolurile.
Rolul acestui joc este ca fiecare copil să reuşească să imite cât mai exact gesturile
şi mişcările făcute de către partener.
Durata: 15 minute

Jocuri copii

More Related Content

What's hot

Similar to Jocuri copii

More from Badarau Ecaterina

Recently uploaded

Jocuri copii