The SYNERGY Induction to Pedagogy programme was created by project partners, with the aim of helping micro-enterprise owners using the SYNERGY Exchange platform, to engage in peer-to-peer learning opportunities. This training programme comprises six modules and is delivered over 5 hours through a series of video lectures and PowerPoints which have been written, developed and recorded by project partners.
These modules provide micro-enterprise owners with a sound understanding of the basics in relation to e-didactics, quality criteria of peer-learning, evaluation of online learning resources and online learning environments, producing quality learning resources for peers and other knowledge that has helped them to become competent and confident online peer-educators. This module is entitled ‘Criteria of Peer Learning’ and provides content which relates to peer learning and offers an introduction to peer learning models.
These slides are available in English, Finnish, German, Greek, Italian and Romanian.
SYNERGY Induction to Pedagogy Programme - Criteria of Peer Learning (ROMANIAN)
1. Introducere
în
modulul
de
pedagogie
Criterii ale Studiului prin Cooperare
Partea I:
Introducere
SYNERGY EXchange (http://synergyexchange.eu/)
Creat pentru “SYNERGY”, un proiect ERASMUS+
2. Partea
I
–
Scopul
Modulului
Parta
a
II-‐a
–
Studiul
prin
Cooperare
și
Perechile
de
învățare
Partea
a
III-‐a
–
Modele
ale
Studiului
prin
Cooperare
Privire
de
ansamblu
3. Introducere
în
Studiul
prin
Cooperare
prin
dezbaterea
definițiilor
(EHLERS
si
TOPPING);
Planificarea
Mediilor
de
Studiu
prin
Cooperare,
pe
baza
cataloagelor
de
criterii
(TOPPING
2007)
Planificarea,
Implementarea
și
Evaluarea
Mediilor
de
Studiu
prin
Cooperare.
Scopul
Modulului
4. Introducere
în
modulul
de
Pedagogie
Criterii ale Studiului prin Cooperare
Partea a II-a:
Studiul prin Cooperare și
Perechile de Învățare
SYNERGY Exchange (http://synergyexchange.eu/)
Creat pentru “SYNERGY”, un proiect ERASMUS+
5. Ne
dorim
să
vă
oferim
mai
multe
informații
cu
privire
la
subiectul
Studiul
prin
Cooperare.
De
aceea,
vom
sublinia
relevanța
acestuia
și
modul
în
care
poate
fi
definit:
TOPPING,
K.
J.
2007:
Tendințe
în
Studiul
prin
Cooperare.
Psihologia
EducaVonala,
25,
6.
Pp.
631-‐645.
EHLERS,
U.-‐D.
2013:
Culturi
de
învatare
deschise.
Un
ghid
pentru
Egalitatea,
Evaluarea
și
Aprecierea
viitoarei
învățări.
Springer,
Heidelberg.
Scopul
6. Având
la
bază
un
fel
de
meta-‐analiză
realizată
de
TOPPING,
pot
fi
spuse
următoarele
(p.
635):
Învățarea
reciprocă
influențează
realizările
academice
în
mod
poziVv.
Există
câșVguri
în
ceea
ce
privește
apVtudinile
sociale
și
comunicaVve
transferabile,
dar
și
în
funcționarea
afecVvă.
Strategia
de
învățare
cost-‐eficiență
(eficiență
mare
la
cost
de
livrare
mic).
EFECTE
POZITIVE
7. Furnizează
oportunități
egale
pentru
toți
parVcipanții.
Toată
lumea
parVcipă,
lucru
ce
îi
face
să
se
simtă
valoroși.
Este
mult
mai
probabil
ca
persoanele
care
au
primit
ajutor
să
devină
asistenți
la
rândul
lor
și
să
acorde
sprijin
altor
persoane.
Asistenții
trebuie
să
înteleagă
lucrurile
în
mod
profund,
influențând
poziVv
apVtudinile
lor.
Mai
mult,
ei
câșigă
și
prin
oferirea
de
ajutor,
comunicare
etc.,
apVtudini
ce
sunt
transferabile.
EFECTE
POZITIVE
8. Studiul
prin
Cooperare:
„Dobandirea
de
cunoșVnțe
și
apVtudini
prin
intermediul
sprijinului
acVv
în
rândul
interlocutorilor
cu
statut
egal.”
(p.
631).
‘Interlocutori
cu
statut
egal’:
„Oameni
din
grupuri
sociale
similare,
care
nu
sunt
cadre
didacVce
profesioniste,
ajunându-‐se
unul
pe
celălalt
să
invețe”
(p.
631).
TOPPING
9. O
definiție
generală
subliniază
faptul
că
ideea
din
spatele
Studiului
prin
Cooperare
nu
este
una
nouă
sau
inovaVvă.
Studiul
prin
Cooperare
nu
este
un
concept
doar
pentru
cursurile
online.
Accentul
este
pus
pe
suportul
și
ajutorul
acVv
în
rândul
persoanelor
cu
statut
egal
–
este
un
proces
de
Vpul
„o
favoare
pentru
alta”.
Nu
există
cadre
didacVce
sau
traineri
p r o f e s i o n i ș V
î n
c a d r u l
g r u p u l u i
c e
implementează
,,studiul
prin
cooperare’’.
TOPPING
10. Importanța
grupului
sau
a
persoanei
ce
oferă
sprijin
în
implementarea
studiului
prin
cooperare:
„Membrii
grupului
sunt
indispensabili
în
procesul
de
învațare.
Ei
nu
doar
sVmulează
procesul
de
învațare
prin
furnizarea
recomandărilor
de
materiale,
link-‐uri,
orice
Vp
de
conținut
pe
care
l-‐au
generat
și
pe
care
îl
puteV
folosi
pentru
a
vă
introduce
în
orice
temă,
dar
pot
asigura
și
recenzii
asupra
propriei
învățări
sau
un
punct
de
vedere
pentru
dumneavoastră.”
(p.
104)
EHLERS
11. CaracterisKcile
grupului
sau
a
persoanelor
ce
oferă
sprijin
în
implementarea
studiului
prin
cooperare:
“[…]
Acesta
este,
sau
ar
trebui
să
fie,
lipsit
de
prejudecăți,
să
conșVenVzeze
competențele
și
responsabilitățile
sale
în
termeni
de
efort,
atenție
și
reacție.
Trebuie
să
posede
apVtudini
relaționale
și
auto-‐
criVce,
să
aibe
un
bun
management
și
competențe
în
sectoarele
specifice.”
(p.
104)
EHLERS
12. CaracterisKcile
grupului
sau
a
persoanelor
ce
ofera
sprijin
în
implementarea
studiului
prin
cooperare
:
„Membrii
grupurilor
din
cadrul
unui
proces
de
învățare
sunt
dispuși
să
împartă
materiale,
să
le
reediteze
pe
cele
existente
și
să
creeze
informații
noi.
Au
un
obiecVv
clar
și
explicit
pentru
a
se
sprijini
unul
pe
celălalt,
cu
scopul
de
a
crește
împreună.
Autoritatea
în
cadrul
grupului
este
rareori
bazată
pe
o
scară
ierarhică.”
(p.
104)
EHLERS
13. Principala
acKvitate
în
cadrul
unui
grup:
„Sinceritatea,
impreună
cu
recunoașterea
și
exploatarea
căilor
de
comunicare,
sunt
considerate
a
fi
esențiale,
pentru
ca
un
grup
de
învățare
să
prospere.
Acest
lucru
este
evident
în
ceea
ce
privește
înțelegerea
faptului
că
transmiterea
de
informații,
nu
trebuie
să
fie
limitată
doar
la
schimbul
de
produse
de
învățare.
De
asemenea
se
transmit
experiențele
proceselor,
direcțiilor
și
proiectelor
de
învățare.”
(p.
105)
EHLERS
14. Principalele
caracterisKci
pentru
dezvoltarea
de
grupuri
de
învățare:
„Cele
mai
semnificaVve
sunt
reprezentate
de
recunoasterea
valorii
și
necesității
unor
procese
complexe
cum
ar
fi
creația,
împărtășirea,
editarea
și
bunăvoința
de
a
fi
deschis
și
recepVv
cu
privire
la
alte
puncte
de
vedere,
domenii
și
direcții
diferite.”
(p.
105)
EHLERS
15. Studiul
prin
Cooperare
există
dintotdeauna,
dar
Internetul
furnizează
oportunități
noi,
bazate
pe
aceleași
criterii.
Nu
există
cadru
didacVc/trainer,
ci
experți.
Pentru
a
avea
un
grup
de
învățare
format
din
perechi
sau
persoane
care
acordă
sprijin,
fiecare
trebuie
să
indeplinească
câteva
cerințe.
ParVciparea
acVvă
a
responsabililor
proceselor
de
învățare
este
foarte
importantă.
Concluzii
16. Introducere
în
modulul
de
Pedagogie
Criterii ale Studiului prin Cooperare
Partea a III-a:
Modele ale Studiului prin Cooperare
Schimbul SYNERGY (http://synergyexchange.eu/)
Creat pentru “SYNERGY”, un proiect ERASMUS+
17. În
această
parte
a
modulului,
ne
concentrăm
pe
caracterisVcile
mediilor
în
care
poate
fi
realizat
Studiul
prin
Cooperare
și
pe
planificarea
sau
realizarea
acestora.
Având
la
bază,
conceptele
din
TOPPING
2007,
vom
privi
asupra:
-‐
13
dimensiuni
organizaționale;
-‐
12
aspecte
ale
organizației;
-‐
Un
Model
TeoreVc
de
Învățare
Reciprocă.
Scopul
18. În
TOPPING
2007
am
subliniat
13
așa-‐numite
„dimensiuni
organizaționale”
(p.
633).
Acestea
descriu
factorii
centrali,
în
care
metodele
de
învățare
reciprocă
pot
varia.
Dimensiuni
organizaționale
sunt:
-‐
Conținutul
planului
de
studiu
(curriculei);
-‐
Contacte
existente;
-‐
În
cadrul
sau
între
insVtuții;
-‐
Anul
de
studiu;
Dimensiuni
Organizaționale
19. Dimensiuni
Organizaționale
-‐
Abilitatea;
-‐
ConVnuitatea
rolului;
-‐
Timpul;
-‐
Locul;
-‐
CaracterisVcile
asistentului
(cel
care
oferă
sprijin
în
acBvitatea
de
învățare);
-‐
Caracteristicile
persoanei
asistate;
-‐
ObiecVvele;
-‐
Voluntar
sau
obligatoriu;
-‐
Imputernicire.
20. Având
la
bază
aceste
criterii
și
cerința
ca
învățarea
reciprocă
să
pună
accentul
pe
egalitatea
oportunităților
membriilor
parVcipanți,
TOPPING
a
creat
o
listă
cu
aspectele
care
necesită
a
fi
luate
în
considerare,
atunci
când
planificăm
învățarea
reciprocă
(învățarea
prin
cooperare)
și
anume:
-‐
Contextul;
-‐
ObiecVvele;
-‐
Aria
planului
de
studii;
Planificarea
Studiului
prin
Cooperare
21. Planificarea
Studiului
prin
Cooperare
-‐
Numărul
de
parVcipanți;
-‐
Tehnici
de
asistare/de
sprijinire;
-‐
Contact;
-‐
Materiale;
-‐
Training;
-‐
Monitorizarea
procesului;
-‐
Evaluarea
parVcipanților;
-‐
Evaluarea
acVvităților;
-‐
Feedback-‐ul.
22. Modelul
TeoreKc
Efectele
poziVve
care
pot
fi
obținute
printr-‐o
bună
realizare
și
implementare
a
mediilor
de
Studiu
prin
Cooperare
sunt
mulVple.
Dar
ce
înseamnă
„buna
realizare”,
pe
langă
cunoșVnțele
teoreVce
pe
care
le-‐am
dobandit
referitoare
la
dimensiunile
organizaționale?
TOPPING
și
EHLY
(2001)
au
creat
un
singur
model
care
ne
oferă
o
bază
bună,
fondat
pe
sinteza
cercetării
existente.
24. Concluzii
Învatarea
Reciprocă
are
mulVple
posibilități.
Pentru
a
le
valorifica,
este
important
să
se
conceapă
și
implementeze
Medii
eficiente,
în
care
să
se
desfășoare
studiul.
Aceste
medii
necesită
a
fi
construite
pentru
scopul
actual.
Modelele
teoreVce
sau
conceptuale
sunt
importante,
atunci
când
ne
raportăm
la
un
proces
de
creație.
25. Vă
mulțumim
pentru
interesul
și
atenția
dumneavoastră!
www.projectsynergy.eu
facebook.com/pages/Synergy-‐for-‐the-‐SME-‐Business-‐
Community
www.linkedin.com/company/erasmus-‐synergy-‐project
26. Bibliografie
Ehlers,
U.-‐D.
(2013):
SVluri
de
Învățare
Deschise.
Un
Ghid
pentru
Egalitate,
Evaluare
și
Apreciere
a
Viitoarei
Învățări.
Topping,
K.
J.
(2007):
Tendințe
în
Studiul
prin
Cooperare.
În:
Psihologia
Educațională,
25
(6).
Pp.
631-‐645.
Topping,
K.
J./
Ehly,
S.
W.
(2001):
Învățarea
reciprocă
asistată.