Trasnea, Ovidiu - Confruntari in gandirea politica contemporana

Epoca noastri oferl imaglnea uner
lum.i caracterlzatl prin rchlmbirr
rapide, structuralc, drrmrtlcc prin
risfringerlle lor ln conttilnlt con-
remporanilor. Tocmrl de rceca rpec-
tr ul rdeologlc el lumll contemporane
apare mult mat botat tl mal com-
plr.x dr.r it in llte epoct
Editurapolidca,r,, {t

Coperta de Constontin Ni,tulescu
|NSTITUTUL DE $TilNTE POLtTtCE
9r DE STUDTERE A PROBLEMEI
NATTONALE
CONFRUNTANI
iN GINDTREA porrTrcA
CONTEMPORANA
- Studii critice -
Coordonator Ovidiu Trisnea
1982
EDrruRA polrrlcA
Bucuregti

AI
Uuvrnt rnarnte
l,)1:ocrr rrotrritrii ofr,r.i'r irrr:rgirrr,ir rrrrci lrrnri citracte-
riztrtii ltrlrr :;r,lrirrrlrar,i lrrpirlt', :;tl'rrr,lrrr';tlr', <llumutice
1.rrln liirif irrgt'r'ilr, lor. irr lorr;liintir corrtcrnp<lranilor.
'l'ot'tnrri rlr, ircr,r'ir r;1llr,l,r'rrl irlt'olirgir. rrl lrimii con-
1t:mltrrrnnc irpirrc nrrrll, mlri lrugirl, ;i rniri <:omplcx de-
t'lt irr irltc r.pot'i. Iar mctorlclc t'lirltorirrilor icleologice
s-irtr rafinat, lir rinrlrrl lor, .fircincl tot mai dificil di-
rrgnclstictrl exerct gi reaclu<:ind in actualitate cerinta
I'ormulatd de Marx cle a da la o parte cite o etichetd
(:irrc ,,nu-I induce in eroare numai pe cumpdrdtor,
rlrrr aclesea qi pe vinzdtor,( 1.
Cu atit mai mult, cu cit intervin fenomene deru-
l.irnte : pe de o parte, o anumitA ,infla{ie verbald((,
('irre_pe lingd cd demonetizeazd idei, creeazi qi pri-
mejdioase confuzii in concepte. E cazul, de pildd, al
rlemocraliei, in- condiliile in care toli se revendicd
a- fi democrali 2. Aceeaqi ,,inflalie verbald( are
ef ecte diversionis'te prin itrofuziunea termenilor
noi creali pentru a desemna procese sau fenomene
reale sau fanteziste. Nici o altd epocd n-a oferit un
glosar atit de inventiv qi de seducdtor chiar
-
mai
ale-s p_entru neavizali
-
de termeni politici sau chiar
politologici. De aceea, necesitatea unui diagnostic teo-
retico-ideologic cit mai corect reprezinid o primi
condilie pentru analistul ideologiilor contemporane.
t K. Mu"", f. Elgels, Opere, vol. 24, Bucure$ti, Editura
politicS, 1967, p. 326.
.2 Cf. Johan Dunn, Wesfern Fotitical Theorg in the lace
9l^^lhn Future, Cambridge, Cambridge University press,
1980, p. 1-2.

La aceasta se adaugd un alt fenomen : suprastruc-
turi relativ noi cheami in ajutorul lor ideologii
vechi; aEa se explicd recrudescenla, chiar dacd une-
ori in forrne ugor adaptate Ei deci modificate, a unor
doctrine ce pereau stinse. ,,Astdzi
-
releva tovard-
EuI Nicolae Ceauqescu
-,
in lumea capitalistd sint
din nou scoase la lumina zilei, sub o formd modifi-
cati, vechile teorii, infrinte Ei compromise la tirn-
pul 1or, cu scopul de a crea confuzii in rindul dife-
ritelor pdturi sociale, de a ascunde racilele orindui-
rii burgheze Ei de a dezorienta pe cei ce cautd un
drum nou in evolu{ia societdfii" 3.
Fiind o epoc6 de rdscruce in istoria omenirii, iar
politicul dobindind Ei din aceasti cauz. o importanld
sporitd qi dimensiuni noi, este firesc ca aceste con-
fruntdri ideologice s5 se manifeste cu o intensitate
nemaiintilnitS, mai ales cind abordeazS probierna
cruciald a cdilor dezvoltdrii viitoare. De aceea cali-
ficativele utilizate qi sentinlele propuse sint adesea
drastice, incSlcind legile dialogului civilizat. Un sin-
gur exemplu, dar deosebit de semnificativ : Jean
Baechler, cunoscut prin lucrdrile sale de sociologia
revoluliilor, dar qi prin studiile sale despre ideolo-
gie, inscriindu-se pe linia celor ce urmdresc reabili-
tarea liberalismului, il prezintd nici mai mult nici
mai pulin decit ca manifestare a proiectului demo-
cratic inscris in natura uman6, in timp ce anticapi-
taliqtii nu sint numai utopici gi totalitari, ci pur gi
simplu agenlii tiraniei ! a
Desigur, intr-o constelalie ideoiogicd atit de
densd. qi de complexd, o analizd" structurald sau Llna
semantici a doctrinelor politice rlmin cel pulin in-
suficiente. $i spunem noi cel pulin, pentru cd ele
pot conduce qi la neajunsuri mai grave, Ei anume :
sI se considere ci resorturile principale ale dinami-
cii ideologice stau in insdEi structura doctrinei. ln
3 Nicolae Ceauqescu, Rorndnia pe drumul construirii so-
cietdfi.i socialiste multilateral dezuoltate, vol. 16, Bucu-
reqti, Editura politicd, 1,979, p. 542.
a Yezi J. Baechler, On anti,capitalism, in ,,Washington
Quarterly", 2(4), autumn 1979, p. 74-BB.
realitate, o docl.rinzi sau o ideologie este o parte a
unui cimp irlcoklgic, ilrr rela{iile sale cu celelalte
comportt'rrt.r. ;rlr, r'inrllrrlrri rlircctioneazd in buni m5,-
sttrir cvoltt{iir rtrrt'i tloclrirrc srrtt irlcologii. Dupd cum
1.r'clrrric r;rrlrlirri:rl. ('rl rlt.osclliru', printre factorii
sr:ltinrl l;'i ri i ir h'oloy li i lor', r'rrporl.rr l irccstrlra cu nevoile
r.rnr,r'pJr.rrlr. lir t'orrlcx ll rtoi iri crr lgerrtii sociali pur-
lritorl rri irt'r.:llol rroi rrlvoi. l)(' r('('('il, c'ttm subliniam
t'rr rrrrrl{l rrnl irr rrrrrrir i, o rlociologit'ir irlc'ilor satt doc-
It'lttr:lot' polltllt' t':;lq' 1'1'l lttr{irr lot, ;rl.ll, tlc ttc'ccsarS ca
rii illorirr irl,,ilor' :l;ur rlollrirrr,lor' lloliticc; ca qi in
lrllr. r';rzttrl, ltcrr;lr rli:iligrlirrt., lrrivil,t. lrrl,r-o vizittne
r l ilrltt'l ir';i, rrlr r l n('('(,:;ll'lnlr r l r, r'orn lllt.rnr.r rl.itrc.
rr'r'r;f, ;1f i111'llrlrr trrt,lotlolollic rtlrniilitrrl raaliza-
t'r'tr t rr rr.l irl urlr lltri lorrr l)lt,xc, ltl rrritlisr:iplinare
-
am
ci-rrttrrl r;i I'it, lrrt'zt'rrl, irr sl,rrcliilc c:rrlc.gcrii pe care o
ltrt'zr.n l.,irrr li l itrlrr r I r ri.
ltr corrIr'rrrrt,irrt.ir <lc ir]ci conlemporand diferenle Ei
rlivt'r'1gt'rr(c lrrl,rc prrnctelc de vedere pe care Ie sus-
{in plincipalcle ctrrente de gindire se inregistreazS,
irr primul rind, in modul de a defini epoca istoricd
l)o care o trdim, in determinarea configura{iei pro-
ct,sclor sale fundamentale, a cauzelor qi a implica-
tiilor, in privinla factorilor obiectivi qi subiectivi ce
po1, influenla Siisau decide sensul dezvoltdrii so-
ciirle. In al doilea rind, remarcdm faptul cd majo-
ritatea teoreticienilor nu se mai rezumd la analiza
unor fenomene parliale, ci fac efortul de a integra
intr-o viziune sistematicd, pe cit posibil, unitard
;i coerentd, problematica diversd cu care se con-
frunti sistemele sociale reale, cu intenlia de a for-
mula gi anumite solulii, de a gdsi rezolvdri pentru
disfuncliile inregistrate sau pentru a da o noud
explicalie raporturilor dintre subansamblurile sis-
temului social. In al treilea rind, este evidenti in-
tensificarea confruntdrilor ideologice, metodologice,
axiologice qi praxiologice dintre marxism qi ne-
marxism, mai ales in ultimul deceniu, cind viala so-
5 Ov. Trdsnea, Sistemul ;tiinNelor politice,
de filozofie",
^r.
6hg70, p. 602-620.
in ,,Revista

ciald a inregistrat aparilia Ei agravarea unor pro-
bleme majore ale omenirii.
***
Pornind de la indicaliile repetate Ei de la reco-
mandArile exprese ale conducerii de partid, Institu-
tul de Etiinle politice Ei de studiere a problemei na-
lionale, din cadrui Academiei ,,$tefan Gheorghiu'(,
a luat hotdrirea de a imbog5li coleclia ,,$tiin{e po-
litice( cu un volum consacrat confruntdrilor de idei
din gindirea politicd contemporanS. Desigur, coor-
donatorul a fost silit sd procedeze selectiv: e nll
numai greu, ci de-a dreptul imposibil sd ,,inchizi(
o lume intr-o carte ; mai ales cind aceasti 1ume, fie
ea s,i numai a ideilor politice, este atit de complex5
gi atit de dinamicd. ln aceste conditii, o seleclie ori-
cit de riguroasd Ei rdspunzind unui complex cle cri-
terii, tot rdmine criticabilS. Noi am dorit, totuqi, ca
prin acest volum si oferim publicului larg, intere-
sat in dezbaterile ideoiogice contemporane, citeva
repere analitice pentru cimpul ideologiei politice din
zilele noastre.
Volumul incepe astfel cu un studiu ce iEi pro-
pune sd prezinte, fireEte anaiitic, principalele pro-
cese ce caracLerizeazd evolu{ia ideologiei politice
contemporane, unele caracteristici ale manifestirii
lor in condiliile in care se consemneazl. o sporire
considerabild a rolului qi ponderii ideologiei in ac-
tiunea politicd. Sint detectate, de asemenea, unele
modificdri in strategia ideologicd a imperialismu-
Lui, a cdror luare in seamd are nu numai relevan!5
teoreticS, ci Ei importan!5 practic-politicd.
Urmeazi un grupaj de studii consacrate analizei
critice a doctrinelor gi soluliilor avansate ca rdspuns
la unele probleme privind evolulia sistemelor poli-
tice contemporane. In acest context este examinata
teoria cea mai complexd elaboratS in ideologia bur-
ghezd contemporand despre esenla Ei tendinla trans-
formdrilor pe care le inregistreazd societSlile dez-
voltate
-
c' vepbn de teoria ,,societ5lii postindustri-
ltle((, in ('irro sc imltinii cfortul spre prospectivd cu
frrnctiir rloclrirrirr'-;r1rol<lgcl,it'i.,,Criza de moder-
rrilrrlt'(' rlr, r'irr',, ru' vollrc;t,r. itr {irrilc capitaliste dez-
voltirlc t'r,;rrlttlr., otl;rlri tttiri tntrlt irt irr:tuarlitate con-
r;itlcntt'r,;r irIr,tr I;1 ;r trrorlt'lt'lor t,litllrllittc pentrtt ralio-
nirli;r;rrr,rr polilicii : lrr ircr,lr:;lii lrrrrrirri cste abordat
ttt,rrlt'lttl lr,ltrrolr';rlir' ('r'i-rrr llolil,ir';r cxprimati ca
() {'(}ntlt{}trrtrl;1, rl;tr rri r';r tttr l':rt:lot'lrl crizt'i cle sis-
!r'rrr ;r llr;ril;rlir;rrrttlut r r)rrlr,nll)(,r'irrr t'stc trltorclata
plirr irrlr.r'pr'(.1;lrr.;r procrrir,lor' ('(' lll loc itt mcctrnis-
rrrr,lr, irr;lilrr{ior1;1lr, rji llrrrtt'nlr,lt, sot'irtlc irlc clemo-
lr';t{ili lrrrr'11ltt'.',', r'tl rri grt'itr rlczlr;tlt't't';t rolttlrri actuzrl
;rl lrirr'lirlrlor' lrnlilir'r, lrlirrlip;rli 1i <'lirsici zrgenti
lrrrlilili lolr,r'livi irr {;rlilr, r'irllit;rli:rtc rlczvriltate.
( ilrr;r;r,irrl r;t' irrllrr,it, t'rt o rt'lllit'a sistcmaticii in care
',i r rL lrlrrr r;rl izrrI r.,,rrt'gttrttt'nIt'lc tlc lond ale conceplii-
Ior cr, :r,, ir rllrr.rr11a ir r tlo<'l,r'irrir convergenlei" sisteme-
lol r';r1riIirli:it.;i socialist, privitir qi ca
'solulie(
la ne-
<'t's;il,irlcir <'<lcxistcnlei pagnice, dar Ei ca rdspuns
rlivt,r'siorrist la conccptitr marxisti asupra viitorului.
Al rloilca grupaj se consacri analizei unor curente
rlin iclcologia politicd contemporand: sint abordate,
pt' rincl, aspectele esenlia1e ale noilor orientdri din
'linclirea radicalismului american, evoluliile sem-
rrificative in doctrina qi platforma politico-ideolo-
gicir a partidelor socialiste Ei social-democrate, sem-
nificalia metafizicii puterii a ,,noilor filozofi'(, Iocul
,,noii drepte(( qi funclia ei in refundamentarea cul-
turald a politicii dreptei nu numai franceze, ci eu-
ropene Ei, in fine, unele aspecte noi, doctrinare, ce
atrag aten{ia asupra recrudescenlei gi nocivit6lii
rreofascismului.
Volumul abordeazd, in continuare, unele aspecte
privind op{iunile poiitico-ideologice pentru noi ori-
cntdri in America Latind
-
din aI cirei context este
analizati ,,teologia eliberdrii't
- Ei pe continentul
african; in acest caz se oferi o dezbatere panora-
mici dinlduntru qi dinafara a ceea ce s-a numit ,,so-
,cialismul african",
:
*
d,

Tn flrrr', rrlt,irnttl grltpaj este consacrat unor pro-
lllt.rnc <lc cttprintlere mai largd ce fac obiectul unei
irr:ttl.c <'onfrr,rirtdri in ideologia potiticd contemporand
(lc pc toate meridianele : cdile lichiddrii subdezvol-
1,irii, pozilia-cheie a suveranitSlii Ei independenlei
na[ionale Ei de stat chiar in condiliile sporirii- inter-
dependenlelor. la scard planetari qi problemele mo-
cleielor globale ale lumii viitoare, decelindu-se sub-
stratul sau implicaliile ior ideologice.
Este, astfelf o tematicd relativ cuprinzitoare ce
stdruie asupra unor probleme esentiale
-ale
evolu-
liei social-pblitice contemporane' luind atitudine le-
gitimi qi irgumentatd fatd de s-oluJiile avansate in
diferitele do-ctrine Ei curente ideologice' Indreptar
prelios gi model statornic in analizele critice intre-
prinse ne-au fost documentele partidului nostru, lu-
cririle secretarului general, tovardqul Nicolae
Ceaugescu.
Procese tipice in ideologia politicl
contemporani
( )vlrll tt 'l'r'ristt<.ir
,,I)acir aE fi intrebat care este data cea mai im-
portantir din istoria Ei preistoria genului uman aE
lirspunde firi ezitare ; 6 august 1945. Motivul e
simplu. De Ia apari{ia conEtiinlei pind la 6 august
I l)45 fiecare om a trebuit sd trdiasci avind ca ori-
:zont moartea sa ca indiuid,' din ziua in care prima
bombd atomicd a eclipsat soarele deasupra Hiros-
himei omenirea, global, trebuie si trdiascd in per-
spectiva dispari{iei sale ca specie. C5 existenla in-
rlividuald este o scurti trecere, ne-am invSlat si
acceptdm, bizuindu-ne in schimb pe imortalitatea
virtuald a genului uman. Aceasti ultimd credinld
nu mai este intemeiatS. Trebuie sd ne revizuim
axiomele(( 1.
Am ales, pentru inceputul studiului nostru ideolo-
gia politicd contemporand, acest pasaj din Arthur
Koestler pentru cutremuritorul lui adevdr care pune
in eviden{5 o mai mult decit dramaticS. mutalie Ln
condi[ia ulnand' pe care insd, din pdcate, filozofia
n-a inregistrat-o ca atare, pentru a incepe ,,refor-
jarea axiomelor". Dar nu numai pentru atit, ci gi
pentru cI natura specifici a actului istoric
Ouidiu Trdsnea
1 Arthur Koestler, Jorzus.
Calman-L6vy. 1979, p. 13.
Esquisse d'un sgstdme, Paris,
1l

consumat la acea datd este revelatoare pen-
tru caracteristica profundd a epocii: este un act
potitico-militar (d,ecizio care l-a declanqat a fost
eminament e potiticd) clevenit posibil datoritd saltu-
lui inregistrat in dezvoltarea ;tiinfiJico-tehnicd. Im-
binarea-acestor doi factori este cruciald pentru tim-
purile noastre, iar corelafia lor di(tlecticd
-
plasatd,
desigur, totdeauna intr-un meditl social concret
-vine- s5' ne explice d'imensiunile particulare ale fe-
nomenului pofitic contemporan, clar El responsabi-
Iitd,tite i,mens crescute f atd de destinul omenirit
ca intreg (adicd al speciei umane) ce revin deciziei
politice."Amintim do-ar, in acest context, cd posibi-
iele consecinle ale acestei corelalii diaiectice dintre
gtiinld (gi tehnicd) 9i putere redimensioneazS, la
scarA pianetarS, raporturile dintre politicd Ei mo-
rald.
$i, totodatS, trebuie si subliniem cd acumularea
--
prin actul cel mai tipic iralional ce domin6
viali politicd a zilelor noastre : cursa inarmdrilor
-unui potenlial distructiv ce depdEeEte pragul ,,ne-
cesar((- sinuciderii speciei a fdcut ca miza ,'jocului
politic'( sd creascd la limitd. Fuziunea dintre condi-
lia inaiviaului qi a speciei, in egal5 mdsuri ame-
nin{aii nu numai in esenla lor (prin alienare), ci Ei
in eristen[o lor (prin posibilul rdzboi nuclear sinu-
cigaq), determind
-o
mai strinsd cooperare intre filo-
zoTie qi politici in scopul unei mai adecvate ierar-
hizdri a valorilor care orienteazd acliunea umand"
De aici gi rolul considerabil sporit al filozofiei poli-
tice gi, ceea ce se simte tot mai acut in confruntS-
rile contemporane de idei, o nevoie tot mai pregnant
afirmatd cle intemeiere qi / sau reintemeiere filo-
zoficd a doctrinelor qi ideologiilor politice; cu atit
mai mult cu cit astdzi orice ideologie politicSr tre-
buie sd se inscrie, sub sancliunea lipsei de relevanld
qi, impiicit, de eficacitate, in cadrul unei teorii (satl
filozofii) a istoriei.
Creqterea factorilor de incertitudine determind o
intensificare a reacliilor ideologice (de aceea, teza
dezideologizlrii apare, Ei sub acest aspect, lamenta-
lril cle falsir ;i <lc irnacronicii), dar gi nevoia identi-
I'iciirii cort,r'lr, ir srrrsclor rcalc' ale riscului fatal. Este
irrlcvlrrrrl, r';'r l)r'()Ar{.sul ltiinfil'i<'o-tehnic a generat
rt'irr'fii ltolru'r,, ('iu'(i irrl ltlrroscut;i ctrnosc incd
-
in
1lrrrlr., lt.p1l t lrrr rrcct,rrtc irltot'rrlipli<:e, eschatolo-
gicr.. llr.rrntrre.nr.lt' lltrrlrloxrrll l)(' ('irre le constatd in
Itttttr,tt ltlltr.r'irtrlrt';lrlrrliz;rll, itnlln'ttnir cu propria
r'orrceltllr, tlr.flt'ilrrnl rlr.:i1rrr, J)l'()gr'('sr il fac pe Ber-
rrnrrl ,lntrre'r, rl+r pilrli, rlil lrlocliunr',,moilrlea pro-
Ht't,.ttllttl" r';r Illnrl lrtt'r'trl cr,l rtriri tlczirirllil pentru
ot!!r'lrlrt. rllrr rrrt}trrr,rrl r'(. 1)r'olir'(,strl (irr foncl, un anu-
tttll tlll rlr. lr'()11'r.ii ;lr.rrrrrrt rlc rttccirrtismele speci-
l'lr'r' trlt. r'rr;rllirll';nrttltti) r,rilc rrtit rlc t:ostisitor incit
;roirlr. r,rrlrrlrrcr. lir rlir;lrrrp;r,rt,rr rrvclrei(( sale : planeta
lrr',,i$l ! ljl r. r;r.rrrrril'icirl,iv cir printre respectivele
fr.rronrt.trr. llrr';rrloxrrlt. <'irrc covirgesc viala indivi-
rlttlrtl, rrll.r,rr,irzii virr[a comunitd{ilor qi ameninli in-
trr'11 riirit.t,nrtrl irrt,t.rrrralional el identifica in primul
lirr<l /lcrrl;trilitik, adicd politica violenlei. Dar diag-
rrolticrrl grcqit cel mai frecvent este cel ce acuzi
irt,;lrrttrterr,tul ignorind cauza posibilS a utilizdrii lui
l)r'rrtrrr a cleclanga consecinlele incriminate. Aga se
I'irlt' <'i vinovatd este declaratA qtiinla (gi / sau teh-
rrir';r), iar condamnat este spiritul prometeic ce
rrrrirnir ideea de progres. lntr-o lucrare mai pulin
rt'<'t'ntd 3, publicistul vest-german F. Dessauer so-
t'olcir actuala dezvoltare a forlelor productive sub
scmnul R.S.T. drept o continuare a luptei miticu-
lrri Prometeu impotriva atotputernicului Zeus :
,, l)rometeu
-
scria el
-
a luat locul lui dumne-
zcu('. O asemenea reafirmare a iralionalismului re-
ligios ne readuce in minte modul in care reprezen-
r Bernard James, The Death of Progress, New York, A.
I,'. Knopf, 1973.
3 F. Dessauer. Prometheus und das Weltiibet, Frankfurt
ir/M., 1959, p. 176. Acelaqi autor aprecia cd ,,descregtiniza-
rtti" societdlii burgheze actuale Ei progresul tehnico-qtiin-
{ific sint doud laturi ale aceluiaqi iproces gi cd aceastd con-
ccntrare a puterii urnane nu e doar instrdinare de dum-
rtt'zeu, ci este nemijlocit indreptatd irnpotriva acestuia pen-
tlu a-l inldtura de pe altarul divin qi a introna omul (F.
l)cssauer, Streit unl. die Technik, Frankfurt a/M., 1956, p.
2,11-242).
t2 t3

tan[ii gcolii teocratice (rnai ales Joseph de Maistre]
condamnau ievolu{ia francezd ca fiind o operi sa-
tanici pentru a fi coborit divinitatea cle pe pie-
destalul suprem substituindu-i omul.
Determinismul qtiintifico-tehnic (sau tehnologic)
a pdtruns puternic in conEtiinla epocii, manifestin-
du-se activ in toate compartimentele ideologiei, in-
clusiv in acelea al ideologiei politice, in arnbele sale
variante : pesimistd gi optimistd a. Nu trebuie uitat
aovada a periculozitd{ii sale _- faptul ci mi-
tologia tehnicd a jucat un rol important in lansarea
nalional-socialismului : existd o legdturi intre ima-
ginea creatf, despre societatea industrial5 in ges-
Iatie in cursul anilor '20 qi primele rnanifestdri ale
ideologiei naziste. Intemeindu-se pe,,ra{ionalitatea
tehniclit( s-a operat o ,,rlsturnare a funcliilor teh-
nicii(3 fdcindu-se din ea,,infrastructura totalizatoare
a mobilizdrii maselor(( 5 : in opera lui Ernst Jiinger
apare fundamentatd funclia dominatoare a tehnicii
asupra maselor. IJna din primejdiile mari pe care
le conline acest soi de determinism in teoria poli-
ticd este utilizarea sa ca substrat pentru afirmarea
inevitabilitdlii,,totalitarismului tehnologic(' qi, prin
aceasta, a statului totalitar. Iat6 un exemplu mai
mult decit evident. In ultimul sdu cuvint in fa{a
Tribunalului de la Niirnberg, Albert Speer mdr-
turisea : ,,CoEmarul multor oameni, aceastS' teami
de a vedea lntr-o zi tehnica dominind popoarele, a
fost pe punctul de a se realiza in sistemul autori-
tar a1 lui Hitler. Orice stat riscd astdzi primejdia
de a trece sub domnia terorii ndscutb din tehnic6,
dar, intr-o dictaturi modernS, acest lucru imi pare
ineluctabil('6. AEadar, absolutizarea tehnicii qi ln-
vestirea ei cu efecte alienante au fost folosite * gi
a Vezi studiul nostru ldeea d'e progres tn dezbaterile
ideologi,ce actuale, in vol. O lume in schimbare, Bucureqti,
Editura politicd, 1982.
6 ,Cf. Ferrucio Masini, II mito della tecni'ca nei prodromi
d,el nazismo, in ,,Critica marxista"' 77 (2), martie-aprilie
1979, p. 99-104.
6 A. Speer, Au coeur du Troisid.me Reich, Paris, Fa-
yard, 1978, p. 677.
miri sint . 1rt'ntrrr jrtstifir:area ,,inevitabilitdlii( oro-
riklr frrsclnlr. ryl rrlr, orit'i"rrci <lit'taturi similare. Acest
Irrlrrr l.rt'lrrtle ri;1 n{' l)r'('(x'tlltt: cu atit mai mult cu
t'it, ryl lrr lrrrttl rtrrot'plitrtlit.ori prtlplresigti (cum este
r'rrztrl nrrr)r' r'r'1rt't';t'trlrrtr{i tri ,,$colii de Ia Frank-
I'trrl,"), lrrc'ir rrrlr.:trn l;r' lrlttttt'r'li pt' plrnta stabilirii
ttrrel t'r'll!ll tltrr,,'1,' lullr' l'oltttitlrtlrilit cxpitnsiune a
It'!tltologlel ql lrrtrrrrril'l('ttl'('l;t ('ollrit.;rtrl,li ir servitulii,
llr llnlr'. 11t1,:l it:r,lt, rillr,.
I't' rlc' allfl ltnrle, trlrlrrgi rllt,t't't.nirrism tehnologic
frtrrr'!iotrenril cn tttrtlt'ict, lt'ot'r't.icir ryi pclttru doctri-
115.ltr lr.llssolrirlir't., ltr,rrlt'tt lt'oriilc,,societd{ii post-
lrrrlttiilrlnl+'r'lrr rlll't,r'ilt'lt. lor vrrriantc ca Ei pentru
,,fttrrrlrrlrrerrliu't,irrr l,r'zt'lor t:otrvcrgcntei dintre capi-
lallrirrr qi riollrrlisrrt ; rulicil tocmai pentru doctrinele
rrrrrl rtol 1i rrrrri ylcrrcl,rirnte, intrucit au inglobat Ei
rlllttt'rr:ilttrrt,rr 1lt'ospclctivei $i, in felul acesta, sint
rlt,st,irrirt,t, sii clca o replice mai amp15, de respiralie
;i, sr, slrcrir, competitivS teoriei marxiste a dezvol-
1tl''ii ist,oricc, inclusiv concepliei marxiste a progre-
r:rrlrri politic.
I't'nl,ru cf,, atunci cind se inmullesc qi se agra-
vt'lrzri ferctorii de incertitudine, cregte Ei nevoia de
clrt,it,ucline. Or, daci incertitudine provoacd evo-
Itr{iir lnfricoEdtoare a mijloacelor de distrugere, evi-
rlt.rr{iincl ,,aspectele regresive gi iralionale ale pro-
11r't'srrlui" 7 (in fond, caracterul sdu contradictoriu
11r'rrcrat de natura qi consecinlele dinamicii capita-
lismului in plan intern qi internalional), aceasta nu
csl,e nici pe departe singurul factor. In noua fazd
;r crizei sistemului capitalist, care, prin amploarea
i;i r"omplexitatea manifestdrilor sale, cuprinde toate
sfcrele vielii societS{ii qi afecteazd, intr-o mSsuri
mui mare sau mai mici, toate continentele, toate
<rontradicfiile se transformi in factori generatori de
incertitudine gi anxietate. Lucrul acesta este pe de-
lrlin identificabil Ei in caracteristicile Ei mecanis-
rnele vielii ideologice. AEa cum releva Ei John Ken-
7 Cf. H.,C.F. Mansila, El
f {'(rr('.sio/"} e irracionalismo,
tict.rs", nr. 911979, mai-iunie,
progreso como posibilidad, de
in ,,Revista de Estudios Poli-
p. 137-752.
15L4

neth Galbraith, dupd al ll-lea rlzboi mondial, Iu-
mea a intrat intr-o erd in care marile certitudini,
marile teorii nu mai pot fi acceptate in chip rezo-
nabil 8. Expiicalia e furnizatd, in buni mdsurd, de
insdEi natura epocii pe care o parcurgem, adevdrati
,,cumpdn6 a apelor( (cum spunea K. Deutsch) in
istoria contemporand, caracterzat. prin schimbiri
profunde, multilaterale Ei rapide, adeseori deru-
tante chiar pentru un observator avizat qi care re-
pun sub semnul intrebdrii toate achiziliile ideolo-
gice anterioare.
Toate aceste fenomene genereazS, in largi zone
ale lumii de azi, un amestec de angoasd 9i speran{d
fa!6 de viitorul omenirii, in fond fald de propriul
viitor. Nevoia de certitudine a impins oamenii atit
spre moduri ralionale de perceplie Ei interpretare
a fenomenelor social-politice, hrdnite de speranla
sau iluzia ,,stdpinirii" lor prin utilizarea instrumen-
telor (adesea fetigizate in puterea lor) furnizate de
gtiinld, cit qi spre tendinle mistice sau quasi-mis-
tice, intruchipate, de pi1d6, in puternica invazie a
Oecidentului capitalist de cdtre doctrine mistice din
Orient I gi unele practici obscurantiste care specu-
leazd tocmai teama de viitor, dar Ei in sporirea in-
fluen{ei qi rolului politic al ideologiilor totale (in
spefd, al unor reiigii) Ei in proliferarea sectelor po-
litico-religioase Ei a integrismelor (islamic, cato-
lic etc.) cu forla necontrolatd gi devastatoare a unor
adevdrate patologii sociale 10. E interesant cd aces-
tea din urmd se manifestd predilect fie in interio-
rul citadelei capitalismului ( de exemplu, in Irlanda
de Nord) fie, in plan geopolitic, in zonele de gra-
B J. K. Galbraith, Le tem,ps des incertitudes, Paris, Gal-
limard, 1978.
e Cf. cap. 7 qi B din lucrarea neoconser"vatorului nord-
american Crane Brinton. The Shaping of Modern Thou-
ght. Englewood Cliffs (New Jersey), Prentice-Hall, 1963.
10 Se consernneazd, astfel, ,,reaparifia divinului in isto-
ria nafiunilor" : aspiralia spre profetic retiagte in politic5
si duce la corr-fruntarea dintre guvernant si profet. Cf .
Raphadl Drai. Lwttes politiques, eri,gences proph,ltiques et
durde creatrice, in ,,Projet", nr. 135/1979, mai, p. 619-631.
rrilir rii/srrrr cottt.itt't <lintrc civilizafii' Semnificativ
ni sr. lrtrrt' ryi I'rrlllrtl cii, rrllrt' <lcosebire de trecut
t'irrrl lttrlttt'lrrrr ir lrolullit'l't itt'(irltrit trnivoc din metro-
pollr riprt. r'olotril, itt t'ltolit tttt;trit.ri sc instituie, cel
ltttllrr ltr tttrlt!rtlt(' gt'ttrlr', rtrr I'lrtx rt'<'iproc, direclia
vt,r'lorllur r',. lniu'r'llritz;i rrlttrttll irtlirrririlor ideolo-
glt'e ittlcrit'it lttt't't'liltrltt'rr'
lnlA r!urrr rlllvrt irrrll,'ll tlr':;ltt't' rrrrt'lt' st:himbdri
1rt'oftttrrlr, 1,r '.116.r.11'ttl lrlrolollit' irl t'1tot'ii, it cdror
rertrrrlflrlrrtlr n rittttrrr lx'trlt'rl rrttrlli irnllerlctrabilS.
l,n iu'r.irrilii'iilrtlIie ;1 t'ottlrilrrril, irr llrllii mirsurl Ei
rlortrlrrit,,rlr'.'irlrnlrtpll'riri'iirt, llrilr llrt'tt'rrfiilc ai con-
rlrlill[s.lg. r,,,1r., ,',, r;i polilit'it 1lt' ('itrc il motivat-o 11.
l'r.nlrrt r:i Irr rlrrlllrll tr it t'xir;l.ltl ttirli ltn fel de dez-
lrlculogirirrr Irr rlltl;ttl proltlitt al cuvintului. r,Dis-
pru'i!lir" irlt.oloplillol rt l'ost o cliversiune menitS, in
;rrlttrttl rirrtl, sii tliminttczc inriurirea marxismului
fl1, in ,rl tloilt,ir rin<1, sti consacre, in locul ,,vechilor('
irk.ologii ttrr moclcl teoretic care s-a dovedit la fel
rlr, irlcologic (in sensul rdu al termenului) Ei care
ir 1)r'ovo<'irt clertttA, neputind impiedica, pind la
rtrlnh, mitnifestarea deschisd a crizei ideologice pe
('irr(' o l,raverseazd capitalismul contemporan.
l)t'rrrrnldri lucide ale crizei ideologice s-au inre-
11i:;l.r'irt r:hiar qi in deceniul aI Vl-lea. Astfel, Alfred
('olrlrrrn sublinia ci de un secol Ei jumdtate demo-
lr';r(iile. apusene au trdit din stocul de idei funda-
rnr.rrtale moEtenite qi cd prdpastia dintre fapte poli-
licc gi idei politice s-a adincitl2; iar D. Heater re-
nrirr(-'il, Ia rindul sdu, cd ideile fundamentale a1e teo-
riilor politice burgheze contemporane aparlin vea-
crrlui trecut qi cd secolul nostru n-a creat o teorie
politicd in conformitate cu practica sa politicd 13. O
scmnificativd recunoaqtere ln acest sens venea Si
rlin partea cunoscutului filozof neopragmatist ame-
ri<:an Sidney Hook
-
de 1a care, mdrturisea Daniel
r1 Cf. studiul nostru ldeologia ,,sfirgitului ideologiilor"
irr ,.llevista de filozofie", nr. 717974, p. 897-907.
12 A. Cobban, The Decline of Politi,cal Theorg, in 'Po-litical Science Quarterly", LXVII, 1953,3, p.337.
r:f D. Heater, Political ldeas in the Modern World, Lot'
rlor, l96fl, p. 179.
16 17

Bell, a avut mult de invdlat
- cind proclama ne-
cesitatea ,rreinarmdrii morale((, izvoriti din faptul
cd ,rcriza secolului nostru este o crtz6. a credinlei po-
litice" 1a.
Aceastd crizd a fost augmentatd de politica
prag-maticd instituitd in numele qi cu preten{ia ,,dez-
ideologizdrii(3. Lucrurile au fost
-
iel pufin "pind
la un punct
- corect sesizate chiar in epoca ies-
pectiv6. Pentru Ralf Dahrendorf, de pildd, epoca
,,dezideologizdrii" este caracterizati prin aceei cd
,,in locul unei politici de concepfie despre lume s-a
substituit politica de la caz 7a cazt( 15. Mergind mai
departe in dezvSluirea conlinutului politico-ideolo-
gic al acestor atitudini, cunoscutul sociolog Ei viito-
rolog Ossip K. Fiechtheim scria : ,,1n locul inve-
chitului sistem imobil de gindire apare o conStiintd
superficiald inflalionistd care nici nu incearcd sd
identifice sau sd stdpineascd structurile de bazd ale
realitf,fii. Nu se mai ridicd decit probleme singu-
lare care sint solulionate in mod oportunist-prag:
matic de la caz la caz, Ei orice problematicd ce se
ridicd deasupra lor este refuzatd. Ceea ce astdzi se
inlelege de obicei prin ,,sfirgitul ideologiei( reflectd
deci in primul rind disparilia atitudiniior Ei convin-
gerilor orientate spre viitor(. 16.
Aceastd tentativd de eliminare, mascatd sau des-
chis-motivatd, a valorilor qi opliunilor axiologice
clin elaborarea politicii in numele legitimitSlii ex-
clusive a ,,aborddrii tehnice( Ei al suficien{ei ,,ajus-
tdrilor tehnice(( intr-o societate care qi-ar fi rezol-
vat problemele economico-sociale qi politice funda-
mentale nu putea sfirEi decit printr-o lamentabild
criz6, de legitimitate a sistemului. De aceea apre-
tiem ci avea dreptate C. Mongardini cind sus{i-
1a S. Hook, Politicol Potuer and,
York, 1959, p. 169.
15 R. Dahrendorf., Die Ende der
din 1.I.1963.
16 O. K. Flechtheim, Ideologi,e,
in ,;Atomzeitalter", 1964, p. 70.
Personal Freedom, New
Ideologie, in ,,Die Zeit"
Utopie und Futurologie,
rrorr <'ii !r('{,('l ('(. s-it ttttmit criza de modernitate "
lsl,t. lrr rcrrlilrrlr.o lrizi rt tttrttlt'lttlrti de ra{ionalitate
l)(, ('lr'(, rocirlirlt'rr irrrlrrrlrilrlii ;i-;r ltazat istoria sa;
1'11 1.rrlr, lrrrirlrl rrlr lrr,r'r'izlr t'ttt,;it't'i sittt cutirei ideo-
logll,,'i tttiti rlrHt'irlr:t 1tr ct'iz;t t't'lol'mai generale
ogr{lrrrrl rlt. r,rlnrl irll r,pot'li rroluttt't., ('ilro au alce-
Ittlt lra,rrr trtitt'ilnt'lrllolollii ('it tttt tlliilo(: rle reali-
':iil!'c1 F! tttttli riitlFjrtt' tttrltlt'l rlt' rllzvoltill'('( 17.
llrlt'rrrlrrvilr'lvrilt rlr it l';rct.r'tt o t't'izti rlc consens
5l rle lt-.gilitttll;rll t';tt'e't;l ;trrtvttltt';i o ittlctlsi cilutare
;r rrrrrri trrnlr'irrr irllnlrryJlrr' l)r' ('ilt'(' rlii sc rccllldeasci
rttr trivrrl itrlr,r',;rl rlt. t'ot,zittnr, riolittlit. Lucrul este
fnrrrlr irrrlrnr'lrrrrl lrrrrlr'tt r';i o criz;i itlt'ologici .: rnai
irlp, r'lrrrl r! 'nrlxt rlt'rlotttcrrirrl itleologiei politice,
|i1;'1r jrtlllr r liltrrr.r r it tl lr rl t't't'st'lOr: fttndermentSlg
-
gx-
1r'ltrrR l rtrrllr'rlir 5i lrrol'trrttlir nevoie de schimbare
r,rrrrlnlrl, Trr l'rrpt., r'urn itct'cttt:ueaz1, pe drept Mongar-
rlllrl, ,,t',.t,rr ('(, ri-il rnorlificat este pivotul valorilor
rrrrr, r'orrrllrcr, irr'(ittnetr socia15. Sensurile, normele,
olrtlttrrilt. ('iu'(] rcglementeazd relaliile de lnterac-
{lrrrrr. riiltt, r'crlirec{ionate spre noi orizonturi de va-
lori" 18. 'l'r'cbuie sd relevdm, in legdture cu aceasta,
llri;rr ;i pcntru studiile publicate la noi ce cerce-
l;rrilt, s-iru concentrat spre specificul ideologiei (pro-
lrlr.rrr;i tlczbirtutd de mai bine de un secol !) Ei spre
r;l lr rct,rlrir cliferitelor ideologii Ei mai pulin, daci
nlr <'lriar deloc, asupra problemelor arzdtoare, cu
prrl.r'r'rrice implicalii practice, ale dinamicii ideolo-
liiilor ;i ale sensului acesteia.
lrrl.i de ce, ln dezbaterile contemporane, astdzi se
r,,orlreqte mai pulin de dezideologizare, cit de re-
' 'l'crmenul ,,crizd 'de rnodernitate" ii aparline lui Ralf
lr;rlrrtndorf (,,Der sozialdemokratische Konsensus broec-
kcll. Zur Frage 'der Legitirnitaet der ipolitischen Macht in
rlcl Cicgenwart", Ln Wissen und Macht, Europaiesches Fo.
rrrrn Alpbach, 1978. Vienna. F. Molden Verlag) qi desem-
rrcrzri prin eI criza acestui model rde dezvoltare qi raliona-
liz:u'() a vie{ii cornunitdtii care std la baza acestei politici
lrlrrllrnatice practicate in fdrile capitaliste dezvoltate.
r? O. Mongardini, Ideological Change and Neoliberalism,
irr ,,lrrternational Political Science Review", vol. 1, nr. 3/
llrll{), p. 313.
tH Il,itlcm, p. 310.
t8 l9

ideologizare. E adevdrat cd, pe ici pe colo, mai apar
tentative care chiar dacd nu mai au caracterul glo-
bal de altddatd, reinvie incercdri de denaturare a
realitd{ilor ideologice ale lumii capitaliste. Iati un
exemplu, doar : contestarea tezei ideologiei domi-
nante pentru capitalismul tirziu. Doi cercetitori bri-
tanici 19 formuleazi aceastd ,,contra-tezi(', pornind
de la faptul, real, al efectului ideoiogiei dominante
asupra clasei dominante. Este adevdrat cd
-
aqa
cum relevi si
-
uns6pi acest efect (Ei chiar aceasti
tunc{ie a ideologiei dominante) este trecutd sub td-
cere qi neanalizati, ca Ei cind ea ar trebui subinle-
Ieasd. Dar punind accentul pe aceastd funclie ei
ajung la concluzia forlat5
-
chiar 9i logica e siluitd,
iar faptele, realitd{ile nesocotite
-
ci nu existd
ideologie dominantd distincti (sau marcatd) in fa-
zele t{rzli ale capitalismului. Concluzia lor se inscrie
ca o piesi obiqnuitd in angrenajul tipic al doctri-
nelor,,societS{ii postindustriale".
Dar diferitele fa{ete ale dezideologizdrii sint in
evident recul. Pini qi in S.U.A., unde pretenlia
absentei unei tradilii de teorie politici (Daniel J'
Boorstin) sau chiar a oricdror clivaje ideologice se
inscria in arsenalul conservator al ,rexceplionalis-
mului american(, se consemneazi func{ia activd a
ideologiei politice. Astfel Carl J. Friedrich pune in
eviden{d faptul c5, in ultimii ani, ideologia a deve-
nit un factor important al vielii politice americane
(exemplul asupra cdruia stiruie fiind dezbaterile
active inregistrate in problema egalitdlii rasiale). El
remarcd toiodatd cd politic;r americand a fost influ-
enlatd de ideologiile statelor de formalie recentd,
in care angajarea ideologica este deosebit de pro-
funcld qi aie" repercusiuni asupra lumii. ln aceiaEi
timp, cunoscutul profesor de Ia Harvard ne oferd
un tip de explicafie, intilnit nu rareori in literatura
de specialitate, a intensificdrii luptelor ideologice,
referindu-se la funclia pe care ideologia o inde-
plirrt,qlt, itr ot'tlirrt'it llolilit'ir coLttcmporand Ei subli-
iriirrrl I'rr1ttrrl t';t t'izlrtr:rit'lc tlc clillerare, luptele anti-
lolorrlrtlirii,, irrt l';rt'rtt :rli I't'ttlt:;t'it irrlgajarea ideolo-
liicri lrr lnrtlr' !at'll,':rl
/lleruut-l riL, *{l(",r'ol)r't it" ;lt'rt;lcttsitttteil ideologiei
pollllru lrltrlt tl 1rt'il llr';t, ;rt'tttt'tt t'lt, mttlt mai rar,
,,,1 ,,,' t',tl,,t t' r'ri lit nriglrrr', r'rrvittt.rrl itlt'ologie, creat
lljr | )r:trlrtll rl+' 'l't;rrY, rli':i('lllllil o ;lliirrii farir raport
ru llullllr rr'rl Itr ttt,'ttl,rt=lltl 1rl lllt't' irr 171)(i, Dcstutt
,l,,il'r,,,'t' tl prl,'r'rrl:r lir /rrslllttl trtrLitttrttL tlcs scielr-
r'rrtr ,rl r/,'s rlr l.'i, lrrtltrlittrl lt't'tttltrttl itlt'ttlo11ic pentru
rr rlr+*'tttttrt ritrnli.l lllirr!;1 tl irlt'ilot't', t'l sublinia ci
irfrrilrrlfl qlilrr!i 'it rlrt rlr'Iirrlrlot'ilrtI t'i tl putere t!ma-
lr:gps61li1''ir rt'i;tpt'tl ';ttll.l.lot'. l'l:;l.t'lrtlcvirrat cA el asi-
lltilrr nr'r'.r.ilrt nurl.l lliirr{;r ltiirr!c'i tlttturale, dar lu-
,'1'111 11r'c'rln rir' lttt':ttlt'il itt t't'it mai purl tradilie me-
rntrirlrili1, 1rt' rrt r tt tr'i tlorllittitlrl.it' Dar adevdratul spi-
ril t',,lriv;rt, ('rtrll ric vcclc, Ei in preten{ia mai sus
trrt.tr{lorrlllr itt t'irrc ir fost conceputd ideologia re-
it.rir. qri tniri limJrt'tlc clin tentativa entuziast6 a tin6-
lrrlrri llcrrr.y Ilcylc (care va deveni cunoscutul pro-
rrrlor Slt'rriihtrl)-clc ir folosi, in spiritul timpului Ei
irplilirrrl litt'rci legile mecanicii umane dupl Des-
lr'rll, rrotrrr rytiinti pentru a determina voinla altuia,
prt',:ipilirrcl in eI un sentiment, cu aceeaEi certitu-
,1i,,,.
','', <:irre chimistul produce sintezele sale' Ast-
I't.|, t'tttn s-a remarcat, tindrul Beyle devine primui
irl,jttt't'rrl.. De unde se vede cd incd de la inceput, in-
ll rrn <'ontext fireqte specific, ideologia a fost inso-
{ilri rlc icleea de a minui conEtiin{eie pentru a std-
lrirri oirmenii.
l)caltfel, in gindirea socialS romaneasce acest spe-
,il'i<: al ideologiei politice, spre deosebire de alte
:rl'r,rc ale con$tiintei individuale qi colective, a fost
t'olt'<'t; pus in evidenid. A. D. Xenopol' de pild5,
,;rrlrlinia cd ideile politice sint,,imbolditoare de
'" 1;o[ r. Friedrich, Fortction et renaissonce d'e I'id6o-
lrttlla aur Etats-Unis, in ,,Revue europ6enne des sciences
:;riciitlrls", ff. 461I979, p. 79-90.
:!f li,Olrcrt Derathe,
-
Quelques documents sur Chateau-
ttr irtrtd. Napollon et ies irt1oTogues, eodem loco, p' t79-l94'
2t
1e Nicholas A'bercornbie, BrYan
nont ldeologg Thesis, in ,,British
w. 217978, p. 149-207.
20
S. Turner, The Domi-
Journal of SociologY",

fapte ; cdci politica se miEcd pe pirtia puterii in
conducerea oamenilor Ei deci nu poate fi gindita
fdrd imbinarea ei cu mijlocul de a realiza puterea
-
adic6_ cu fapta( 22. Iar D. Gusti releva cd ,,doc-
trina politici are veEnic ndzuinla de a'se lnfdptui(,
ci ea ,,indicd gi impune o anumiti atitudine prac-
tic5.c 23.
Este adevdrat insd. cd, recunoscindu-se rolul cres-
cind al ideologiei in lumea contemporanS, unii au-
tori sint inclina{i sd aprecieze negativ efectele aces-
tui fenomen. Maurice Cranston
-
cunoscut pentru
lucrdrile sale de teorie politicd -_, pornind de la
angajarea, militantismul Ei aderenla de masi ale
ideologiei, socoate cd asemenea caracteristici fac
din ideologie un duqman, in egalS mdsurd, al bu-
nei filozofii gi al bunei politici 24. Alteori, aprecie-
rea este mai nuanlatd gi lnclinati sd pund in evi-
denld fenomene noi, a$a cum procedeazd Julien
Freund cind reliefeazS, c6, ceea ce este realmente
nou in epoca noastrd este aparilia unei politici pur
ideologice : adicd o politici ,,intelectualizat5((, care
acord5. ideilor intiietate asupra intereselor imediate
qi concrete (ar fi, am zice noi, o intoarcere la sen-
sul originar al ,,ideologiei(). In aceasti privinld,
susline Freund, preponderen{a actualS a ideologiei
nu este in intregime negativS, cdci ea a contribuit
1a a conferi coeren{d activitdlii politice. Ceea ce
trebuie pus sub semn de intrebare este insS modul
afectiv in care politica ulilizeazd ideile, devenind
repede intolerantd 25.
Desigur, trebuie sd se lind seama de faptul, cu-
noscut dar nu totdeauna recunoscut, ci nu toate
ideologiile au aceeagi valoare cognitivd qi praxiolo-
gicd. Desigur, Karl Deutsch are dreptate cind
afirmi cd ideologiile sint pentru agenlii politici ceea
22 A. D. Xenopol, Istoria partLdelor politice tn Romdni,o,
1910, I, p. V.
23 D. Gusti, Sociologia militans, I, 11935, p. 100.
u Maurice Cranston, That is an lTeology 2 in "Revueeuropdenne des sciences sociales", nr. 4617979, p. 59-63.
25 J. Freun'd, Qu' est-ce que 7a poli,tique id6ologi,que?,
eod.em loco, p. 139-146.
lt' sirrl, lu"rrlilt' pcr-rtnr navigltori26. Se nu uitdm
irur;"r cil lrru'rrlroltr ltcrsonirjrrltri gogolian care cerea
rlr Arrtt.r'lcrr :iit I'ir. iilt'rrlsli (l(. I)(. hirrl,ir este valabilA
11i 1rt'rrtt'tt ,,lti1t'[1t," irlr,olollit'r, l Miri l]cs cd, aqa cum
lnl li, l)r'ul,,r'lr rrrr,rrliotrltrzli, irlcologiilc sint, ca qi
ItAt'{lle, itttrrglrri :tlrrrlrlill,'rrlt', r;r'lrt.rnrrt,ice irle lumii
4l lttrt'ttl irn'tl1 llfltrr.rr{r'rrzii irrlviltrlril st-,mnifica-
tln lnr rllr':'r'l11 lrltrlrn lrrrlllir';r irr olir'nlirr(,il compor-
lsrnrrillir!rrl ilrrrrrtr, lrrrllvlrlrrrrl rii rlr' 11r'rr1t. ])irr aici
tttrtl itrlr,t r'ltlr' rn l'1r111v1y13r;r, lx' ('iu'(' llsiltologii il nu-
lfrrrhr' rlisrirrttttlrl r ttllttllit'r't; rlirir,orrlirrr(it sirtt contra-
rllr'{lr. 1r tl 1's, 1,l1r11sr.r r l r.lr rlr, r'lr roirryt.t'rc pcrcepute care
r't'rr+.irrfl r, lr'n.'jllrn(, r,ollrllivrl ;i lrrrgclirsi psihicd. De
rtlr'i lr,trrlitr{n rlr. rr r'r'tlult,rlisorranta fie prin incer-
r'*u'r'r rir, r'pt'olrlilit.r'r. ;r 1rir.:;clrtr clc informalie, prin
nttltllulal'e{r riiru uil;u'cir informaliei contrariante,
fir, 1rr'lrr lrirrl;rrltr tlc irrfolma{ii noi, nedisonante,
t'ltinr rlirril rrct':lt.r,rt nu sint neapS.rat adevdrate. $i
rlrtn I'r.n(,trrt'rrrrl rrrr cste doar individual, ci se pe-
Ir't.r,t' qii lrr <'irzrrl grupurilor gi societitilor, ideolo-
p;illr. tlr,virr ghizi pentru o perceplie selectivi a in-
forrrlr{it,i. I)cutsch recunoaqte Ei e1 cd nu toate ideo-
lolliilc sirrl, lir fel de rezistente fa!6 de informalia
rrorrir qii ll fcl cle impermeabile la adevdr.
l,lxisl.r'r rlifcrite modalitdli care concurd la sau se
lorrryrlr.l,t'irzir in explicarea rolului deosebit al ideo-
lolliilor', ln special al doctrinelor politice, in epoca
rro;r:rlni. Unele au fost men{ionate chiar gi pinb
r{'utn. Ilste interesant, totuEi, cum in unele con-
':llrrr'{ii explicative, teze din arsenalul doctrinelor
rlr,zirlcologizdrii sint utilizate intr-un sens contrar.
l'r,rrl.r'rr Roger D. Masters, de pildd, aEa-numitul de-
,lirr rrl ideologiei reprezinti mai degrabd deplasa-
r',,;r <'onflictului ideologic din politica internd in
;n'r.rur internalionald. $i totuqi, afirmd eI, in era noas-
lrii, planificarea tehnologicd gi administralia, in
r1r;rnrrrtd inrdddcinate in calculul ralional, sint pre-
lrrlintlcni legate cu justificarea ideologicd a poli-
:f{r J(. W. Deutsch, Folitics and Gouern:rnent. Hoto People
,1,'citlc l"heir Fote, Boston, Houghton Mifflin Comp., 1970,
1 ' ll -1).
23

ticii publice. $tiinla moderni apare astfel, in chip
paradoxal, ca'rdddcina ideologiei politice' Dacd e
aEa, conchide el, ne putem aqtepta ci ideologia va
continua sd fie omniprezentd in societSlile mo-
derne 27.
Intr-un plan mai general, sint surprinse ponderea
rpo"iia Ei dimensiuriea mult crescutd a prelucriri-i
iduorogidu ca metodd de guvernare' Noi apreciem ci
i"-"po?u noastr6 ideologii a devenit, mai mult decit
oti"i"a, un mijloc de control social; Ei sd nu uitAm
cd intr-o u""ep1iu.t" destul de precisi orice putere
;;"i"It - deci qi / sau chiar mai ales putereS noti-
;i"e
- este un mijioc de control social' Mijloacele
Ji}""a doar, rezultaiul fiind acelaqi: supunerea'.Pla-
ion .ro"beu de religie in acest sens : ,,min"iY$ Lo,,
bile" ; iar Aristotel, de ,,persuas-iunea mullimu*'
ilnuofriu".ffi intruchipa, ca intr-o fabu16, cei doi poli
ui i"tt".to"untului puterii ca lei Ei vulpi
-
formrrld
""f"uta,- -ai ti"riu, mai puiin figurativ, de V'
-Pa-
t"lo
'
ib+u Ei viclenia' L-enin voibea Ei eI de doud
functii sociaie necesare dominaiiei : funclia de cdldu
;il;;-J" popa. ln condiliile contemporane s-a ceat
; ;a;"e""15.' ,,tehnologie a conqtiintei(' care sti la
dispozilia manipulatorilor, fiind- pr-odusd qi perfec{io-
;;itdd specialiqti in operalii ideologice, pe baza fu-
,1""ii tot mai intime dintre ideologiile partizane- qi /
t"o oti"iut" (adicd dominante) Ei Etiinlele sociale qi
politice. La aceasta se adaugd forla de penetrare pe
i"""
""
adus-o mijloacele electronice de comunicare
i" -"=a. Referindu-se la acestea din urm5, poetul qi
""iticut
social vest-german Hans Magnus Enzensber-
per observa cd dist'inclia tehnicd di'ntre receptori Ei
?"ttr.-itatori reflectd diviziunea muncii dintre pro-
a""aio"i qi consumatori. Aceasta vrea si spund ci
L,ro|esioni$ti'i comunicdrii fabrici mesaje pentru pu-
Ltic ; qi c[ acesta este in imposibilitate de a rdspunde
direct'promotorilor mesajelor sau de- a acliona asu-
i;; ti' Sernnificativi in aceastd direclie este .gi
i"""ti" ideologicd a practicii anchetelor de opinie'
t'orrlrii:ttliir lor Ia a produce o ,,conEtiinfd monoli-
ticir(( : inclivizii sint constant incitali si se compare
( u un egantionaj-sumd cu totui limitat de modele
(rnoclele de comportament de viafd) Ei s6-qi confrunte
rttodul de viala cu un pumn de stiluri prioritare ; in
corrsecintS, evantaiuL atitudinilor personale social-
rnt'rrte sanclionate este relativ restrins.
Ioate acestea se adaugd factorilor cunosculi de so-
cirrlizare politici : familia, Ecoala, biserica, pariidele
1i irlte grupari politice sau cultural-ideologice etc.
rm atrage atenlia insd asupra unui studiu deosebit
rlt' relevant care fundamenteazd o teorie a uiolenfei
sintbolice -- atit de tipicd pentru mecanismele poli-
tit'o-ideologico-eduea{ionale ale statului capitalist
lontemporan
-
elaboratd de P. Bourdieu Ei
,1. C. Passeron, pornind de la modul in care qcoala
rc;rlizeazb. o functie ideologici de legitimare a ordi-
rrii stabilite, o funclie de ,rmenlinere a ordinii(( sau,
rrriri exact, o functie de conservare a raporturilor de
clirsi 2s.Conceptul de violenld simbolicd se dovedeEte
rrn instrumenl teoretic deosebit de actual qi fecund
irr studiul proceselor de socializare qi, mai ales, de
rrxrializare politici, in mdsura in care explicd disi-
rnularea raporturilor de forld care stau la fundamen-
l.rrl fortei sociale care vrea s5-9i impund arbitrariul
<'trltural dominant drept culturi legitimd.
Este revelator cd cei care au studiat ,,infocultura"
qi metodele ,,infologilor((, referindu-se la studiile in-
lcrcsante
-
care imbini sociologia cu analiza ling-
visticd
-
ale lui Bourdieu, Cotteret, Fagen Ei Guil-
lrrumou asupra comunicaliei, subliniazS. cd semnifica-
tia pe care o dau ,infoculturii( pune in evidenli ca-
nu'terul obligatoriu ambiguu al comunicaliei politice
irr societd{ile capitaliste dezvoltate 2e.
;lteori noile trisituri ale ideologiilor gi confrun-
lirrilor ideologice contemporane sint deduse gi din
e7 R. D. Masters,
dern Stoci,etdies, irt
On the 'tJbiquitA of Ideoiogy t'n Mo-
,,Revue euroP6enne...", P. 159-172'
28 P. Bourdieu, J. C. Passeron, La Reprod'uction, Patis,
l,ilitions de Minuit, 1970.
x{) Cf. Anne Cauquelin, Lucien Sfez, De la communication
lutlilirlue aut reprdsentations sociales, in,,Dialectiques",
ttr. i;l)f lll77, p. 75-97.
24 25

cerintele particulare, inedite ale coexistenlei pag-
nice in epoca noastrS. Pentru Adam Schaff, coexis-
tenla paqnicd nu inseamnd eliminarea contradicliilor
Ei a litigiilor gi cu atit mai pulin a exprqsiei lor ideo-
logice, astfel cd epoca coexistenlei paEnice este o
epocd de dezvoltare qi influen{d sporitd a ideolo-
giei so. Intr-adevdr, statele care practicd coexistenla
paqnici renun!5 la folosirea for{ei in relaliile inter-
nafionale, dar nu pot renunla la ideologip lor fbrd
a-Ei pierde personalitatea. Coexistenla paqnici nu
numai cd implicd diferen{e intre state, ci deopotrivb
intdregte rolui qi importanla ideologiei in viala socie-
t6lilor. Ea este purtdtoare de speranfe, cdci ea sub-
inlelege comprehensiunea in ciuda diferen{elor. Noi
am adduga ci evidenla cregterii rolului gi importan-
lei ideologiei ar spori, dacd am sublinia cd nu e vor-
ba de o coexistenli staticd, lntr-o lume a statu-quo-
ului, ci de coexistenld dinamicd, intr-o lume a
schimbdrilor care impune transformdri qi redimen-
siondri dramatice atit pe plan intern, cit Ei pe plan
lnternalional. Or, aceasta solicitd modificarea ope-
rativd, oportund a ,,hdr!ilor(( ideologice in sensul pe
care-I desemneazd cerinla instituirii unei noi ordini
economice qi potritice mondiale.
In fine, amploarea Ei profunzimea schimbdrilor
sociale, politice qi nalionale, modificdrile continui ce
apar pe harta politicd a lumii, intensitatea confrun-
tdrilor politico-ideologice impun preocupdri calitativ
diferite fa{i de trecut pentru elaborarea vnor strate-
gii. i.deologi.ce. Intr-o lume a ,,ideologiilor strategice(',
al cdror prototip este marxismul, devine inevitabilS,
nu numai utild, elaborarea unor asemenea strategii
ideologice. Relevind utilitatea conceptului de ,,stra-
tegie ideologicd(', Pierre Ansart socotea cd el desem-
neaz6, ralionamentele Ei proiectele de ac{iune consti-
30 Adam Schaff, La d€fini'tion
gi,e et Ie problDme de Ia ,,fin du
,,'Revue europ6ene...", p. 65-77.
f oncti,onnelle de I'id6olo-
sidcle de I'ideologie", in
tuite la nivelul teoretic Ei care induc un ansamblu de
practici politice 31.
FireEte, nu ne-am propus aici s6 dezlegdm toate
problemele pe care le pune descifrarea ,riilor pro_
cese din cimpul ideologic contemporan. Am dori to_
ttrgi ca in aceastd ultimd parte sd relevdm unele ele_
mente tipice pentru fdrile capitaliste dezvoltate ;
irceasta, pentru cd ele reprezintd sediul Ei focarul ela_
lrordrilor teoretice antimarxiste qi antisocialiste cu
cirre trebuie sd ne confruntdm Ei, totodatd, pentru cd
('cea ce a apdrut in publicistica noastrd de speciali_
tate ne intdreEte convingerea cd aceste procese nu
sint totdeauna inlelese in semnificatia ior reali gi
lrrofundd.
Ultimul deceniu a adus schimbdri notabile in cim_
pul ideologiei politice a capitalismului contemporan.
Ar:este schimbdri sint un rdspuns specific gi, irr_
l,r-trn-fel, inedit, la noile fenomene de crizi pe'care
Ic trdieEte gi le parcurge sisternul capitalist mondial.
l') r1o-r!q, in primul rind, de intdrirei conqtiinlei ne-
lcsitSlii
-unei replici active, ofensive Ei eficiente din
pirrtea ideologiei burgheze fald de ceea ce s_a numit
rnonopolul sau ,quasi-monopolul stingii in viala in_
l<'lectualS a lSrilor capitaliste dezvoltJte. Acest lucru
s-a produs pe doud cdi : prin tentativa de ,,recupe_
t'itre(( a unei pdrli a gindirii contestatare intr_o di_
t't'c{ie manifest ,orientatd impotriva marxismului Ei
ror:ialismului, pentru a servi, astfel, mai mutt indi_
roct, dar nu gi ineficace, interesele capitalismului.
I'lste, in opinia noastrd, cazul tipic al ,,noilor filo-
zofi(' din Franfa. Tonul Ei virulenla scrierilor lor
rrmintesc incd teribilismul lozincilor din mai_iunie
ll)(i8, dar filonul anarho-contestatar este indreptat
rr('urn cu precS.dere impotriva socialismului : fie cd
r,ritr. contestatd necesitatea istoricd a socialismului
lrr l'orma{iune sociald- progresistd, fie prin denunfa_
lr';r canacterului pretins opresiv al noii puteri po_
lili<'c.. Pentru Bernard-Heniy L6vy, de pildd, ,,istoria
,,,rrl
Of.^Pielre,Ansart, Id.1ologie strat1gique et stratgi,e po_
tltl(tuc, ?n ,,Cahiers internationaux de sociologie,,, vol."LXiU,
l:ti 1, ,r. 223-242,
26 27

pur Ei simplu nu existd", singura
',lege(
de a cdrei
clominalie . nu poate scdpa nimeni este universali-
tatea Puterii I este evidentd aici o risturnare a ra-
porturilor reale dintre societate qi Butere, dintre
iocietate qi stat, care faciliteazi identificarea nedi-
ferenliatd a puterii cu abuzul puterii, cu totalita-
rismul autoritar. Dacd in 1968 se cerea ,,desfiinla-
rea imposibilului(, in noile condilii pretinsa uni-
versalitate a puterii serveqte Ia propovdduirea pe-
simistd qi defetistd a imposibilitelii revoluliei. De-
nunlarea statului, chiar cind e vorba de cel capi-
talist, a devenit aproap€ o modd. Tocmai pentru cd
ea serveqte o tacticd subtili pe care o pune cel
mai bine in eviden{d renaEterea liberalismului;
exist6, dealtfel, o relalie de substanld intre metafizica
puterii a ,,noilor filozofi( Ei concluziile antietatiste
ale noului liberalism. Sursa ambelor pozilii e oferitd
de cr'iza profundi sau, cum s-a mai scris, de ,rfali-
mentul statului-providentS(, adicd al ,,statului buni-
stirii generale'( 32, in fundamentarea cdruia igi d5-
rluserd mina atit neoliberalismul, cit Ei o anumitd
doctrind reformisti social-democrat5. Ele servesc atit
ca expresie a acestei crize dar, mai ales in cazul ce-
lei de-a doui doctrine, qi ca un instrument de di-
versiune. Legdtura dintre ,,noua filozofie" Ei .,noul
liberalism" reiese qi din faptul cd, nu rareo-i, se
proclam6 cd valoarea centrald politicd a liberalis-
mului este antipatia fatd de autoritate in toate for-
mele ei 33. Esenta libertard a liberalismului Ei mar
ales a noului liberalism a devenit o monedd curentd
in dezbaterile teoretico-ideologice din Occident' $i
nu e vorba numai de ,,noii economiEti(( ai qcolii de la
Chicago sau de omonimii lor din Franla care de-
nun!5 sistemul actual care conduce la ,,a distruge
democralia in numele democra{iei(( sau excesul de
birocratie gi de stat, pledind, cum fac solii Fried-
man, pentrLt a neLD Bil,L of Rights (o noud declaralie
32 Yezi cap. VI din lucrarea noastrd Doctrine politice ale
capitali,smului contempor on, tsucureqti, trditura po1iticS, 1977.
33 Cf., de pildd, John Dunn, Wesf ern Politicul Theory
bt the face of the Future, Cambridge, C.U.P., 1980.
lr drepturilor) 3a
; este vorba de o campanie teoreticd
<'c se manifestd incd de la inceputul deceniului tre-
t:ut care imbind renagterea contractualismului cu
rcsureclia liberalismului ; de aceea ,,oscilalia din-
tre anarhie qi Leviathan(, dintre antiautoritate qi
statul total a devenit caracteristica dezbaterilor de
filozofie politici din Occident Ei in primul rind din
S.U.A.
Trebuie sd relevdm aici cd acum citeva zeci de ani,
I,'riedrich von llayek, economist, laureat al Premiu-
itti Nobel gi pbrinte spiritual al liberalismului post-
lrclic, atrdgea atenlia cd cea mai importantd lectie
pc care un liberal adevdrat trebuie s-o invele din
succesul socialigtilor este tocmai curajul lor de a fi
rrlopici (!), curaj care i-a ficut sd ciqtige sprijinul
inl,electualilor. Din,colo de denaturarea utopici a so-
ciirlismului, ceea ce trebuie sd vedem in spusele lui
Iiayek este indemn-ul la o schimbare de tactici prin
;rrloptarea unei critici,,imanentiste'o a capitalismului
;i a lansirii ,,capitalismului utopic(, pentru a con-
Lritcara influen{a socialismului, leclie care, se pare,
;t fost invdlatd de ,,noii economisti(., ,americani Ei eu-
lopeni.
Putem fi astfel de acord cu C. Mongardini, care
rr.leva ci in Occident, de mai bine de un deceniu,
pir.rderea progretsive a legitimitSlii puterii a fost in-
:ro{itd de o crizi, ideologicd de vaste proportii a cd-
rt'i cea mai evidentd caracteristicd, cu siguranld, nu
cste indiciul unui apus al ideologiilor cit mai ales
rrccentuarea unei profunde nevoi de o referinfd ideo-
logicS pentm acliunea social5 35. Dar nu mai putem
l'i de acord cu el cind sus{ine cd noul liberalism re-
p:'czintd o mare noud posibilitate pentru coeziune so-
ciirlS, in mod particular prin reinvierea spiritului re-
volulionar qi liberator al intiiului liberalism 36. Libe-
r';rlismul este perimat ca model economic, social gi
politic. ,,Capitalismul utopic( al noului liberalism
:rf Milton and Rose Friedman, Free to choose, London,
l'r,nguin Books, 1980,
:'r' C. Mongardini, op. cit., p. 309.
:ttt Ibidern, p. 317.
28
2S

,, 'ii
"
*!i
e',ffi
#-w
ffi
"'
a{
*et .!....
:lt
este retroscopic, cdutindu-gi noua epocd de aur in_
tr-un trecut ce nu mai poate fi reinviat. Tactica pe
care-o serveEte aceaste noua utopie nu este greu des_
cifrabilS : este criticat statul, cu birocralia Tui costi-
sitoare Ei cu amestecul s6u crescind in viala privatd,
pe1-tru a,fi prosldvit capitalismul Ei proprietaiea pri_
vatd, cu libera intreprindere sau mai birr" zis ,rpere-
nitatea 1or(.
-Dar noua strategie ideologicl a capitalismului im_
plicl qi un alt moment, mult mai iemnificativ : el
este ilustrat de ,,noua dreaptd(c din Fran{a. In acest
caz ni. se vorbegte deschis de noua strategie de con_
tracarare a avansului, devenit tradilional, aI stingii
intelectuale, de recuperare a unor pozilii mai dernilt
pierdute. Importantd este orientaiea declaratd spre
,,metapolitic((, spre universul axiologic, ansamblul
mediului cultural, adicd spre climatu-I spiritual care
inspird permanent politica qi modeleazd convingerile
qi comportamentele politice ale cetd{enilor. Coielatd
cu ceea ce semnalam a fi tipic pentrll noua filozo_
fie politi_co-juridicd din S.U.A. (iohn Rawls, philip
Nozick, James Buchanan), o strategie pentru ci, in:
tii, vizeaz6. un tel cu bdtaie lungi: ..restructurarea
spirituali a. societdtii civile(. in favoarea dreptei, pre_
S-atind instituirea posibild a unui regim auttritar. In
al.doilea rind, deoarece e vorba dJ un nou tip de
reideologizare, care pune in evidenld un fapt impor-
tant pentru viala politicd : insuficienta partidelor _
cel pulin in forma lor actuald
-
pentru ample ela-
bordri ideologice. $i, in fine, peniru cd aveh de-a
race cu o conEtientizare deosebitd a pozi{iei dreptei
in perspectiva istoricd cea mai largi : ,,noua dreap-
t5$ igi propune sd impund principiut inegalitdtii im-
potriva intregii tradilii a egalitdlii, indiferent de
_cine a fost sus{inutd (laici sau teologi) de doui mi-
ienii Ei mai bine. Se intenlioneazd-deci o ,,rccon-
strucfie(( ideologicd a vie{ii spirituale europenc prin
substituirea axului ei tradilional, progresist (.gali-
tatea
- in diferitele sale accepliuni) cu inegalit.atea
proclamati fdtiE qi indreptatd direct impol,iivir ori-
cdrei ideologii democratice. Filonul capitalist arl stra-
tegiei std in comunicarea substantiald ctr noul libe-
rrrlisrn prin proclamarea principiului,,egalitdfii qan-
r't.lor(', oarc, in {esdtura sociald a inegalitdlii de con-
rli(ii, a Ei generat inegalitatea sociali Ei economicd
(irnplicit gi politicd) specifici sistemului capitalist.
lirt,ir aEadar cum pretenliile dezideologiz5rii sint
riprrlbcrate chiar Ei in privinla afirmaliei unei pre-
tinse disparilii a tradilionalelor ,,drepte( Ei ,,stlngi(
rlin via{a politicd : ,,noua dreapt6( ne ofere criteriul
irccstei dichotomii in expresia sa cea mai directd gi
nrli cinicl : inegalitatea contra egalitelii. Aceasta ne
rlovedeEte cd ne afldm in fala unei noi strategii ideo-
logice a forlelor celor mai conservatoare ale capita-
lismului.
***
Tocmai din aceste motive prezentarea climensiunii
icleologice a vielii politice din capitalismul contem-
poran fdri o analizS, fie qi sumard, a rolului gindirii
politice marxiste gi, in plan mai larg, radicale Ei/sau
democratic-progresiste ar insemna o abatere de la ce-
rin{ele qtiin{ifice ale obiectivitSlii Ei ale integralitdlii
;i, prin aceasta, o denaturare a realitSfilor. Cu atit
mai mult cu clt, aga cum recunosc chiar qi reputali
icleologi burghezi, marxismul este nu numai o com-
ponenti influentd a peisajului ideologic din aceste
tirri, ci un adevdrat punct de reper in raport cu care
se constituie s.i evolueazd ideologia politicd burghez5.
Astdzi ,,nu existe nici o doctrind, nici un plan de re-
formd sociali, nici o conceplie despre fundamentul qi
scopurile puterii politice care sd nu se situeze, des-
chis sau implicit, in raport cu marxismul. Marxismul
constituie un fel de atmosferd difuzd de care gindi-
rea po iticd nu poate face abstnaclie. El aclioneazi
ca un revelator indispensabil pentru claritatea idei-
lor; firi el, acestea par condamnate si se detaqeze
de realitatea sociald('
-
scria cunoscutul politolog
francez Georges Burdeau, in al sdu Tratat de ;tiinfd
politicd..
Intr-adevdr, orice dezbatere sau discurs teoretic
privind ciile dezvoltdrii societdlii contemporane 9i,
31

intr-un sens mai larg, insuEi destinul omenirii nu nu-
mai cd nu poate omite marxismul, problematica Ei
soluliile sale, ci trebuie sd-l considere drept moment
esenlial de referin{d. Este revelatoare in,acest sens
sublinierea unui marxolog anticomunist, Robert
C. Tucker care, relevind impactul deosebit de pu-
ternic al radicalismului marxist asupra vielii sociale
contemporane, considera cd valoarea durabild a aces-
tuia std mai ales in ,,viitorologia( Iui. Referindu-se
la formele noi ale radicalismului poiitico-ideologic,
Tucker considerd cd qi in viitor, indiferent de noile
amalgamuri radicale ce se vor ivi, gindirea marxisti
va rdmine o influenld formativi asupra lor gi un pu-
ternic impuls induntrul lor ; pentru toli cei preocu-
pali de situalia umand, conchide Tucker, indiferent
de conceplia lo'r politicd, Marx va continua sd ofere
mesaje semnificative 37.
$i aceasta pentru cd mar-
xismul a fost in esenla sa o teorie Ei un program a1
revoluliei 38.
In acelaqi spirit, sociologul nord-american Eric
A. Nordlinger * considera cd sociologia politicd poate
fi caracterizatd un ,,dialog", pe parcursul unui se*
col, cu Marx, intrucit acesta a oferit ,rcea mai vi-
guroasi teorie.sociologicd care a fost schilatd vreo-
6u15rc 39.
_ Expresie spirituald a celei mai puternice miEciri
de innoire revolu{ionard din epoca noastrd, marxis-
rntrl in gcncral qi gindirea politici marxistd in spe-
,'iirl cxcicit:i o influenld tot mai largd Ei mai activl
irsupra constiintei gi practicii politice contemporane-
Cunoscutul teoretician politic Isaiah Berlin
ir scris Ei o biografie a lui Marx
-
suLilinia cd ide-
ilc lui Marx ,,rdmin cea mai puternici dintre forlele
irrtclectuale ce transformd, astdzi, necontenit' felul in
('irre gindesc Ei aclioneaza oamenii( 40. Audienla
,'rcsciridd a marxismului chiar in zone geografice
;i straturi sociale mai putin rec€ptive in trecut l-a
rlcterminat pe Raymond Aron se recunoascd, la rin-
rlul sdu, faptul c5, ,,invdtdtura lui Marx aparline
prczentului I inaiterent dacd eqti marxist sau anti-
inarxist, nu poli tdgldui cd tot mai multe milioane
tlc oameni invocd ideile lui Marx".
De fapt, epoca noastrd in genere Ei perioada post-
lrclici in special au adus elemente noi mai mult de-
lit. probante pentru creEterea inriuririi teoretice qi
praCtice a gindirii politice marxiste' Constituirea Ei
rlczvoltarea sistemului mondial socialist a reprezen-
1at prima gi cea mai importanti dovadd a veridici-
l itii gi eficienlei practice a gindirii marxiste. Dez-
voltarea organizatoricd a partidelor comuniste Ei
muncitoreqti, cregterea capacitdlii lor de a aplica in
rnod creator, in condiliile noi de o diversitate Ei ,r
complexitate mult sporite, principiile marxism-leni-
rrismului, reorientdrile descifrabile in programele gi
politica unor partide social-democrate Ei socialiste,
pdtrunderea marxismului in ideologia migcdrilor de
cliberare qi invocarea unei cdi socialiste de dezvolta-
re intr-o serie de tinere state independente, influenla
cxercitatd asupra programelor unor miEcdri antiim-
perialiste, democratice Ei progresiste, ca qi in orien-
tirile unor for{e sociale qi politice radicale plaseazi
marxismul
- ca teorie qi practici poiitici
-
in cen-
t,rul epocii noastre, transformindu-l in principala
for{d teoreticd qi politicd a procesului revolulionar
mondial.
40 I. Berlin, Karl Marr. His Life and Enuironment, Lort-
rlon (f.a.). p. 249.
37 Robert C. Tucker, The Marri,an Reuolutionary ldea,
New York, Norton, 1969, p. IX-XI.38 lbidem, p. 3.
1 Aqa cum atestd imensa literaturd politologicd, precum
qi lucrdrile ultimelor congrese mondiale ale A.I.S.p., apre-
cierea este valabild qi lpentru gtiinla politicd contemporand.
intrucit teoria politicd rnarxistd ,Ei concep{ia materialiste
despre istorie qi societate au determinat o certd reorientare
a politologiei in dernersurile sale metodologice qi in stra-
tegiile euristice qi explicative. Semnificativd apare in aceastd
privintd sublinierea cunoscutului sociolog britanic T. R. Bot_
tomore, care, deqi polernizeazd cu rnarxismul, recunoas;te :
,,nu cred cd vreodatd vorn epuiza re-valori,ficarea lui Karl
Marx" (T. B. Bottomore, Sociologg os Sociol Criticism,
l,ondon. 19,75. o. B4).
3e Eric a. Nordlineer (ed.), politics and, Soci,etg, trngle-
wood Cli,ffs (New Jersey), Prentice HaIl, 1970, p. B.
33

Apare, astfel, limpede infr.ingerea poziliilor celor
care au contestat, denaturat sau minimalizat marx-
ismul, forla sa teoreticd ;i eficienla sa practicd.
E deosebit de semnificativ faptul cd, teoreticieni
care Ei-au consacrat o viata strddaniei de a elabora o
alternativd teoretico-metodologici lamarxism sint
trevoili sd-qi recunoascd, intr-un fel sau altul, eqecr_rl.
Astfel, in lucrarea despre era tehnotronicd, profeso-
rul Zbigniew Brzezinski socoate cd marxisrnul a re-
prezentat ,,metoda cea mai perfeclionatd Ei mai sis_
tematica pentru a analiza dinamica evolu!iei sociale((.
Iar Raymond Aron, dupd ce in 1g55, denunlase mar-
xismul ca ,ropiu al intelectualilor(( qi lansase ofensiva
impotriva ,,miturilor(( sale, annnlincl
'sfirEitul
erei
ideologice6(, recunoEtea, in 1gtj9 qi 1gZB, falimentul
propriei teorii gi, corelativ, viabilitatea Ei ,,pereni-
tatea( marxismului 41.
Cind facem asemenea aprecieri trebuie sd tinern
seama insd gi de un fapt deosebit de important : ca,
sub raport politico-ideologic, clasa muncitoare clin
!6rile capitaliste nu este unita. Complexitatea proce_
selor economice qi social-politice contemporane ca Ei
inriurirea unor tradilii istorico-nafionale determini,
pe linga alte interese, perceplii inci diferite Ei elabo-
rdri ideologice neconvergente din partea fortelor po-
litice..Putem distinge, pe acest plan, tendin{e contra-
dictorii : pe de o parte, in cadrul partidelor'socialiste
Ei social-democrate se produc regrupdri qi lu6ri de
pozi{ii in sprijinul unor aborddri mai compatibile cu
spiritul de clasd, al unor atitudini anticapitaliste, le_
gitimate intr-un spirit apropiat socialismului qtiinfi-
fie, care imping spre colaborare cu comunigtii in
plan politic gi sindical. Pe de alti parte, se continud,
Ei, uneori, se adincesc pozifii social-democrate de de-
limitare netd fald de un program marxist de luptd
social-economicd gi politicd. Este chiar teoretiz-at;,i
necesitatea unei politici pragmatice, de orientare ,,de
la caz Ia caz(, de inaintare ,,pas cu pas.., lipsitd cle
perspectiva marilor opliuni axiologice fr:ndamentate
^{1
R. Aron, Rernarques su.r le ntturel d.ge irJeologique. irt
..Contrepoint", nr.'9/1973, p. 20,
rlt' r'ort<'r'piir mirt,crialisti u isloriei, clc t.coriir mar-
x ist,i il progrc.sului istoric. Se declard acreptarea
rlillcc:tic:ii, ca instrument euristic Ei refuzul materia-
lismr-rlui dialectic Ai istoric, in calitatea sa de concep-
li(' generala despre lume qi viafd, care este inlo-
ctril,, uneori, de ,,ralionalismul critic(( in filiera kan-
t irrrro-popperiand, proclamindu-se, in ultimd ins-
l;rn!4, inlocuirea revoluliei socialiste cu o aga-zisd
lt,volufie democratica. in numele deplqirii unilate-
rirlititlii se acceptd eclectismul, care, in f apt, in-
:;t'trmnd Ei renunlarea la dialecticda2.
Elaborarea unor platforme Ei programe politice co-
lnune care sd porneascA de la interesele reale, ime-
rliate gi de perspectivd, ale oamenilor muncii este de
o importan{d strategicd fundamentali pentru infdp-
trrirea unor transformdri sociale efectiv innoitoare
5i reprezintd calea ce poate conduce la o adevdratd
rcconciliere istoricd intre pa:tidele comuniste gi so-
cialiste, la intdrirea colabo:drii lor, in slujba propri-
ilor popoare.
Ar fi gregit, aEadar, sd ne inchipuim creqterea in-
littririi marxismului in lumea capitalismului contem-
poran ca un marq triumfalist gi liniar, lipsit de difi-
t'ttitd{i qi obstacole. Cu atit mai mult cu cit unele
<lin acestea vin uneori chiar din interiorul sdu. Se-
,'helele unor atitudini dogmatice Ei sectare au impie-
rlicat o vreme dezvoltarea creatoare a socialismului
ltiinlific in funclie de noile sarcini ce decurg din re-
alit5tile in schimbare ale capitalismului contempo-
ran, elaborarea unor platforme-program adecvate Ia
r:ondiliile specifice din fiecare !ard, dialogul princi-
pial, dar elastic Ei fertil cu alte forle social-politice
si curente de idei anticapitaliste qi antiimperialiste.
S-a incdlcat astfel o cerinld ce decurge din insdEi di-
alectica marxistd, prin esenla ei ,,criticd qi revolu{io-
rtarS(( : chezdqia caracterului gtiinlific al acestei ati-
a2 Yezi. de pild5, Georg Liihrs. Tl'rAlo Sarrazin, Frithjof
Spreer und Manfred Tietzel, mit einem Vorwort von Hel-
rttttt Schmidt, Kritischer Rationalismus und Sozicrl-demo-
r'rolie, Berlin, Blnn-Bad Godesberg, vol. 1(ed. II), 1975,
vrrl. 2, 7976.

tudini critice in teoria politicd std in extinderea ei
qi asupra discursului teoretic insuqi. Adic6, in fala
sentinlei suverane a practicii, concluziile, tezele, ge-
neralizdrile teoretice trebuie sI fie continuu
"-E
r_
date,_ corectate, perfec{ionate qi, prin uimare, nici-
odatd absolutizate, dogmatizate.
Ancorarea lucidd Ei atentd in realitd{ile specifice,
nalionale Ei internalionale, elaborarea creatoare a
cdilor celor mai adecvate pentru prornovarea inte-
reselor autentice ale maselor populare, - unitatea
consecventi dintre scopuri qi mijloace sint de naturd
sd asigure sporirea continud a inriuririi teoretice si
practice a marxisrnului. Teoria politici marxist'd
trebuie si se afirme ca teorie deschisd, dinamicd,
i-n continuS miqcare, ca Ei viala insdEi. Iar unitatea
dintre teorie qi practici, pe care marxismul a con-
sacrat-o _ca principiu fundar,rental al gnoseologiei,
dar qi al practicii revolulionare, trebule inteleasd
ca o unitate vie, dinamicd, un proces continuu, care
se produce Ei se re-produce necontenit pe trepte
mereu superioare, favorizind in aceeaqi mdsurd itit
,,congtientizarea(( practicii, cit Ei viabilitatea teoriei.
Acest spirit al marxismului
-
putem sublinia cu
deosebiti satisfaclie gi legitimi mindrie
- iqi gi-
segte o,magisti"al5 intruchipare in conceplia Ei prac-
tica politici a partidului nostru, in Proqramul- par-
tidului Cornunist Romdn de Jdurire a iocietdlii so-
cialiste multilateral dezuoltate si i.nai,ntare a Romd-
niei, spre comunism * aport notabil Ei apreciat la
sporirea influenfei marxismului in lume.
..
Din cele menlionate se poate desprinde, socotim,
cd_pretenfia,,dezideologizdrii(, a,,sfirqitului ideolo-
giilor( n-a fost decit o noud ideologie prin care s-a
incercat, de fapt, o modalitate diversioniste de aba-
tere a maselor muncitoare de la lupta 1or legitimi
anticapitalisti qi de contracarare a inriuririi cres-
cinde a marxismului. Invocarea, in zilele noastre, clb
cdtre doctrinarii capitalismului a,'reideologizdriis,
srrblinierca necesitdtii,,innoirii ideologice a capitalis-
mului( gi mai ales a improspdtdrii mijloacelor pro-
pagandistice de manipulare a conEtiinlei Ei conduitei
oamenilor sint dovada nu numai a falimentului unei
<loctrine diversioniste, dar gi a veridicitdlii aprecieri-
lor partidului nostru privind esenla strategiei ideo-
Iogice a capitalismului contemporan in noua fazl. a
t'rizei sale.
Ceea ce este, de asemenea, tipic pentru lupta ideo-
logicd din epoca contemporani este faptul cd ,rdefen-
siva istoricd( (fiind orinduire istoriceqte perimatd)
ir capitalismului se traduce printr-o concentratd qi
nesldbitd ofensivd ideologicd, ca mijloc esenlial de
('ompensare a inriuririi ideoiogiei revolu{ionare, prin
intermediul cdreia tinde sd-Ei salveze legitimitatea
5i s6-gi menlind influenla asupra maselor.
In aceste condilii, cum subliniazd documentele
noastre de partid, devine esen{ial ca pe tdrimul acti-
r:italii Ei luptei ideoiogice forlele progresului, ale so-
cialismului, sd nu se resemneze Ia o pozilie defen-
sivd, ci sd intdreascd Ei sd consolideze caracterul
ofensiv al acestei activitdli. Aceasta cu atit mai mult
cu cit alSturi de strategiile men{ionate in lupta ideo-
Iogici a capitalismului contemporan de ,,adminis-
trare a crizei(( qi tensiunilor sociale, se manifestd tot
mai vddit tendin{a de a renaEte unele elemente din
vechile arsenale ideologice, reac{ionare, antiumaniste
pentru a putea fi folosite impreund cu noile arme
ideologice elaborate.
,rNu trebuie sd trecem cu vederea
- sublinia to-
vardEul Nicolae Ceaugescu
- faptul ci pe plan in-
ternalional asistdm, in ultimul timp, la o reactivare
a celor mai negre forle ale reacliunii qi fascismului,
care, sub diferite forme, incearci sd reinvie practi-
cile Ei concep{iile retrograde, rasiste, atit in viala
ideologicl Ei politicd, cit gi in activitatea sociald din
diferite !dri" 4s.
a3 Nicolae CeauEescu, Rorndnia pe drumul construirii so-
cietdgii sociali,ste multiTateral deztsoltate, vol. 18, Bucuregti,
Uditura politicd, 1979, p. 690.
36
37

Lupta impotriva acestor conceplii este necesari
sub mai multe aspecte. ln primul rind, pentru cd ele
genereazi o atmosfera de instabilitate gi tensiune so-
cialS ;i politicd, ce se repercuteazd negativ asupra
climatului internafional. trle alimenteazd tendin{ele
politicii de forla qi submineazl pe cele orientate spre
destindere Ei inlelegere intre popoare.
Totodatd, asemenea concep{ii etll provocat intensi-
ficarea activitalii de ponegrire Ei denaturare a so-
cialisrnului, mergindu-se adesea pind Ia a se pune
sub semnul intrebdrii insdEi esenla socialismului, a
principiilor sale, a concep{iei revolnlionare despre
1ume.
,,Este necesar pteciza tovardqul Nicolae
Ceaugescu
-
ca propaganda noastrd sd fie mai activS
in acest domeniu, dind ripost6 atit in ce privegte po-
negrirea RomAniei (...) dar gi in ce priveqte proble-
mele generale ale socialismului, lupta impotriva for-
telor reacliunii gi fascismului pe plan internafional.
Sd ne angajdm cu toatd hotarirea pentru a demasca
asemenea incercdri Ei acfiuni, cu ajutorul faptelor,
cu intreaga forld a convingerilor qi concepliei noas-
tre revolulionare, socialiste !" 44
Nu trebuie uitat cd, pretutindeni, anticomunismul
se manifestd ca instrument in miinile reacliunii, ale
fascismr,rlui, a1e imperialismului, slujind politica de
clasi a acestora, dominalia Ei asuprirea altor po-
poare. in aceste conditii, lupta activ6, principialS, ne-
abdtutd impotriva concepiiilor reaclionare, de dreap-
ta, a oricdror idei retrograde, antiumaniste este un
imperativ pentru intreg frontul nostrlr ideologic.
Probleme ale
politice
T
evolufiei sistemelor
contemporane
aa lbidem, p. 691-691.

,,Societatea postindustriali" : intre prospectivX
qi apologeticX
Ovidiu Trdsnea
Mircea Stoica
Dacd, intr-o vremer strategia ideologici a imperia-
lismului era dominatd de tendinla de a prezenta ca-
pitalismul dezvoltat drept model unic, paradigmatic
al proceselor contemporane de ,,modernlzare( - in-
Lreaga. teorie a ,,marelui proces de modernizare((, ca
fr varrantele sale sectoriale gi, in primul rind, teo-
ria modernizdrii politice concentrindu-se si prezinte
rnai cu seami S.U.A. drept model pentru ldrile in
curs de dezvoltare
-
curind aceastd modalitate a
fost acuzatd de paseism sau arhaism, de orbire in
perceperea viitorului care invadeazd prezentul, de
cultivare a unei civitizalii care, cum se exprima Gas-
ton Berger, rimine retroscopicd cu incdpSlinare. Dar
nu denuntarea ,ratagamentului orb fald de vechile
ideologii qi vechile formule(( 1 a determinat reconsi-
derarea acestei strategii ideologice qi reorientarea
spre noi elabordri doctrinare. Ea a putut doar atrage
aten{ia asupra necesitSlii ludrii in considerare a unor
procese noi care au loc, cu deosebire, in infrastruc-
tura societilii, sub impactul nemijlocit al revoluliei
qtiinlif ico-tehnice.
1 Roger Cl6ment,. Vers une cirsilisati,on du futur, Pafis-
Montrtial, Bordas, L972, p. L0.
4t

Factorul cleterminant a fost, de bund seamd, infe-
legerea faptului ci o doctrind politicd ce nu oferi
(sau mdcar sugereazd) o deschidere prospectivd ntr
este suficient de operantd nici pentru prezent; cu
atit mai mult cu cit procesele revolutiei Etiinfifico-
tehnice pun probleme acute ce se cer rezolvate la
scari planetard. Aceste probleme sint departe de a
fi doar tehnice, in sensul propriu al termenului, ci
au dimensiuni sociale ample qi implicd noi instru-
mente gi solu{ii politice, care, la rinclul lor, pretind
refundamentdri in lumea valorilor.
$i astfel s-a ndscut congtiinla ,,ireductibilei nou-
t5!i( ce va caracteriza lumea de miine qi a posibiti-
tdlii convertirii crizei capitalismului intr-un nou vi-
itor. ca alternativS, fdtiEd sau mascatd, la socialism.
,.Noi nu sintem, cum se spune adesea, in fala unei
crize de civilizafie, ci in zorii unei civilizatii noi qi
diferite( 2. In acest spirit au fost zdmislite o serie
de doctrine ce-qi propuneau si
'recupereze
viitorul"
in lupta impotriva marxismului gi socialismului
-doctrine din familia cdro-a se distinge cea a ,,socie-
tdtii pcstindustriale((.
I. Pentru a in{elege mai deplin qi mai exact lo-
cul qi rolul doctrinelor ..societitii postindustriale( in
peisajul ideologic al capitalismului contemporan este
necesar sd apeldm la un complex de factori a clror
acliune conjr-igatd a condus la elabcrarea qi lansarea
lor. Altfel nu ne putem explica succesul Ei populari-
tatea termenului de ,.societate postindustrialS( in
dauna altor termeni, concurenfi, dar care desern-
neaz6, doctrine de aceeaEi facturd, cu aceeaqi fina-
litate apologetici gi cu un mod similar de a concepL
sensul dezvoltdrii sociale contempor.ane. Aqa cum
remarcd unii cercetdtori 3, in epocile resimtite ca
momente de crizd sau de instabilitate acutl oamenii
;rrr tcnclir-rfa dc a inventa neologisme pentru al carac]-
It'rizu ceea ce considerd a fi mari schimbdri in curs,
lil Ei cum, facind aceasta, ar putea preveni even-
Irralele primejdii legate de aceste rdsturnari.
lntr-adevdr, perioada ultimilor ani a fost foarte
lrogittd in asemenea neologisme in jurul cdrora s-au
!csut diverse doctrine social-politice despre prezent
$i viitor ; clintre toate insA cel care s-a impus qi
in jurul ciruia s-a constituit gi o teorie giobald, a
fost cel de ,,societate postindustriald(( *. El a devenit
semnificantul ,,noii ere'( spre care se indreaptd !d-
riie cele mai industrializate a1e lumii occidentale, in-
t,ruchipind calea de iegire din crizl. a capitalismului
;i pasul inainte spre o societate efectiv prospere,
mai stabiid qi mai dreapt6. Demistificarea acestor
iluzii menite s5. semene deruti este necesard cu atit
nrai mult cu clt in asemenea cazuri ,,inflalia verbal6"
linde sd ia locul analizei autentice.
Pentru a preveni de la inceput orice neinlelegere
si/sau exagerare trebuie sd precizim ci termenul cle
n,.cocietate postindustrialS( ca gi doctrina corespun-
zAtoare 1ui, incearca s5 rdspundi nevoii obiective de
in{elegere qi interpretare a proceselor sociale noi
pe care le provoach revolulia qtiin{ifico-tehnicS
(R.S.T.), dar in acelagi timp gi cerinle1or ideologice
ale capitalismului de a construi un model plauzibil
al societa{ii viitorului, care si se identifice cu trd-
sAturile capitalismului dezvoltat gi sd serveascS, tot-
odatd, de paradigmi Ei lei ldrilor in curs de dezvol-
tare. Asemenea concep{ii reflectd eforturiie ideolo-.
giei burgheze de a minimaliza dimensiunile crizei
pr.rterniee cu care se confruntd permanent capitalis--
mul contemporan qi de a da'o interpretare defor-
matd fenomenelor disfunclionale care, de fapt, con-
firmd epuizarea principaleior resurse ale orinduirii
capitaliste de a asigura progresLll social, incheierea
r,:lisiunii istorice a capitalismului qi necesitatea insta-
. Ca si in cazul aitor doctrine, sint asiduu cdutali, dacd
nu ,,str5mogii", mdlar ,,predecesori". $i astfel Daniel BeiI
irrrpinge originea expresiei ,.postindustrial5" pind la scriilc-
rul cnglcz Arthur J. Penty, care a utilizat-o in 1917.
2 Michael Poniatowski, Les chcir de I'espoir, paris, Gr.as-
set, 1970, p. 19.
3 Pierre-Andr6 Juiien, Pierre Lamcnde, Daniel I-atouche,
La soci4td post-industrielle: un concept uague et dctzgs-.
reur. in ,,Futurib1es", nr. T /1976. p. 309.
42
#

urerii unei noi orinduiri sociale. Interpretind unitra-
teral gi absolutizant aportul R.S.T. la dezvoltarea lu-
rnii contemporane, doctrinele,,societd{ii postindus-
triale(, ca qi alte conceptii similare, oscileazi intre a
inregistra muta{iile reale cele mai semnificative din
toate domeniile vielii sociale gi tendinla apologeticd
de a conferi acestor transformdri caracteristica de a
reprezenta un ,rnou curs(' al dezvoltdrii istorice, le-
gat de ,,perfec{ionarea(( laturii economice (in pri-
mul rind, tehnice) a capitalismului. Mai mult, ten-
dinlele de idilizare Ei apologeticd ii imping pe autorii
acestei ,rsocietSli( sA uite cd. extinderea sau prelun-
girea prezentului in viitor ar trebui sd insemne gi
multiplicarea problemelor actuale, augmentarea
contradicliilor sistemului gi nu numai pretinsa lor
disparilie miraculoas6.
Supozilia ce std la baza acestei construclii ideolo-
gice constituie o varianti optimistd a determinismu-
lui tehnologic, credin{a aproape irafional5 in gtiinli
Si tehnicd, transformarea lor in panacell. RIs-
pindirea acestei iluzii a fost posibild qi datorith
faptului cd
- in anii '60, cind s-au pus bazele aces-
tui tip de doctrini
-
g6nsgsinlele social-economice,
ecologice etc. ale dezvoltdrii R.S.T. in ldrile capita-
liste avansate nu se afirmaserd incd cu putere (nea-
jungind la punctul critic) Ei pdreau controlabile.
Acest lucru a uEurat, de asemenea, desconsiderarea
unui adevdr elementar : acela cd dezvoltarea qtiinlei
qi a tehnicii nu se realizeazd in vid, ci totdeauna in-
tr-un mediu sociai-politic concret, care-i influen-
leazd sau chiar ii determind orientarea gi de natura
cireia depind efectele sociale
-
largo-se7ls11 -_ slE
cuceririlor dobindite.
$tiinfa este consideratd
- in aceasti viziune de-
terminist-optimistd
-
ca o activitate obiectiv6 Ei
neutrd, aptd sd rezolve doar probleme qi nu sd pro-
ducd Ei altele noi. Este o viziune naivi care ignor6
faptul cd, prin sine ins6gi, Etiin{a tinde sd reproduch
funclionarea sistemului in cadrul cdruia se dezvoltd,
cu calitd{ile Ei defectele sale, neac{ionind automat cat
un instrument de transformare socialS majord.
Numiri porniud de la o viziunc gre$ite asupra 9ti-
irr{t,i qi a rela{iilor ei cu societatea se poate aiunge la
loncluzia, suslinuti de Daniel Bell, potrivit cdreia
irririntarea generald spre o societate postindustriald
itr presupune prezenla unor tot mai numeroase pro-
lrlcme comune in fala unor state diferitea; qi cum
crr fiecare an numdrul acestor ,rprobleme comune((
('regte, in timp ce contradic{iiie s-ar atenua, se
irjunge Ei la concluzia gtergerii treptate a deosebiri-
lrlr dintre sistemele social-politice opuse sau, alt-
l'cl spus, la inevitabilitatea convergentei 1or 5. Acea-
sta Componentd. pune, de asemenea, in lumind fina-
lit,atea
-politico-ideologici a doctrinei,,societSlii
postindustriale".
Aceste tendinte ideologice sint suslinute Ei de
ic'lentificarea eronatd a piogresului tehnico-Etiinlific
cu progresul economic Ei chiar cu progresul social
general. Este un procedeu tipic pentru concepliile
iieterminismului tehnologic. Teza dupi care dezvol-
tarea gtiinfifico-tehnicd este independenti de siste-
mul relaliilor socio-economice este, de asemenea' o
constanti a doctrinelor,,societSlii postindustriale'(.
ln aceastd perspectivd teoietici sint incorporate ele-
mente produse in cadrul altor teorii, cu deosebire ln
cea tehnocraticd, ce propune un model autoritar qi
trntidemocratic al raporturilor dintre qtiinld 9i poli-
tici, sem6nind iiuzia dispariliei bazei socio-econo-
rnice a conflictelor, in special a luptei de clasi.
Este unanim acceptatd ideea ci structura Ei dina-
mica societd{ii s-au modificat considerabil in de-
cursul ultimelor decenii sub impulsul transformdrii
qtiintei in fortd de produclie, prin aplicarea tot mai
intensd a cuceririlor gi descoperirilor Etiinlifice in
produclia materiald Ei in alte domenii. Dar nu este
mai putin adevdrat cd avintul contemporan aI Etiin-
1ei gi tehnicii produce efecte sociale contradictorii,
4 Daniel Bell, The Coming of Fost-Industriol Society,
Nerar York, Basic Books, L973' p. 119.
5 Vezi gi Ovidiu Trdsnea, Implicafiile politice ale doc'
tri,n.ei convergenfei sistemelor sociale opuse, in ,,Revista de
I ilozofie", nr. 211977.
45il
{
$
i:

acumulind gi premise pentru o posibild involu{ie ir
umanitSlii prin distrugerea echilibrului ecologic,
epuizarea resurselor energetice Ei de materii prirne
sau prin rdzboi termonuclear. Teoriile. ,,societdt"li
postindustriale(( se inscriu, sub aspectul finalitdtii, in
sfera acelor conceptii cai.e au incercat Ei incearcd sd
formuleze o aga-zisd ,,alternativd nemarxistd(. (cel
mai adesea, antimarxistl) lu problema perspective-
lor societdlii gi a efortului uman, fundamentat qtiin-
tific in conceplia revolulionarA a clasei muncitoare-
cle a fduri o societate mai bund gi mai cireaptd, co-
respunzdtoare aspiraliilor popoarelor de a se dez-
volta liber Ei independent, in ritm accelerat, de a va-
lorifica in folosul 1or resursele naturale Ei umane de
care dispun.
II. Termenul de ,,societate postindustrialds a fost
lansat de Daniel Bell in 1962, la Conferin{a de tra
Boston consacratd problemelor legate de schimbS-
rile sociale Ei tehnologice. ln 1964, el publica primir
incercar'e de elaborare conceptual5 6, care va fi 15r-
gitd gi aprofundati in alte lucrlri ulterioare, dintre
care cea mai reprezentativd este Aparilia societdlii
postindustriale (197 3) 7
.
AlSturi de BeIl, trebuie notatd gi contribu{ia auto-
rilor grupa{i in jurul revistei ,,Public Interest((, ca
Z. Brzezinski, R. Dahrendorf, V. R. Fuchs,
O. D. Duncan, precum gi a altora ca H. Kahn,
F. Emery qi E. Trist, care s-au strdduit sd-i argu-
menteze legitirnitatea gi dezvdluirea liniilor de evo-
Iulie a {5rilor capitaliste industrializate. In Europa,
cel care a incercat sd consacre aceastd teorie. intr-o
viziune adaptatd, a fost sociologul francez Alain
Touraine 8.
AEa cum am ardtat anterior, punctul cle plecare
al doctrinei il constituie un fenomen real, impactul
rlt"oscbit, rrl It.S.T. asupra vielii economice ;i so<:ial-
lroliticc crontcmporane, unele aspecte 9i procese noi
iiirrrl realmente surprinse in construcliile teo'retice
,rlt, adeptilor doctrinei. Dar, cum se va vedea, ele-
rrrt,ntele parlial veridice imp'licate sint coplegite de
r iciul teoretic fundamental al concepiiei 9i mai ales
rle tenden{iozitatea social-politica a doctrinei.
Daniel Bell considerd cd pot fi delimitate ,,cinci
rlirnensiuni sau atribute care, impreund, incheagd
('onceptul de societate postindustriald( e : dezvolta-
re:r economiei serviciilor ; predominanla r,,clasei(( spe-
cialiEtiior qi tehnicienilor ; importanla cunoaEterii
lcoretice ca sursd de inovatie qi de elaborare politicd
in societate; crearea unei noi tehnologii intelectuale;
posibilitatea unei cre;teri tehnologice autonome.
Clhiar clin aceasti 6numerare se remarci mistifica-
rea acliunii contradictorii a R.S.T. in capitalism, fa4r-
trrl cd acceleraren transformdrii structurilor sociale
s;i sporirea gradului lor de complexitate nu se fina-
'lzeaz. intr-un ansamblu funclional armonios, ci in-
tr-un conglomerat de elemente total sau par{ial blo-
cate, incapabiie sI se conformeze legilor de funclio-
,la.e, peniru ce aceste legi s-au perimat 9i au devenit
o stavili autentici in calea progresului. Pe de alti
prrr:te, efectele R.S.T. sint tratate prin generalizarea
experienlei istorice a unui numdr redus de state, in
zrfara consideraliei elementare ci existd o mare di-
r,ersitate de tipuri de organizare economicd qi so-
cial-politicd, de niveluri de dezvoltare, care concre-
lizeazl. diferen{iat consecin{ele qi tendinlele majore
aie revoluliei in Etiinld 9i tehnicS. Aprecierea conse-
cinlelor progresului tehnico-qtiinlific dupd modul
curn s-a manifestat in !5rile capitaliste dezvoltate $i
extrapolarea lor astlpra tutllror celorlalte state cre-
eazd o imagine deformati despre impactul R.S'T. in
socletatea contemporanS. Fdra sd negdm existenla
Lrnor consecinle globale ale R.S.T., se impune subli-
nlerea cd ele sint de fapt rezultatul unor multiple
r',onsecinte particulare, determinate de gradul de dez-
6 Daniel BeII, The Post-Ind,ustrial Societg, in Eli Gins-
berg (ed). Technologg and Social Change, ijew 'or.k and
London. Columbia University Press, 1964.
7 Daniei BeI1, ?he Coming of Post-Industrial SocieLq-
New York, Basic Books, 1923.
s Alain Touraine, La soci4td post-ittd"ustrielZe, paris, De-
nciel, 1969.
op. cit., p. 14 qi urm.
47
1r l)trniel 8e1l,

voltare a forlelor de produclie, de potenlialul mate-
rial, uman Ei Etiinlific de care dispune fiecare !ard"
de formele Ei conlinutul schimbului de valori mate-
riale qi spirituale practicat cu alte state,, de scopu-
riie Ei modalitS{ile de acliune preconizate cie clasa
conducdtoare din punct de vedere economic gi poli-
tic. Supradimensionind latura tehnico-gtiin{ificd a
societd!ii, doctrinele,,societa!ii postindustriale,, nu
constituie conceptii autentice ale transformdrii isto-
rice, ale dezvoltdrii sociale determinate de condilii
obiective. Ele formuleazd un raport nedialectic in-
tre general, particular gi singular in dezvoltarea so-
ciald, prin care identificd generalul abstract cu gene-
ralul concret; pe de altd parte, particularul (un anu-
mit tip de dezvoltare economicd, in spe{d cea capi-
talistd) este generalizat, extrapolat la scara intregii
dezvoitdri umane, ca unicd alternativi istoricd, ln
afara determindrilor social-istorice concrete. Doctr -
nele,,societd{ii postindustriale(( opereazi o adevdrati
hipergeneralizare a modelului pe care il propun, con-
siderindu-l drept singurul viabil Ei posibil, chiar
atunci cind iEi manifestd unele rezerve in ceea ce
priveEte posibilitatea transpunerii sale integrale in
realitate. Astfel, Daniel Be1l apreciazd propriul con-
cept de ,,societate postindustrialS( ca pe o prognozi
sociali al cirei obiect il constituie viitorul societS-
lilor industriale avansate 10
; autorul american indicd
drept sens al dezvoltirii in urmitorii 30-50 de ani
,,societatea onganizatd in jurul cunoaqterii qtiinti-
fice(, care are rolul de a ,rasigura controlul social
gi de a stabili direclionarea inovaliei Ei a schirn-
bdrii sociale('11. Corespunzdtor acestei direclionbri,
dezvoltarea in ultimele decenii ale secolului nostru
rezidd in transformarea ,,societdfii industriale( tn
,,societate pos;tindustrial6(, realizatd cu aportul de-
cisiv al,,cunoaEterii intelectuale" (Etiinlifice). Miq-
carea sociald. reald, multidimensionald qi interdepen-
dentd este restrinsd la aspectul perfeclionlrii teh-
10 lbidern, p.
11 lbidem, p.
rricc ir forfclor de produclie, iar mutafiile socitrl-
ylolitice sint tratate superficial, deformat' rupte dc
t'ondi{ionarea 1or obiectivd, econ'omici in primul
rind.
Extinzind analiza caracterizdrilor fdcute,,societ6lii
llostindustriale'(, unii autori 12 au identificat in scri-
crile adep{ilor acestor doctrine opt elemente prezen-
l,ate ca definitorii.
1) ,,societatea postindustriali( ar fi o societate a
ttbund.enfei. H. Kahn aprecia cd venitul pe cap de
locuitor ar fi de circa 50 ori mai ridicat decit in so-
cietatea preindustrialS 13. Se pretinde ci un mini-
mum de venit va fi asigurat tuturor qi ci principa-
lele ,,surse(( de sdrdcie tind de acum sd dispard'
Aceastd primi caracteristici a proiectului,,soc-ietdlii
postinduitriale( ne permite sd relevdm odatd mai
mult mecanismul concepliei de care ne ocupem' mo-
dul in care, pornind de la determindri reale (Ei, de
ce nu, dezira6ile) se ajunge la utopie, la apologia ca-
pitalismului contemporan. Prima remarcd se cere a
ii facuti in legitur5- cu predominanla viziunii canti-
tative, accentuind pe retinerea prioritard a elemente-
lor misurabile, de genul exprimirii progresului teh-
nic in cre$terea numerului de intreprinderi Ei a- ve-
niturilor. Sacrificarea laturii calitative, cuantifica-
rea excesivd conferi procesualitSlii sociale, in expre-
sia ei teoreticS, o dinamici linearS' in afara com-
plexitSlii sale autentice. Elaborat pentru a justifica
cregterea economicd ,,canceroas6((, in sine, specifici
societ5lii capitaliste mai ales in ultimele decenii, con-
ceptul de ,,so,cietate postindustriali( se vddegte a fi
desuet in contextul actualei crize globale a capita-
lismului, cind miturile ,,societilii de consum" qi ,,sta-
tului bundstS.rii generale(' s-au epuizat in confrunta-
rea necrulStoare cu agravarea contradic{iilor orindu-
irii bazate pe proprietatea privati asupra mijloace-
lor de produclie. Modelul consumatorist igi videEte
tot mai acut limitele, incapacitatea de a mai repre-
12 Pierre Andr6 Jutien, Pierre Lamonde, Daniel Latoucltr':,
<t1t. cit.
r3 II. I(ahn, A. Wiener, L'an 2A00, Paris, R. Laffont, 1968.9^
48 49

zenta o sursd de mobilizare a p:oduc{iei Ei confirmd o
datd mai mult aprecierile ca abundenta materiald in
sine nu genereaie o societate mai bund, mai umand,
ci se confundd cu un veritabil e;ec a1 personalitdlii.
llste cu atit mai stridenta cramponarea unor teore-
ticieni ai ,rpostindustrialismului(( de vechea mentali-
tate cantitativist-consumatoristi, a$a cLrm procedeazA
intr-un studiu recent H. I(ahn qi J. B. Phelps 1a. Re-
tinind ideea cregterii economice exponenfiale clrept
condilie obligatorie, universald a dezvoltarii prezente
Ei viitoare, fdcind abstraclie de dificultdlile econo-
mice mondiale Ei de profunzimea crizei economiei
capitaliste, cei doi autori definesc tipologia ,,econo-
miei superindustriale intre 1980 si 2000( in urm6to-
rii termeni : ,,Conceptul opost-industrial, se referd
aici doar la o viitoare economie foarte aftuentd (s ns.)
care va reuni nevoile sale indusiriale qi materiale cu
un foarte mic procent din forta sa de muncd Ei din
aparatul sdu economic gi social(.. Nu ideea unei soci_
etdli de mare randament productiv cu cheltuieli ma-
teriale gi umane minime este criticabild, ci persisten-
!a viziunii consumatoriste, a depaqitelor idei despre
o pretinsd ,,bundstare generald(., capabild sd neutra-
lizeze orice interese gi contradiclii de ordin economic,
social, politic Ei cultural, in cadrul unei orincluiri
efectiv scindatd in categorii polare, in virtutea for-
mei de proprietate privatd. In acelaEi timp, ,,supra-
saturarea(. economicd a societililor occidentale nu a
eliminat contrastele sociale qi sdrdcia, climpotrivd,
Ie-a amplificat, a creat o opozitie mai netd, clar Ei
mai complexS, intre delindtorii capitalului gi cei ce
sint supugi exploatdrii. Noua fazd. a crizei capita-
lismului contemporan probeazd justelea formuldrii
Iui Marx cd ,,profitul tqi salariul se afld in permanen-
!d intr-un raport invers" 15, care amplificd contras-
tele sociale. Dimensiunile gomajului, ajuns la cote
foarte ridicate in toate !5ri1e capitaliste industriali-
14 H. Ka-hn, J. B. Phelps. ?he
tures, in ,,Economic lrnpact", nr.
15 K. Nfarx, F. Engels, Opere,
politicS, 1959, p. 464.
zirtc, irrf lirtiit ;i corolarttl sittt, <'rc;tcrt'it pcrmitltcttl.it it
costului vielii, fiscalitatea excesivit ctc. rlclcriorcttzir
trluternic condilia vielii materiale a majoriliilii mem-
[.rrilor societ6!ii occidentale, accentueaza nemul!u-
mirea fa!6 de politica economice Ei sociala a bur-
gheziei.
2) Economia devine predominant terfiard., acestui
sector revenindu-i mai mult de 700/o din mina de lu-
cru.
3) Corolarui terlial este urbclnizarea; mai mult de
o6o7o din populalie va locui in mediul citadin. Am-
bele mutalii sint reale Ei, mai ales in cazul celei din-
tli, R.S.T. are un rol important in conturarea ei.
Predominan{a abordirii cantitative restringe insa
prea mult dimensiunile fenomenului qi estompeaze
trdsiturile sale negative, legate de inutilizarea ac-
centuatd a foriei de munci precum gi de caracterul
incd pronunlat spontan al urbanizdrii qi dezvoltdrii
urbane, cu consecinle serioase asupra condiliilor de
viali qi de locuit in zonele periferice ale marilor
oraqe.
4) Creg'terea rolului statului in reglarea pielelor
economice qi in orientarea tehnologiei qi a progresu-
iui gtiintific, pentru a evita consecinlele nefaste ale
laisser-faire-ului, deci o planificare sporitl Ei o biro-
cratizare sporitd, atenua;te insd printr-o mai mare
participare a cet5lenilor la principalele decizii' prin
imelioiarea Ei expansiunea re{elelor informalionale'
Ldrgirea func{iilor economice ale statului capita-
iist nu modificd esenla mecanismelor economice qi
sociale ale orinduirii ; ea este una din multiplele for-
rne de realizare
-
in condi{iile actuale
-
a scopu-
rilor fundamentale ale capitalismului, de oblinere a
profitului. Fdrd a cddea in tendinla simplificatoare,
pSgubitoare din punct de vedere euristic, de a con-
sidLra capitalismul monopolist de stat ca o simpld
osmozi intre organismele statale 9i structurile mo-
nopoliste, nu putem ignora cA sporirea rolului eco-
oomico-organizatoric al statului burghez se consti-
tuie ca un element important in ansamblul mijloace-
lor de adaptare a economiei capitaliste la unele din
<'crinlole dezrroltirii, ca un factor prin care econo-
Economic Present anil Fu-
1/1980, p. 15.
vol. 6, Bucuresti, Eclitura
5l

miile occidentale pot suporta unele din dificultdtile
cu care se confruntd. Se poate afirma cd, in prezent,
s-a. c-onturat o ,,noud agendd statald.(, substanlial di_
feritd de cea a,rstatului bundstirii generale((, i.,
"r""primeazS problemele referitoare la iaract6rui li-itatal resurselor naturale qi epuizarea lor rapidd, avan_
tajele dar gi pericolele tehnologiilor avansate, inde_
osebi in perturbarea serioas5 i raporturilor cu me_
diul- ambiant, proliferarea armame.ttulo" nucleare qi
posibilitatea utilizdrii lor intr-un nou conflict mon-
dial, amplificarea pesimismului privind capacitatea
guvernelor de a soluliona aceste probleme, gi irrd"o-
s_ebi incapacitatea lor de a asigura ritmuri ascen-
dente dezvoltlrii economice, de a contracara efi-
cient criza moral-spirituali, fenomenele de instrd-
inare, escaladarea ierorismului Ei a violen{ei etc.
Criza de incredere in societatea capitalistd, iot mai
larg prezentd in rindul diferitelo"
"1u."
gi categorii
sociale, se coreleazi cu o crizd a autoritdtii staTafe,
care, cu ioate eforturile depuse, nu poate decit si
se rezume la a administra criza, atitb timp cit nu
se acceptd gi nu se ia in considerare schimbiri radi_
cale in organizarea gi funclionarea societdtii. Ne_
putinla vechilor metode de a conduce ansamblul
social este recunoscutd, intre alfii, de Alvin Toffler
care acuzd ,,ordinea industriald( de a fi contribuit
la dezintegrarea societdlii gi a statului, la volatili-
zarea ,rconsensului.. ; rezultatul este identic : sis_
temele sociale nu mai pot fi stdpinite sub aspectul
i_nteracliunii lor 16.
Se poate afirma cd ne afGm la
distanle astronomice dL concep{ia statului ,,cleasu-pra claselor", pacificat gi paciiicator al intereselor
opuse, fird contradiclii fundamentale, irezolvabile,
capabil sI manipuleze voinla Ei conEtiinla celor din
subordinea sa. Realitdlile din {drile'"npituli*t" d"r_
voltate pun in evidenld faptul cd ,,revoiulia partici_
palionald( propovdduitd cle adeplii,,posiindustria_
lismului(( nu s-a realizat gi nici nu a"e-Ea.rse de rea_
lizare, deoarece manifestarea democratiei ca formd
_^^ffi Alvin_ Toffler, La troisidrne Dague,
1980, p. 485-487.
ir conclu<'crii societale Ei statale s-a redus in favoa-
lea metodelor autoritar-tehnocratice, iar fluxurile
informalionale depdqesc capacitatea de sintezA a ad-
ministra{iilor, fd.cindu-le incapabile sd elaboreze de-
ciziile in deplind cunoEtinld de cauzi 17. Deqi osci-
lcnzi intre o conceptie tehnocraticd, deci antide-
mocraticS. asupra conducerii sociale Ei recunoaEterea
rolului qi locului democraliei in sistemul social-sta-
tal, asocierea democraliei cu ,,consensult' indreptd-
!e;te aprecierea cd doctrinele ,,societdfii postindus-
triale(' escamoteazd caracterul contradictoriu al re-
laliilor politice caracteristice capitalismului, prezenla
si actiunea simultand a unor procese convergente
;i divergente, iar insistenla asupra dimensiunilor
,,conciliatoare(' a-le democraliei este orientati spre
justificarea aga-numitei,,dezideologizdri( qi,,depo-
Iitizdri" a societdlii capitaliste. In general, puterea
Ei delindtorii ei sint considera{i ca un ,,dat(', ca un
fapt ale cdrui origine $i cauzalitate nu pot fi expii-
cate qi stabilite cu exactitate. Chiar atunei cind
men{ioneazd caracterul inegal al distribuirii puterii,
teoreticienii'postindustrialismului'( nu analizeazl.
condilionarea sa, calitatea sa specifici de expresie
a raportului de forfe creat pe temeiul poziliei ine-
gale a claselor fald de proprietatea asupra mijloace-
lor de produclie.
5) Aparilia unei noi elite : clasele profesionale gi
tehnice. Aceastl elitd, aflatd in strinsi simbiozd cu
conducdtorii politici, este alcdtuitd din: a) persona-
lul qtiinlific (profesori gi cercetdtori de inalt nivel
din universitd{i gi centre de cercetare particulare qi
publice), b) ,,tehnicieni( (cei care aplici descope-
ririle, ca ingineri, statisticieni, medici etc.), c) ad-
ministratori publici gi priva{i, d) ,,profesionigti ai
culturii(. Oamenii de afaceri Ei industriagii pierd
o parte semnificativd din puterea Ei din influenla
Ior in profitul acestei noi elite.
Extrapolarea,,determinismului tehnologic(. speci-
fic doctrinelor,,societ6lii postindustriale( asupra
organizdrii qi conducerii sociale, asupra raportului
17 I<lcnt.52
Paris, Deno61,
53

Trasnea, Ovidiu - Confruntari in gandirea politica contemporana

Trasnea, Ovidiu - Confruntari in gandirea politica contemporana

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Trasnea, Ovidiu - Confruntari in gandirea politica contemporana

Similar to Trasnea, Ovidiu - Confruntari in gandirea politica contemporana (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (8)

Trasnea, Ovidiu - Confruntari in gandirea politica contemporana