Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Boala de reflux gastro esofagian

274 views

Published on

Cauze și tratament în cazul bolii de reflux gastro-esofagian

Published in: Health & Medicine
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Boala de reflux gastro esofagian

  1. 1. Dr. Cătălin Boghean © 2014 | www.catalinboghean.ro 1 Regimul igieno-dietetic în boala de reflux gastro- esofagian Regimul igieno-dietetic în boala de reflux gastro-esofagian Stilul de viață pe care îl avem ne conduce automat și la un stil de alimentație incorect. Mâncăm pe fugă, de cele mai multe ori când apucăm și eventual cât mai mult ca să nu mai ”pierdem” timp cu o altă masă. Ne întindem imediat după ce am mâncat sau ne reluăm brusc activitățile. Referindu-mă la boala de reflux gastro-esofagian voi menționa câteva aspecte ale regimului igieno-dietetic pe care să le avem în vedere în cazul în care suferim de aaceastă afecțiune. Boala de reflux gastro- esofagian este o afecțiune digestivă cronică cauzată de întoarcerea (refluxul) conținutului gastric (acid, bilă, alimente) în esofag producând iritația mucoasei cu inflamație care duce la eroziuni sau chiar ulcerații. Adesea acest reflux este permis de către funcționalitatea incorectă a sfincterului esofagian inferior (mușchi circular situat între esofag și stomac). În mod normal acest sfincter este închis și se deschide pentru câteva secunde în momentul în care bolul alimentar trece din esofag în stomac. Afecțiunea apare atunci când acest sfincter se deschide în alt moment decât cel al înghițirii și se menține deschis mai mult decât trebuie. Această disfuncție este cauzată, în cele mai multe cazuri, de un stil de viață incorect.
  2. 2. Dr. Cătălin Boghean © 2014 | www.catalinboghean.ro 2 Cum știm că suferim de reflux gastro-esofagian? Diagnosticul se pune în principal pe baza simptomelor. Investigațiile de specialitate includ endoscopia digestivă superioară (cu sau fără prelevarea de biopsie), monitorizarea pH-ului esofagian timp de 24 de ore (pH-metria esofagiană), examen radiologic baritat, manometrie esofagiană. Cum se manifestă boala? Simptomul caracteristic afecțiunii este pirozisul (senzație de arsură retrosernală inferioară, care poate urca și până la baza gâtului), cauzat de prezența conținutului gastric acid în esofag. Regurgitația (revenirea alimentelor din stomac sau esofag în cavitatea bucală, neînsoțită de senzație de vărsătură), disfagia (dificultate la înghițire), odinofagia (durere la înghițire), sughițul, senzația de nod în gât, răgușeala, disfonia, eructația (zgomot caracteristic provocat de eliminarea gazelor din stomac spre esofag și cavitatea bucală), greața, tusea uscată, halena reprezintă alte simptome întâlnite frecvent în boala de reflux gastro-esofagian. Care sunt cauzele bolii și ce putem face? Cauzele acestei afecțiuni sunt multiple și includ: hernia hiatală (ascensionarea porțiunii superioare a stomacului prin hiatusul diafragmatic al esofagului), obezitatea, sarcina, consumul de medicamente care produc relaxarea inadecvată a sfincterului esofagian inferior, afecțiuni pulmonare manifestate prin tuse, prezența unor tumori la nivelul stomacului sau esofagului etc. Excluzând cauzele mai sus menționate, boala de reflux gastro-esofagian poate să apară și pe un teren perfect sănătos însoțit însă de un stil de viață inadecvat. Recomandări pentru modificarea stilului de viață în prevenirea și, în cazuri necomplicate, tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian: – evitarea meselor abundente (de preferat e să avem trei mese principale cu două gustări intercalate); – ridicarea de la masă înainte de a avea senzația de plenitudine;
  3. 3. Dr. Cătălin Boghean © 2014 | www.catalinboghean.ro 3 – evitarea consumului excesiv de grăsimi, cafea, ciocolată, ceaiuri concentrate, băuturi carbogazoase, citrice, tomate, condimente,mentă, ceapă, usturoi etc. Acestea reprezintă excitanți care fie stimulează secreția gastrică, fie scad în mod direct pH-ul. – renunțarea la fumat și la consumul de alcool (relaxează sfincterul esofagian și scade pH-ul); – consultul medical în vederea schimbării medicamentelor care acționează la nivelul musculaturii sfincterului esofagian inferior (ex.: miorelaxante, somnifere, medicație cardiacă) sau la nivel gastric prin stimularea secreției acide (ex.: antiinflamatoare); – evitarea decubitului dorsal sau adoptarea unei poziții orizontale cu cel puțin 2 ore după masă; – evitarea activităților sau condițiilor care cresc presiunea intra-abdominală precum: aplecatul imediat după masă, ridicatul greutăților, purtarea hainelor strâmte, constipația etc.; – în timpul somnului, jumătatea superioară a corpului trebuie să fie mai sus decât cea inferioară pentru a permite gravitației să intervină la golirea conținutului gastric; – scăderea în greutate. Chiar și în cazul unui regim igieno-dietetic bine respectat, această afecțiune persistă. Sub îndrumarea medicului, administrarea de medicamente care reduc sau scad aciditatea gastrică (antiacide, inhibitori ai secreției gastrice), medicamente care acționează direct pe musculatura sfincterului esofagian sau pe musculatura gastrică (prokinetice) sau protectori de mucoasă aduc rezultate foarte bune. În cazuri severe se poate recurge și la tratamentul chirurgical, deși mult mai agresiv, prezintă ultima opțiune în cazul în care celelalte nu au funcționat (ex. fundoplicatura Nissen). Sursa foto: www.sfatulmedicului.ro

×