Proiect clasa a10a biologie sistemul locomotor Contine materia sintetizata si imagini

1. FIZIOLOGIA SISTEMULUI
LOCOMOTOR
Delia Gorgan – 30 mai 2020

2. CUPRINS
I. Introducere
II. Sistemul osos
III. Rolul sistemului osos
IV. Noțiuni elementare de igienă și patologie
V. Sistemul muscular
VI. Noțiuni elementare de igienă și patologie

3. I. INTRODUCERE

4. Oasele, articulațiile și
mușchii intervin în
realizarea oricarei mișcări a
corpului nostru.
Legate între ele prin
articulații, oasele sunt puse
în mișcare sub acțiunea
unei forțe active
reprezentată de mușchii
care se contractă.

5. STIAȚI CĂ...
Aproximativ 300 de muschi
scheletici sunt utilizați pentru
a ne menține corpul într-o
poziție verticală stabilă?

6. MUȘCHII AGONIȘTI ȘI MUȘCHII ANTAGONIȘTI
Mușchii nu acționează
independent, ci coordonat, în
echipă.
Majoritatea mișcărilor sunt
realizate prin actiunea comună
a unei perechi sau a unei
grupări de mușchi principali
numiți agoniști.
Mușchii agoniști sunt mușchii
cu o contracție simultană.
Opuși agoniștilor sunt mușchii
antagoniști care lucrează
alternativ (un muschi se
contractă, iar celălalt se
relaxează).

7. Un exemplu de muschi
antagonisti sunt mușchii
brațului, bicepsul și tripcesul
în mișcarea de flexie de
aducere a antebrațului pe
braț. Bicepsul se contractă,
iar tricepsul se relaxează. În
miscarea de extensie,
actiunea acestor mușchi este
inversă.

8. Mersul, mișcare complexă,
specifică ființei umane,
ființă bipedă, se realizează
prin acțiunea combinată a
mai multor grupe
musculare și articulații. În
timpul mersului, centrul de
greutate trece alternativ de
pe un picior pe altul. Doar
una dintre tălpi atinge
solul preluand astfel
întreaga greutate a
corpului nostru.

9. V-ați întrebat vreodată cum
poate un mușchi prin
contracție să deplaseze
oasele unele față de altele?
Mișcările initiate de muschi
sunt realizate conform
legiilor pârghiilor mecanice.
În organismul uman sunt
întâlnite toate cele trei
tipuri de pârghii de ordinul
I, II și III.

10. PARGHIA DE ORDINUL I
Este întâlnită în funcționarea
articulației craniului cu coloana
vertebrală.
Punctul de sprijin este reprezentat de
articulația dintre craniu și coloana
vertebrală.
Forța activă este reprezentată de
mușchii gâtului care se contractă.
Punctul de aplicare a rezistenței fortei
pașive este dat de greutatea oaselor
feței.

11. PÂRGHIA DE ORDINUL II
Este întalnită în funcționarea
articulațiilor piciorului în poziția
stând pe vârfuri.
Punctul de sprijin este reprezentat
de degete.
Forța activă este reprezentată de
mușchii gambei.
Punctul de aplicare a rezistenței
forței pașive este dat de greutatea
oaselor piciorului.

12. PÂRGHIA DE ORDINUL III
Este întalnită, de exemplu, în
funcționarea articulației cotului.
Punctul de sprijin este reprezentat de
articulația dintre osul brațului și
oasele antebrațului.
Forța activă este reprezentată de
mușchii brațului.
Punctul de aplicare a forței pașive
este dat de greutatea oaselor
antebrațului.
Articulațiile mobile dintre oasele
membrelor, în majoritatea
mișcărilor, funcționează dupa
principiul parghiilor de ordinul III.

13. II. SISTEMUL OSOS

14. SCHELETUL
Sistemul osos este alcătuit din totalitatea
oaselor care intră în componenta organismului.
sistemul osos reprezintă partea pasivă a
sistemului locomotor care realizează mișcarea.
Oasele legate între ele prin articulații
formeaza scheletul.
În funcție de regiunile corpului scheletul se
clasifică în:
a. scheletul capului
b. scheletul trunchiului
c. scheletul membrelor.

15. NEUROCRANIUL
sau cutia craniană
Este format din 8 oase late care
adăpostesc encefalul, din care:
a. 4 sunt neperechi: osul frontal
(al fruntii), oasele etmoid și
sfenoid asezate la baza cutiei
craniene, osul occipital (al cefei)
b. 2 perechi: oasele temporale
(ale tamplelor) și oasele parietale
(ale boltii craniene)
Este format din 14 oase, din
care:
a. 2 neperechi: osul vomer,
osul maxilarului inferior
(mandibula)
b. 6 perechi: oasele maxilare,
palatine, nazale, lacrimale,
zigomatice, cornetele nazale
inferioare
VISCEROCRANIUL
SCHELETUL CAPULUI
este format din 22 de oase și cuprinde:

17. COLOANA VERTEBRALĂ
Este formata din 33-34 vertebre
articulate prin discurile intervertebrale.
Cuprinde 5 regiuni:
a. cervicală (formata din 7 vertebre),
b. toracală (formata din 12 vertebre),
c. lombară (formata din 5 vertebre),
d. sacrală (formata din 5 vertebre),
e. coccigiană (formata din 4-5
vertebre reduse).
SCHELETUL TRUNCHIULUI
cuprinde coloana vertebrala, coastele și sternul.

18. Prezinta 4 curburi fiziologice:
a. lordoza cervicală
b. lordoza lombară, cu
convexitatea dispusă posterior
c. cifoza toracală
d. cifoza sacrală, cu concavitatea
dispusa posterior
COLOANA VERTEBRALĂ

19. COASTELE
Sunt in numar de 12 perechi. Sunt oase
lungi și se împart in:
a) coaste adevarate (primele 7 perechi,
de la I la VII) care se articuleaza direct
cu sternul prin cartilajele costale proprii
b) coaste false (urmatoarele 3 perechi, de
la VIII la X) care se articuleaza indirect
cu sternul prin cartilajele celei de a 7 a
coaste
c) coaste flotante (ultimele 2 perechi) de
la XI la XII, care nu se articuleaza cu
sternul

20. STERNUL
Este osul pieptului, os lat
alcatuit din:
a. corp,
b. manubriu
c. apendice xifoid.
Se articulează cu claviculele și
primele 7 perechi de coaste.

21. SCHELETUL MEMBRELOR SUPERIOARE
Leaga oasele membrelor superioare de
scheletul trunchiului. Este formata din
omoplat (scapula) și claviculă.
SCHELETUL MEMBRELOR
este format din scheletul centurilor și scheletul
membrelor propiu-zise
CENTURA SCAPULARĂ
SCHELETUL MEMBRULUI LIBER PROPIU ZIS
a. scheletul brațului (humerus)
b. scheletul antebrațului (radius și cubitus)
c. scheletul mâinii (8 carpiene, 5 metacarpiene și 14
falange)

22. SCHELETUL MEMBRELOR INFERIOARE
a. scheletul coapsei (femur)
b. scheletul gambei, peroneul (tibie și
fibula)
c. scheletul piciorului (7 tarșiene, 5
metatarsiene și 14 falange)
d. rotula (patela), osul genunchiului
CENTURA PELVIANĂ
Leaga scheletul membrului inferior de cel al
trunchiului. Este formata din 2 oase coxale, care
impreuna cu osul sacrum și coccisul formeaza
bazinul.
SCHELETUL MEMBRULUI LIBER PROPIU-
ZIS

23. În viata intrauterină (pană în luna a
II-a) scheletul embrionului este abia
schițat și este format din țesut
conjunctiv de consistență
membranoasa sau cartilaginoasă.
Dupa aceasta data și după nastere
acest țesut suferă procese de
oșificare (osteogeneză) care constă
în înlocuirea țesutului vechi
conjunctiv cu țesut osos nou.
Creșterea oaselor depinde de o
serie de factori endocrini
(hormoni hipofizari, tiroidieni,
sexuali), vitamine (A,C,D) și de
o alimentație bogată în calciu
și fosfor.
Oasele cresc atat în lungime
cât și în grosime.

24. CREȘTEREA ÎN LUNGIME
Este mai evidentă la oasele lungi
(femur, tibie, radius).
Se realizează cu ajutorul
cartilajelor de crestere care
asigură formarea de țesut osos
nou spre diafiză prin osificarea
endocondrală.
Caracterizează toate formele
de oase.
Se realizează prin activitatea
periostului care asigură
formarea de tesut osos nou
de la exteriorul către interiorul
osului prin osificare de
membrană.
CREȘTEREA ÎN GROȘIME
CRESTEREA ÎN LUNGIME ȘI GROȘIME A
OASELOR

25. III. ROLUL SISTEMULUI OSOS

26. Sistemul osos îndeplinește funcții importante
pentru viața organismului.
a. asigură poziția bipedă a omului
b. dă formă caracteristică corpului
c. reprezintă locuri de inserție pentru muschi
d. formează cavități de protecție:
• cutia craniană (adapostește encefalul)
• canalul vertebral (adapostește măduva
• cutia toracică (adapostește inima, plămânii și
vasele de sânge importante),
• bazinul (adăpostește organe ale sistemului
digestiv, excretor și reproducător)
e) constituie depozit de
săruri minerale
f) prin măduva roșie
contribuie la formarea
elementelor figurate
ale sângelui
g) oasele reprezintă
parghiile cu rol in
mișcare.

27. IV. NOTIUNI ELEMENTARE DE
IGIENA ȘI PATOLOGIE

28. NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA ȘI
PATOLOGIE
Sunt cauzate de:
a. suprasolicitări în timpul
unor activitati
b. încălțăminte strâmtă
c. statul îndelungat în
picioare
d. ținuta incorectă a
corpului timp îndelungat
CIFOZA
Este caracterizata
prin accentuarea
curburii toracale a
coloanei vertebrale.
Cauza este ținuta
incorectă a corpului.

29. Apare în timpul
cresterii oaselor,
deoarece nu se
formează bolta
piciorului, contactul
piciorului se face pe
toată talpa.
Cauzele sunt statul
în picioare timp
îndelungat și
folosirea unei
încălțăminte
necorespunzătoare.
SCOLIOZA LORDOZA
Constă în devierea laterală
a coloanei vertebrale,
rezultatul fiind o așimetrie
a trunchiului, caracterizat
prin ridicarea unui umăr și
coborârea celuilalt.
Cauza este poziția
incorectă a corpului.
Este caracterizată
prin accentuarea
concavității curburii
lombare a coloanei
vertebrale.
PICIORUL PLAT

30. FRACTURILE
Fractura constă în ruperea sau fisurarea
oaselor și pot fi închise sau deschise.
În cazul fracturilor închise, pielea ramane
intactă
În cazul fracturilor deschise, sunt afectați
mușchii și pielea, iar capetele osului ies la
exterior.
Cauzele sunt politraumatisme și accidente.
Se manifestă prin dureri, echimoze
(vânătăi), deformarea și scurtarea regiunii.

31. ENTORSELE
Se caracterizează prin întinderea sau
ruperea ligamentelor dintr-o
articulație.
Sunt cauzate de mișcări bruște,
necontrolate și traumatisme.
Se manifestă prin dureri locale,
echimoze și umflături ale articulației.

32. LUXATIILE
Se caracterizeaza prin dislocari ale
elementelor componente ale unei
articulatii, in special a suprafetelor
osoase articulare.
Luxatiile pot fi:
a. luxatii traumatice, datorate unui
traumatism (de exemplu căderea pe
cot poate produce luxația umărului)
b. luxatii patologice, datorate unor
infecții
c. luxatii congenitale, indivizii se nasc cu
ele

33. PREVENIRE
Regimul alimentar rațional adecvat particularităților
de vârstă, exercițiile fizice, odihna pasivă, somnul,
evitarea factorilor de risc sunt condiții esențiale
pentru menținerea stării de sănătate a sistemului
locomotor.
Alimentația echilibrată în perioada de creștere
trebuie să cuprindă pe langă alte componente
esențiale și sărurile de calciu și fosfor care dau
duritate oaselor. Vitaminele A și D au rol important
în procesele de creștere și dezvoltarea organismului.
Vitamina D sau vitamina antirahitică favorizează
absorbția calciului și a fosforulului întreține sănătatea
oaselor stimulează creșterea și remodelarea osoasă.

34. V. SISTEMUL MUSCULAR

35. MUȘCHII
Sistemul muscular este alcatuit din totalitatea muschilor
care intra in alcatuirea organismului.
Mușchii sunt de trei tipuri:
a. mușchi striați, care se prind pe schelet și de aceea se
mai numesc și mușchi scheletici
b. mușchi netezi, care se gasesc în peretii organelor
interne și se mai numesc mușchi viscerali sau ai
organelor interne
c. mușchi striați de tip cardiac, adica muschiul inimii,
miorcardul
Mușchii scheletici fomează peste 40% din greutatea
corpului. Numărul mușchilor scheletici este de peste 500.
Dupa regiunile corpului, mușchii sunt grupati în:
a. mușchii capului
b. mușchii gatului
c. mușchii trunchiului
d. mușchii membrelor.

36. MUȘCHII MIMICII
Au rol in determinarea expreșiei
fetei (mimica) și sunt urmatorii:
a. mușchiul frontal
b. mușchiul occipital
c. mușchii grupați in jurul
orificiilor nazale, orbitale și
auditive
Intervin in actul masticatiei
(proces mecanic de marunțire
și fragmentare a alimentelor)
și sunt urmatorii:
a. mușchii maseteri
b. mușchii temporali
MUȘCHII MASTICATORI
MUȘCHII CAPULUI
sunt reprezentați de mușchii mimicii, mușchii
masticatori, mușchii limbii și mușchii extrinseci ai
globilor oculari.

37. MUȘCHII LIMBII
Sunt 4 drepti și 2 oblici:
a. mușchii drept superior și
drept inferior
b. mușchii drept intern și
drept extern
c. mușchii oblic superior și
oblic inferior
MUȘCHII EXTRINSECI
AI GLOBILOR OCULARI

39. MUȘCHII GÂTULUI
Au rol in miscarile capului și
sunt reprezentati de urmatorii
muschi:
a. mușchiul pielosul gatului
b. mușchii
sternocleidomastoidieni

40. MUȘCHII SPATELUI ȘI
CEFEI
a. mușchii trapezi
b. mușchii dorsali
a. mușchii pectoral
b. mușchii dințați
c. mușchii intercostali
d. diafragma (mușchiul
respirator care separa
cavitatea toracica de cea
abdominală)
MUȘCHII TORACELUI
MUȘCHII TRUNCHIULUI
sunt reprezentati de mușchii spatelui și cefei,
mușchii toracelui și abdomenului
MUȘCHII ABDOMENULUI
a. mușchii drepti
abdominali
b. mușchii oblici interni
c. mușchii oblici externi

43. MUȘCHII MEMBRELOR SUPERIOARE
biceps și triceps brahial
mușchii flexori și extensori ai
degetelor
MUȘCHII MEMBRELOR
sunt reprezentati de mușchii membrelor
superioare și cei al membrelor inferioare.
MUȘCHII UMARULUI
MUȘCHII BRATULUI
MUȘCHII ANTEBRATULUI
deltoidul
mușchii pronatori și supinatori ai antebrațului
MUȘCHII MÂINII

45. MUȘCHII MEMBRELOR INFERIOARE
a. mușchii triceps sural alcatuiti din mușchii
gemeni (gastrocnemieni) și solear
b) mușchii flexori și extensori ai
degetelor
c) mușchii pronatori și
supinatori a piciorului
MUȘCHII ARTICULATIEI COXO-FEMURALE
fesierii
MUȘCHII COAPSEI
a. mușchii croitor și cvadriceps femural (pe
partea anterioara a coapsei)
b. mușchii biceps femural (pe partea
posterioara a coapsei)
MUȘCHII GAMBEI
MUȘCHII PLANTEI
(LABA PICIORULUI)
mușchii flexori și extensori ai degetelor

47. VI. NOTIUNI ELEMENTARE DE
IGIENA ȘI PATOLOGIE

48. CAUZE
Oboseala musculară este
cauzată de o activitate fizica
dezorganizată și stres;
scăderea randamentului
energetic, acumularea de
acid lactic, lipsa oxigenului,
scăderea substanțelor
macroergice (ATP) și a
glucozei la nivelul plăcii
motorii.
Se manifesta prin dureri
musculare, scăderea forței
și excitabilitătii musculare,
disparitia fazei de relaxare
și instalarea contracturii
musculare.
SIMPTOME
OBOSEALA MUSCULARĂ
PREVENIRE
Se previne prin dozarea efortului muscular,
evitarea sedentarismului, tratarea unor boli
endocrine și adoptarea unui stil de viața
echilibrat.

49. CAUZE
Întinderile și rupturile musculare
sunt cauzate de eforturi
musculare intense (frecvente la
sportivi). Întinderea musculara
este produsă de contracția
excesivă a muschiului, peste limita
de elasticitate. Ruptura musculara
este produsă de ruperea
mușchiului sau a tesutului
conjunctiv adiacent.
Se manifesta prin dureri
locale, echimoze și
tumefierea zonei afectate,
varsături și colaps in cazuri
grave.
SIMPTOME
ÎNTINDERI ȘI RUPTURI MUSCULARE
PREVENIRE
Se poate preveni printr-un regim de viata
echilibrat, repaus și tratament chirurgical in
cazuri grave.

50. BIBLIOGRAFIE
http://bacbioro.weebly.com/sistemul-osos.html
http://bacbioro.weebly.com/sistemul-muscular.html
https://www.slideshare.net/OctavianRusu4/sistemul-
muscular-prezentare-powerpoint-69314444
http://www.taekwondowtf.ro/wp-
content/uploads/2015/09/anatomie_instructori_2015.pd
f
https://www.youtube.com/watch?v=nvOPIa3PWdk
https://www.youtube.com/watch?v=Ipa29VmwkM4

51. SFÂRȘIT! MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!