2. Reprezintă afectarea ţesutului cerebral prin apariţia unei
leziuni consecutive unui accident neurologic localizat,
cu simptome ce durează mai mult de 24 de ore.
1.Accidentul vascular cerebral ischemic (numit şi infarct
sau ramolisment cerebral) apare când un vas de sânge
este astupat de un tromb (cheag format la nivelul acelui
vas) sau embol (fragment dintr-un cheag aflat undeva în
sistemul sanguin, care a fost mobilizat de viteza
sângelui, prin artere, arteriole, către teritoriul cerebral).
Se mai poate produce şi datorită îngroşării peretelui
intern al vaselor de sânge prin depunerea de colesterol
(ateroscleroză).
3. Accidentul vascular cerebrale hemoragic se datorează
apariţiei unei cantităţi de sânge în ţesutul cerebral,datorită unui
puseu de tensiune arterială care forţează vasul de irigă acel
ţesut şi îl fisurează, a unor malformaţii vasculare deja
existente (aşa cum sunt: anevrismul, angiomul), a unor
tulburări de colagulare sau a unui tratament cu medicamente
anti-coagulante.
Ca simptome, apar: paralizia unei jumătăţi de corp
(hemiplegie), tulburări de vorbire şi percepţie a realităţii,
reducerea câmpului vizual, tulburări de sensibilitate, paralizia
unor nervi cranieni, asimetrie facială, tulburări de personalitate,
toate în funcţie de teritoriul unde s-a produs accidentul vascular.
4. Diagnosticul se pune pe baza simptomelor, a
examinării enurologice şi a investigaţiilor:
tomografie cerebrală, RMN – pentru a preciza
dacă este accident ischemic sau hemoragic.
Se mai pot adăuga analize de sânge, EKG,
ecografie cardiacă şi pe eco-Doppler carotide,
puncţie lombră, arteriografie.
5. Tratamentul se instituie rapid, în spital. Se
urmăreşte în primul rând asigurarea funcţiilor vitale
ale bolnavului şi reducerea sau stoparea extinderii
leziunii cerebrale. Uneori este necesară o intervenţie
neuro-chirurgicală. Pacienţii ieşiţi din criza
neurologică au apoi nevoie de recuperare fizică
(kinetoterapie, electrostimulare, masaj, ergoterapie),
reeducare senzorială şi a vorbirii.
6. Se pot preveni recidivele prin tratarea
corectă a hipertensiunii arteriale, a
hipercolesterolemiei, a unui diabet, dar mai
ales suprimarea fumatului şi combaterea
sedentarismului. Nu întotdeauna se obţin
rezultate egale şi mulţumitoare în ceea ce
priveşte recuperarea deficitului motor şi a
celui intelectual.
7. Uneori, în cazul accidentelor
vasculare cerebrale provocate de un
embol, pacienţii urmează în mod
continuu un tratament antiagregant
plachetar – aspirina sau un anti-
coagulant -, cu control periodic al
analizelor de sânge.
8. Nume: Dobriceanu Gheorghița
Domiciliu: Băile Olănești, județul Vîlcea, strada Sub Coastă, nr 4
Vîrstă: 60 de ani
Motiv: Accident Vascular Cerebral
Simptome: Corpul striat (nucleul caudat şi mai frecvent putamenul) este cel mai obişnuit loc al hemoragiei cerebrale
spontane. Debutează gradual cu progresie în decurs de minute sau ore, obişnuit cu deficit motor. Se datorează
rupturii vaselor mici perforante, sub presiunea arterială sau capilară. Alt tip de debut
este brutal, cu modificarea rapidă a stării de conştienţă. Dacă hematomul debutează în putamen se asociază şi
hemianestezie sau în talamus, când tabloul clinic este dominat de tulburările de sensibilitate.
Tratament: În general, bolnavii cu hemoragie cerebrală trebuie trataţi în unităţi de urgenţe neurovasculare sau în
servicii de neurologie cu secţii de terapie intensivă. Tratamentele potenţiale ale hemoragiei cerebrale includ oprirea şi
înceti nirea sângerării iniţiale în primele ore de la debut, scoaterea sângelui din parenchim sau ventriculi prin metode
mecanice şi chimice, îndepărtarea factorilor cauzali, managementul
complicaţiilor, incluzând presiunea intracraniană crescută şi presiunea de perfuzie cerebrală scăzută; de asemenea,
include terapia complicaţiilor căilor respiratorii, oxigenarea, echilibrul circulator, controlul nivelului glicemiei şi
hipertermiei, nutriţia, precum şi profilaxia trombozelor venoase profunde şi tromboembolismului pulmonar.
Din cauza lipsei studiilor clinice randomizate în ceea ce priveşte tratamentul medical şi chirurgical, metodele de
tratament sunt variate şi diferite.
9. Programul
Kinetoterapeutic al pacientului
suferind de AVC
Din
ortostatis
m la
spalier se
realizează
ridicări pe
vîrfuri
3 seriix 10
repetări 20 de
secunde
pauză
Mîinil
e se
sprijin
ă pe
spalier
Din
ortostatism
la spalier se
realizează
ridicări pe
călcîie
3 serii x 10
repetări 20 de
secunde pauză
Mîinile
se
sprijină
de
spalier
În
ortostatis
3 serii x 30 de
trepte 1 minut
pauză
Se
monito
rizează
În ortostatism, lîngă un
perete, cu umărul stîng
sprijinit de acel perete ridica
piciorul stîng de pe sol cu
retragerea bazinului spre
perete
3 serii x 5 repetari 30 de
secunde pauză
Se realizează alergat pe
bandă
2 serii x 3
minute 1
minut
pauză
Se monitrează
respirația
10. Concluzii
Prin programul de recuperare, pacientul si –a dat seama de gravitatea
bolii, deci , prin urmare, o sa-si urmeze tratamentul si exercitiile de
recuperare in continuare.
