HG
Uploaded byharnagea gheorghe-liviu
PPT, PDF33,885 views

Administrarea medicamentelor-prezentareppt

Medicamentul este o substanță utilizată pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor, iar administrarea sa depinde de structura chimică, dozaj și mod de administrare. Există diferite forme de medicamente, cum ar fi solide și lichide, fiecare având indicații specifice în funcție de starea pacientului și de efectele dorite. Reguli stricte de administrare și verificare a medicamentelor sunt esențiale pentru a asigura eficiența tratamentului și siguranța pacientului.

Embed presentation

Downloaded 303 times
1 / 142
2 / 142
3 / 142
4 / 142
5 / 142
6 / 142
7 / 142
8 / 142
9 / 142
10 / 142
11 / 142
12 / 142
13 / 142
14 / 142
15 / 142
16 / 142
17 / 142
18 / 142
19 / 142
20 / 142
21 / 142
22 / 142
23 / 142
24 / 142
25 / 142
26 / 142
27 / 142
28 / 142
29 / 142
30 / 142
31 / 142
32 / 142
33 / 142
34 / 142
35 / 142
36 / 142
37 / 142
38 / 142
39 / 142
40 / 142
41 / 142
42 / 142
43 / 142
44 / 142
45 / 142
46 / 142
47 / 142
48 / 142
49 / 142
50 / 142
51 / 142
52 / 142
53 / 142
54 / 142
55 / 142
56 / 142
57 / 142
58 / 142
59 / 142
60 / 142
61 / 142
62 / 142
63 / 142
64 / 142
65 / 142
66 / 142
67 / 142
68 / 142
69 / 142
70 / 142
71 / 142
72 / 142
73 / 142
74 / 142
75 / 142
76 / 142
77 / 142
78 / 142
79 / 142
80 / 142
81 / 142
82 / 142
83 / 142
84 / 142
85 / 142
86 / 142
87 / 142
88 / 142
89 / 142
90 / 142
91 / 142
92 / 142
Most read
93 / 142
94 / 142
95 / 142
96 / 142
97 / 142
98 / 142
99 / 142
Most read
100 / 142
101 / 142
102 / 142
103 / 142
104 / 142
105 / 142
106 / 142
107 / 142
108 / 142
Most read
109 / 142
110 / 142
111 / 142
112 / 142
113 / 142
114 / 142
115 / 142
116 / 142
117 / 142
118 / 142
119 / 142
120 / 142
121 / 142
122 / 142
123 / 142
124 / 142
125 / 142
126 / 142
127 / 142
128 / 142
129 / 142
130 / 142
131 / 142
132 / 142
133 / 142
134 / 142
135 / 142
136 / 142
137 / 142
138 / 142
139 / 142
140 / 142
141 / 142
142 / 142
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Medicamentul – este substanta utilizata in scopul de a preveni , ameliora sau vindeca bolile. Se obtine din: - produse vegetale si animale - din substate minerale. Actiunea lui asupra organismului depinde de: • structura chimica • doza administrata • caile de administrare Actioneaza ca: • aliment (in doze mici) • medicament • toxic (in cantitati mari)
Din punct de vedere al dozei (cantitatii) administrate se deosebesc: – doza TERAPEUTICA – la care se obtine efectul asteptat si nu apar reactii toxice asupra organismului – doza MAXIMA – cea mai mare cantitate suportata de organism – doza TOXICA – cantitatea care provoaca reactii toxice – doza LETALA – care ucide.
Caile de administrare ale medicamentelor sunt: • bucala • rectala • mucoasa respiratorie • cutanata • locala • parenterala ( I.M.; I.V.; S.C.; I.D.; I.R.; I.Articular)
Caile de administrare se stabilesc in functie de: • scopul urmarit • capacitatea de absorbtie a caii respiratorii • actiunea medicamentelor asupra mucoaselor • starea generala a bolnavului • toleranta individuala • combinatiile medicamentelor • particularitati anatomice • preferintele bolnavului.
Medicamentele sunt prescrise de medic, dar asistenta medicala va cunoaste: • aspectul medicamentelor si proprietatile lor • dozele (terapeutice, maximale si toxice) • indicatii de administrare • modul de administrare • incompatibilitatile medicamentelor • modul lor de pastrare • efectul normal • timpul necesar de actiune • efectele secundare: - pozitive - nedorite - daunatoare • fenomene de obisnuinta si acumulare • fenomene de hipersensibilitate.
Reguli generale de administrare a medicamentelor: • 1.Respectarea intocmai a medicamentului prescris • 2.Identificarea medicamentelor administrate si a pacientului
• 3.Verificarea calitatii medicamentului (schimbarea aspectului)
• 4.Respectarea cailor de administrare : p.o. (per os), s.c.(subcutanat), m. (intramuscular), i.v. (intravenos), S. (supozitoare). – orala pentru afectiunile digestive si urinare – i.v., i.m, in functie de efectul rapid sau nu(unele medicamente au cai stricte de administrare: i.v. pentru Calciul bromat, Hp, HHC)
• 5.Respectarea dozajului prescris - doza unica si doza/24h. • 6.Respectarea orarului de administrare • 7.Respectarea somnului • 8. Evitarea incompatibilitatii lor Exemplu: - oxacilina + gentamicina = precipita (solutie laptoasa) – calciul ne se asociaza cu derivati de fosfor – fenobarbitalul se administreaza singur. – digoxinul se asociază numai cu glucoza
• 9. Administrarea imediata • 10. Respectarea ordinei succesive de administrare a medicamentelor: tablete – solutie – picaturi – injectii – supozitoare • 11.Luarea medicamentelor in prezenta asistentei
• 12.Servirea bolnavilor si notarea in FO • 13.Prevenirea infectiilor intraspitalicesti • 14. Raportarea imediata a greselilor de administrare
Circuitul medicamentelor in spital Condica de prescripţii a medicamentelor complectată in triplu exemplar si conţine ; • - numărul corespunzător al paginilor • - data si secţia care solicita • - numele , prenumele pacientului • - salonul pacientului • - numărul foii de observaţie • - numele medicamentului forma de prezentare, • - cantitatea ceruta pe 24h in cifre si litere • - semnătura, parafa si numărul de cod al medicului
La eliberare si preluare asistenta medicala va verifica : • cantitatea si dozele prescrise pentru fiecare pacient • ambalaj si etichetare corespunzătoare . Medicamentele sunt depozitate in dulapuri compartimentate Medicamentele cu regim special ( soluţiile perfuzabile, stupefiantele, vaccinurile ,cele care trebuiesc depozitate in locuri ce asigura protecţia fata de temperaturi ridicate, luminozitate, sau in frigidere pentru a evita pierderea din valoarea lor biologica cu efecte nocive pentru pacient
ADMINISTRAREA ORALA Calea orala (sau bucala) este calea naturala de administrare a medicamentelor si se efectueaza prin inghitire sau sublingual. • Medicamentele orale se prezinta sub forma lichida si solida: Lichide: - mixturi,solutii, infuzii,decocturi , tincturi, extracte, uleiuri Solide: - prafuri, tablete,pastile, granule,substante mucilaginoase
Este contraindicata calea orala daca: – se descompune sub influenta sucurilor digestive – bolnavul refuza sau nu poate inghiti – este necesara o actiune rapida – are proprietati iritante asupra mucoasei stomacului – stari comatoase – nu se rezoarbe pe cale digestiva – se doreste ocolirea venei porte
Medicamentele orale au efect local si general: Efect local: • dizolva mucozitatile de pe peretii gastro-intestinali • favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor • protejeaza mucoasa gastrica (Magnesia usta , calciu carbonic) • excita peristaltismul intestinal (purgativele) sau • inhiba peristaltismul intestinal (spasmoliticele) • dezinfecteaza tubul digestive (furazolidon, streptomicina) • scad procesele fermentative (carbune medicinal, calciu carbonic). Efect general: • se absorb la nivelul mucoasei digestive, patrund in sange si-si desfasoara activitatea asupra intregului organism (antibioticele) sau asupra unor organe si aparate.
Medicamentele LICHIDE: • Se administreaza ca atare sau diluate (apa, ceai, lapte) • Asistenta va cunoaste concentratia lor • Sa cunoasca capacitatile recipientelor de administrare astfel: – 1 pahar de lichior contine ≈ 15g ulei – 1 ceasca cafea contine ≈ 50ml apa – 1 pahar vin contine ≈ 100ml apa – 1 pahar apa contine ≈ 200ml
Capacitatea lingurilor: • 1 lingura contine ≈ 5ml apa→ 6,5ml sirop→ 4,5ml ulei • 1 lingurita desert ≈10ml apa→ 13ml sirop → 9ml ulei • 1 lingura supa ≈15ml apa→ 20g sirop → 12,5g ulei
Tincturiele, extractele, solutiile medicamentoase se administreaza sub forma de picaturi: • 1ml solutie apoasa contine 20 picaturi • 1ml solutie alcoolica contine 60 picaturi • 1ml solutie uleioasa contine 45-50 picaturi • 1ml tra. Alcoolica contine 52-60 picaturi Picaturile se administreaza: • diluat • usor indulcite • cu adaos de lapte sau suc • unele vor fi agitate inainte
Asistenta medicala va cunoaste urmatoarele particularitati: • Lichidele amare sau cu gust dezagreabil (clorocalcin) pot fi diluate, usor indulcite iar dupa inghitire bolnavul va fi pus sa-si clateasca gura cu apa sau va mai bea ceai, sirop, apa. • Unele picaturi pot fi administrate cu zahar sau siropuri daca nu au alte contraindicatii (diabet) • Substantele acide si lichidele feruginoase se administreaza prin aspiratie cu ajutorul unui tub de sticla, avandu-se grija sa nu se atinga dintii (ele ataca smaltul dentar), se va avea grija ca bolnavul sa-si curete dintii dupa fiecare ingestie de medicament. • Medicamentele cu gust dezagreabil (expl. uleiul de ricin sau parafina) se pot administra in capsule gelatinoase. Acestea contin de obicei 3g substanta si se va lua numarul necesar de capsule.
• Purgativele saline, ca sulfat de Mg, sulfat de Na, cu gust foarte neplacut, se vor dizolva in apa calda, apoi racita, iar pacientul va bea apa rece pana la disparitia gustului. (Faringoseptul – se va suge, nu va bea sau manca apoi 2 ore). • Medicamentele cu baza de gelatina se administreaza in stare calda, cu adaus de lapte sau sucuri de fructe. • Nitroglicerina se rezoarbe prin mucoasa bucala. Solutia se picura pe limba bolnavului sau tableta se aseaza sub limba. • Infuziile, decocturile, emulsiile precum si alte medicamente lichide se sedimenteaza si de aceea vor fi agitate inainte de utilizare. • Ceaiurile medicinale vor fi proaspat preparate caci altfel substantele active se volatilizeaza din ele. • Ceaiurile din flori si frunze se prepara dupa metoda infuziei; • Ceaiurile din seminte, radacini, frunze tari dupa metoda decoctului.
Alte moduri de obtinere a medicamentelor lichide: • Solutii: - substante dizolvate in apa sau alcool, • Mixturi: - amestecuri de solutii sau solutii cu substante insolubile care raman in suspensie • Tincturi: - sunt solutii extractive alcoolice obtinute din produse de origine animala sau vegetala • Extracte: - sunt lichide rezultate din concentrarea solutiilor extractive obtinute din produse animale sau vegetale • Emulsiile: - sunt preparate din doua lichide ce nu se pot amesteca, unul fiind dispersat in celalalt
Medicamentele SOLIDE: • Dezavantaj: se inghit mai greu • Avantaje: contin cantitatea exacta de substanta. • Pentru pulberile administrate se va sti ca: 1 lingurita plina contine ≈ 2,5 – 5g 1 lingurita rasa contine ≈ 1,5 – 2,5g un varf de cutit rotunjit contine ≈ 0,5 – 1g • Se administreaza: – puse direct pe limba (catre radacina acesteia) – dizolvate (cele cu gust dezagreabil) – in casete si capsule
• Granulele – se administreaza cu lingurita, • Tabletele – se administreaza intregi sau dizolvate in apa, • Drajeele – sunt tablete acoperite cu un strat de zahar care le maschiaza gustul • Tabletele zaharate sunt pentru supt sau sublingual (faringosept, Vitamina C, nitroglicerina) • Ele au calitatea de a nu mai trece prin ficat. • Medicamentele enterosolvente sunt cele iritante pentru mucoasa stomacului. Se prepara invelite intr-un strat de Keratina (rezistenta la acidul clorhidric) si care odata ajunsa in intestine poate fi dizolvata de fermentii intestinali. • La bolnavii comatosi, inconstienti, administrarea medicamentelor se face prin sonda Einhorn, pregatite sub forma de solutie. • Majoritatea medicamentelor sub forma de pulberi, se pot amesteca intre ele si date intr-o singura priza. • Praful de carbune medical, nu se amesteca cu nici un alt praf deoarece absoarbe medicamentele. Daca totusi trebuie dat, se va administra la cel putin 3 ore de la celelalte. • Se prescriu sub forma de pulberi medicamentele inofensive, care nu expun bolnavul la accidente (calciu carbonic, magneziu usta etc.).
Observaţie • medicamentele se verifica înaintea administrării • exfolierea comprimatelor din ambalaj se face din exterior. • Nu se pune mana pe medicament • nu se administrează deodată medicamente care prin interacţiune modifica resorbţia si efectul dorit • pentru copii sub doi ani se prefera siropurile cu gust plăcut • administrarea preparatelor de fier se face cu grija sa nu se atingă smalţul dentar ( cu pai) • interzis a se folosi aceleaşi instrumente pentru mai mulţi pacienţi (pahare, linguri, linguriţe) • acestea după folosire sunt dezinfectate, spălate iar cele de unica folosinţa colectate pentru a fi duse la crematoriu
• asistenta se va spală bine pe mâini cu apa si săpun • este interzisa oferirea dozei zilnice complete, fara a fi educat pacientul pentru utilizare medicamentele sunt administrate de asistenta medicala, sau luate de pacient in prezenta acesteia respectând ordinea succesiva de administrare • pacientul este prevenit asupra efectelor secundare sau reacţiile adverse ale anumitor medicamente.
ADMINISTRAREA PERCUTANATA (sau administrarea prin piele) • FRICTIONAREA: - pentru administrare se inglobeaza substanta de administrat in substanta lipoide sub forma de: - unguente,uleiuri, emulsii.(Apa si solutiile saline nu se resorb prin piele) • Se folosesc in tratamentul reumatismului cu salicilati si sulf.
Tehnica: • se folosesc manusi de protectie • se spala suprafata tegumentului cu apa calda, apoi se usuca • se aplica medicamentul pe piele si se maseaza cu varful degetelor sau cu toata suprafata palmei prin miscari circulare, sub o usoara presiune timp de 20-25’ pana ce medicamentul dispare in aparenta, ramanand un usor luciu de grasime. • pentru a proteja lenjeria de pat si de corp se infasoara suprafata tratata (chiar tot corpul daca este cazul) • se va avea grija ca unguentul sa nu atinga ochii bolnavului si ai asistentei medicale • timpul, zona, frecventa si orarul sunt stabilite de medic.
• IONOFOREZA: - este introducerea medicamentelor in organism cu ajutorul curentului galvanic (iod, magneziu, salicilat de Na, novocaina, histamina). • Scopul este terapeutic (cu efect general) • Tehnica: • se anunta bolnavul si i se explica importanta tehnicii, • este condus in sala de fizioterapie, unde este ajutat sa se dezbrace si sa urce in pat. • se spala pielea cu apa si sapun si se clateste abundent pentru a nu fi introduse in organism substante organice ale resturilor de sapun • se imbiba electrodul active cu substanta medicamentoasa si se leaga la polul negative al generatorului de curentcontinuu • se aplica polul activ pe regiunea aleasa • se ofera polul opus bolnavului in mana (inchide circuitul electric)
• se supravegheaza bolnavul tot timpul aplicarii (10-30-60’) • se indeparteaza electrozii la terminare • Dupa tehnica este ajutat sa coboare din pat si sa se imbrace, este condus in salon si asezat comod in pat. I se supravegheaza starea generala. • Pentru ionoforeza se pot folosi bai electrice. • Ionii introdusi prin ionoforeza se elimina mai lent ca cei introdusi prin injectii subcutanate.
• a
APLICAREA LOCALA A MEDICAMENTELOR Este o tehnica percutanata la care efectul asteptat este strict la locul de administrare si nu introducere de medicament in organism. Se face sub forma de: • pudre, • comprese, • badijonari, • solutii, • unguente, • linimente, • paste, • mixturi, • sapunuri terapeutice, • creioane sau stilete caustice, • emplaste, • bai medicamentoase.
• Pudrajul - se executa cu tampoane, pudriere cu capac perforat, pulverizatoare, avand scopul de a absorbi excesul de grasimi de pe suprafata tegumentelor, de a usca si racori pielea.
• Compresele medicamentoase - sunt bucati de material textile, impaturite, imbibate in solutii medicamentoase prescise (solutie Buraw, musetel, rivanol, etc.). Se aplica reci sau calde si trebuie mentinute la temperatura ridicata pe timpul aplicarii.
• Badijonarea - este o forma de aplicare locala a medicamentelor pe suprafata corpului sau mucoaselor. Se efectueaza cu tampoane de vata montate pe port tampon sau pensa si imbibate in solutia medicamentoasa.
• Tampoanele - nu se introduce in solutia medicamentoasa, ci se toarna pe ele sau se pregateste o cantitate mica pe o sticla de ceasornic si se inmoaie tamponul, (care se foloseste numai o data). Expl: - iod – folosita pentru dezinfectia pielii la interventii chirurgicale, punctii, injectii, afectiuni micotice. - glicerina boraxata cu stamicina sau vitamina A.
• Unguentele - sunt preparate farmaceutice semisolide, care avand substanta activa incorporata in vaselina, grasimi animale sau vegetale, se inmoaie la temperatura corpului. Se pastreaza la rece. Se aplica prin: - intindere cu spatula - frectionare - direct din tub pe mucoase.
• Pastele – sunt preparate din grasimi si pudre, mai consistente ca unguentele. Se aplica pe tegument cu ajutorul unei spatule. • Linimentele - au consistenta lichida sau semisolida, cu aspect limpede sau laptos. Se intend cu tamponul sau cu mana (cu manusi).
• Mixturile – sunt formate dintr-un amestec de substante lichide si solide (pudre) care nu se dizolva. Inainte de utilizare vor fi bine agitate. Se intind pe suprafata pieli cu tampoane fiind lasate sa se usuce. • Sapunurile medicinale – contin substante medicamentoase (sulf, gudron) inglobate in sapun neutru. Se folosesc pentru spalarea regiunii de tratat sau obtinerea unui efect medicamentos mai puternic cand este intins pe piele si lasat sa se usuce. Se indeparteaza la cateva ore sau la 1-2 zile. Adaugate la clisme cu efect purgativ. • Creioanele sau stiletele caustice – (din sulfat de cupru, nitrat de argint), au forma unor bastoanse si sunt introduse in tuburi protectoare. Servesc la cauterizarea unor formatiuni papilomatoase, a excrescentelor ce apar in ulceratii sau ca hemostatic.
Emplastul medicamentos – este format dintr-o substanta vascoasa, aderenta, neiritanta, care este lipita de o bucata de panza, in compozitia ei intrand diferite substante medicamentoase. Tegumentul se pregateste prin spalare ca apa si sapun, eventual degresare pentru ca emplastul sa adere. • Emplastul lichid se intinde direct pe piele cu ajutorul unei pensule. Dupa evaporarea solventului se prezinta ca un strat subtire aderent. • Emplastul vascos, inainte de utilizare va fi incalzit pe baie de apa.
• Baile medicamentoase – sunt procedee hidroterapice, combinate cu aplicatii externe de medicamente. Actiunea lor este: termica, mecanica, chimica. • Pot fi: partiale sau complete. • Dupa substanta continuta pot fi: - dezinfectante • - cu substante chimice anorganice • - cu droguri • - gazoase • Baile dezinfectante: - se folosesc in infectiile cutanate si se fac cu bromocet sau permanganate de K. • Baia cu permanganat de K: - se prepara dintr-o solutie concentrata pregatita in prealabil (1lingurita permanganat la 100ml apa). Din aceasta se picura in vana cantitatea necesara pana ce apa de baie are culoarea roz. Nu se pun cristale de permanganate direct in vana (cada) caci acestea lezeaza pielea umeda. • Baia de bromocet: - se pregateste adaugand 2 lingurite de substanta la 10 l apa. Actiunea este dezinfectanta si indeparteaza substantele medicamentoase (alifii, unguente). Bromocetul nu se foloseste impreuna cu sapunul!
• Baile cu substante chimice anorganice: - se efectueaza la t0 de 35-370C iar durata lor este de 10-20’. • Expl: baia cu sare, care se pregateste din 6-10Kg sare care se dizolva in cam tot atata apa fierbinte. Solutia se strecoara si se toarna in cada cu apa. Se recomanda in afectiunile reumatice si ginecologice. • Se mai folosesc baile cu sulf, iod, feruginoase, carbonat de Ca. • Baile cu droguri: - se prepara din plante medicinale (flori de fan, specii aromatice, brad, tarate de grau) • Au actiune: - calmanta si sedative • - revulsiva (cu mustar) • - astringenta (cu tanin) • Ele actioneaza prin substantele ce le contin, asupra terminatiilor nervoase din piele. • Baile gazoase: - se fac cu apa continand substante gasoase; gazelle adera pe piele excitand prin masaj mechanic terminatiile nervoase. Baile gazoase se prepara pe cale chimica si fizica (sunt si bai naturale). • chimic: cu carbonat de Na+acid clorhidric puse direct in cada, • fizic: au un generator de bule asezat pe fundul cazi.
APLICAREA DE MEDICAMENTE PE MUCOASE • conjunctivala • nazala • auriculara • bucala • genitala • Se fac cu scopul dezinfectiei si descongestionarii mucoaselor. Se gasesc sub forma de solutii, unguente, pulberi.
A. APLICATIILE CONJUCTIVALE 1) Instilatia oculara – este picurarea unor solutii pe mucoasa conjunctivala. • Materiale necesare: pipeta, tampon de vata steril, solutie medicamentoasa, tavita renala. Tehnica: • spalarea mainilor • bolnavul se aseaza in decubit dorsal sau pe scaun cu capul aplecat pe spate si sprijinit • se deschide fanta palpelerala, deprimand usor pleoapele inferioare cu policele mainii stangi • se invita bolnavul sa priveasca in sus • se sprijina marginea cubitala a mainii drepte pe fruntea bolnavului • se lasa sa cada din pipeta 1-2 picaturi solutie in fundul de sac conjunctival inferior spre unghiul extern • se solicita bolnavul sa miste globul ocular • daca este necesar se continua si la celalalt ochi • se sterge picatura sau lacrima care se scurge.
2) Unguentele oculare: se aplica pe fundul de sac conjunctival sau pe marginea pleoapelor, din tub sau din cutie, cu ajutorul unei baghete de sticla rotunjita fin si latita la o extremitate. • Materiale necesare: bagheta, unguent, tampon de vata steril Tehnica: • spalarea mainilor • bolnavul sta sezand cu capul pe spate si este invitat sa priveasca in sus • se trage in jos si in afara pleoapele inferioare cu policele mainii stangi folosind un tampon • se aplica unguentul (cat un bob de grau) pe fata interna a ploapei cu bagheta sau presand din tub • se da drumul ploapei si se solicita bolnavului sa inchida si deschida ochiul pentru a antrena unguentul pe suprafata globului ocular • se sterge plusul de unguent cu tampon.
3) Pulberile oculare: se introduc in sacul conjunctival cu tampoane de vata montate pe baghetele de sticla. Tehnica: • spalarea mainilor • bolnavul sta cu capul flectat spre spate • se incarca tamponul cu pudra • se trage in jos pleoapa inferioara cu policele stang • se presara pudra usor prin valuri usoare asupra baghetei • se cere bolnavului sa inchida ochii (antreneaza pudrarea pe suprafata ochiului).
B. APLICAREA PE MUCOASA NAZALA 1.Instilatia nazala: este picurarea unor solutii medicamentoase pe mucoasa nazala. Materiale necesare: pipeta+medicamentul prescris. Tehnica: • se invita bolnavul sa-si sufle nasul • se aseaza in decubit dorsal, fara perna sau sezand cu capul aplecat pe spate si lateral de partea narii in care se face instilatia • se introduce varful pipetei in vestibulul fosei nazale fara ai atinge peretii • se lasa sa cada numarul de picaturi prescrise • se repeta operatia in narina opusa • i se cere bolnavului sa ramana in aceasta pozitie 30-40’’ pentru ca substanta sa ajunga in faringe. Nu se va aspira pentru ca in acest caz va ajunge in laringe si apare tusea.
• a
3.Aplicarea unguentelor: se face cu tampoane montate pe port tampon. • Tehnica: – bolnavul sulfa nasul – se aseaza in decubit dorsal – se incarca tamponul cu unguent (cat un bob de grau) – se ridica usor varful nasului cu policele mainii stangi pentru a evidential mai bine narina (sau orificiul extern al fosei nazale – se depunde unguentul pe suprafata interna a vestibulului – se scoate tamponul, se inchide narina, se apleaca capul usor inainte si i se solicita sa aspire medicamentul treptat pentru a nu il ingiti.
C. APLICAREA IN CONDUCTUL AUDITIV EXTERN Instilatia auriculara: este picurarea unor solutii medicamentoase in conductul auditiv extern. • Materiale necesare: bagheta, pipeta, tampon de vata, solutie medicamentoasa, vas cu apa calda 370C Tehnica: • spalarea mainilor • bolnavul se aseaza in decubit lateral sau semisezand cu capul si trunchiul aplecate lateral de partea opusa a urechii in care se face instilatia • se curate conductul cu un tampon de vata pe baghetase incalzeste solutia medicamentoasa in aburi de apa calda (370C) • se trage usor pavilionul in sus cu mana stanga • se lasa sa cada din pipeta numarul de picaturi prescrise • se mentine bolnavul in aceeasi pozitie cateva minute • se introduce in ureche un tampon de vata • se procedeaza la fel si la cealalta ureche
Unguentele: se aplica cu ajutorul tampoanelor de vata infasurate pe port tampon. Tehnica: • se aseaza bolnavul in decubit lateral sau semisezand cu capul si trunchiul aplecat lateral • se incarca tamponul cu unguent (un bob de grau) • se introduce tamponul in conductul auditiv • se depune unguentul pe partea bolnava sau pe tot conductul • se inchide conductul cu un tampon steril • nu se va patrunde peste limita vizibilitatii pentru a nu leza membrane timpanului • se utilizeaza tampoane separate pentru fiecare ureche si se vor folosi numai odata
• a
D. APLICAREA PE MUCOASA BUCALA Badijonarea mucoasei bucale: se efectueaza total sau partial. • Materiale necesare: spatula linguala sterile, tampoane sterile montate pe porttampon sau prinse cu pense, solutii medicamentoase. Tehnica: • spalarea mainilor • bolnavul se aseaza cu capul aplecat spre spate • deschide gura • se inspecteaza minutios cavitatea bucala • se imbiba tamponul cu substanta medicamentoasa prin turnare si se aplica pe portiunea afectata • se atinge sau se pensuleaza zona • la sfarsit spalarea mainilor • Nu se introduce tamponul in solutia folosita; se schimba dupa fiecare utilizare.
Badijonarea mucoasei faringiene: Tehnica: • bolnavul este asezat cu capul aplecat spre spate • se apasa limba cu spatula tinuta in mana stanga • cu mana dreapta se pensuleaza polierii, peretele posterior al faringelui, amigdalelor. Se rasuceste cu delicatete tamponul la nivelul acestora pentru ca solutia sa patrunda in criplele amigdaliene.
3.Gargarea: - se face cu solutie medicamentoasa la temperature corpului. Se executa in doua etape: • 1) – spalarea gurii • 2) – spalarea orofaringelui 4)Aplicarea medicamentelor cu ajutorul atomizorului
E. APLICAREA MEDICAMENTELOR PE MUCOASA VAGINALA Tampoanele vaginale: sunt confectionate dintr-o bucata de vata presata, de forma alungita, imbracata intr-o fasa sau tricot, care se prelungeste de la tampon inca 20-25 cm. • Capetele ramase in afara vaginului permit extragerea tamponului. Se introduce astfel solutii si unguente. • Materiale necesare: valve vaginale, pensa ginecologica, solutii medicamentoase, tavita renala, glicerina pentru lubrefiere, tampoane sterilizate, manusi de cauciuc sterile. Tehnica: • spalarea mainilor • asezarea bolnavului in pozitie ginecologica • se imbraca manusile • se lubrefiaza valvele • se departeaza peretii vaginului cu valvele vaginale • se imbiba tamponul si se aseaza pe o pensa ginecologica • se introduce tamponul prin lumenul creat de valva pana la fundul de sac posterior al vaginului in asa fel incat ata sa ramana in afara vaginului. Se indeparteaza tamponul la ora sau ziua indicata de medic
GLOBULELE VEZICALE: sunt preparate ovale sau sferice cu medicamentul inglobat in substanta care se topeste sub influenata temperaturii vaginale. Materiale necesare: manusi, globule si materiale pentru spalare vaginala Tehnica: • spalarea mainilor • se pun manusile • se aseaza bolnavul in pozitie ginecologica • se efectueaza spalatura vaginala • se departeaza labile cu degetele mainii stangi pentru evidentierea vaginului • se introduce cu mana dreapta globulul si se impinge spre col • se poate folosi un dispozitiv de introducere a ovulului, care functioneaza pe principiul unui piston.
ADMINISTRAREA RECTALA • Se foloseste la bolnavii cu: • intoleranta digestive (greata, varsaturi, sangerari gastrice) • cand medicamentul are actiune iritanta asupra stomacului • cand bolnavul are tulburari de degluditie (inghitire) • cand s-au practicat interventii chirurgicale pe tubul digestive • refuza inghitirea medicamentelor • se doreste evitarea trecerii prin ficat • exista o staza in sistemul portal (ciroza)(Reteaua venoasa a rectului se varsa direct in vena cava, deci se ocoleste vena porta, deci ficatul. • Se administreaza sub forma de: supozitoare si clisme medicamentoase.
• SUPOZITOARELE: sunt forme medicamentoase in care substanta active este cuprinsa intr-o masa solida (unt de cacao) care se topeste la temperature corpului. • Scopul: este terapeutic si purgativ • Au forma conica sau ovala cu o extremitate ascutita. • Actiunea lor este: - locala – prin golirea rectului - calmarea durerii - atenuarea peristaltismului intestinal • Ca materiale de baza contin glicerina cu stearina sau gelatina cu glicerina. • generala – (supozitor cu morfina, efedrina, digitala). Au ca material de baza untul de cacao. • SUPOZITOARELE PURGATIVE: se introduce cu partea ascutita pan ace extremitatea va trece de sfincterul anal. La introducere vor fi trecute in prealabil prin apa calda sau tinute desfacute daca este cald, pentru a aluneca mai usor sau unse cu vaselina sau solutie uleioasa. • La introducere pozitia bolnavului este in decubit lateral cu membrele inferioare flectate. Se foloseste manusa de cauciuc, se departeaza fesele, se vizualizeaza orificiul anal iar cu cealalta mana se introduce supozitorul (ca mai sus).
• a
• SUPOZITOARELE MEDICAMENTOASE: • se administreaza numai dupa clisma evacuatoare ca: microclisma sau picatura cu picatura. • Observaţie: • se verifica supozitoarele pentru conformitate cu prescripţia • pentru a nu degrada supozitorul se foloseşte foarfece la exfoliere • intrerzisa manipularea directa cu mana • interzisa administrarea concomitenta a mai multor supozitoare • interzisa folosirea aceloraşi manusi pentru mai mulţi pacienţi • in cazul clismelor temperatura soluţiei mai mare cu 1-2°C ca temperatura corpului pentru a se evita senzaţia de defecare
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RESPIRATORIE • Se face sub forma de: - gaze sau substante gazeificate - pulberi dizolvate - lichide fin pulverizate (vapori sau aerosoli) - solutii prin instilatii traheale • Scop: - dezinfectie - decongestionarea mucoasei cailor respiratorii
INHALATIA: este introducerea unor substante medicamentoase in organism. Substantele pot fi inhalate, pulverizate in stare lichida sau cu ajutorul vaporilor de apa. Indicatii: rinite, bronsite, astm bronsic, faringite, anestezia generala etc. Materiale necesare: vaselina, inhalator, substante medicamentoase, cort cu pelerina de cauciuc, prosop Pregatirea bolnavului: • se anunta bolnavul si i se explica in ce consta tehnica • se aseaza bolnavul pe scaun si sufla nasul • i se pune prosop in jurul gatului • se unge zona cu vaselina • i se explica bolnavului ca va inspira pe gura si expira pe nas
• a
Tehnica: • spalarea mainilor • se pune apa in recipient pana la jumatate • se pune la sursa de incalzire • in recipient se pune medicamentul • cand apa fierbe, vaporii se ridica si antreneaza medicamentul • se aduce inhalatorul cu rezervorul incalzit in fata bolnavului • se acopera bolnavul cu cortul sau pelerine de cauciuc explicandu-i- se sa stea la o distanta de 30-80 cm de inhalator, invitandu-l sa respire pe gura si sa expire pe nas • durata inhalatiei este de 5-20 minute. Dupa tehnica – se sterge fata bolnavului cu un prosop - se acopera bolnavul pentru al feri de raceala Igienizarea locului: se curate, se spala, se dezinfeteaza inhalatorul
• Bioxidul de carbon se inhalează la fel ca oxigenul este indicat sa se administreze in cazul pericolului de paralizie a centrului respirator in colapsul periferic cu paralizia centrilor vasomotori • Inhalatia intratraheala, reprezintă introducerea medicamentelor lichide in caile respiratorii cu ajutorul seringi laringiene cu efect local interesând partea inferioara, bazala a cailor respiratorii. • Injecţia intratraheala, prin ligamentul tirocricoidian in hipolaringc.Cu ajutorul seringii se pot trece prin ac in caile respiratorii substante anesteziante sau medicamente. • Sondajul traheo-bronsic cu sonda Metras inlatura dificultatea instilatiei si a injecţiei intratraheale. Introducerea se face direct in focarele supurative. • Sub forma de inhalatie se utilizează si substanţele volatile.Astfel, nitritul de amil se picura pe pânza sau tifon, impaturit, de unde bolnavul aspira substanţa care se volatilizează imediat. In timpul crizelor de angina pectorala, fiola se taie in tifon sau batista, de unde substanţa poate fi aspirată imediat. • Substanţele narcotice : eterul,cloroformul, clorura de etil se inhalează sub forma de vapori.Ele sunt administrate in stare lichida, dar se volatilizează imediat, fiind aspirate de bolnav sub forma de vapori • Aspirarea prafurilor solide se face cu ajutorul unor tuburi incurbate in forma de "S" la ambele extremităţi. Curbura externa, indreptata in sus ,usor lărgită in forma de degetar, in aceasta se pune medicamentul care va fi aspirat Curbura interna se indreapta in jos, urmând forma bazei limbii spre laringe.Bolnavul inchide gura, fixează ermetic buzele pe tub, inspirând brusc prin tub.
NEBULIZAREA • se face cu aparate speciale , numite nebulizatoare • in aparat se introduc substante cu rol de a umidifica secretiile
• A
OXIGENOTERAPIA ( sau administrarea oxigenului). Scop: Terapeutic = imbogatirea aerului cu oxigen in scopul combaterii hipoxiei (oxigenarea redusa a tesuturilor) = ameliorarea concentratiei de oxigen in sange Hipoxia poate fi: • = anemica prin reducerea hemoglobinei • = histotoxica prin blocarea la nivelul celulelor • = circulatoare prin tuburari de circulatie • La nivelul tesuturilor O2 este utilizat sub forma dizolvata in plasma, cantitatea de 0,3 ml oxigen la 100ml sange. Oxigenoterapia necesita 1,8-2,2ml la 100ml sange la administrarea O2 sub o atmosfera. • Indicatii: = hipoxii circulatorii (insuficienta cardiaca, edem pulmonar, infarct miocardic) • = hipoxie respiratorie (soc, anestezi generale, complicatii postoperatorii, nou nascuti).
Surse de oxigen: = statie centrala de oxigen sau microstatie = lampa de oxigen (de 300-10.000l oxigen comprimat la 150atm.) = pentru a se putea administra, presiunea se regleaza cu reductorul de presiune (debitmetrul, care indica volumul in litri de oxigen pe minut) si se modifica cu ajutorul barbotorului.
Butelia de oxigen are în partea superioară un orificiu de umplere prevăzut cu un robinet • peste aceasta se înşurubează un reductor de presiune care adaptează presiunea crescută din rezervor la o presiune mai scăzută, reglabilă după necesităţi • reducătorul de presiune este prevăzut cu două manometre - unul care indică presiunea din tub şi unul care arată presiunea şi volumul oxigenului care iese din reductor, spre bolnav ( manometru de lucru ) • buteliile cu oxigen sunt vopsite în albastru, sunt prevăzute cu două robinete de cauciuc pentru a le proteja de lovituri bruşte în timpul transportării
• transportul se face pe cărucior cu roţi de cauciuc; se transportă în poziţie verticală; trebuie fixată de perete cu inel de fier • deoarece oxigenul favorizează combustia ( ! IA FOC !) prezenţa sa trebuie atenţionată -pacienţi şi vizitatori - NU se aprinde flacără, NU se fumează în preajma sursei de oxigen • NU se ung robinetele, garniturile bombei; de asemenea contactul cu grăsimi sau uleiuri, poate genera explozii sau incendiu; manipularea aparatului - cu mâinile unse este interzisă - - interzis aparate electrice care pot produce scântei sau care se încălzesc până la incandescenţă, interzisă flambarea, sau folosirea de eter, ciclopropan ( în timpul anesteziei generale ) - interzis folosirea îmbrăcămintei de material plastic, sintetic - dacă este folosit ciclopropanul - poate crea explozie şi arde pielea victimelor
umidificatorul ( barbotorul ) • constă într-un borcan de sticlă închis ermetic cu un dop de cauciuc, prin care trec două tuburi de sticlă - unul până în fundul borcanului, altul până sub dop; • se racordează la reductorul de presiune prin tubul lung, iar de cel scurt se leagă un tub de cauciuc care transportă oxigenul la bolnav. Borcanul se umple pe jumătate cu apă distilată şi alcool etilic ( 2/3 + 1/3 ). • asigură umidificarea oxigenului, • trebuie fixat la perete şi ţinut drept. ATENŢIE! - dacă se răstoarnă apa poate fi împinsă de oxigen prin tuburile de legătură şiajunge în căile respiratorii !!! - ASFIXIAZĂ BOLNAVUL
Administrarea oxigenului se face cu: • sonda sau cateter nazal • ochelari • masca • cort de oxigen • balon Ambu sau Ruben
Cateterul nazal (sonda) are orificii laterale multiple. Se introduce in nara prin faringe, schimbandu-se de la o nara la alta. Se poate introduce si in laringe. Tehnica: • se dezobstrueaza caile aeriene • se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus • se introduce cateterul cu miscari blande paralel cu palatal osos si perpendicular pe buza superioara • se fixeaza sonda cu leucoplast • se fixeaza debitul la 4-6 l/minut • se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor • se administreaza medicamente cu intermitenta si se supravegheaza debitul.
• a
Ochelari: pentru oxigen se fixeaza dupa urechi si prezinta 2 mici sonde de plastic care patrund in nari. Se recomanda la copii si bolnavi agitati.
Masca: pentru oxigen ( cu inhalarea aerului expirat) se fixeaza acoperind gura si nasul. In general este greu suportata de bolnav datorita hamului de etanseizare. Tehnica: • se verifica scurgerea oxigenului din sursa • se pune masca in mana bolnavului pentru a-i usura controlul masti si i se sustine mana. Debitul de 10-12 l/minut. • se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura • cand bolnavul s-a obisnuit cu masca, se aseaza cureaua de fixare in jurul capului
• a
Cortul de oxigen: nu poate depasi o concentratie de 50% a oxigenului, realizeaza o circulatie deficitara a • aerului, ducand la incalzirea pacientului. Se impune racirea cu ghiata.
• Sonda de intubat Traheostoma Balon Ambu sau Ruben • Sistem de administrare
Incidente la administrarea oxigenului: • distensia abdominala prin patrunderea gazului prin esofag • enfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gatului prin fisurarea mucoasei. Se va sti ca: • nu se unge cateterul cu substante grase (pericol de explozie si pneumonie) • bombele de oxigen se fixeaza pe un port butelie, orizontal pentru a evita loviturile • oxigenul nu se foloseste fara manometru • barvetarul sa fie bine fixat deoarece prin rasturnare impinge apa in caile respiratorii ale bolnavului
ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR Antibioticele: sunt substante organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii) sau obtinute prin sinteza avand proprietati: = bacteriostatice = bactericide = antimicotice Chimioterapicele: sunt substante cu actiune bacteriostatica sau bactericida asupra germenilor patogeni fara a fi toxice pentru organismul gazda al acestora (sulfamidele) • Scopul: distrug sau impiedica dezvoltarea microbilor (ele au actiune selectiva si de aceea administrarea lor se face dupa identificarea germenului pathogen si testarea sensibilitatii acestuia prin antibiograma). • In urgente se administreaza antibiotice cu spectru larg • Timpul de eliminare este de 3-4-6-12 ore, in functie de aceasta se stabileste ritmul de administrare care urmareste mentinerea unei cantitati eficiente in sange. • Expl: peniciline 3-4-6 ore streptomicine 12-24 ore clorenfenicolul 4-6 ore Cand se urmareste o absorbtie lenta, acestea sunt inglobate in anumite substante (Expl: moldaminul are actiune 4-5 zile) Prezentarea antibioticelor sub forma de : • drajeuri • capsule • pulberi • siropuri • solutii • unguente
ADMINISTRAREA PARENTERALA A MEDICAMENTELOR INJECTIA: - este introducerea traumatica a unei substante medicamentoase sub forma lichida in organism cu ajutorul unei seringi, prin intermediul unui ac. (viteza de absorbtie este in functie de intensitatea circulatiei si fluiditatea substantei) Scopul: explorator sau terapeutic.
Avantaje: • efectul este mai rapid (mai ales la cele intravenoase) • pot fi administrate medicamente care sunt inactivate in tractul digestive, cum ar fi insulina sau sunt iritante pentru acestea • instalarea efectului terapeutic este independenta de constienciozitatea pacientului. • se pot administra indiferent de starea de constienta a bolnavului • unele medicamente (preparatele retard ca insulina, anticonceptionalele injectabile o data la 3 luni) pot elibera substante active in decursul mai multor luni. • se obtine dozarea exacta (in tubul digestive se pierd).
In functie de tesutul in care se administreaza injectia poate fi: • intramusculara • intravenos sau intraarterial • subcutanat sau hipodermic (sub piele) • intradermic (in grosimea pielii) • intracardiac (in muschi, atrii sau ventricole) • intramedular (in maduva rosie a oaselor) • subarahnoidian (in spatial arahnoidian)
Calea de administrare este aleasa de medic in functie de: • rapiditatea instalarii efectului • compatibilitatea tesuturilor cu substantele medicamentoase Expl: Ca bromat se face strict intra venos (intra muscular produce necroze) Digoxinul strict intra venos (altfel este extreme de dureros)
Reguli generale de administrare a injectiilor: • medicul sa indice in scris medicamentul, doza, si modul de administrare • medicamentul sa fie steril • folosirea pe cat posibil a fiolelor cu doza unica, ce vor fi deschise la administrare. Cantitatea ramasa in fiolele normale poate fi folosita doar in situatii de exceptie (expl: opiaceele) si doar dupa o pastrare de scurta durata. • in cazul recipientelor de mare capacitate fara conservanti (ex: apa distilata, NaCl, etc,) este permis a fi folosite maximum o zi • daca este necesar uzul indelungat al flacoanelor cu mai multe doze (expl: insulina) se pastreaza flaconul inceput la rece. Solutia de insulina contine substanta conservanta.
• alegerea corecta a caii de administrare • acul sa corespunda ca grosime si lungime caii de administrare • verificarea instrumentarului inainte de sterilizare • sterilizarea instrumentelor • verificarea calitatii solutiilor de injectat, a ambalajelor • incarcarea corecta a seringii • injectarea imediata a continutului seringii • dezinfectarea locului in care se va practica injectia cu respectarea timpului de instalare a efectului (30”) • medicamentele pastrate la rece vor fi incalzite in mana (altfel produc iritatia locala, durere, tensiune locala) • injectarea lenta
• Dupa ce fiola a fost sparta, se introduce acul pana la fundul fiolei sau pana la locul unde ajunge iar in acest caz se apleaca fiola care se tine in mana stanga iar seringa in dreapta. Tractiunea pistonului se face cu degetele 2-3 ale mainii drepte. Cu degetul mare de la mana stanga se face un contrasprijin pe corpul seringii. • Dupa extragerea serului se face evacuarea aerului tinand seringa cu acul in sus si impingand pistonul pana ce la varful acului apare o picatura de lichid. • Injectia nu se va face cu acelasi ac cu care s-a scos lichidul (mai ales prin inteparea dopului). • Dezinfectant: alcoolul ,tinctura de iod sau betadina • Garoul: este o bucata de cauciuc (tub) lunga de 30 cm. Se foloseste pentru a face staza venoasa.
BOALA PRIN SERINGA: • se refera la complicatiile administrarii injectiilor. Acestea sunt: abcese, flegmoane (reduse prin asepsie si antiseptice) • introducerea unor substante antigenice (serul de cal – care produce boala serului) • hepatita epidemica (instrumente nesterilizate corect) • SIDA
Pregatirea injectiei: • Materiale: o Seringi sterile cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa • -> pentru injectia intradermica seringa de 0,5 ml gradata in sutimi de volum • -> pentru injectia intravenoasa seringa cu amboul situat excentric • -» se prefera seringi de unica folosinta, in ambalaj individual, sterilizate care prezinta următoarele avantaje: • condiţii maxime de sterilitate • risc de contaminare a pacientului este redus la maxim • economie de timp • economie de personal (pentru pregătirea in vederea refolosirii) manipulare uşoara o Acele se găsesc împreuna cu seringa in acelaşi ambalaj sau in ambalaje separate. Se pregăteşte un ac cu diametru mai mare pentru aspirarea soluţiilor si altul pentru injectare cu dimensiuni in funcţie de tipul injecţiei. • Amboul acului : tip – Luer- Lok (infiletarea acului pe ambou) - Record • Bizoul acului: - pentru aspirare - lung • intradermica - scurt • subcutanat - lung • intramuscular - lung • intravenos – scurt
Incarcarea seringii: • se face spalarea si dezinfectia mainilor • se verifica integritatea ambalajului, seringii si valabilitatea. Se alege capacitatea seringii,corespunzatoare cantitatii de administrat
• se verifica substanta de administrat: – eticheta cu denumirea, dozajul, valabilitatea – aspectul solutiei (clar, transparent, limpede) – integritatea fiolelor • se goleste lichidul din gatul fiolelor prin miscari de rotatie • se dezinfecteaza gatul fiolei cu tampon de alcool sau prin flambare • se flambeaza pentru sterilizare pila • se taie gatul fiolei • se deschide fiola prinzand partea subtiata a fiolei cu degetele mainii drepte, protejate cu ajutorul unei comprese sterile sau cu tampoane de vata, de eventuale taieri
• se aspira solutia avand grija ca varful acului sa fie mereu acoperit cu lichid • se elimina bulele de aer din seringa, tinand-o vertical in mana stanga cu acul in sus, pana la aspiratia primei picaturi de lichid
• se introduce acul in teaca pana la efectuarea injectiei pentru a nu se desteriliza • pentru fiecare injectie se foloseste o seringa si ac individual • dizolvarea antibioticului
• fiolele neetichetate sau sterse se arunca • fiolele deschise nu se pastreaza • solutiile uleioase care se incarca greu in seringa pot fi incalzite putin pentru a se fluidifica • substantele precipitate nu vor fi confundate cu emulsiile sau suspensiile (la acestea din urma prin agitare dispare orice deposit) • daca in fiola cad cioburi, aceasta nu se mai foloseste
• Substanta de injectat: este apoasa sau uleioasa. Solutiile apoase se pot injecta intra muscular si intra venos. • Solutiile uleioase se pot administra numai intramuscular deoarece dau accidente grave (embolii uleioase) iar la nivel intradermic sau subcutanat nu se resorb si pot da nastere la flegmoane. • Sarurile metalelor grele (iod, bismut, mercur) nu se injecteaza intra venos. • Clorura de calciu, solutiile concentrate de clorura de Na, glucoza concentrate nu se administreaza intra muscular sau sub cutanat ci numai intravenos, deoarece necrozeaza tesutul.
INJECTIA INTRAMUSCULARA • Este introducerea unor solutii in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scopul: terapeutic Locuri de electie: • regiunea supero-externa fesiera, deasupra marelui trohanter
fata externa a coapsei in treimea mijlocie
• a
fata externa a bratului in muschiul deltoid
vaccinarea
INJECTIA SUBCUTANATA Este introducerea unor substante medicamentoase (izotonice, lichide, nedureroase) prin intermediul unui ac in tesutul celular subcutanat. Scop: terapeutic – injectarea insulinei la diabetici - tratament anticoagulant • (Substanta introdusa formeaza un deposit din care difuzeaza lent spre sistemul capilar in care e resorbit si transportat)
Materiale necesare: seringi + ace (2-3) mici si subtiri cu bizou lung • Pentru introducerea oblica (la 450) se folosesc ace lungi de 23- 32mm, iar pentru introducerea perpendiculara L=12mm. Cu cat este mai scurt drumul pe care varful acului il are de parcurs, cu atat scade riscul lezarii de nervi si vase, durerea este mai mica si hematomul rar. Straturile pielii sunt: • epidermul (grosimea = 0,007-1,3mm) • dermul (grosimea = 1mm) • hipodermul (diferit in functie de regiune) • Pregatirea pacientului: se aseaza pe scaun cu membrul superior sprijinit in sold si se descopera zona (fata externa a bratului, regiunea abdominala, etc).
Executie: • spalarea mainilor • montarea seringii si acului, fara a atinge amboul seringii • se verifica fiolele, se taie se incarca seringa • se elimina aerul, se schimba acul • se tine seringa in mana dreapta ca pe un creion • se cuteaza cu policele si indexul (aratatorul) mainii stangi o portiune mai mare de piele fixand-o si radicand-o de pe planurile profunde. Se va tine astfel pana la introducerea intregii cantitati (se evita astfel patrunderea intra musculara) • se patrunde prin tegument dealungul axului longitudinal al cutei, in profunzimea stratului subcutanat la I adancime de 2-4 cm. Se verifica daca acul nu a ajuns intr-un vas (aspirand). Tendinda de a renunta la aspiratie, intr-o zona slab vascularizata. • se injecteaza lent prin apasarea cu indexul pe piston • la terminare se retrage si se tamponeaza cu vata si alcool • la introducerea unor cantitati mai mari de 0,5 ml se mentine acul in tesut inca ≈ 5 secunde dupa injectare pentru a impiedica refularea substantei in canalul de punctie. • se maseaza locul injectarii pentru a favoriza circulatia locala in vederea accelerarii rezorbtiei.
• a
Locul de electie: • fata externa a bratului • fata supraexterna a coapsei (anterior si lateral) • fata supra si subspinoasa a omoplatului • regiunea deltoidiana • regiunea subclaviculara • flancurile pretelui abdominal (regiunea periombilicala) • regiunile centrale fesiere
• a
insulina • a
SC cu aspiratie
SC fara aspiratie
• Accidente si incidente: • DUREREA: prin lezarea unor terminatii nervoase sau prin distensia brusca a tesuturilor. Acul va fi retras catre suprafata. • RUPEREA ACULUI: se extrage manual sau chirurgical • HEMATOM: prin perforarea unui vas sau la administrarea heparinei. • Observatii: • nu se administreaza subcutanat Clorura de Na, compusi ai metalelor • nu se administreaza subcutanat sunbstante uleioase (doar exceptional) • nu se administreaza subcutanat - in zone de infiltratie a altor injectii • - in zone infectate (furuncul, foliculita) • - zone cu modificari dermatologice • Pentru insulina, se allege locul in functie de timpul de rezorbtie estimate. Studiile au aratat ca la nivelul abdomenului se rezoarbe de 2 ori mai repede decat la nivelul coapsei iar la nivelul bratului este de 2 ori mai mica decat abdominal, dar mai mare ca la coapsa. La brat sunt diferente de pana la 30%; de aceea pare scurta datorita rezorbtiei oscilante.
• a
• a
INJECTIA INTRAARTERIALA Scopul: - injectarea spre periferie a substantei medicamentoase (vasodilatatoare, antibiotice, substante radioopace) - transfuzii in socuri grave • Se executa de catre medic. Materiale: le pregateste asistenta ca si pentru injectia intravenoasa • acul lung si subtire, elastic dar lung cu bizoul scurt
• La nevoie se face descoperirea chirurgicala a arterei Arterele folosite sunt: artera femurala si artera humerala. • In artera femurala se executa dedesubtul arcadei crurale, la nivelul triunghiului Scarpa. • In artera humerala se punctioneaza la nivelul plicii cotului, se punctioneaza mai greu si in caz de colaps circulator, pentru a putea patrunde in lumenul ei, este necesara descoperirea. • Medicul fizeaza artera intre degetele mainii stangi. Cand acul a patruns in artera, sangele, sub influenta presiunii sanguine, refuleaza in seringa, impingand pistonul, acul pulseaza sincron cu pulsul. Injectarea substantei medicamentoase se face foarte incet, altfel poate produce spasm arterial foarte dureros. • Dupa injectare, acul se retrage brusc, iar locul injectiei se comprima cu un tampon cateva secunde. Peretii elastici favorizeaza inchiderea rapida a orificiului provocat de ac.
INJECTIA INTRAVENOASA Este introducerea unei solutii medicamentoase in circulatia venoasa. Pe aceasta cale se introduce solutii izotonice sau hipertonice (care sunt caustice pentru tesutul muscular sau subcutanat) • NU se introduc substante uleioase → produc embolii si consecutive moartea. • Se baseaza pe punctia venoasa.
• Locuri de electie: • plicea cotului (cu evitarea regiuni mediane ⇒ risc de infectare intraarteriale) • antebrat • fata dorsala a mainii sau piciorului • venele capului la sugar (epicraniene) • venele jugulare -copil
Materiale necesare: • ace cu bizoul scurt = subtiri pentru injectare • = mai gros pentru recoltare • seringi cu ambou excentric • branule • catetere – venos central – percutan – prin denudare • fluturas • substanta de administrat • incarcarea seringii se face cu un ac mai gros
Pregatirea pacientului: • se anunta, i se explica • se aseaza in decubit dorsal cu bratul in extensie, sprijinit pe o mica perna, protejata cu musama si aleza. • Incidente si accidente: • Flebalgia – (durere pe vas) din cauza injectarii rapide sau a unor substante iritante ale interiorului vasului • Uscaciunea faringelui – valuri de caldura, care impune injectarea mai lenta • Hematom – prin strapungerea venei sau neindepartarea garoului • Injectarea paravenos – manifestata prin tumefiere, durere, necroza. Se raporteaza medicului si se face infiltratii locale cu ser fiziologic. • Necroze: cand se administreaza glucoza 33% • Ameteli, lipotemie, colaps • Embolie gazoasa sau uleioasa (mortala pentru cantitati mari) • Avantajele administrarii medicamentelor i.v.
perfuzia
• a
Injectia intraosoasa • a

More Related Content

DOCX
_plan-de-ingrijire-pentru-pacientul-cu-tuberculoza-pulmonara.docx
byMIHAELABRNZACCASHUUL
 
PDF
Ghid de-nursing
byLarisa Gabriela
 
PPTX
Principalele simptome in afectiunile aparatului respirator (1)
byTraian Mihaescu
 
PDF
Carte nursing amg
byMIHAELA TATARU
 
DOC
Asepsia si antisepsia
byMihaela Axenia Silivestru
 
PDF
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENAL
byElena Negotei
 
PDF
Promovarea sanatatii si educatie pentru sanatate
byOlga Cirstea
 
PPTX
Crizele comitiale
byNegotei Elena
 
_plan-de-ingrijire-pentru-pacientul-cu-tuberculoza-pulmonara.docx
byMIHAELABRNZACCASHUUL
 
Ghid de-nursing
byLarisa Gabriela
 
Principalele simptome in afectiunile aparatului respirator (1)
byTraian Mihaescu
 
Carte nursing amg
byMIHAELA TATARU
 
Asepsia si antisepsia
byMihaela Axenia Silivestru
 
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENAL
byElena Negotei
 
Promovarea sanatatii si educatie pentru sanatate
byOlga Cirstea
 
Crizele comitiale
byNegotei Elena
 

What's hot

PDF
Infarctul miocardic acut
byElena Negotei
 
PPT
sistemul endocrin
byMonica Fodor
 
PPTX
Inima si sistemul cardiovascular
byAnca Anca
 
PPTX
Sistemul muscular -Prezentare PowerPoint
byOctavian Rusu
 
PDF
5.Plan de îngrijire infarct.pdf
byFlorentinaLupea1
 
PDF
126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc
byGabriela Teodorescu
 
PPTX
Medicamente
byviviana
 
PDF
Manual anatomie
byEugen Tabac
 
PPTX
Viermii paraziţi
byDenis Lanciu
 
PPT
Fotosinteza
byelenagrapa1
 
ODP
Proteine Ppt
byAly Snow Cosmin
 
PPTX
Tesuturi Vegetale
byPîrău Denis
 
PPT
Bolilesistemuluiendocrin
byZinaida Ghimp
 
PPTX
Analizatorul vizual
bysimonacadare
 
PPTX
Bolile cu transmitere sexuala
byLaurenţiu Bogdan
 
PPT
Prezentare ppt - Sistemul respirator
bySimonne Chirilă
 
PPT
Sistemul digestiv - Prezentare ppt
bySimonne Chirilă
 
PPT
Alge
byElisabeta Plosca
 
PPTX
Fiziologia sistemului respirator
byeusebiu87
 
PPT
Analizatorul vizual
byadn1194
 
Infarctul miocardic acut
byElena Negotei
 
sistemul endocrin
byMonica Fodor
 
Inima si sistemul cardiovascular
byAnca Anca
 
Sistemul muscular -Prezentare PowerPoint
byOctavian Rusu
 
5.Plan de îngrijire infarct.pdf
byFlorentinaLupea1
 
126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc
byGabriela Teodorescu
 
Medicamente
byviviana
 
Manual anatomie
byEugen Tabac
 
Viermii paraziţi
byDenis Lanciu
 
Fotosinteza
byelenagrapa1
 
Proteine Ppt
byAly Snow Cosmin
 
Tesuturi Vegetale
byPîrău Denis
 
Bolilesistemuluiendocrin
byZinaida Ghimp
 
Analizatorul vizual
bysimonacadare
 
Bolile cu transmitere sexuala
byLaurenţiu Bogdan
 
Prezentare ppt - Sistemul respirator
bySimonne Chirilă
 
Sistemul digestiv - Prezentare ppt
bySimonne Chirilă
 
Alge
byElisabeta Plosca
 
Fiziologia sistemului respirator
byeusebiu87
 
Analizatorul vizual
byadn1194
 

Viewers also liked

PDF
Wayne dyer fara scuze
byMadalina Blaga
 
PDF
Contes primer cicle imprimir
byJesús Domingo
 
PDF
100 de retete_sanatoase_pentru_copilul_tau
byfarma1809
 
PDF
Hrana vie culegere retete raw
byIvona Amaritei
 
PDF
Tuck shop-font
bySimon Stratford
 
PDF
Retete culinare
bySilvia Caraiman
 
PDF
Afirmatii louise l. hay
bylecca vera
 
PPTX
5 Dr ahmed Esawy imaging oral board of CNS part v imaging
byAHMED ESAWY
 
PDF
246022204 alimente-si-retete-naturiste-pentru-hipertensiune-arteriala
byIancunarcisl
 
PDF
Cerintele unei alimentatii_dietetice
byIoli Luncan
 
PDF
Idei si retete_pentru_un_gratar_delicios (1)
byNicolae Angelescu
 
PPTX
Parts of a school paper (English 14)
byKhif Muamar Miranda
 
PPT
Medicina De Familie
bylaur_rb
 
PDF
Chiarimenti MATTM ed Unioncamere DM sottoprodotti
byfrancesco loro
 
PPTX
«Новинки мобильной рекламы», Екатерина Ткачева, менеджер по работе с клиентам...
byweb2win
 
PDF
Iica 8 pages broucher
byRakesh Trivedi
 
PDF
Capitolul x scheme de regimuri pentru unele boli
byGeta Enache
 
PDF
Cap iv alimentele
byGeta Enache
 
PPT
рудченко і.в.
byTamara Emec
 
Wayne dyer fara scuze
byMadalina Blaga
 
Contes primer cicle imprimir
byJesús Domingo
 
100 de retete_sanatoase_pentru_copilul_tau
byfarma1809
 
Hrana vie culegere retete raw
byIvona Amaritei
 
Tuck shop-font
bySimon Stratford
 
Retete culinare
bySilvia Caraiman
 
Afirmatii louise l. hay
bylecca vera
 
5 Dr ahmed Esawy imaging oral board of CNS part v imaging
byAHMED ESAWY
 
246022204 alimente-si-retete-naturiste-pentru-hipertensiune-arteriala
byIancunarcisl
 
Cerintele unei alimentatii_dietetice
byIoli Luncan
 
Idei si retete_pentru_un_gratar_delicios (1)
byNicolae Angelescu
 
Parts of a school paper (English 14)
byKhif Muamar Miranda
 
Medicina De Familie
bylaur_rb
 
Chiarimenti MATTM ed Unioncamere DM sottoprodotti
byfrancesco loro
 
«Новинки мобильной рекламы», Екатерина Ткачева, менеджер по работе с клиентам...
byweb2win
 
Iica 8 pages broucher
byRakesh Trivedi
 
Capitolul x scheme de regimuri pentru unele boli
byGeta Enache
 
Cap iv alimentele
byGeta Enache
 
рудченко і.в.
byTamara Emec
 

Similar to Administrarea medicamentelor-prezentareppt

PDF
639-Cap. 7 CURS FARMACIE.pdf
bypyt888
 
PPT
Aspirina si paracetamolul
byElena Tomoiaga
 
PPT
Curs amg definitia si obiectul farmacologiei
byAna Pelin
 
DOC
comprimate-si-drajeuri
byLaura Diana
 
PPT
309352900-201263988-10-SUPOZITOARE.ppt
byLaurSiAlinaSpulber
 
PPT
Anutica mik power point
byUrda Roxana
 
PPT
Reguli_generale_privind_prescrierea_prep.ppt
byGeorgeMDumitru
 
PDF
Medicamente 2014
by007auditor
 
PPT
notiuni de farmacocinetica-generalitati.ppt
byAnonymousb8pnWJM
 
PPT
kinetoterapie
bydiana_taropa
 
PPTX
preparate injectabile folosite pentru diferite afectiuni.pptx
byCrengutaTrandafir1
 
PPTX
INTERACTIUNI-MEDICAMENTOASE-cursul 4.pptx
byAnonymousb8pnWJM
 
PPT
TEHNOLOGIE FARMACEUTICA anul III, curs 1..ppt
byAnonymousb8pnWJM
 
PPTX
Administrarea medicamentelor.pptx
byYouTubeCefaci
 
PPT
FARMACOLOGIE CLINICĂ-notiuni intorductive
byTicEmanuel
 
PPTX
AINS 2023.pptxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
byGiuliaChirea
 
PDF
Gr t popa-iasi_marketing farmaceutic anv
byCLAUDIA STEFAN
 
PPTX
Acid acetilsalicilc in biofarmacie , lucrarae practicatx
byIonTalmaci
 
PPT
Farmacologie_clinica/notiuni de evaluare a medicamentelor
byTicEmanuel
 
PPT
10 a druncea munteanu
bydrunceamihai
 
639-Cap. 7 CURS FARMACIE.pdf
bypyt888
 
Aspirina si paracetamolul
byElena Tomoiaga
 
Curs amg definitia si obiectul farmacologiei
byAna Pelin
 
comprimate-si-drajeuri
byLaura Diana
 
309352900-201263988-10-SUPOZITOARE.ppt
byLaurSiAlinaSpulber
 
Anutica mik power point
byUrda Roxana
 
Reguli_generale_privind_prescrierea_prep.ppt
byGeorgeMDumitru
 
Medicamente 2014
by007auditor
 
notiuni de farmacocinetica-generalitati.ppt
byAnonymousb8pnWJM
 
kinetoterapie
bydiana_taropa
 
preparate injectabile folosite pentru diferite afectiuni.pptx
byCrengutaTrandafir1
 
INTERACTIUNI-MEDICAMENTOASE-cursul 4.pptx
byAnonymousb8pnWJM
 
TEHNOLOGIE FARMACEUTICA anul III, curs 1..ppt
byAnonymousb8pnWJM
 
Administrarea medicamentelor.pptx
byYouTubeCefaci
 
FARMACOLOGIE CLINICĂ-notiuni intorductive
byTicEmanuel
 
AINS 2023.pptxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
byGiuliaChirea
 
Gr t popa-iasi_marketing farmaceutic anv
byCLAUDIA STEFAN
 
Acid acetilsalicilc in biofarmacie , lucrarae practicatx
byIonTalmaci
 
Farmacologie_clinica/notiuni de evaluare a medicamentelor
byTicEmanuel
 
10 a druncea munteanu
bydrunceamihai
 

More from harnagea gheorghe-liviu

PDF
Curs 5 dt caria simpla
byharnagea gheorghe-liviu
 
PDF
Curs 3 dt eruptia dentara
byharnagea gheorghe-liviu
 
PDF
Curs 4 dt caria dentara.etiopatogenia cariei dentare la dintii temporari.
byharnagea gheorghe-liviu
 
PDF
Curs 2 dt particularitati morfologice si de structura
byharnagea gheorghe-liviu
 
PDF
Curs 6 dt forme particulare de carie
byharnagea gheorghe-liviu
 
PDF
Curs 1 dt notiuni de odontogeneza
byharnagea gheorghe-liviu
 
DOC
Gastric sleeve explicatii
byharnagea gheorghe-liviu
 
Curs 5 dt caria simpla
byharnagea gheorghe-liviu
 
Curs 3 dt eruptia dentara
byharnagea gheorghe-liviu
 
Curs 4 dt caria dentara.etiopatogenia cariei dentare la dintii temporari.
byharnagea gheorghe-liviu
 
Curs 2 dt particularitati morfologice si de structura
byharnagea gheorghe-liviu
 
Curs 6 dt forme particulare de carie
byharnagea gheorghe-liviu
 
Curs 1 dt notiuni de odontogeneza
byharnagea gheorghe-liviu
 
Gastric sleeve explicatii
byharnagea gheorghe-liviu
 

Administrarea medicamentelor-prezentareppt

  • 1.
  • 2.
    Medicamentul – estesubstanta utilizata in scopul de a preveni , ameliora sau vindeca bolile. Se obtine din: - produse vegetale si animale - din substate minerale. Actiunea lui asupra organismului depinde de: • structura chimica • doza administrata • caile de administrare Actioneaza ca: • aliment (in doze mici) • medicament • toxic (in cantitati mari)
  • 3.
    Din punct devedere al dozei (cantitatii) administrate se deosebesc: – doza TERAPEUTICA – la care se obtine efectul asteptat si nu apar reactii toxice asupra organismului – doza MAXIMA – cea mai mare cantitate suportata de organism – doza TOXICA – cantitatea care provoaca reactii toxice – doza LETALA – care ucide.
  • 4.
    Caile de administrareale medicamentelor sunt: • bucala • rectala • mucoasa respiratorie • cutanata • locala • parenterala ( I.M.; I.V.; S.C.; I.D.; I.R.; I.Articular)
  • 5.
    Caile de administrarese stabilesc in functie de: • scopul urmarit • capacitatea de absorbtie a caii respiratorii • actiunea medicamentelor asupra mucoaselor • starea generala a bolnavului • toleranta individuala • combinatiile medicamentelor • particularitati anatomice • preferintele bolnavului.
  • 6.
    Medicamentele sunt prescrisede medic, dar asistenta medicala va cunoaste: • aspectul medicamentelor si proprietatile lor • dozele (terapeutice, maximale si toxice) • indicatii de administrare • modul de administrare • incompatibilitatile medicamentelor • modul lor de pastrare • efectul normal • timpul necesar de actiune • efectele secundare: - pozitive - nedorite - daunatoare • fenomene de obisnuinta si acumulare • fenomene de hipersensibilitate.
  • 7.
    Reguli generale deadministrare a medicamentelor: • 1.Respectarea intocmai a medicamentului prescris • 2.Identificarea medicamentelor administrate si a pacientului
  • 8.
    • 3.Verificarea calitatiimedicamentului (schimbarea aspectului)
  • 9.
    • 4.Respectarea cailorde administrare : p.o. (per os), s.c.(subcutanat), m. (intramuscular), i.v. (intravenos), S. (supozitoare). – orala pentru afectiunile digestive si urinare – i.v., i.m, in functie de efectul rapid sau nu(unele medicamente au cai stricte de administrare: i.v. pentru Calciul bromat, Hp, HHC)
  • 10.
    • 5.Respectarea dozajuluiprescris - doza unica si doza/24h. • 6.Respectarea orarului de administrare • 7.Respectarea somnului • 8. Evitarea incompatibilitatii lor Exemplu: - oxacilina + gentamicina = precipita (solutie laptoasa) – calciul ne se asociaza cu derivati de fosfor – fenobarbitalul se administreaza singur. – digoxinul se asociază numai cu glucoza
  • 11.
    • 9. Administrareaimediata • 10. Respectarea ordinei succesive de administrare a medicamentelor: tablete – solutie – picaturi – injectii – supozitoare • 11.Luarea medicamentelor in prezenta asistentei
  • 12.
    • 12.Servirea bolnavilorsi notarea in FO • 13.Prevenirea infectiilor intraspitalicesti • 14. Raportarea imediata a greselilor de administrare
  • 13.
    Circuitul medicamentelor inspital Condica de prescripţii a medicamentelor complectată in triplu exemplar si conţine ; • - numărul corespunzător al paginilor • - data si secţia care solicita • - numele , prenumele pacientului • - salonul pacientului • - numărul foii de observaţie • - numele medicamentului forma de prezentare, • - cantitatea ceruta pe 24h in cifre si litere • - semnătura, parafa si numărul de cod al medicului
  • 14.
    La eliberare sipreluare asistenta medicala va verifica : • cantitatea si dozele prescrise pentru fiecare pacient • ambalaj si etichetare corespunzătoare . Medicamentele sunt depozitate in dulapuri compartimentate Medicamentele cu regim special ( soluţiile perfuzabile, stupefiantele, vaccinurile ,cele care trebuiesc depozitate in locuri ce asigura protecţia fata de temperaturi ridicate, luminozitate, sau in frigidere pentru a evita pierderea din valoarea lor biologica cu efecte nocive pentru pacient
  • 15.
    ADMINISTRAREA ORALA Calea orala(sau bucala) este calea naturala de administrare a medicamentelor si se efectueaza prin inghitire sau sublingual. • Medicamentele orale se prezinta sub forma lichida si solida: Lichide: - mixturi,solutii, infuzii,decocturi , tincturi, extracte, uleiuri Solide: - prafuri, tablete,pastile, granule,substante mucilaginoase
  • 16.
    Este contraindicata caleaorala daca: – se descompune sub influenta sucurilor digestive – bolnavul refuza sau nu poate inghiti – este necesara o actiune rapida – are proprietati iritante asupra mucoasei stomacului – stari comatoase – nu se rezoarbe pe cale digestiva – se doreste ocolirea venei porte
  • 17.
    Medicamentele orale auefect local si general: Efect local: • dizolva mucozitatile de pe peretii gastro-intestinali • favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor • protejeaza mucoasa gastrica (Magnesia usta , calciu carbonic) • excita peristaltismul intestinal (purgativele) sau • inhiba peristaltismul intestinal (spasmoliticele) • dezinfecteaza tubul digestive (furazolidon, streptomicina) • scad procesele fermentative (carbune medicinal, calciu carbonic). Efect general: • se absorb la nivelul mucoasei digestive, patrund in sange si-si desfasoara activitatea asupra intregului organism (antibioticele) sau asupra unor organe si aparate.
  • 18.
    Medicamentele LICHIDE: • Seadministreaza ca atare sau diluate (apa, ceai, lapte) • Asistenta va cunoaste concentratia lor • Sa cunoasca capacitatile recipientelor de administrare astfel: – 1 pahar de lichior contine ≈ 15g ulei – 1 ceasca cafea contine ≈ 50ml apa – 1 pahar vin contine ≈ 100ml apa – 1 pahar apa contine ≈ 200ml
  • 19.
    Capacitatea lingurilor: • 1lingura contine ≈ 5ml apa→ 6,5ml sirop→ 4,5ml ulei • 1 lingurita desert ≈10ml apa→ 13ml sirop → 9ml ulei • 1 lingura supa ≈15ml apa→ 20g sirop → 12,5g ulei
  • 20.
    Tincturiele, extractele, solutiilemedicamentoase se administreaza sub forma de picaturi: • 1ml solutie apoasa contine 20 picaturi • 1ml solutie alcoolica contine 60 picaturi • 1ml solutie uleioasa contine 45-50 picaturi • 1ml tra. Alcoolica contine 52-60 picaturi Picaturile se administreaza: • diluat • usor indulcite • cu adaos de lapte sau suc • unele vor fi agitate inainte
  • 21.
    Asistenta medicala vacunoaste urmatoarele particularitati: • Lichidele amare sau cu gust dezagreabil (clorocalcin) pot fi diluate, usor indulcite iar dupa inghitire bolnavul va fi pus sa-si clateasca gura cu apa sau va mai bea ceai, sirop, apa. • Unele picaturi pot fi administrate cu zahar sau siropuri daca nu au alte contraindicatii (diabet) • Substantele acide si lichidele feruginoase se administreaza prin aspiratie cu ajutorul unui tub de sticla, avandu-se grija sa nu se atinga dintii (ele ataca smaltul dentar), se va avea grija ca bolnavul sa-si curete dintii dupa fiecare ingestie de medicament. • Medicamentele cu gust dezagreabil (expl. uleiul de ricin sau parafina) se pot administra in capsule gelatinoase. Acestea contin de obicei 3g substanta si se va lua numarul necesar de capsule.
  • 22.
    • Purgativele saline,ca sulfat de Mg, sulfat de Na, cu gust foarte neplacut, se vor dizolva in apa calda, apoi racita, iar pacientul va bea apa rece pana la disparitia gustului. (Faringoseptul – se va suge, nu va bea sau manca apoi 2 ore). • Medicamentele cu baza de gelatina se administreaza in stare calda, cu adaus de lapte sau sucuri de fructe. • Nitroglicerina se rezoarbe prin mucoasa bucala. Solutia se picura pe limba bolnavului sau tableta se aseaza sub limba. • Infuziile, decocturile, emulsiile precum si alte medicamente lichide se sedimenteaza si de aceea vor fi agitate inainte de utilizare. • Ceaiurile medicinale vor fi proaspat preparate caci altfel substantele active se volatilizeaza din ele. • Ceaiurile din flori si frunze se prepara dupa metoda infuziei; • Ceaiurile din seminte, radacini, frunze tari dupa metoda decoctului.
  • 23.
    Alte moduri deobtinere a medicamentelor lichide: • Solutii: - substante dizolvate in apa sau alcool, • Mixturi: - amestecuri de solutii sau solutii cu substante insolubile care raman in suspensie • Tincturi: - sunt solutii extractive alcoolice obtinute din produse de origine animala sau vegetala • Extracte: - sunt lichide rezultate din concentrarea solutiilor extractive obtinute din produse animale sau vegetale • Emulsiile: - sunt preparate din doua lichide ce nu se pot amesteca, unul fiind dispersat in celalalt
  • 24.
    Medicamentele SOLIDE: • Dezavantaj:se inghit mai greu • Avantaje: contin cantitatea exacta de substanta. • Pentru pulberile administrate se va sti ca: 1 lingurita plina contine ≈ 2,5 – 5g 1 lingurita rasa contine ≈ 1,5 – 2,5g un varf de cutit rotunjit contine ≈ 0,5 – 1g • Se administreaza: – puse direct pe limba (catre radacina acesteia) – dizolvate (cele cu gust dezagreabil) – in casete si capsule
  • 25.
    • Granulele –se administreaza cu lingurita, • Tabletele – se administreaza intregi sau dizolvate in apa, • Drajeele – sunt tablete acoperite cu un strat de zahar care le maschiaza gustul • Tabletele zaharate sunt pentru supt sau sublingual (faringosept, Vitamina C, nitroglicerina) • Ele au calitatea de a nu mai trece prin ficat. • Medicamentele enterosolvente sunt cele iritante pentru mucoasa stomacului. Se prepara invelite intr-un strat de Keratina (rezistenta la acidul clorhidric) si care odata ajunsa in intestine poate fi dizolvata de fermentii intestinali. • La bolnavii comatosi, inconstienti, administrarea medicamentelor se face prin sonda Einhorn, pregatite sub forma de solutie. • Majoritatea medicamentelor sub forma de pulberi, se pot amesteca intre ele si date intr-o singura priza. • Praful de carbune medical, nu se amesteca cu nici un alt praf deoarece absoarbe medicamentele. Daca totusi trebuie dat, se va administra la cel putin 3 ore de la celelalte. • Se prescriu sub forma de pulberi medicamentele inofensive, care nu expun bolnavul la accidente (calciu carbonic, magneziu usta etc.).
  • 26.
    Observaţie • medicamentele severifica înaintea administrării • exfolierea comprimatelor din ambalaj se face din exterior. • Nu se pune mana pe medicament • nu se administrează deodată medicamente care prin interacţiune modifica resorbţia si efectul dorit • pentru copii sub doi ani se prefera siropurile cu gust plăcut • administrarea preparatelor de fier se face cu grija sa nu se atingă smalţul dentar ( cu pai) • interzis a se folosi aceleaşi instrumente pentru mai mulţi pacienţi (pahare, linguri, linguriţe) • acestea după folosire sunt dezinfectate, spălate iar cele de unica folosinţa colectate pentru a fi duse la crematoriu
  • 27.
    • asistenta seva spală bine pe mâini cu apa si săpun • este interzisa oferirea dozei zilnice complete, fara a fi educat pacientul pentru utilizare medicamentele sunt administrate de asistenta medicala, sau luate de pacient in prezenta acesteia respectând ordinea succesiva de administrare • pacientul este prevenit asupra efectelor secundare sau reacţiile adverse ale anumitor medicamente.
  • 28.
    ADMINISTRAREA PERCUTANATA (sau administrareaprin piele) • FRICTIONAREA: - pentru administrare se inglobeaza substanta de administrat in substanta lipoide sub forma de: - unguente,uleiuri, emulsii.(Apa si solutiile saline nu se resorb prin piele) • Se folosesc in tratamentul reumatismului cu salicilati si sulf.
  • 29.
    Tehnica: • se folosescmanusi de protectie • se spala suprafata tegumentului cu apa calda, apoi se usuca • se aplica medicamentul pe piele si se maseaza cu varful degetelor sau cu toata suprafata palmei prin miscari circulare, sub o usoara presiune timp de 20-25’ pana ce medicamentul dispare in aparenta, ramanand un usor luciu de grasime. • pentru a proteja lenjeria de pat si de corp se infasoara suprafata tratata (chiar tot corpul daca este cazul) • se va avea grija ca unguentul sa nu atinga ochii bolnavului si ai asistentei medicale • timpul, zona, frecventa si orarul sunt stabilite de medic.
  • 30.
    • IONOFOREZA: -este introducerea medicamentelor in organism cu ajutorul curentului galvanic (iod, magneziu, salicilat de Na, novocaina, histamina). • Scopul este terapeutic (cu efect general) • Tehnica: • se anunta bolnavul si i se explica importanta tehnicii, • este condus in sala de fizioterapie, unde este ajutat sa se dezbrace si sa urce in pat. • se spala pielea cu apa si sapun si se clateste abundent pentru a nu fi introduse in organism substante organice ale resturilor de sapun • se imbiba electrodul active cu substanta medicamentoasa si se leaga la polul negative al generatorului de curentcontinuu • se aplica polul activ pe regiunea aleasa • se ofera polul opus bolnavului in mana (inchide circuitul electric)
  • 31.
    • se supravegheazabolnavul tot timpul aplicarii (10-30-60’) • se indeparteaza electrozii la terminare • Dupa tehnica este ajutat sa coboare din pat si sa se imbrace, este condus in salon si asezat comod in pat. I se supravegheaza starea generala. • Pentru ionoforeza se pot folosi bai electrice. • Ionii introdusi prin ionoforeza se elimina mai lent ca cei introdusi prin injectii subcutanate.
  • 32.
  • 33.
    APLICAREA LOCALA AMEDICAMENTELOR Este o tehnica percutanata la care efectul asteptat este strict la locul de administrare si nu introducere de medicament in organism. Se face sub forma de: • pudre, • comprese, • badijonari, • solutii, • unguente, • linimente, • paste, • mixturi, • sapunuri terapeutice, • creioane sau stilete caustice, • emplaste, • bai medicamentoase.
  • 34.
    • Pudrajul -se executa cu tampoane, pudriere cu capac perforat, pulverizatoare, avand scopul de a absorbi excesul de grasimi de pe suprafata tegumentelor, de a usca si racori pielea.
  • 35.
    • Compresele medicamentoase- sunt bucati de material textile, impaturite, imbibate in solutii medicamentoase prescise (solutie Buraw, musetel, rivanol, etc.). Se aplica reci sau calde si trebuie mentinute la temperatura ridicata pe timpul aplicarii.
  • 36.
    • Badijonarea -este o forma de aplicare locala a medicamentelor pe suprafata corpului sau mucoaselor. Se efectueaza cu tampoane de vata montate pe port tampon sau pensa si imbibate in solutia medicamentoasa.
  • 37.
    • Tampoanele -nu se introduce in solutia medicamentoasa, ci se toarna pe ele sau se pregateste o cantitate mica pe o sticla de ceasornic si se inmoaie tamponul, (care se foloseste numai o data). Expl: - iod – folosita pentru dezinfectia pielii la interventii chirurgicale, punctii, injectii, afectiuni micotice. - glicerina boraxata cu stamicina sau vitamina A.
  • 38.
    • Unguentele -sunt preparate farmaceutice semisolide, care avand substanta activa incorporata in vaselina, grasimi animale sau vegetale, se inmoaie la temperatura corpului. Se pastreaza la rece. Se aplica prin: - intindere cu spatula - frectionare - direct din tub pe mucoase.
  • 39.
    • Pastele –sunt preparate din grasimi si pudre, mai consistente ca unguentele. Se aplica pe tegument cu ajutorul unei spatule. • Linimentele - au consistenta lichida sau semisolida, cu aspect limpede sau laptos. Se intend cu tamponul sau cu mana (cu manusi).
  • 40.
    • Mixturile –sunt formate dintr-un amestec de substante lichide si solide (pudre) care nu se dizolva. Inainte de utilizare vor fi bine agitate. Se intind pe suprafata pieli cu tampoane fiind lasate sa se usuce. • Sapunurile medicinale – contin substante medicamentoase (sulf, gudron) inglobate in sapun neutru. Se folosesc pentru spalarea regiunii de tratat sau obtinerea unui efect medicamentos mai puternic cand este intins pe piele si lasat sa se usuce. Se indeparteaza la cateva ore sau la 1-2 zile. Adaugate la clisme cu efect purgativ. • Creioanele sau stiletele caustice – (din sulfat de cupru, nitrat de argint), au forma unor bastoanse si sunt introduse in tuburi protectoare. Servesc la cauterizarea unor formatiuni papilomatoase, a excrescentelor ce apar in ulceratii sau ca hemostatic.
  • 41.
    Emplastul medicamentos –este format dintr-o substanta vascoasa, aderenta, neiritanta, care este lipita de o bucata de panza, in compozitia ei intrand diferite substante medicamentoase. Tegumentul se pregateste prin spalare ca apa si sapun, eventual degresare pentru ca emplastul sa adere. • Emplastul lichid se intinde direct pe piele cu ajutorul unei pensule. Dupa evaporarea solventului se prezinta ca un strat subtire aderent. • Emplastul vascos, inainte de utilizare va fi incalzit pe baie de apa.
  • 42.
    • Baile medicamentoase– sunt procedee hidroterapice, combinate cu aplicatii externe de medicamente. Actiunea lor este: termica, mecanica, chimica. • Pot fi: partiale sau complete. • Dupa substanta continuta pot fi: - dezinfectante • - cu substante chimice anorganice • - cu droguri • - gazoase • Baile dezinfectante: - se folosesc in infectiile cutanate si se fac cu bromocet sau permanganate de K. • Baia cu permanganat de K: - se prepara dintr-o solutie concentrata pregatita in prealabil (1lingurita permanganat la 100ml apa). Din aceasta se picura in vana cantitatea necesara pana ce apa de baie are culoarea roz. Nu se pun cristale de permanganate direct in vana (cada) caci acestea lezeaza pielea umeda. • Baia de bromocet: - se pregateste adaugand 2 lingurite de substanta la 10 l apa. Actiunea este dezinfectanta si indeparteaza substantele medicamentoase (alifii, unguente). Bromocetul nu se foloseste impreuna cu sapunul!
  • 43.
    • Baile cusubstante chimice anorganice: - se efectueaza la t0 de 35-370C iar durata lor este de 10-20’. • Expl: baia cu sare, care se pregateste din 6-10Kg sare care se dizolva in cam tot atata apa fierbinte. Solutia se strecoara si se toarna in cada cu apa. Se recomanda in afectiunile reumatice si ginecologice. • Se mai folosesc baile cu sulf, iod, feruginoase, carbonat de Ca. • Baile cu droguri: - se prepara din plante medicinale (flori de fan, specii aromatice, brad, tarate de grau) • Au actiune: - calmanta si sedative • - revulsiva (cu mustar) • - astringenta (cu tanin) • Ele actioneaza prin substantele ce le contin, asupra terminatiilor nervoase din piele. • Baile gazoase: - se fac cu apa continand substante gasoase; gazelle adera pe piele excitand prin masaj mechanic terminatiile nervoase. Baile gazoase se prepara pe cale chimica si fizica (sunt si bai naturale). • chimic: cu carbonat de Na+acid clorhidric puse direct in cada, • fizic: au un generator de bule asezat pe fundul cazi.
  • 44.
    APLICAREA DE MEDICAMENTEPE MUCOASE • conjunctivala • nazala • auriculara • bucala • genitala • Se fac cu scopul dezinfectiei si descongestionarii mucoaselor. Se gasesc sub forma de solutii, unguente, pulberi.
  • 45.
    A. APLICATIILE CONJUCTIVALE 1)Instilatia oculara – este picurarea unor solutii pe mucoasa conjunctivala. • Materiale necesare: pipeta, tampon de vata steril, solutie medicamentoasa, tavita renala. Tehnica: • spalarea mainilor • bolnavul se aseaza in decubit dorsal sau pe scaun cu capul aplecat pe spate si sprijinit • se deschide fanta palpelerala, deprimand usor pleoapele inferioare cu policele mainii stangi • se invita bolnavul sa priveasca in sus • se sprijina marginea cubitala a mainii drepte pe fruntea bolnavului • se lasa sa cada din pipeta 1-2 picaturi solutie in fundul de sac conjunctival inferior spre unghiul extern • se solicita bolnavul sa miste globul ocular • daca este necesar se continua si la celalalt ochi • se sterge picatura sau lacrima care se scurge.
  • 46.
    2) Unguentele oculare:se aplica pe fundul de sac conjunctival sau pe marginea pleoapelor, din tub sau din cutie, cu ajutorul unei baghete de sticla rotunjita fin si latita la o extremitate. • Materiale necesare: bagheta, unguent, tampon de vata steril Tehnica: • spalarea mainilor • bolnavul sta sezand cu capul pe spate si este invitat sa priveasca in sus • se trage in jos si in afara pleoapele inferioare cu policele mainii stangi folosind un tampon • se aplica unguentul (cat un bob de grau) pe fata interna a ploapei cu bagheta sau presand din tub • se da drumul ploapei si se solicita bolnavului sa inchida si deschida ochiul pentru a antrena unguentul pe suprafata globului ocular • se sterge plusul de unguent cu tampon.
  • 48.
    3) Pulberile oculare:se introduc in sacul conjunctival cu tampoane de vata montate pe baghetele de sticla. Tehnica: • spalarea mainilor • bolnavul sta cu capul flectat spre spate • se incarca tamponul cu pudra • se trage in jos pleoapa inferioara cu policele stang • se presara pudra usor prin valuri usoare asupra baghetei • se cere bolnavului sa inchida ochii (antreneaza pudrarea pe suprafata ochiului).
  • 49.
    B. APLICAREA PEMUCOASA NAZALA 1.Instilatia nazala: este picurarea unor solutii medicamentoase pe mucoasa nazala. Materiale necesare: pipeta+medicamentul prescris. Tehnica: • se invita bolnavul sa-si sufle nasul • se aseaza in decubit dorsal, fara perna sau sezand cu capul aplecat pe spate si lateral de partea narii in care se face instilatia • se introduce varful pipetei in vestibulul fosei nazale fara ai atinge peretii • se lasa sa cada numarul de picaturi prescrise • se repeta operatia in narina opusa • i se cere bolnavului sa ramana in aceasta pozitie 30-40’’ pentru ca substanta sa ajunga in faringe. Nu se va aspira pentru ca in acest caz va ajunge in laringe si apare tusea.
  • 50.
  • 51.
    3.Aplicarea unguentelor: seface cu tampoane montate pe port tampon. • Tehnica: – bolnavul sulfa nasul – se aseaza in decubit dorsal – se incarca tamponul cu unguent (cat un bob de grau) – se ridica usor varful nasului cu policele mainii stangi pentru a evidential mai bine narina (sau orificiul extern al fosei nazale – se depunde unguentul pe suprafata interna a vestibulului – se scoate tamponul, se inchide narina, se apleaca capul usor inainte si i se solicita sa aspire medicamentul treptat pentru a nu il ingiti.
  • 52.
    C. APLICAREA INCONDUCTUL AUDITIV EXTERN Instilatia auriculara: este picurarea unor solutii medicamentoase in conductul auditiv extern. • Materiale necesare: bagheta, pipeta, tampon de vata, solutie medicamentoasa, vas cu apa calda 370C Tehnica: • spalarea mainilor • bolnavul se aseaza in decubit lateral sau semisezand cu capul si trunchiul aplecate lateral de partea opusa a urechii in care se face instilatia • se curate conductul cu un tampon de vata pe baghetase incalzeste solutia medicamentoasa in aburi de apa calda (370C) • se trage usor pavilionul in sus cu mana stanga • se lasa sa cada din pipeta numarul de picaturi prescrise • se mentine bolnavul in aceeasi pozitie cateva minute • se introduce in ureche un tampon de vata • se procedeaza la fel si la cealalta ureche
  • 53.
    Unguentele: se aplicacu ajutorul tampoanelor de vata infasurate pe port tampon. Tehnica: • se aseaza bolnavul in decubit lateral sau semisezand cu capul si trunchiul aplecat lateral • se incarca tamponul cu unguent (un bob de grau) • se introduce tamponul in conductul auditiv • se depune unguentul pe partea bolnava sau pe tot conductul • se inchide conductul cu un tampon steril • nu se va patrunde peste limita vizibilitatii pentru a nu leza membrane timpanului • se utilizeaza tampoane separate pentru fiecare ureche si se vor folosi numai odata
  • 54.
  • 55.
    D. APLICAREA PEMUCOASA BUCALA Badijonarea mucoasei bucale: se efectueaza total sau partial. • Materiale necesare: spatula linguala sterile, tampoane sterile montate pe porttampon sau prinse cu pense, solutii medicamentoase. Tehnica: • spalarea mainilor • bolnavul se aseaza cu capul aplecat spre spate • deschide gura • se inspecteaza minutios cavitatea bucala • se imbiba tamponul cu substanta medicamentoasa prin turnare si se aplica pe portiunea afectata • se atinge sau se pensuleaza zona • la sfarsit spalarea mainilor • Nu se introduce tamponul in solutia folosita; se schimba dupa fiecare utilizare.
  • 56.
    Badijonarea mucoasei faringiene: Tehnica: •bolnavul este asezat cu capul aplecat spre spate • se apasa limba cu spatula tinuta in mana stanga • cu mana dreapta se pensuleaza polierii, peretele posterior al faringelui, amigdalelor. Se rasuceste cu delicatete tamponul la nivelul acestora pentru ca solutia sa patrunda in criplele amigdaliene.
  • 57.
    3.Gargarea: - seface cu solutie medicamentoasa la temperature corpului. Se executa in doua etape: • 1) – spalarea gurii • 2) – spalarea orofaringelui 4)Aplicarea medicamentelor cu ajutorul atomizorului
  • 58.
    E. APLICAREA MEDICAMENTELORPE MUCOASA VAGINALA Tampoanele vaginale: sunt confectionate dintr-o bucata de vata presata, de forma alungita, imbracata intr-o fasa sau tricot, care se prelungeste de la tampon inca 20-25 cm. • Capetele ramase in afara vaginului permit extragerea tamponului. Se introduce astfel solutii si unguente. • Materiale necesare: valve vaginale, pensa ginecologica, solutii medicamentoase, tavita renala, glicerina pentru lubrefiere, tampoane sterilizate, manusi de cauciuc sterile. Tehnica: • spalarea mainilor • asezarea bolnavului in pozitie ginecologica • se imbraca manusile • se lubrefiaza valvele • se departeaza peretii vaginului cu valvele vaginale • se imbiba tamponul si se aseaza pe o pensa ginecologica • se introduce tamponul prin lumenul creat de valva pana la fundul de sac posterior al vaginului in asa fel incat ata sa ramana in afara vaginului. Se indeparteaza tamponul la ora sau ziua indicata de medic
  • 59.
    GLOBULELE VEZICALE: suntpreparate ovale sau sferice cu medicamentul inglobat in substanta care se topeste sub influenata temperaturii vaginale. Materiale necesare: manusi, globule si materiale pentru spalare vaginala Tehnica: • spalarea mainilor • se pun manusile • se aseaza bolnavul in pozitie ginecologica • se efectueaza spalatura vaginala • se departeaza labile cu degetele mainii stangi pentru evidentierea vaginului • se introduce cu mana dreapta globulul si se impinge spre col • se poate folosi un dispozitiv de introducere a ovulului, care functioneaza pe principiul unui piston.
  • 61.
    ADMINISTRAREA RECTALA • Sefoloseste la bolnavii cu: • intoleranta digestive (greata, varsaturi, sangerari gastrice) • cand medicamentul are actiune iritanta asupra stomacului • cand bolnavul are tulburari de degluditie (inghitire) • cand s-au practicat interventii chirurgicale pe tubul digestive • refuza inghitirea medicamentelor • se doreste evitarea trecerii prin ficat • exista o staza in sistemul portal (ciroza)(Reteaua venoasa a rectului se varsa direct in vena cava, deci se ocoleste vena porta, deci ficatul. • Se administreaza sub forma de: supozitoare si clisme medicamentoase.
  • 62.
    • SUPOZITOARELE: suntforme medicamentoase in care substanta active este cuprinsa intr-o masa solida (unt de cacao) care se topeste la temperature corpului. • Scopul: este terapeutic si purgativ • Au forma conica sau ovala cu o extremitate ascutita. • Actiunea lor este: - locala – prin golirea rectului - calmarea durerii - atenuarea peristaltismului intestinal • Ca materiale de baza contin glicerina cu stearina sau gelatina cu glicerina. • generala – (supozitor cu morfina, efedrina, digitala). Au ca material de baza untul de cacao. • SUPOZITOARELE PURGATIVE: se introduce cu partea ascutita pan ace extremitatea va trece de sfincterul anal. La introducere vor fi trecute in prealabil prin apa calda sau tinute desfacute daca este cald, pentru a aluneca mai usor sau unse cu vaselina sau solutie uleioasa. • La introducere pozitia bolnavului este in decubit lateral cu membrele inferioare flectate. Se foloseste manusa de cauciuc, se departeaza fesele, se vizualizeaza orificiul anal iar cu cealalta mana se introduce supozitorul (ca mai sus).
  • 63.
  • 64.
    • SUPOZITOARELE MEDICAMENTOASE: •se administreaza numai dupa clisma evacuatoare ca: microclisma sau picatura cu picatura. • Observaţie: • se verifica supozitoarele pentru conformitate cu prescripţia • pentru a nu degrada supozitorul se foloseşte foarfece la exfoliere • intrerzisa manipularea directa cu mana • interzisa administrarea concomitenta a mai multor supozitoare • interzisa folosirea aceloraşi manusi pentru mai mulţi pacienţi • in cazul clismelor temperatura soluţiei mai mare cu 1-2°C ca temperatura corpului pentru a se evita senzaţia de defecare
  • 65.
    ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PECALE RESPIRATORIE • Se face sub forma de: - gaze sau substante gazeificate - pulberi dizolvate - lichide fin pulverizate (vapori sau aerosoli) - solutii prin instilatii traheale • Scop: - dezinfectie - decongestionarea mucoasei cailor respiratorii
  • 66.
    INHALATIA: este introducereaunor substante medicamentoase in organism. Substantele pot fi inhalate, pulverizate in stare lichida sau cu ajutorul vaporilor de apa. Indicatii: rinite, bronsite, astm bronsic, faringite, anestezia generala etc. Materiale necesare: vaselina, inhalator, substante medicamentoase, cort cu pelerina de cauciuc, prosop Pregatirea bolnavului: • se anunta bolnavul si i se explica in ce consta tehnica • se aseaza bolnavul pe scaun si sufla nasul • i se pune prosop in jurul gatului • se unge zona cu vaselina • i se explica bolnavului ca va inspira pe gura si expira pe nas
  • 67.
  • 68.
    Tehnica: • spalarea mainilor •se pune apa in recipient pana la jumatate • se pune la sursa de incalzire • in recipient se pune medicamentul • cand apa fierbe, vaporii se ridica si antreneaza medicamentul • se aduce inhalatorul cu rezervorul incalzit in fata bolnavului • se acopera bolnavul cu cortul sau pelerine de cauciuc explicandu-i- se sa stea la o distanta de 30-80 cm de inhalator, invitandu-l sa respire pe gura si sa expire pe nas • durata inhalatiei este de 5-20 minute. Dupa tehnica – se sterge fata bolnavului cu un prosop - se acopera bolnavul pentru al feri de raceala Igienizarea locului: se curate, se spala, se dezinfeteaza inhalatorul
  • 69.
    • Bioxidul decarbon se inhalează la fel ca oxigenul este indicat sa se administreze in cazul pericolului de paralizie a centrului respirator in colapsul periferic cu paralizia centrilor vasomotori • Inhalatia intratraheala, reprezintă introducerea medicamentelor lichide in caile respiratorii cu ajutorul seringi laringiene cu efect local interesând partea inferioara, bazala a cailor respiratorii. • Injecţia intratraheala, prin ligamentul tirocricoidian in hipolaringc.Cu ajutorul seringii se pot trece prin ac in caile respiratorii substante anesteziante sau medicamente. • Sondajul traheo-bronsic cu sonda Metras inlatura dificultatea instilatiei si a injecţiei intratraheale. Introducerea se face direct in focarele supurative. • Sub forma de inhalatie se utilizează si substanţele volatile.Astfel, nitritul de amil se picura pe pânza sau tifon, impaturit, de unde bolnavul aspira substanţa care se volatilizează imediat. In timpul crizelor de angina pectorala, fiola se taie in tifon sau batista, de unde substanţa poate fi aspirată imediat. • Substanţele narcotice : eterul,cloroformul, clorura de etil se inhalează sub forma de vapori.Ele sunt administrate in stare lichida, dar se volatilizează imediat, fiind aspirate de bolnav sub forma de vapori • Aspirarea prafurilor solide se face cu ajutorul unor tuburi incurbate in forma de "S" la ambele extremităţi. Curbura externa, indreptata in sus ,usor lărgită in forma de degetar, in aceasta se pune medicamentul care va fi aspirat Curbura interna se indreapta in jos, urmând forma bazei limbii spre laringe.Bolnavul inchide gura, fixează ermetic buzele pe tub, inspirând brusc prin tub.
  • 71.
    NEBULIZAREA • se facecu aparate speciale , numite nebulizatoare • in aparat se introduc substante cu rol de a umidifica secretiile
  • 72.
  • 73.
    OXIGENOTERAPIA ( sauadministrarea oxigenului). Scop: Terapeutic = imbogatirea aerului cu oxigen in scopul combaterii hipoxiei (oxigenarea redusa a tesuturilor) = ameliorarea concentratiei de oxigen in sange Hipoxia poate fi: • = anemica prin reducerea hemoglobinei • = histotoxica prin blocarea la nivelul celulelor • = circulatoare prin tuburari de circulatie • La nivelul tesuturilor O2 este utilizat sub forma dizolvata in plasma, cantitatea de 0,3 ml oxigen la 100ml sange. Oxigenoterapia necesita 1,8-2,2ml la 100ml sange la administrarea O2 sub o atmosfera. • Indicatii: = hipoxii circulatorii (insuficienta cardiaca, edem pulmonar, infarct miocardic) • = hipoxie respiratorie (soc, anestezi generale, complicatii postoperatorii, nou nascuti).
  • 74.
    Surse de oxigen:= statie centrala de oxigen sau microstatie = lampa de oxigen (de 300-10.000l oxigen comprimat la 150atm.) = pentru a se putea administra, presiunea se regleaza cu reductorul de presiune (debitmetrul, care indica volumul in litri de oxigen pe minut) si se modifica cu ajutorul barbotorului.
  • 75.
    Butelia de oxigenare în partea superioară un orificiu de umplere prevăzut cu un robinet • peste aceasta se înşurubează un reductor de presiune care adaptează presiunea crescută din rezervor la o presiune mai scăzută, reglabilă după necesităţi • reducătorul de presiune este prevăzut cu două manometre - unul care indică presiunea din tub şi unul care arată presiunea şi volumul oxigenului care iese din reductor, spre bolnav ( manometru de lucru ) • buteliile cu oxigen sunt vopsite în albastru, sunt prevăzute cu două robinete de cauciuc pentru a le proteja de lovituri bruşte în timpul transportării
  • 76.
    • transportul seface pe cărucior cu roţi de cauciuc; se transportă în poziţie verticală; trebuie fixată de perete cu inel de fier • deoarece oxigenul favorizează combustia ( ! IA FOC !) prezenţa sa trebuie atenţionată -pacienţi şi vizitatori - NU se aprinde flacără, NU se fumează în preajma sursei de oxigen • NU se ung robinetele, garniturile bombei; de asemenea contactul cu grăsimi sau uleiuri, poate genera explozii sau incendiu; manipularea aparatului - cu mâinile unse este interzisă - - interzis aparate electrice care pot produce scântei sau care se încălzesc până la incandescenţă, interzisă flambarea, sau folosirea de eter, ciclopropan ( în timpul anesteziei generale ) - interzis folosirea îmbrăcămintei de material plastic, sintetic - dacă este folosit ciclopropanul - poate crea explozie şi arde pielea victimelor
  • 78.
    umidificatorul ( barbotorul) • constă într-un borcan de sticlă închis ermetic cu un dop de cauciuc, prin care trec două tuburi de sticlă - unul până în fundul borcanului, altul până sub dop; • se racordează la reductorul de presiune prin tubul lung, iar de cel scurt se leagă un tub de cauciuc care transportă oxigenul la bolnav. Borcanul se umple pe jumătate cu apă distilată şi alcool etilic ( 2/3 + 1/3 ). • asigură umidificarea oxigenului, • trebuie fixat la perete şi ţinut drept. ATENŢIE! - dacă se răstoarnă apa poate fi împinsă de oxigen prin tuburile de legătură şiajunge în căile respiratorii !!! - ASFIXIAZĂ BOLNAVUL
  • 79.
    Administrarea oxigenului seface cu: • sonda sau cateter nazal • ochelari • masca • cort de oxigen • balon Ambu sau Ruben
  • 80.
    Cateterul nazal (sonda)are orificii laterale multiple. Se introduce in nara prin faringe, schimbandu-se de la o nara la alta. Se poate introduce si in laringe. Tehnica: • se dezobstrueaza caile aeriene • se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus • se introduce cateterul cu miscari blande paralel cu palatal osos si perpendicular pe buza superioara • se fixeaza sonda cu leucoplast • se fixeaza debitul la 4-6 l/minut • se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor • se administreaza medicamente cu intermitenta si se supravegheaza debitul.
  • 81.
  • 82.
    Ochelari: pentru oxigense fixeaza dupa urechi si prezinta 2 mici sonde de plastic care patrund in nari. Se recomanda la copii si bolnavi agitati.
  • 83.
    Masca: pentru oxigen( cu inhalarea aerului expirat) se fixeaza acoperind gura si nasul. In general este greu suportata de bolnav datorita hamului de etanseizare. Tehnica: • se verifica scurgerea oxigenului din sursa • se pune masca in mana bolnavului pentru a-i usura controlul masti si i se sustine mana. Debitul de 10-12 l/minut. • se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura • cand bolnavul s-a obisnuit cu masca, se aseaza cureaua de fixare in jurul capului
  • 84.
  • 85.
    Cortul de oxigen:nu poate depasi o concentratie de 50% a oxigenului, realizeaza o circulatie deficitara a • aerului, ducand la incalzirea pacientului. Se impune racirea cu ghiata.
  • 86.
    • Sonda deintubat Traheostoma Balon Ambu sau Ruben • Sistem de administrare
  • 87.
    Incidente la administrareaoxigenului: • distensia abdominala prin patrunderea gazului prin esofag • enfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gatului prin fisurarea mucoasei. Se va sti ca: • nu se unge cateterul cu substante grase (pericol de explozie si pneumonie) • bombele de oxigen se fixeaza pe un port butelie, orizontal pentru a evita loviturile • oxigenul nu se foloseste fara manometru • barvetarul sa fie bine fixat deoarece prin rasturnare impinge apa in caile respiratorii ale bolnavului
  • 88.
    ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR Antibioticele: suntsubstante organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii) sau obtinute prin sinteza avand proprietati: = bacteriostatice = bactericide = antimicotice Chimioterapicele: sunt substante cu actiune bacteriostatica sau bactericida asupra germenilor patogeni fara a fi toxice pentru organismul gazda al acestora (sulfamidele) • Scopul: distrug sau impiedica dezvoltarea microbilor (ele au actiune selectiva si de aceea administrarea lor se face dupa identificarea germenului pathogen si testarea sensibilitatii acestuia prin antibiograma). • In urgente se administreaza antibiotice cu spectru larg • Timpul de eliminare este de 3-4-6-12 ore, in functie de aceasta se stabileste ritmul de administrare care urmareste mentinerea unei cantitati eficiente in sange. • Expl: peniciline 3-4-6 ore streptomicine 12-24 ore clorenfenicolul 4-6 ore Cand se urmareste o absorbtie lenta, acestea sunt inglobate in anumite substante (Expl: moldaminul are actiune 4-5 zile) Prezentarea antibioticelor sub forma de : • drajeuri • capsule • pulberi • siropuri • solutii • unguente
  • 89.
    ADMINISTRAREA PARENTERALA A MEDICAMENTELOR INJECTIA:- este introducerea traumatica a unei substante medicamentoase sub forma lichida in organism cu ajutorul unei seringi, prin intermediul unui ac. (viteza de absorbtie este in functie de intensitatea circulatiei si fluiditatea substantei) Scopul: explorator sau terapeutic.
  • 90.
    Avantaje: • efectul estemai rapid (mai ales la cele intravenoase) • pot fi administrate medicamente care sunt inactivate in tractul digestive, cum ar fi insulina sau sunt iritante pentru acestea • instalarea efectului terapeutic este independenta de constienciozitatea pacientului. • se pot administra indiferent de starea de constienta a bolnavului • unele medicamente (preparatele retard ca insulina, anticonceptionalele injectabile o data la 3 luni) pot elibera substante active in decursul mai multor luni. • se obtine dozarea exacta (in tubul digestive se pierd).
  • 91.
    In functie detesutul in care se administreaza injectia poate fi: • intramusculara • intravenos sau intraarterial • subcutanat sau hipodermic (sub piele) • intradermic (in grosimea pielii) • intracardiac (in muschi, atrii sau ventricole) • intramedular (in maduva rosie a oaselor) • subarahnoidian (in spatial arahnoidian)
  • 92.
    Calea de administrareeste aleasa de medic in functie de: • rapiditatea instalarii efectului • compatibilitatea tesuturilor cu substantele medicamentoase Expl: Ca bromat se face strict intra venos (intra muscular produce necroze) Digoxinul strict intra venos (altfel este extreme de dureros)
  • 93.
    Reguli generale deadministrare a injectiilor: • medicul sa indice in scris medicamentul, doza, si modul de administrare • medicamentul sa fie steril • folosirea pe cat posibil a fiolelor cu doza unica, ce vor fi deschise la administrare. Cantitatea ramasa in fiolele normale poate fi folosita doar in situatii de exceptie (expl: opiaceele) si doar dupa o pastrare de scurta durata. • in cazul recipientelor de mare capacitate fara conservanti (ex: apa distilata, NaCl, etc,) este permis a fi folosite maximum o zi • daca este necesar uzul indelungat al flacoanelor cu mai multe doze (expl: insulina) se pastreaza flaconul inceput la rece. Solutia de insulina contine substanta conservanta.
  • 94.
    • alegerea corectaa caii de administrare • acul sa corespunda ca grosime si lungime caii de administrare • verificarea instrumentarului inainte de sterilizare • sterilizarea instrumentelor • verificarea calitatii solutiilor de injectat, a ambalajelor • incarcarea corecta a seringii • injectarea imediata a continutului seringii • dezinfectarea locului in care se va practica injectia cu respectarea timpului de instalare a efectului (30”) • medicamentele pastrate la rece vor fi incalzite in mana (altfel produc iritatia locala, durere, tensiune locala) • injectarea lenta
  • 95.
    • Dupa cefiola a fost sparta, se introduce acul pana la fundul fiolei sau pana la locul unde ajunge iar in acest caz se apleaca fiola care se tine in mana stanga iar seringa in dreapta. Tractiunea pistonului se face cu degetele 2-3 ale mainii drepte. Cu degetul mare de la mana stanga se face un contrasprijin pe corpul seringii. • Dupa extragerea serului se face evacuarea aerului tinand seringa cu acul in sus si impingand pistonul pana ce la varful acului apare o picatura de lichid. • Injectia nu se va face cu acelasi ac cu care s-a scos lichidul (mai ales prin inteparea dopului). • Dezinfectant: alcoolul ,tinctura de iod sau betadina • Garoul: este o bucata de cauciuc (tub) lunga de 30 cm. Se foloseste pentru a face staza venoasa.
  • 96.
    BOALA PRIN SERINGA: •se refera la complicatiile administrarii injectiilor. Acestea sunt: abcese, flegmoane (reduse prin asepsie si antiseptice) • introducerea unor substante antigenice (serul de cal – care produce boala serului) • hepatita epidemica (instrumente nesterilizate corect) • SIDA
  • 97.
    Pregatirea injectiei: • Materiale: oSeringi sterile cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa • -> pentru injectia intradermica seringa de 0,5 ml gradata in sutimi de volum • -> pentru injectia intravenoasa seringa cu amboul situat excentric • -» se prefera seringi de unica folosinta, in ambalaj individual, sterilizate care prezinta următoarele avantaje: • condiţii maxime de sterilitate • risc de contaminare a pacientului este redus la maxim • economie de timp • economie de personal (pentru pregătirea in vederea refolosirii) manipulare uşoara o Acele se găsesc împreuna cu seringa in acelaşi ambalaj sau in ambalaje separate. Se pregăteşte un ac cu diametru mai mare pentru aspirarea soluţiilor si altul pentru injectare cu dimensiuni in funcţie de tipul injecţiei. • Amboul acului : tip – Luer- Lok (infiletarea acului pe ambou) - Record • Bizoul acului: - pentru aspirare - lung • intradermica - scurt • subcutanat - lung • intramuscular - lung • intravenos – scurt
  • 98.
    Incarcarea seringii: • seface spalarea si dezinfectia mainilor • se verifica integritatea ambalajului, seringii si valabilitatea. Se alege capacitatea seringii,corespunzatoare cantitatii de administrat
  • 99.
    • se verificasubstanta de administrat: – eticheta cu denumirea, dozajul, valabilitatea – aspectul solutiei (clar, transparent, limpede) – integritatea fiolelor • se goleste lichidul din gatul fiolelor prin miscari de rotatie • se dezinfecteaza gatul fiolei cu tampon de alcool sau prin flambare • se flambeaza pentru sterilizare pila • se taie gatul fiolei • se deschide fiola prinzand partea subtiata a fiolei cu degetele mainii drepte, protejate cu ajutorul unei comprese sterile sau cu tampoane de vata, de eventuale taieri
  • 100.
    • se aspirasolutia avand grija ca varful acului sa fie mereu acoperit cu lichid • se elimina bulele de aer din seringa, tinand-o vertical in mana stanga cu acul in sus, pana la aspiratia primei picaturi de lichid
  • 101.
    • se introduceacul in teaca pana la efectuarea injectiei pentru a nu se desteriliza • pentru fiecare injectie se foloseste o seringa si ac individual • dizolvarea antibioticului
  • 102.
    • fiolele neetichetatesau sterse se arunca • fiolele deschise nu se pastreaza • solutiile uleioase care se incarca greu in seringa pot fi incalzite putin pentru a se fluidifica • substantele precipitate nu vor fi confundate cu emulsiile sau suspensiile (la acestea din urma prin agitare dispare orice deposit) • daca in fiola cad cioburi, aceasta nu se mai foloseste
  • 103.
    • Substanta deinjectat: este apoasa sau uleioasa. Solutiile apoase se pot injecta intra muscular si intra venos. • Solutiile uleioase se pot administra numai intramuscular deoarece dau accidente grave (embolii uleioase) iar la nivel intradermic sau subcutanat nu se resorb si pot da nastere la flegmoane. • Sarurile metalelor grele (iod, bismut, mercur) nu se injecteaza intra venos. • Clorura de calciu, solutiile concentrate de clorura de Na, glucoza concentrate nu se administreaza intra muscular sau sub cutanat ci numai intravenos, deoarece necrozeaza tesutul.
  • 105.
    INJECTIA INTRAMUSCULARA • Esteintroducerea unor solutii in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
  • 107.
    Scopul: terapeutic Locuri deelectie: • regiunea supero-externa fesiera, deasupra marelui trohanter
  • 112.
    fata externa acoapsei in treimea mijlocie
  • 114.
  • 115.
    fata externa abratului in muschiul deltoid
  • 116.
  • 117.
    INJECTIA SUBCUTANATA Este introducereaunor substante medicamentoase (izotonice, lichide, nedureroase) prin intermediul unui ac in tesutul celular subcutanat. Scop: terapeutic – injectarea insulinei la diabetici - tratament anticoagulant • (Substanta introdusa formeaza un deposit din care difuzeaza lent spre sistemul capilar in care e resorbit si transportat)
  • 118.
    Materiale necesare: seringi+ ace (2-3) mici si subtiri cu bizou lung • Pentru introducerea oblica (la 450) se folosesc ace lungi de 23- 32mm, iar pentru introducerea perpendiculara L=12mm. Cu cat este mai scurt drumul pe care varful acului il are de parcurs, cu atat scade riscul lezarii de nervi si vase, durerea este mai mica si hematomul rar. Straturile pielii sunt: • epidermul (grosimea = 0,007-1,3mm) • dermul (grosimea = 1mm) • hipodermul (diferit in functie de regiune) • Pregatirea pacientului: se aseaza pe scaun cu membrul superior sprijinit in sold si se descopera zona (fata externa a bratului, regiunea abdominala, etc).
  • 119.
    Executie: • spalarea mainilor •montarea seringii si acului, fara a atinge amboul seringii • se verifica fiolele, se taie se incarca seringa • se elimina aerul, se schimba acul • se tine seringa in mana dreapta ca pe un creion • se cuteaza cu policele si indexul (aratatorul) mainii stangi o portiune mai mare de piele fixand-o si radicand-o de pe planurile profunde. Se va tine astfel pana la introducerea intregii cantitati (se evita astfel patrunderea intra musculara) • se patrunde prin tegument dealungul axului longitudinal al cutei, in profunzimea stratului subcutanat la I adancime de 2-4 cm. Se verifica daca acul nu a ajuns intr-un vas (aspirand). Tendinda de a renunta la aspiratie, intr-o zona slab vascularizata. • se injecteaza lent prin apasarea cu indexul pe piston • la terminare se retrage si se tamponeaza cu vata si alcool • la introducerea unor cantitati mai mari de 0,5 ml se mentine acul in tesut inca ≈ 5 secunde dupa injectare pentru a impiedica refularea substantei in canalul de punctie. • se maseaza locul injectarii pentru a favoriza circulatia locala in vederea accelerarii rezorbtiei.
  • 121.
  • 123.
    Locul de electie: •fata externa a bratului • fata supraexterna a coapsei (anterior si lateral) • fata supra si subspinoasa a omoplatului • regiunea deltoidiana • regiunea subclaviculara • flancurile pretelui abdominal (regiunea periombilicala) • regiunile centrale fesiere
  • 124.
  • 125.
  • 126.
  • 127.
  • 128.
    • Accidente siincidente: • DUREREA: prin lezarea unor terminatii nervoase sau prin distensia brusca a tesuturilor. Acul va fi retras catre suprafata. • RUPEREA ACULUI: se extrage manual sau chirurgical • HEMATOM: prin perforarea unui vas sau la administrarea heparinei. • Observatii: • nu se administreaza subcutanat Clorura de Na, compusi ai metalelor • nu se administreaza subcutanat sunbstante uleioase (doar exceptional) • nu se administreaza subcutanat - in zone de infiltratie a altor injectii • - in zone infectate (furuncul, foliculita) • - zone cu modificari dermatologice • Pentru insulina, se allege locul in functie de timpul de rezorbtie estimate. Studiile au aratat ca la nivelul abdomenului se rezoarbe de 2 ori mai repede decat la nivelul coapsei iar la nivelul bratului este de 2 ori mai mica decat abdominal, dar mai mare ca la coapsa. La brat sunt diferente de pana la 30%; de aceea pare scurta datorita rezorbtiei oscilante.
  • 129.
  • 130.
  • 131.
    INJECTIA INTRAARTERIALA Scopul: -injectarea spre periferie a substantei medicamentoase (vasodilatatoare, antibiotice, substante radioopace) - transfuzii in socuri grave • Se executa de catre medic. Materiale: le pregateste asistenta ca si pentru injectia intravenoasa • acul lung si subtire, elastic dar lung cu bizoul scurt
  • 133.
    • La nevoiese face descoperirea chirurgicala a arterei Arterele folosite sunt: artera femurala si artera humerala. • In artera femurala se executa dedesubtul arcadei crurale, la nivelul triunghiului Scarpa. • In artera humerala se punctioneaza la nivelul plicii cotului, se punctioneaza mai greu si in caz de colaps circulator, pentru a putea patrunde in lumenul ei, este necesara descoperirea. • Medicul fizeaza artera intre degetele mainii stangi. Cand acul a patruns in artera, sangele, sub influenta presiunii sanguine, refuleaza in seringa, impingand pistonul, acul pulseaza sincron cu pulsul. Injectarea substantei medicamentoase se face foarte incet, altfel poate produce spasm arterial foarte dureros. • Dupa injectare, acul se retrage brusc, iar locul injectiei se comprima cu un tampon cateva secunde. Peretii elastici favorizeaza inchiderea rapida a orificiului provocat de ac.
  • 134.
    INJECTIA INTRAVENOASA Este introducereaunei solutii medicamentoase in circulatia venoasa. Pe aceasta cale se introduce solutii izotonice sau hipertonice (care sunt caustice pentru tesutul muscular sau subcutanat) • NU se introduc substante uleioase → produc embolii si consecutive moartea. • Se baseaza pe punctia venoasa.
  • 135.
    • Locuri deelectie: • plicea cotului (cu evitarea regiuni mediane ⇒ risc de infectare intraarteriale) • antebrat • fata dorsala a mainii sau piciorului • venele capului la sugar (epicraniene) • venele jugulare -copil
  • 136.
    Materiale necesare: • acecu bizoul scurt = subtiri pentru injectare • = mai gros pentru recoltare • seringi cu ambou excentric • branule • catetere – venos central – percutan – prin denudare • fluturas • substanta de administrat • incarcarea seringii se face cu un ac mai gros
  • 137.
    Pregatirea pacientului: • seanunta, i se explica • se aseaza in decubit dorsal cu bratul in extensie, sprijinit pe o mica perna, protejata cu musama si aleza. • Incidente si accidente: • Flebalgia – (durere pe vas) din cauza injectarii rapide sau a unor substante iritante ale interiorului vasului • Uscaciunea faringelui – valuri de caldura, care impune injectarea mai lenta • Hematom – prin strapungerea venei sau neindepartarea garoului • Injectarea paravenos – manifestata prin tumefiere, durere, necroza. Se raporteaza medicului si se face infiltratii locale cu ser fiziologic. • Necroze: cand se administreaza glucoza 33% • Ameteli, lipotemie, colaps • Embolie gazoasa sau uleioasa (mortala pentru cantitati mari) • Avantajele administrarii medicamentelor i.v.
  • 139.
  • 141.
  • 142.