3. Cuprins
Argument……………………………………………………………..pag.4
Capitolul I.Publicitatea componenta a activitatii promotionale………………. pag. 5
• Rolul publicitatii in cadrul agentiei …………………….... pag. 5
• Obiectivele activitatii de publicitate…………………….. .pag. 5
• Formele publicitatii……………………………………… pag. 6
Capitolul II. Caracteristicile principalelor mijloace de publicitate………….. .pag. 10
2.1. Mediile de comunicare in masa……………………………... pag. 10
2.2. Publicitatea exterioara………………………………………. pag . 12
2.3. Publicitatea prin tiparituri………………………………….... pag. 13
Capitolul III. Organizarea activitatilor de publicitate pentru produsul turistic ,,
DESCOPERA ROMANIA”……………….…. pag. 16
4. 3.1. Prezentarea generala a produsului turistic…………………… pag. 16
3.2. Stabilirea obiectivelor publicitare……………………………. pag. 19
3.3. Alegerea mediului de publicitate…………………………….. pag. 20
3.4. Elaborarea materialelor publicitare……………………….….. pag. 23
Anexe....……………………………………………………………….pag. 25
Bibliografie…………………………………………………………...pag. 30
ARGUMENT
Publicitatea reprezinta principala activitate de natura promotionala desfasurata de catre
organizatiile turistice atat prin prisma contributiei acesteia la atingerea obiectivelor de
comunicare urmarite cat si a resurselor (in special a celor financiare) alocate pentru proiectarea,
organizarea si desfasurarea campaniilor specifice.
Prin actiunile publicitare firmele de turism urmaresc sa asigure o cuprinzatoare
informare a publicului in legatura cu activitatea, cu produsele si serviciile lor, cu marcile sub
care acestea sunt prezente pe piata, sa-l convinga si sa-l determine in efectuarea actului de
cumparare.
Tema pe care am ales-o pentru realizarea acestui atestat o reprezinta „PUBLICITATEA –
Modalitate de promovare a produselor si serviciilor turistice”
In primul capitol al acestei teme, am vorbit despre importanta publicitatii in cadrul
politicii de promovare a unui produs turistic, aceasta reprezentand unul dintre mijloacele prin
care intreprinderea se implica si se raporteaza la evolutia pietei. O publicitate eficienta este aceea
care il determina pe consumator sa treaca de la stadiul cognitiv (de cunoastere) sau de la cel
afectiv la cel conativ (comportamental), adica la actul final de cumparare al produsului turistic.
5. Pentru atingerea acestor obiective pot fi folosite diferite forme ale publicitatii: publicitatea de
produs, publicitatea de informare, publicitatea de reamintire etc.
In capitolul doi, am caracterizat principalele mijloace de publicitate, care pot fi folosite in
promovarea unui produs turistic. Astfel cele mai folosite medii sunt cele ale comunicarii de masa
(presa, radioul, televiziunea, etc.) selectate in functie de particularitatile produsului turistic si
segmentul de clientela vizat. Activitatea de promovare reprezinta transmiterea de catre
intreprinderea turistica, prin diferite canale, de mesaje menite sa-l informeze pe consumator
asupra produsului turistic si sa-i dezvolte o atitudine pozitiva fata de oferta.
In capitolul trei, am particularizat tehnicile de promovare pentru un produs turistic cu
tema ,,Descopera Romania”. Este un produs turistic cultural, care pe langa obiectivele turistice
pe care le integreaza, ofera turistilor si o varietate de servicii de baza si suplimentare. Am stabilit
ca pentru a ne atinge obiectivele stabilite pentru acest produs, avem nevoie de promovare, mai
exact de publicitate. Ne-am bazat, in special, pe mediile de publicitate in masa (presa, radioul,
televiziunea), datorita randamentului ridicat de care dau dovada, dar si pe publicitatea exterioara
(pliante, afise, cataloage, fluturasi, brosuri, etc.), deaorece sunt mult mai rentabile din punct de
vedere financiar si au, de asemenea, un randament destul de ridicat.
In concluzie, publicitatea are cel mai important rol in promovarea produselor si
serviciilor pe piata turistica, deoarece face ca produsul sa fie cunoscut pe piata si ii poate
determina chiar si pretul acestuia. Deci publicitatea poate fi considerata ca si „sangele” care
„iriga” dorinta de cumparare a consumatorului sau ca „drogul” care o manipuleaza.
6. CAPITOLUL I
PUBLICITATEA – COMPONENTA A ACTIVITATII PROMOTIONALE
Publicitatea, variabila importanta a politicii promotionale a intreprinderii moderne,
reprezinta unul din mijloacele cele mai utilizate in activitatile de piata – unii specialisti
considerand-o nervul politicii de comunicatie a intreprinderii. Ea constituie unul din mijloacele
prin care intreprinderea se implica si se raporteaza la evolutia pietei, imbratisand o intreaga
paleta de tehnici, proprii mai multor discipline (sociologie, psihologie, grafica etc. ).
1.1. Conceptul de publicitate
Publicitatea cuprinde toate actiunile care au drept scop prezentarea indirecta
(nepersonala) - orala sau vizuala – a unui mesaj in legatura cu un produs, serviciu, marca sau
firma de catre orice sustinator .
7. Ca si in cazul altor produse si servicii destinate consumatorilor individuali, publicitatea
reprezinta principala activitate de natura promotionala desfasurata de catre organizatiile turistice
atat prin prisma contributiei acesteia la atingerea obiectivelor de comunicare urmarite cat si a
resurselor (in special a celor financiare) alocate pentru proiectarea, organizarea si desfasurarea
campaniilor specifice.
Prin actiunile publicitare firmele de turism urmaresc sa asigure o cuprinzatoare
informare a publicului in legatura cu activitatea, cu produsele si serviciile lor, cu marcile sub
care acestea sunt prezente pe piata, sa-l convinga si sa-l determine in efectuarea actului de
cumparare.
Publicitatea vizeaza, pe termen lung, modificari de comportament la nivelul diferitelor
categorii de consumatori ca si mentinerea fidelitatii acestora fata de oferta intreprinderii. Pentru
ca acest demers sa aiba finalitatea dorita, in proiectarea continutului si alegerea formelor si
mijloacelor utilizate, intreprinderea trebuie sa aiba in vedere cateva caracteristici ale publicului
in calitate de receptor de informatii publicitare: dorinta de a fi tratat ca un partener activ si
exigent in dialogul cu agentii pietei; disponibilitati diferentiale de reactie fata de fenomenul
publicitar; capacitate de a-si exprima propriile idei si exigente fata de acest gen de activitate.
1.2. Obiectivele publicitatii
O publicitate eficienta este aceea care il determina pe consumator sa treaca de la stadiul
cognitiv (de cunoastere) sau de la cel afectiv la cel conativ (comportamental), adica la actul final
de cumparare al produsului turistic. Acest lucru impune formularea unor obiective publicitare in
functie de stadiul in care se situeaza publicul.
Exemple:
• aspectul cognitiv (de cunoastere)
• in cursul anului 2013, sa se faca cunoscuta in randul a 75% din clientii actuali
existenta unui produs nou oferit de firma de turism
• cresterea, in cursul anului 2013, a aprecierii calitatii serviciilor a hotelului ,,X” de
la 25 la 35% in randul vizitatorilor straini;
• aspectul afectiv
8. • in cursul anului 2013 sa creasca de la 30 la 40% numarul consumatorilor care au o
atitudine favorabila fata de firma de turism
• procentajul consumatorilor care prefera statiunea ,,Y” in schimbul altor statiuni
concurente sa creasca de la 15% in 2012 la 30% in 2013;
• aspectul conativ (comportamental)
• cresterea cu 15% a numarului de destinatii turistice vandute in raport cu anul
precedent
• depasirea cu 20% a numarului de rezervari pentru bilete de avion efectuate in luna
iunie 2012.
In ceea ce priveste obiectivele publicitatii, pot fi evidentiate:
• informarea clientele potentiale in legatura cu existent pe piata a unui produs sau serviciu
turistic;
• promovarea evenimentelor sportive, culturale, religioase – generatoare de turism;
• cresterea vanzarilor pe termen scurt, mediu sau lung;
• crearea unei imagini de marca;
• fidelizarea clientelei;
1.3. Formele publicitatii
Unul dintre principalele criterii de clasificare ale publicitatii se refera la obiectul
acesteia. In general, publicitatea are in vedere transmiterea unor informatii, catre un public-tinta
definit, referitoare la produsele, serviciile sau marcile organizatiei sau chiar la organizatie. Se
disting, astfel, ca tipuri distincte de publicitate, publicitatea de produs (serviciu), publicitatea de
marca si publicitatea institutionala. Avand in vedere particularitatile pietei turistice si cele ale
activitatii de marketing desfasurate la nivelul acesteia, tipologia publicitatii in raport cu obiectul
acesteia trebuie sa fie dezvoltata prin includerea unui al patrulea tip – publicitatea destinatiei
turistice.
Astfel, organizatia turistica poate dezvolta campanii de publicitate care sa aiba ca
obiect:
• produsele si/sau serviciile oferite : in general, campaniile avand acest obiect urmaresc
preponderent informarea consumatorilor si/sau a utilizatorilor despre existenta si disponbilitatea
diferitelor produse sau servicii si stimularea cererii pentru oferta organizatiei turistice; sunt
9. campaniile cele mai frecvent realizate si carora le revine ponderea cea mai mare in volumul
global al activitatilor de comunicare de marketing desfasurate; in cadrul publicitatii de produs
sau serviciu se regasesc urmatoarele sub-forme:
-publicitatea de informare: campaniile de acest fel sunt cele mai reprezentative pentru
demersurile care urmaresc promovarea produselor si/sau serviciilor turistice; trebuie precizat
insa faptul ca organizatiile turistice nu realizeaza campanii exclusiv de informare a
consumatorilor ci ca acestea isi concentreaza eforturile de comunicare inspre asigurarea unei
cantitati cat mai complete de informatii astfel incat consumatorii interesati sa dispuna de toate
elementele pe baza carora sa adopte decizii favorabile organizatiei (cumpararea produselor sau
serviciilor acesteia sau, cel putin, solicitarea unor informatii suplimentare referitoare la acestea);
-publicitatea de conditionare:aduce in prim-plan setul de caracteristici „tehnice”, financiare
sau comerciale ale produselor si/sau serviciilor turistice urmarind considerarea acestuia de catre
consumator fie pentru identificarea si diferentierea ofertei organizatiei fie pentru adoptarea
deciziei de cumparare a produselor sau serviciilor acesteia;
-publicitatea comparativa: urmareste promovarea produselor si/sau serviciilor organizatiei
turistice prin compararea mai mult sau mai putin explicita a acestora cu cele ale organizatiilor
concurente; campaniile de publicitate comparativa reprezinta versiuni semnificativ mai agresive
ale campaniilor de publicitate de conditionare mesajul „produsul nostru este mai bun decat cele
ale concurentilor nostri” fiind transmis sau sugerat consumatorului; implementarea acestora este
limitata de cadrul institutional care prevede, la nivelul celor mai multe piete, interzicerea acestei
forme de publicitate sau restrictionarea sa prin interzicerea realizarii unor comparatii directe sau
intentionate;
-publicitatea de reamintire: are in vedere conservarea nivelului de notorietate al produselor,
serviciilor sau marcilor prin actualizarea volumului de informatii referitoare la acestea deja
existent la nivelul consumatorilor organizatiei turistice; campaniile de acest fel produc rezultate
consistente mai ales atunci cand au ca obiect produse si servicii turistice aflate in faza de
maturitate a ciclului de viata sau cand sunt adresate consumatorilor avand o anumita vechime in
relatia cu organizatia sau celor fidelii
• destinatiile turistice: de data recenta, campaniile care au ca obiect informarea
consumatorilor despre diferitele destinatii turistice au reprezentat unul dintre raspunsurile
organizatiilor turistice la asteptarile tot mai ridicate ale consumatorilor in privinta produselor si
10. serviciilor turistice si la diversificarea cererii pentru acestea; astfel, campaniile de acest fel pun
in prim-plan caracteristicile care definesc atractivitatea unei destinatii turistice, de ordin natural,
cultural sau social, sugerand consumatorilor faptul ca pot beneficia cel mai mult de toate
acestea (numai) apeland la produsele si/sau serviciile organizatiei turistice;
• marca: aceste campanii urmaresc promovarea si sustinerea marcii organizatiei turistice
sau a portofoliului de marci ale produselor sau serviciilor turistice oferite pietei de catre
organizatie; dezvoltarea acestei forme de publicitate a cunoscut recent un ritm accelerat atat in
plan general cat si in planul specific al marketingului turistic. Astfel, in plan general,
dezvoltarea a fost determinata de rolul tot mai important al marcii in contextul activitatii de
marketing a unei organizatii in timp ce in planul specific al marketingului turistic factorul
motivant a fost asociat aparitiei si cresterii semnificative a importantei conceptului de „marca
de tara” – industria turismului fiind unul dintre principalii beneficiari ai acestei evolutii;
• organizatia:campaniile specifice au in vedere sustinerea, la nivelul segmentelor de piata
vizate, a organizatiei turistice – privita ca o „institutie” de referinta – punand accent pe
misiunea si valorile acesteia, definite si promovate in relatie directa cu dorintele si asteptarile
consumatorilor, obiectivul major urmarit fiind reprezentat de crearea si dezvoltarea unei
imagini cat mai favorabile a acesteia.
Un alt crieteriu major de clasificare a publicitatii o reprezinta aria geografica.Pornind
de la clasificarea pietei organizatiei turistice in raport cu aria acesteia, se disting patru forme
de publicitate:
• publicitatea locala: se refera la campaniile de publicitate desfasurate de catre organizatiile
turistice care se adreseaza, cu produsele si serviciile oferite, unei piete locale; aceste
campanii isi propun sa aduca in atentia consumatorilor si utilizatorilor existenti la nivelul
unei piete oferta de produse sau servicii a organizatiei turistice;
• publicitatea regionala: realizarea campaniilor de publicitate regionala depinde in mod
semnificativ de existenta unor medii si suporturi de comunicare prezente si avand impact la
nivel regional dar si existenta unor regiuni diferentiate ca si caracteristici si comportament
ale consumatorilor de produse sau servicii turistice; din acest punct de vedere, piata
romaneasca nu prezinta un potential relevant pentru aceste campanii: mediile si suporturile
de comunicare regionale sunt mai putin numeroase si au un impact scazut prin comparatie cu
11. cele locale sau nationale iar diferentele intre regiunile geografico-istorice tind sa se
estompeze din ce in ce mai mult;
• publicitatea nationala: este realizata de catre organizatiile turistice al caror public-tinta este
repartizat din punct de vedere geografic astfel incat acopera practic intreg teritoriul tarii;
organizatiile turistice care realizeaza aceste campanii se adreseaza cu produsele si serviciile
lor tuturor consumatorilor prezenti pe piata nationala;
• publicitate internationala:presupune proiectarea, organizarea si desfasurarea unor campanii
de publicitate adresate consumatorilor prezenti pe piete situate in afara granitelor nationale;
noile dezvoltari produse in domeniile tehnologiilor informatice si de telecomunicatii precum
si tendintele de globalizare manifestate la nivelul pietei turistice internationale au permis si,
de asemenea, au determinat organizatiile turistice sa realizeze campanii de publicitate cu
dimensiune internationala chiar si atunci cand acestea nu au urmarit in mod explicit obiective
de acest gen (un exemplu in acest sens este reprezentat de dezvoltarea si utilizarea site-urilor
web: pentru ca acestea sunt accesibile consumatorilor din intreaga lume conectati la internet
majoritatea site-urilor turistice dispun si de pagini in limba engleza adresate consumatorilor
internationali chiar daca functia acestora este una de reprezentare si nu neaparat de
promovare si vanzare a unor produse si/sau servicii turistice).
Un ultim criteriu relevant pentru clasificarea publicitatii desfasurate de catre
organizatiile turistice are in vedere tipul mesajului publicitar difuzat. Se disting, din acest
punct de vedere, doua forme:
• publicitatea factuala: aceasta accentueaza caracteristicile „tehnice” (de continut),
financiare si comerciale ale produselor si/sau serviciilor turistice, acestea urmand sa fie
utilizate ca atare pentru crearea mesajului publicitar care va fi transmis consumatorilor;
• publicitatea emotionala: urmareste identificarea si valorificarea unor trasaturi de natura
emotionala ale consumatorilor si utilizatorilor, mesajele publicitare referitoare la
produsele si/sau serviciile turistice care vor fi promovate stimuland dezvoltarea unor
trairi, senzatii, sentimente sau atitudini care sa favorizeze cumpararea acestora.
.
12. CAPITOLUL II
caracteristicile principalelor mijloace de publicitate
Mediile de comunicare pe care organizatia turistica le poate utiliza pentru a difuza
mesajele sale publicitare au in vedere mijloacele capabile sa asigure transmiterea acestora inspre
un numar cat mai consistent de consumatori. Campaniile publicitare de promovare a produselor
si/sau serviciilor turistice utilizeaza mediile de comunicare in masa – presa, radioul si
televiziunea.
2.1. Mediile de comunicare in masa
Activitatea de promovare reprezinta transmiterea de catre intreprinderea turistica, prin
diferite canale, de mesaje menite sa-l informeze pe consumator asupra produsului turistic si sa-i
dezvolte o atitudine pozitiva fata de oferta. Astfel, cele mai folosite medii sunt cele ale
comunicarii in masa: presa, radioul,televiziunea etc.
• Presa
Presa reprezinta mediul de comunicare traditional utilizat pentru difuzarea mesajelor
publicitare referitoare la majoritatea produselor sau serviciilor (inclusiv a celor turistice).
Alegerea presei ca mediu de comunicare este sustinuta de caracteristicile majore ale acesteia ca
suport de transmitere a mesajelor publicitare:
-aria teritoriala acoperita: fiecare publicatie ofera organizatiei turistice accesul la un
numar de cititori destul de exact localizat in spatiu; in functie de caracterul local, regional,
national sau international al pietei sale de interes, organizatia turistica poate recurge la publicatia
sau grupul de publicatii care sa ii asigure un grad maxim de acoperire a pietei vizate; in plus,
dezvoltarea internetului si aparitia editiilor online ale principalelor titluri de presa (respectiv a
unor publicatii exclusiv online) au determinat extinderea semnificativa a ariei teritoriale
13. acoperite si a oferit presei un atu suplimentar in competitia pentru bugetele publicitare cu
celelalte medii de comunicare majore;
-frecventa de aparitie: organizatia turistica dispune, in prezent de posibilitatea de a
selecta publicatii avand o aparitie cotidiana, saptamanala, lunara etc. si de a utiliza in difuzarea
mesajelor sale publicitare un grup de publicatii capabil sa ii ofere un acces maxim la publicul
vizat prin intermediul campaniei; optiunea intre utilizarea exclusiva a presei cotidiane sau a
presei periodice trebuie sa aiba in vedere avantajele acestora, respectiv: flexibilitatea sporita, aria
mai larga de difuzare, controlul mai bun asupra campaniei, respectiv selectivitatea mai buna a
audientei vizate si calitatea tipografica mai buna a mesajului transmis;
-specializarea: evolutia presei a inclus ca o caracteristica permanenta aparitia si
dezvoltarea presei specializate. In prezent, organizatia turistica dispune de posibilitatea de a
difuza mesajele sale publicitare in paginile unor periodice dedicate exclusiv consumatorilor si
utilizatorilor de produse si/sau servicii turistice, respectiv profesionistilor domeniului;
specializarea permite identificarea mai exacta a tintei campaniei publicitare, conceperea unor
mesaje mai bine adaptate la caracteristicile geografice, demografice, psihografice si
comportamentale ale acesteia si obtinerea unor performante mai bune ale campaniilor
desfasurate;
-imaginea presei comparativ cu celelalte medii de comunicare de masa: secolele de
existentasi functionare ale presei scrise, traditia, chiar glorioasa, castigata de unele publicatii
nationale sau internationale, fac din presa, in ansamblul acesteia, un mediu de comunicare
capabil sa sustina promovarea unor produse si/sau servicii turistice avand un standard mai
ridicat, a unor marci sau chiar a organizatiei turistice ca furnizor sau prestator de prestigiu.
• Radioul
Reprezinta un mediu de comunicare de asemenea traditional utilizat pentru difuzarea
mesajelor publicitare. Alegerea radioului ca mediu de comunicare este sustinuta de
caracteristicile majore ale acestuia ca suport de transmitere a mesajelor publicitare dar are in
vedere si folosirea diferitelor suporturi (posturi sau emisiuni) radio mai ales intr-o maniera
complementara. Acest mod de utilizare este determinat de impactul limitat al mesajelor
publicitare radio care ofera consumatorului doar o reprezentare audio a produselor sau serviciilor
promovate.
14. Organizatia turistica poate utiliza radioul, chiar si intr-o maniera complementara cu alte medii de
comunicare, datorita:
-selectivitatii suporturilor radio: posturile, programele si emisiunile radio sunt
caracterizate printr-un grad ridicat de diferentiere astfel incat organizatia turistica poate viza nu
numai un anumit public-tinta (avand profilul ascultatorilor radio) ci si a unor segmente de public,
din interiorul acestuia, semnificativ mai apropiate de profilul consumatorilor si utilizatorilor
produselor si/sau serviciilor oferite de catre organizatie; mai mult, existenta unor emisiuni
dedicate exclusiv pasionatilor si celor interesati de turism, ofera importante oportunitati de
comunicare cu consumatorii si publicul organizatiei turistice;
-costurilor rezonabile ale campaniei de publicitate: suporturile radio ofera organizatiei
turistice cel mai bun cost la mie – comparativ cu celelalte medii de comunicare de masa, astfel
incat investitia specifica in comunicare este deosebit de eficienta datorita numarului mare de
consumatori atinsi la un cost relativ scazut. In acest context, utilizarea suporturilor radio
reprezintasi una dintre zonele in care campania de publicitate a organizatiei turistice poate fi
optimizata (prin asigurarea acoperirii exclusive sau complementare a unor segmente-tinta
folosind suporturile radio adecvate).
• Televiziunea
Reprezinta mediul de comunicare utilizat pentru difuzarea mesajelor publicitare avand
impactul cel mai mare. Alegerea televiziunii ca mediu de comunicare este sustinuta mai ales de
efectul combinatiei de elemente video si audio care insotesc informatiile transmise
consumatorilor, unic in comparatie cu celelalte medii de comunicare. Organizatia turistica
trebuie sa aiba in vedere si costul relativ mai ridicat asociat utilizarii televiziunii ca mediu de
comunicare. Atat costurile de creatie publicitara cat si costurile de difuzare inregistreaza niveluri
foarte ridicate chiar daca ultimele sunt amortizate macar in parte de numarul, de asemenea
ridicat, al consumatorilor atinsi in urma campaniei de publicitate.
2.2. Publicitatea exterioara
Publicitatea exterioara reprezinta cea mai veche forma de implementare a campaniilor
de publicitate si, in ciuda trecerii timpului, a reusit sa isi pastreze atractivitatea pentru
organizatiile interesate sa dezvolte acest gen de activitati. In esenta, aceste campanii se bazeaza
15. pe utilizarea unor tehnologii de expunere avand un grad de complexitate variabil folosite
preponderent pentru a informa consumatorii despre produsele, serviciile, evenimentele sau
marcile unei organizatii.
Principalele avantaje ale utilizarii publicitatii exterioare in cadrul campaniilor de
publicitate ale organizatiilor turistice se refera la nivelurile ridicate ale acoperirii geografice a
pietei, posibilitatile oferite de a prezenta atractiv, chiar pitoresc, obiectele promovate si costurile
rezonabile ale campaniilor specifice. In plus, publicitatea exterioara poate servi ca un excelent
element complementar in campaniile publicitare integrate (combinatiile dintre campaniile
publicitare in presa scrisa, radio, televiziune si publicitatea exterioara produc rezultate favorabile
importante) si permite atingerea nu numai a unei mase de consumatori ci si a unor segmente ale
pietei (adecvarea la nivel de segment fiind realizata prin intermediul mesajului transmis iar
atingerea segmentului prin intermediul alegerii zonelor de expunere).
Organizatia turistica trebuie sa puna in balanta insasi dezavantajele utilizarii publicitatii
exterioare. Acestea au in vedere limitarile in planul creatiei publicitare si in cel al atentiei
acordate de catre consumatori mesajelor specifice, selectivitatea redusa a publicului si unele
probleme de disponibilitate a diferitelor amplasamente.
Principalul instrument de comunicare folosit in publicitatea exterioara este afisul
publicitar. Practica domeniului a impus utilizarea unor tipuri variate de afise diferentiate in
functie de modul de prezentare (afise normale, afise transparente, afise pre-tiparite), locul de
expunere sau durata de expunere. Un alt instrument de comunicare din ce in ce mai utilizat in
cadrul acestor campanii este banner-ul publicitar. Expunerea banner-elor valorifica atat
oportunitatile oferite de infrastructura serviciilor publice (de transport si de iluminat public) cat
si extinderile retelelor de panotaj ale firmelor specializate.
2.3. Publicitatea prin tiparituri
Publicitatea prin tiparituri constituie una dintre cele mai frecvente modalitati de
implementare a campaniilor publicitare desfasurate de catre organizatiile turistice. In esenta,
acestea presupun crearea si difuzarea unor materiale promotionale tiparite catre un public tinta
identificat in scopul atingerii unor obiective de comunicare specifice tuturor celor trei niveluri:
cognitiv (notorietatea), afectiv (atitudinea) si conativ (comportamentul de cumparare si consum).
16. Principalele tipuri de materiale promotionale tiparite folosite in aceste campanii
sunt:cataloagele, brosurile, pliantele, prospectele, publicatiile similare periodicelor, hartile si
ghidurile turistice, agendele si calendarele.
Brosurile, pliantele si prospectele reprezinta formele cele mai frecvente de concretizare
ale unei campanii de publicitate prin tiparituri. Acestea pot fi realizate in cele mai diferite
variante de format din punct de vedere al dimensiunii, culorilor, calitatii hartiei si
tiparului.Utilizarea brosurilor si pliantelor nu presupune apelarea la solutii standardizate,
consacrate la nivelul pietei turistice. Realizarea mai multor campanii similare poate conduce
organizatia catre concluzii conform carora „materialele realizate in culori au avut un impact mai
favorabil asupra vanzarilor decat cele alb-negru” sau „materialele in format A4 au avut un
impact mai bun asupra notorietatii organizatiei decat cele format A5”.
O separare importanta a brosurilor, pliantelor si prospectelor publicitare turistice are in
vedere obiectul acestora: organizatia poate realiza materiale de acest fel pentru a promova o
destinatie turistica, o unitate turistica, un produs sau un serviciu turistic sau un eveniment
turistic.
Editarea unei publicatii proprii in format de ziar, cu o aparitie periodica (lunara,
trimestriala sau semestriala) sau chiar cotidiana (eventual in cadrul unui interval de timp limitat
sau pe durata desfasurarii unui eveniment de marketing) reprezinta o solutie publicitara
interesantasi eficienta.
Tiparirea si difuzarea unor publicatii proprii ale organizatiei turistice constituie o
modalitate oportuna de a face publicitate produselor si serviciilor oferite atunci cand
consumatorii de la nivelul pietei vizate folosesc ca sursa de informare presa cotidiana sau
periodica organizatia putand specula in favoarea ei relativa inclinatie a acestora inspre lectura
presei. De asemenea, publicatiile proprii se pot dovedi eficiente atunci cand consumatorii vizati
sunt clientii organizatiei care sunt astfel expusi unor campanii publicitare de reamintire.
Din punct de vedere al investitiei financiare, organizatia turistica trebuie sa puna in
balanta costurile editarii si tiparirii publicatiilor proprii, adoptand deciziile adecvate privind
formatul, numarul de pagini, calitatea hartiei si a tiparului si tirajul acestora. Costurile ridicate
ale crearii si utilizarii acestor publicatii ar trebui sa fie privite nu numai in sens strict financiar ci
si in relatie cu avantajele pe care le aduce controlul total exercitat asupra spatiului publicitar,
17. organizatia avand la dispozitie o suprafata uneori destul de consistenta pentru a prezenta un
volum cat mai mare de informatii referitoare la produsele, serviciile sau marcile sale.
Difuzarea publicatiilor proprii poate genera probleme pentru organizatiile turistice mai
ales din punct de vedere al costurilor specifice. Pe de alta parte, un volum relativ ridicat al
costurilor poate fi compensat prin controlul exercitat asupra difuzarii si prin flexibilitatea
realizarii acesteia, ambele aflate la indemana organizatiei.
Ca alternativa la editarea, tiparirea si difuzarea publicatiilor proprii, organizatia turistica poate
opta pentru inserarea anunturilor sale publicitare in publicatiile realizate fie de catre intermediari
independenti fie prin cooperarea mai multor organizatii turistice.
Tiparirea si difuzarea unor harti turistice reprezinta, de asemenea, modalitati eficiente de
utilizare a tipariturilor pentru a face publicitate diferitelor destinatii, produse si servicii turistice
sau marci ale organizatiilor de turism.
Atuul major al acestor instrumente este oferit de utilitatea acestora in orientarea turistului
– alegerea unei anumite rute de deplasare, a unor anumite locuri pentru cazare si masa, a unor
obiective turistice pentru a fi vizitate.
Majoritatea hartilor turistice sunt realizate incat sa furnizeze toate informatiile despre
formele de relief, caile si rutele de transport (rutier, feroviar, naval, aerian etc.), localitatile aflate
in zona acoperitasi statutul lor administrativ si demografic, granitele existente, obiectivele
turistice prezente (site-uri arheologice, monumente de arhitectura laice si religioase, institutii
culturale), infrastructura turistica existenta (hoteluri si alte facilitati de cazare, restaurante si alte
spatii de alimentatie publica, spatii si facilitati destinate petrecerii timpului liber, puncte de
informare turistica), unitati sanitare si diferite alte unitati de servicii publice.
Prezentarea acestor informatii (mai ales a celor de natura turistica) poate fi realizata intr-o
maniera tehnica, folosind simbolurile si notatiile consacrate, sau intr-o maniera artistica folosind,
in cazul obiectivelor turistice reprezentari grafice, simbolice sau imagini ale acestora. Esentiala
pentru succesul utilizarii hartilor turistice este difuzarea acestora: in mod obisnuit, aceste harti
sunt disponibile si pot fi preluate gratuit de catre turisti la punctele de control al trecerii
frontierei, in magazinele (mai ales in cele de suveniruri) situate in localitatile din zona acoperita,
in punctele de informare turistica, in standuri amenajate in statii feroviare, autogari, aeroporturi
si porturi, la casele de schimb valutar, in diferitele obiective culturale si turistice din zona
18. acoperita etc. De asemenea, hartile pot fi distribuite ca materiale promotionale cu ocazia
participarii organizatiei la diferitele manifestari promotionale in domeniul turismului.
Relativ apropiate hartilor turistice ca si conceptie care sta la baza utilizarii pentru
promovarea produselor si serviciilor specifice sunt ghidurile turistice. Realizate mai ales sub
forma unor brosuri, acestea urmaresc in primul rand furnizarea unor informatii utile turistilor
referitoare la o anumita destinatie turistica. In plan secundar, informatiile transmise contribuie si
la atingerea unor obiective de natura publicitara, legate de crearea de notorietate pentru anumite
obiective turistice si culturale, spatii de cazare si de alimentatie publica, servicii de transport si
alte diferite servicii utile turistilor precum si de stimularea formarii unei atitudini favorabile fata
de prestatori sau furnizori acestora.
Realizarea in limba vorbita de catre turistii potentiali si difuzarea gratuita constituie doi
factori importanti pentru succesul utilizarii lor.
Agendele si calendarele reprezinta materiale promotionale tiparite utilizabile mai ales in
campaniile de publicitate orientate catre consumatorii organizationali. Realizarea si distribuirea
acestora este asociata momentelor de sfarsit de an, cand acestea sunt folosite in cadrul unor
actiuni aflate la limita publicitatii si a relatiilor publice. Distribuirea agendelor si calendarelor
imbraca deseori forma acordarii unor cadouri publicitare menite sa reprezinte un semn de
multumire adus consumatorilor care au decis sa cumpere produsele sau serviciile oferite de catre
organizatia turistica. Similare acestora, din perspectiva utilizarii in scop publicitar, sunt cartile de
vizita ale organizatiei, acestea continand informatiile de contact si o descriere generalaa ofertei
de produse si servicii a acestora.
CAPITOLUL III
19. Organizarea activitatilor de publicitate pentru produsul turistic ,,
DESCOPERA ROMANIA”
Activitatea de publicitate este importanta pentru lansarea pe piata a unui produs turistic.
Succesul acestuia depinde de politica de promovare adoptata de organizatie si consecventa cu
care ea este aplicata. Aceasta strategie se concretizeaza in campanii de promovare care cuprind
diferite tehnici de promovare, adecvate produsului turistic promovat.
3.1. Prezentarea generalaa produsului turistic ,, DescoperaRomania”
Produsul turistic ,, Descopera Romania” integreaza o varietate de obiective turistice:
Biserici de lemn, peisaje, port si traditii MARAMURESENE. Se adreseaza in special tinerilor cu
varste cuprinse intre 21-30 de ani si are ca principal scop recreerea turistilor prin vizitarea
diferitelor obiective turistice din intreaga tara. Acest produs le ofera o sansa turistilor de a-si
descoperi propria tara, de a se bucura de meleagurile tarii natale si de a promova principalele
obiective turistice intr-un circuit ce se desfasoara pe o durata de 4 zile, cu plecare si intoarcere
in Rm Valcea.
NUMELE PRODUSULUI: DESCOPERA ROMANIA
CIRCUIT AUTOCAR - 5 zile / DEMIPENSIUNE
TRASEUL : Rm.Valcea -Bucuresti – Brasov - Sighisoara – Targu Mures - Baia Mare – Ocna
Sugatag – Sighetu Marmatiei – Cluj-Napoca – Alba Iulia – Sibiu – Transfagarasan – Curtea de
Arges –Rm.Valcea
PROGRAMUL EXCURSIEI (vezi anexa nr.1)
Ziua 1 Rm.Valcea -BUCURESTI – MARAMURES
Intalnire cu reprezentantul agentiei la ora 06:00, in parcarea din centrul Pietei Victoria.
Deplasare pe ruta Bucuresti – Brasov - Sighisoara – Targu Mures – Baia Mare – Ocna Sugatag.
20. Pe traseu, se viziteaza: Cetatea si Biserica Fortificata Prejmer (Brasov), Cetatea Sighisoara, Tur
de oras cu oprire in Targu Mures. Cazare si cina in Maramures.
Ziua 2 OCNA SUGATAG – VISEU DE SUS
Mic dejun. Deplasare pe ruta Ocna Sugatag – Viseu de Sus – Sacel – Dragomiresti – Ieud –
Valea Izei – Ocna Sugatag. Pe traseu se viziteaza: Excursie de jumatate de zi cu Mocanita (tren
cu aburi pe valea Vaserului, unic in Europa), Centrul de ceramica Dacica (Sacel), Muzeul
Tarancii Romane (Dragomiresti), Biserica din Deal (Ieud). Cazare si cina in Maramures.
Ziua 3 OCNA SUGATAG - SAPANTA
Mic dejun. Deplasare pe ruta Ocna Sugatag – Sighetu Marmatiei – Sapanta – Barsana – Ocna
Sugatag. Pe traseu se viziteaza: Muzeul Satului Maramuresean (Dealul Dobaies), Memorialul
Victimelor Comunismului si al Rezistentei (Memorialul Durerii – Sighet), Cimitirul vesel de la
Sapanta si Manastirea Peri-Sapanta, Biserica de lemn si Manastirea Barsana. Cazare si cina in
Maramures.
Ziua 4 OCNA SUGATAG - BORSA
Mic dejun. Deplasare pe ruta Ocna Sugatag – Bogdan Voda - Borsa – Rozavlea - Ocna Sugatag.
Pe traseu se viziteaza: Biserica de lemn din Dragos Voda, Mausoleul si Casa Martirilor din
Moisei, Rezervatia Naturala Izvorul Albastru al Izei si Pestera, Cascada Cailor, Biserica de lemn
din Rozalvea. Se poate opta pentru bai, tratament si relaxare in Ocna Sugatag sau Borsa. Cazare
si cina in Maramures.
Ziua 5 OCNA SUGATAG – Rm.Valcea
Mic dejun. Deplasare pe ruta Ocna Sugatag – Baia Mare – Cluj Napoca – Alba Iulia – Sibiu -
Transfagarasan – Curtea de Arges – Pitesti – Bucuresti. Pe traseu se viziteaza: Tur de oras cu
oprire Cluj Napoca, Cetatea Alba Iulia, Tur de oras cu oprire Sibiu, Transfagarasean (Cabana
Capra, Cabana Balea Lac, Barajul Vidraru, Cabana Balea Cascada, Manastirea Curtea de Arges).
Sosire in Rm.Valcea in jurul orei 20.00.
Tarif pachet: 590 lei /persoana
21. OFERTA SPECIALA: 550 LEI / PERSOANA (INSCRIERE SI PLATA AVANSULUI
PANA LA DATA DE 12 APRILIE)
Perioade circuite:
26 - 30 Mai; 23 - 27 Iunie; 21 - 25 Iulie; 25 - 29 August; 22 - 26 Septembrie; 13 - 17 Octombrie
Special: Beldi Young Trip: 07 - 11 iulie
Pachetul include:
• Transport cu autocar modern, licentiat 3-4*, taxe stradale si parcari
• 4 nopti cazare in hoteluri / vile atent selectionate (Ex: Eurosind), piscina apa sarata,
camere duble pentru doua persoane cu grup sanitar propriu
• Masa in regim demipensiune: mic dejun si cina
• Tururile de orase, vizitele si excursiile cuprinse in program
• Servicii de asistenta
• Servicii foto, un CD cu pozele de grup si individuale facute in timpul excursiei
• Horinca si distractie
• Persoanele care se inscriu singure si pentru care agentia nu gaseste un partener, nu vor
plati supliment de single.
Nu sunt incluse:
• biletele de intrare pt. vizitarea obiectivelor turistice, muzee, asezaminte de cult, etc (Ex:
Mocanita: 30-55 lei, Memorialul Durerii: 6 lei)
• alte mese si cheltuieli neincluse in program
• serviciile de ghizi locali
Note diverse:
• Supliment camera single: 300 lei / pers
• Copii sub 12 ani (neimpliniti) au o reducere de 100 lei
22. • La inscriere se achita minim 200 lei (Excursia trebuie achitata integral cu cel putin 30 zile
inaintea plecarii)
• Grup minim: 30 persoane
• La cerere, pentru grupuri organizate, se poate pleca in orice perioada si se poate adapta
traseul dupa cerintele grupului.
Firma organizatoare poate modifica traseul in functie de conditiile meteo si situatiile
neprevazute. Prezenta la locul de imbarcare se va face cu cel putin 15 minute inainte de ora
stabilita pentru imbarcare
3.2. Stabilirea obiectivelorpublicitare
Obiectivele publicitatii trebuie sa vizeze trei niveluri psihologice ale consumatorilor:
cognitiv, afectiv si conativ, cu accent pe cel care satisface cel mai bine ceea ce intreprinderea
doreste sa rezolve intr-un anumit interval de timp.
La nivel cognitiv, obiectivele urmaresc informarea tintei, astfel incat aceasta sa cunoasca
produsul pentru care se realizeaza publicitatea. Aceasta poate sa informeze consumatorii de
aparitia unui anumit produs sau sa le reaminteasca de existenta lui pe piata, totodata prin
intermediul ei transmitandu-se informatii cu privire la anumite caracteristici ale produsului.
La nivel afectiv, obiectivele publicitatii urmaresc realizarea unei atitudini favorabile fata
de produsul vizat. Prin intermediul publicitatii se urmareste pozitionarea favorabila a produsului
unei anumite firme fata de produsele concurente sau o intarire a imaginii deja existente. Atunci
cand este cazul, publicitatea urmareste repozitionarea unui anumit produs fata de produsele
concurente, incercand astfel o imbunatatire a imaginii acestuia.
Pentru ultimul nivel, cel conativ, obiectivele urmarite vizeaza influentarea
comportamentului tintei, astfel incat aceasta sa reactioneze favorabil la publicitate prin
cumpararea produsului. In acest caz, este vizat comportamentul de cumparare al tintei,
determinand-o sa cumpere, sa reinnoiasca cumparatura si chiar sa ramana fidela fata de produsul
pentru care se realizeaza publicitatea.
23. Obiectivele publicitatii pot fi impartite in functie de intentia ei, care poate fi de a informa,
de a convinge sau de a reaminti.
Publicitatea informativa a fost utilizata in momentul in care publicitatea si-a facut aparitia
pe piata, atunci cand creativitatea nu facea parte din promovarea unui bun. Informatiile erau
oferite intr-un mod simplist si rigid, fara alte artificii. Acest tip de publicitate informativa este
folosita acum in perioada de pionerat al unei marci pe o anumita piata.
Publicitatea persuasiva incepe sa se impuna in momentul in care publicitatea incepe sa
castige tot mai mult teren si concurenta devine din ce in ce mai intensa. In acest caz, obiectivul
producatorilor sau al distribuitorilor era sa acela de a atrage o cerere selectiva pentru o anumita
marca. In acest demers competitiv, publicitatea persuasiva a dat nastere reclamelor comparative.
Acestea incercau sa stabileasca superioritatea unui produs prin compararea cu alte marci
apartinand aceleiasi clase de produse. Cel mai des, acest tip de publicitate a fost folosit in cazul
promovarii unor marci de detergenti, paste de dinti sau automobile.
In cazul publicitatii de reamintire, aceasta modalitate se foloseste fie in cazul produselor
aflate in etapa maturitatii, fie in cea de declin, reclamele avand scopul de a reaminti
consumatorilor sa cumpere produsul sau servicul respectiv. Cel mai elocvent exemplu in cazul
produselor aflate in etapa maturitatii este cel al bauturii Coca-Cola. Aceasta bautura racoritoare
nu mai are nevoie de publicitate pentru a se face cunoscuta sau pentru a convinge consumatorii
sa o cumpere. Reclamele costisitoare, cu figuri marcante si cunoscute in intreaga lume, au scopul
de a reaminti oamenilor sa cumpere aceasta bautura. Pentru un succes garantat, alegerea unui
obiectiv trebuie sa fie facut dupa ce s-au facut analize si studii aprofundate ale situatiei existente
pe piata. Ar fi doar pierdere de capital si energie daca s-ar face o campanie persuasiva pentru un
produs care s-a impus deja pe piata si care a ajuns sa castige tot mai multi cumparatori. In acest
caz, cea mai indicata mutare ar fi o campanie de reamintire.
3.3. Alegerea mediului de publicitate
24. Mediul de publicitate reprezinta cadrul general de transmitere a mesajelor publicitare si
cuprinde o grupa omogena de suporturi publicitare ce folosesc aceloasi mijloc de comunicare.
Cele mai folosite medii de publicitate sunt cele ale comunicarii in masa, respective: presa,
radioul, televiziunea, internetul.
Promovarea acestui tip de produs turistic presupune alegerea celor mai adecvate medii
de publicitate care sa-l faca cunoscut in randul consumatorilor potentiali.
• Publicitatea prin mass media
• Presa: pentru a face cunoscut produsul pe piata turistica locala, am ales urmatoarele
suporturi publicitare:
• Ziarul de Valcea (2 ori pe luna, prima pagina)
• Curierul de Valcea (2 ori pe an, prima pagina)
• Viata Valcii (o data la 3 saptamani, prima pagina)
• Vocea Valcii (o data pe saptamana, prima pagina)
• Radioul: am ales posturile locale de radio deoarece produsul nostru turistic este
destinat in special locuitorilor acestui oras. Posturi de radio folosite:
• Radio Valcea (o data pe saptamana)
• Radio Etalon (o data la 2 zile)
• Radio Metropolitan (de 3 ori pe zi)
• Televiziunea: pentru un randament maxim am decis sa folosim si un post de
televiziune local, pentru a ne atinge obiectivele de comercializare ale produsului
turistic ,,Descopera Romania”. Postul de televiziune ales este Etalon TV, iar spotul
publicitar va fi difuzat de 3 ori pe zi timp de 2 saptamani.
Pentru cunoasterea produsului turistic de catre potentialii turisti am ales sloganul
,,Cunoaste-ti tara calatorind cu noi!”
• Publicitatea exterioara
25. Principalele mijloace publicitare prin care se promoveaza oferta de turism sunt afisele (la
punctele de lucru, la facultati, in camine studentesti, in scoli), materialele tiparite (pliante,
fluturasi - distribuite la punctele de lucru, la concerte in oras, la diferite evenimente, in cutiile
postale etc) si Internetul, care este un mijloc eficient pentru reclama, dat fiind posibilitatea
acestuia de a ajunge direct la domiciliul consumatorului de turism.
• Publicitatea directa
Se realizeaza fie prin contact nemijlocit cu clientul (la diferite expozitii), fie prin
intermediul faxului, telefonului si postei.
• Promovarea vanzarilor
Dintre mijloacele de promovare a vanzarilor, cele mai utilizate sunt:
• Reducerile de tarife (oferte speciale) pentru atragerea de noi clienti si pentru a creste
frecventa cumpararilor.
• Publicitatea la locul vanzarii (PLV) care se realizeaza in incinta agentiei de turism.
Avantajul ei este acela ca poate provoca cumpararea pe loc, inlaturand pericolul uitarii
mesajului de catre client.
• ELABORAREA UNEI CAMPANII PUBLICITARE
Exista numeroase tehnici de promovare care pot motiva cumparatorii sa achizitioneze
produsele tale. De pilda, aruncarea de fluturasi dintr-un avion, scrierea numelui pe camionul
firmei, prezentarea de spoturi in timpul meciurilor de fotbal, oferirea de tricouri cu sigla firmei,
daruirea de agende si designul ambalajului de pe rafturi sunt doar cateva exemple de promovare.
Campaniile de reclama variaza de la eforturi mici, cum este cazul anunturilor in ziare
locale, pana la proiecte mari, multi-nationale.
Problemele cu care publicitatea se confrunta, se datoreaza pe de o parte, clipurilor
publicitare traduse si adaptate care sunt de fapt pierdere de timp si de bani, ele neavand nici o
26. relevanta pentru publicul romanesc, iar pe de alta parte publicitatea autohtona oscileaza intre
sublim si ridicol.
In masura in care creatorii de publicitate se vor apleca si se vor concentra asupra
oamenilor, strategiile de publicitate isi vor atinge tinta.
“Incepe intotdeauna cu oamenii, apoi intoarce-te la ceea ce oferi, pentru ca publicitatea
este lucrul pe care trebuie sa il faci la sfarsit” aceasta este conditia pentru a reusi.
Campaniile de publicitate ar trebui sa stimuleze in mintea receptorului ganduri si
sentimente care sa-l conecteze practic la preocuparile si sistemul de referinta a acestuia.
Indiferent insa, de cost si complexitate, toate campaniile sunt concepute intr-o succesiune
de 6 etape:
1) stabilirea rolului ei in cadrul strategiilor de marketing ale firmei;
2) fixarea constrangerilor bugetare;
3) selectionarea pietelor tinta;
4) stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul fiecarei piete tinta;
5) alegerea agentiilor, a mijloacelor si a mesajelor publicitare;
6) evaluarea eficientei.
3.4. Elaborarea materialelorpublicitare (vezi anexa 2)
Pliantele prezinta oferta unei firme, pe o foaie publicitara cu mai multe fete, care se
impatureste.
• Hartia utilizata trebuie sa fie de buna calitate.
• Ofera mai putine informatii si sunt economice.
• Pot fi distribuite la coltul strazii, pe parbrize, cu prilejul unor evenimente.
• Sunt mai eficiente atunci cand anunta oferirea unui premiu, prezinta o oferta limitata
in timp sau sunt legate de o campanie de promovare deja lansata.
Brosura ofera mai multe detalii despre produsele oferite. In general, intr-o brosura sunt
prezentate produsele oferite de o firma la un moment dat, acestea constituind oferta speciala a
firmei, reducerile de pret, produsele noi.
27. Catalogul este un rezumat al tuturor articolelor oferite de firma, precizand caracteristicile
lor si preturile de vanzare. Catalogul este o adevarata vitrina a producatorului sau prestatorului
de servicii si are rolul unui ghid pentru clientii potentiali.
Fluturasii cuprind mai putine informatii, dar esentiale pentru atragerea potentialilor
clienti in unitatea comerciala promovata. Se folosesc indeosebi pentru anuntarea unor
evenimente si au o viata scurta, limitata in timp.
Afisul joaca un rol important in publicitatea comerciala. Rolul afisului este de a incerca
sa imprime o idee in subconstient sau s-o reaminteasca.In cazul afisului imaginea este cea mai
importanta. Ea trebuie sa fie reprezentativa pentru produsul sau serviciul promovat.
ANEXA 1
PROGRAMUL EXCURSIEI
Perioada 18.06.2009- 22.06.2009 durata 5 zile nr. turisti 40+1+1
28. Itinerariul: Targu Neamt – Gura Humorului – Campulung Moldovenesc – Borsa – Moisei –
Ieud - Bogdan Voda – Rozavlea – Barsana – Sighetu Marmatiei – Sapanta – Negresti Oas -
Baia Mare – Bistrita –Tihuta - Vatra Dornei – Targu Neamt
Plecarea ( localitatea, data, ora) Targu Neamt, 18.06.2009, ora 07
Sosirea (localitatea, data, ora) Targu Neamt, 22.06.2009
Lungimea traseului 940 km Pretul excursiei 593 lei
__________________________________________________________________________
ZIUA I 18.06.2009 etapa Targu-Neamt-Gura Humorului-Campulung Moldovenesc-Borsa
Obiective de vizitat: Manastirea Voronet, Servicii asigurate 50 lei/pers.
Muzeul Lingurilor de lemn din Mic dejun -
Campulung Moldovenesc, Cina–Restaurant Borsa- 20lei/pers
Statiunea Borsa Cazare- Hotel Borsa – 30 lei/pers.
__________________________________________________________________________
ZIUA II 19.06.2009 etapa Borsa–Moisei–Ieud-Bogdan Voda–Rozavlea-Barsana-Sighetu
Marmatiei
Obiective de vizitat : Complexul statuar Moisei, Servicii asigurate 80 lei/pers.
Bisericile din Ieud, Bogdan Voda, Rozavlea Mic dejun Restaurant Borsa-20lei/pers
Manastirea Barsana Cina Restaurant Sighetul - 30 lei/pers
Cazare Pensiunea Sighetul 30 lei/pers
___________________________________________________________________________
ZIUA III 20.06.2009 etapa Sighetu Marmatiei-Sapanta- Negresti Oas
Obiective de vizitat: Sighetu Marmatiei si Servicii asigurate 80 lei/pers
imprejurimile, Cimitirul vesel de la Sapanta Mic dejun Rest. Sighetul -20 lei/pers
Ateliere de arta populara din Tara Oasului Cina Restaurant Osanul – 30 lei/pers
Cazare Hotel Osanul – 30 lei/pers
__________________________________________________________________________
ZIUA IV 21.06.2009 etapa Negresti Oas-Baia Mare- Bistrita
Obiective de vizitat : Muzeul Judetean de Servicii asigurate 80 lei/pers
Etnografie si Arta Populara din Baia Mare, Mic dejun Rest. Osanul–20 lei/pers
Muzeul satului maramuresan din Baia Cina Restaurant Coroana-30 lei/pers
Mare, Orasul Bistrita Cazare Hotel Coroana-30 lei/pers
29. __________________________________________________________________________
ZIUA V 22.06.2009 etapa Bistrita-Tihuta-Vatra Dornei-Targu Neamt
Obiective de vizitat : Castelul Tihuta, Statiunea Servicii asigurate 20 lei/pers
Vatra Dornei Mic dejun Rest. Coroana -20lei/pers
Cina -
Cazare -
_________________________________________________________________________
ORGANIZATOR GRUP Timisescu Emil SEMNATURA...............................................
GHID AGENTIE Dragomirescu Paul SEMNATURA..............................................
CONDUCATOR AUTO Vladimirescu Vladimir SEMNATURA...............................................
Intocmit, Aprobat Calina Dorina( manager)
Popa Mihail(organizator turism)
Data 18.05.200
34. BIBLIOGRAFIE
ALEXA C. - Economia turismului si mediului inconjurator, Editura
ALL, Bucuresti, 1989
BUTTLE F. – Hotel and food service marketing, Edition Cassel 1993
DAVIDSON R. – Business travel, Pittman Publishing, 1990
DI MEO A. – Marketing per el tourismo, Barcelona, 1987
PEARCE D. – Tourist development, London, 2001
STANCIULESCU G. – Promovarea operatiunilor de turism, ALL Beck
www.bilblioteca-digitala.ase.ro
www.e-referate.ro
www.info-turism.ro
www.romaniaturistica.ro
