Arhive instituţionale (IR)
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Arhive instituţionale (IR)

on

  • 1,445 views

Master-Class „Repozitoriul instituţional: conceptualizare, conţinut, etape de constituire” Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ...

Master-Class „Repozitoriul instituţional: conceptualizare, conţinut, etape de constituire” Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, Chişinău, Republica Moldova, 13 decembrie 2010

Statistics

Views

Total Views
1,445
Views on SlideShare
1,286
Embed Views
159

Actions

Likes
0
Downloads
18
Comments
0

5 Embeds 159

http://instruireonline.blogspot.com 77
http://instruireonline.blogspot.ro 73
http://www.instruireonline.blogspot.ro 4
http://www.instruireonline.blogspot.ru 4
http://instruireonline.blogspot.ru 1

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Arhive instituţionale (IR) Presentation Transcript

  • 1. Arhive instituţionale (IR): rolul bibliotecilor MASTER-CLASS REPOZITORIUL INSTITUTIONAL: CONCEPTUALIZARE, CONTINUT, ETAPE DE CONSTITUIRE 13 decembrie, 20 10 Natalia Cheradi Biblioteca Ştiinţifică ASEM
  • 2. Mişcarea Accesul Deschis
    • Acţiunile politice pentru sprijinirea OA au contribuit la apariţia unei serii de declaraţii
    • Iniţiativa Accesului Deschis de la Budapesta (februarie 2002)
    • Declaraţia de la Bethesda privind politica editorială (iunie 2003)
    • Declaraţia de la Berlin privind Accesul Deschis la Cunoştinţe în domeniul Ştiinţei şi Ştiinţelor Umanitare (octombrie 2003)
  • 3. Strategiile Accesului Deschis
    • Pentru a asigura Accesul Deschis la literatura ştiinţifică în măsură egală sunt susţinute două strategii:
    • autoarhivarea (self-archiving)
    • revistele pe bază de acces deschis (open access journals)
    Calea Verde ( Green Road ) – Depozite digitale instituţionale şi tematice ROAR, Registry of Open Access Repositories – 1993 arhive digitale http ://roar.eprints.org/ DOAR, Directory of Open Access Repositories – 1778 arhive digitale http://www.opendoar.org/ Republica Moldova are doar o resursă înregistrată în DOAR – Tezele depuse la Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare
  • 4. Calea de Aur Calea de Aur ( Golden Road ) – reviste electronice cu acces deschis
    • DOAJ , Directory of Open Access Journals - 5674 de reviste , dintre care 2/3 sunt înregistrate în Ulrich’s Periodicals Directory
    • Reviste academice din 109 ţări şi publicate în 50 de limbi
    O revistă din Moldova – Computer Science Journal of Moldova , editată de Institutul de Matematică şi Informatică al Academiei de Ştiinţe din Moldova, care a fost înregistrată în 2009 http://www.doaj.org/
  • 5. Ce este un repozitoriu instituţional?
    • Există mai multe definiţii ale termenului "repozitoriul instituţional" (IR). Iată definiţiile cheie:
    • Lynch Clifford a definit repo zitoriul instutuţional astfel: „ un IR al unei universităţi este un set de servicii pe care universitatea le oferă membrilor comunităţii, pentru managementul şi diseminarea materialelor digitale create de instituţie sau de membrii respectivei comunităţi. Este esenţial angajamentul organizaţional faţă de administratorul acestor materiale digitale, inclusiv o conservare pe termen lung acolo unde este cazul, precum şi organizare, acces sau distribuţie”.
    • Ware Mark adaugă participarea OAI ( Open Archives Initiative - Iniţiativa Arhivelor Deschise) în definirea depozitului instituţional: „ Un IR este definit ca fiind o bază de date bazată pe web (depozit) de materiale ştiinţifice, care este definită instituţional (opus termenului de depozit bazat pe un subiect); cumulativ şi perpetuu (o colecţie de înregistrări); deschisă şi interoperaţională (folosind software-ul OAI); astfel colectând, diseminând şi stocând (parte a procesului de comunicare educaţională). În plus, majoritatea includ conservarea pe termen lung a materialelor digitale, ca o funcţie cheie a depozitului instutuţional”.
  • 6. Ce este repozitoriul instituţional?
    • Definiţia lui Crow Raym se referă la potenţialul IR de a schimba sistemul de comunicare academică. Astfel de depozite: „Oferă o componentă esenţială în reformarea sistemului de comunicare ştiinţifică – o componentă ce extinde accesul la cercetare, reafirmă controlul academiei asupra ştiinţei, sporeşte competitivitatea şi reduce monopolul revistelor, aducând importanţă economică şi prestigiu instituţiilor şi bibliotecilor care le sprijină; Au potenţialul de a servi ca indicatori tangibili ai calităţii universităţii şi de a demonstra relevanţa ştiinţifică, socială şi economică a activităţilor de cercetare, astfel sporind gradul de adresabilitate, statutul şi valoarea publică a instituţiei”
    • Bailey Charles se concentrează pe diversitatea materialelor digitale ce se pot găsi într-un IR: „ un repozitoriu instituţional include o varietate de materiale produse de academicieni din mai multe unităţi, precum materiale online imprimate, rapoarte tehnice, teze şi disertaţii, seturi de date şi materiale educaţionale. Unele IR sunt folosite şi ca presă electronică, edituri pentru publicarea documentelor online şi jurnale electronice”.
  • 7. Următorul document poate fi, de asemenea, de ajutor:
    • Barton, Mary R. Creating an Institutional Repository: LEADIRS Workbook . Cambridge, MA: MIT, 2004. http:// dspace.org / implement / leadirs.pdf
  • 8. Folosind aceste definiţii, putem distinge între IR şi celelalte tipuri de depozite digitale:
    • Site-urile personale ale academicienilor adesea oferă acces online la documentele publicate de aceştia; oricum, ele se referă la o singură persoană, nu la o instituţie. Exemplu: Dr Carol Tenopir http :// web.utk.edu /~ tenopir / eprints / index.html
    • Departamentele academice/arhivele unităţilor oferă acces online la documente online imprimate ale unui departament sau alt tip de unitate academică, dar nu oferă acces la o varietate mare de materiale pentru întreaga instituţie (exemplu Departamentul de Matematică al Universităţii din Utrecht www.math.uu.nl / publications / Preprints / ).
    • Arhivele instituţionale cu materiale electronice imprimate oferă acces la acele materiale ale instituţiei respective. Exemplu: Glasgow ePrints Service, http :// eprints.gla.ac.uk /
    • Arhivele disciplinare oferă acces la toate materialele electronice imprimate pentru una sau mai multe discipline şcolare, dar ele conţin materialele unor autori de la mai multe instituţii şi sunt limitate la disciplina vizată. Exemplu: arXiv.org, http:// arxiv.org /
  • 9. Trebuie să ne aşteptăm la o continuă metamorfoză a sistemelor folosite
    • Mai jos sunt link-uri către câteva depozite instituţionale:
    • Boston College: http:// escholarship.bc.edu /
    • Caltech Collection of Open Digital Archives (CODA): http:// library.caltech.edu /digital/
    • espace@Curtin: http:// espace.lis.curtin.edu.au /
    • Glasgow DSpace Service: https:// dspace.gla.ac.uk/index.jsp
    • MIT: http:// dspace.mit.edu /
    • Universiteit van Amsterdam: http:// dare.uva.nl /en
    • University of California: http:// repositories.cdlib.org/escholarship /
    • University of Rochester: https :// urresearch.rochester.edu / home.action
  • 10. Creative Commons
    • Creative Commons (prescurtat CC ) este o organizaţie non-profit dedicată lărgirii domeniului de creaţii disponibile tuturor, în mod legal, atât pentru a fi utilizate cât şi pentru a constitui o parte a altor creaţii.
    • Creative Commons permite titularilor de drepturi de autor să ofere publicului o parte din drepturile pe care le au şi să-şi păstreze cealaltă parte, printr-o multitudine de mecanisme, printre care eliberarea licenţelor de conţinut deschis pentru a evita barierele pe care le pun legile drepturilor de autor în calea liberei circulaţii a informaţiilor.
    • Proiectul furnizează licenţe libere pe care titularii drepturilor de autor le pot alege atunci când doresc să-şi publice lucrările pe Internet.
  • 11.  
  • 12. Publicaţiile cu acces deschis folosesc o licenţă Creative Commons Attribution http://creativecommons.org/licenses/by/3.0/
    • Declaraţie a drepturilor de autor, care stabileşte în mod clar şi legal modurile de utilizare permise. Pe lângă drepturile de copiere, această licenţă permite oricui să elaboreze lucrări derivate, pe care să le utilizeze în scopuri comerciale fără nici o permisiune. Aceasta înseamnă că o editură comercială nu poate republica un material al unei publicaţii cu acces deschis fără o permisiune sau plata vreunei taxe.
    • Documentele tipărite ce au fost publicate online pot fi arhivate în mai multe moduri, printre care şi în IR. Aceasta înseamnă că orice document este disponibil sub o licenţă Creative Commons sau asemănătoare? Răspunsul este negativ. Unele din aceste materiale sunt disponibile cu diferite condiţii, unele pot conţine declaraţii de drept de autor convenţionale, iar altele pot să nu conţină nici o declaraţie de copyright).
    • În consecinţă, IR nu sunt depozite tipice cu «acces deschis». Mai degrabă, ele conţin materiale digitale cu un amestec de drepturi de autor sau termeni de licenţă şi, în general, există un acces liber şi nerestricţionat la aceste materiale.
  • 13. M andatarea autoarhivării
    • Harnad notează:
    • „ Considerăm că cea mai promiţătoare cale de a atinge obiectivele accesului deschis este pentru instituţii să introducă politica de a autoarhivare a articolelor publicate. Ei şi cercetătorii lor vor beneficia de maximizarea impactului cercetării şi eliminarea costurilor şi a pierderilor. Acest fapt trebuie să-i motiveze pe autori şi instituţiile din care fac parte aceştia să creeze şi să umple cât mai multe arhive – 100 de universităţi din întreaga lume au deja”.
  • 14. De ce organizaţia noastră ar trebui să aibă IR?
    • Există mai multe motive pentru organizarea şi dezvoltarea IR. Cele mai răspândite sunt:
    • Pentru a spori vizibilitatea şi citarea lucrărilor ştiinţifice ale organizaţiei noastre (pentru detalii, a se vedea «Effect of Open Access and Downloads ('Hits') on Citation Impact: A Bibliography of Studies», http:// opcit.eprints.org / oacitation-biblio.html ).
    • Pentru a oferi acces unificat la materialele de cercetare pentru organizaţia noastră.
    • Pentru a oferi accesul liber la materialele de cercetare ale instituţiei noastre (a se vedea «Open Access Overview: Focusing on Open Access to Peer-Reviewed Research Articles and Their Preprints», http://www.earlham.edu/~peters/fos/overview.htm ) .
    • Pentru a asigura conservarea materialelor de cercetare pentru organizaţia noastră.
  • 15. Ce este autoarhivare?
    • Autoarchivare înseamnă a pune un document electronic pe un site public, este de preferat să fie compatibil cu Open Archives Initiative (OAI), arhiva e-printurilor. Pentru a găzdui se foloseşte o interfaţă web simplă în cazul în care persoana care efectuează arhivarea completând "metadate" (data, numele autorului, titlul, titlu revistei etc.) şi apoi adaugă textul integral al documentului. Auto-arhivarea durează doar aproximativ 10 minute pentru primul document, şi mai puţin timp pentru toate documentele ulterioare.
    • În plus în afara preprinturilor şi postprinturilor (versiunea finală a unui articol în forma în care a fost publicat), autorii pot, de asemenea, să autoarhiveze şi alte tipuri de documente electronice, cum ar fi cărţi, prezentări, materiale de instruire, rapoarte tehnice, autoreferate şi teze .
  • 16. Pot autorii posta articolele ştiinţifice în IR pe baze legale?
    • Dacă oamenii de ştiinţă îşi păstrează drepturile de autor pentru articolele lor, ei pot posta acestea unde vor. Cu toate acestea, majoritatea autorilor transferă drepturile lor la articole editorilor de reviste în procesul de publicare. În consecinţă, posibilitatea de plasare a articolelor depinde de politica editurii. De exemplu, un editor poate permite plasarea preprintului, dar nu a articolului publicat.
    • Drepturile de autor şi politica editorială ar trebui să fie, de asemenea, luate în considerare atunci când se autoarhivează alte tipuri de lucrări ştiinţifice publicate.
  • 17. Puteţi afla mai multe despre acest subiect complex, folosind următoarele resurse:
    • Authors and Their Rights, http://www.arl.org/sc/copyright/author-rights-resources.shtml
    • Publisher Copyright Policies & Self-Archiving, http://www.sherpa.ac.uk/romeo.php
    • Resources for Authors, http:// www.arl.org/sparc/author/index.html
  • 18. Este utilizată pe scară largă tehnologia IR?
    • Arhivele instituţionale sunt utilizate în întreaga lume. Iată câteva studii privind utilizarea lor.
    • Bailey, Charles W., Jr., Karen Coombs, Jill Emery, Anne Mitchell, Chris Morris, Spencer Simons, and Robert Wright . Institutional Repositories . SPEC Kit 292. Washington, DC: Association of Research Libraries, 2006. http://www.arl.org/bm~doc/spec292web.pdf
    • Lynch, Clifford A., and Joan K. Lippincott. Institutional Repository Deployment in the United States as of Early 2005 . D-Lib Magazine 11, no. 9 (2005). http://www.dlib.org/ dlib /september05/ lynch /09lynch.html
    • Markey, Karen, Soo Young Rieh, Beth St. Jean, Jihyun Kim, and Elizabeth Yakel. Census of Institutional Repositories in the United States: MIRACLE Project Research Findings . Washington, DC: Council on Library and Information Resources, 2007. http://www.clir.org/pubs/abstract/pub140abst.html
    • McDowell, Cat S. Evaluating Institutional Repository Deployment in American Academe Since Early 2005: Repositories by the Numbers , Part 2. D-Lib Magazine 13, no. 9/10 (2007). http://www.dlib.org/ dlib /september07/ mcdowell /09mcdowell.html
    • Rieh, Soo Young, Karen Markey, Beth St. Jean, Elizabeth Yakel, and Jihyun Kim . Census of Institutional Repositories in the U.S.: A Comparison Across Institutions at Different Stages of IR Development . D-Lib Magazine 13, no. 11/12 (2007). http://www.dlib.org/ dlib /november07/ rieh /11rieh.html
    • vanWestrienen, Gerard, and Clifford A. Lynch . Academic Institutional Repositories: Deployment Status in 13 Nations as of Mid 2005 . D-Lib Magazine 11, no. 9 (2005). http://www.dlib.org/ dlib /september05/ westrienen /09westrienen.html
  • 19. Cum putem găsi arhivele instituţionale existente?
    • Putem utiliza aceste indexuri pentru a căuta pentru repozitorii instituţionale:
    • OpenDOAR: Directory of Open Access Repositories, http://www.opendoar.org/
    • Registry of Open Access Repositories (ROAR), http:// archives.eprints.org /
  • 20. Ce software este utilizat pentru repozitorii instituţionale?
    • Patru sisteme sunt frecvent utilizate:
    • Digital Commons
    • DSpace
    • Eprints
    • Fedora
  • 21. Digital Commons
    • un software comercial, http://www.bepress.com/ir/
    • Întrebări frecvente, http :// www.bepress.com /ir/ faq.html
  • 22. DSpace
    • software gratuit open source, http :// www.dspace.org /
    • Întrebări frecvente, http :// wiki.dspace.org / index.php / EndUserFaq
    • opţiuni de asistenţă plătită:
    • http://www.dspace.org/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=50&Itemid=152
    • liste de discuţii: http ://www.dspace.org/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=48&Itemid=118
    • wiki, http :// wiki.dspace.org / index.php / Main _Page
  • 23. Eprints
    • software gratuit open source, http :// www.eprints.org /
    • Blog, http :// www.eprints.org / community / blog /
    • Întrebări frecvente: http :// wiki.eprints.org /w/ Frequently _ Asked _ Questions
    • opţiuni de asistenţă plătită: http :// www.eprints.org / services / sales /
    • Liste de discuţii, http :// www.eprints.org /software/
    • wiki, http :// wiki.eprints.org /w/ Main _Page
  • 24. Fedora
    • software gratuit open source,
    • http :// www.fedora-commons.org /
    • Întrebări frecvente, http :// fedora.info / wiki / index.php /FAQ
    • opţiuni de asistenţă plătită: http :// www.vtls.com / Products / vital.shtml
    • Liste de discuţii, http :// www.fedora-commons.org / developers /
    • wiki, http :// fedora.info / wiki / index.php / Main _Page
  • 25. Este dificil să convingem autorii să posteze articole lor în repozitorii instituţionale?
    • În cazul în care universităţile nu înaintează o cerinţă obligatorie pentru a prezenta lucrările în arhive, majoritatea instituţiilor se confruntă cu problema convingerii a autorilor.
    • Poate exista diferenţe substanţiale în abordarea autoarhivării în diferite domenii de cercetare.
  • 26. Iată câteva articole şi teze pe acest subiect complex:
    • Allen, James. Interdisciplinary Differences in Attitudes towards Deposit in Institutional Repositories . Manchester Metropolitan University, 2005. http://eprints.rclis.org/archive/00005180/
    • Carr, Leslie, and Tim Brody. Size Isn't Everything: Sustainable Repositories as Evidenced by Sustainable Deposit Profiles . D-Lib Magazine 13, no. 7/8 (2007). http://www.dlib.org/ dlib /july07/ carr /07carr.html
    • Davis, Philip M., and Matthew J. L. Connolly. Institutional Repositories: Evaluating the Reasons for Non-Use of Cornell University's Installation of DSpace . D-Lib Magazine 13, no. 3/4 (2007). http://www.dlib.org/ dlib /march07/ davis /03davis.html
    • Foster, Nancy Fried, and Susan Gibbons. Understanding Faculty to Improve Content Recruitment for Institutional Repositories . D-Lib Magazine 11, no. 1 (2005). http://www.dlib.org/ dlib /january05/ foster /01foster.html
    • Mackie, Morag. Filling Institutional Repositories: Practical Strategies from the DAEDALUS Project . Ariadne , no. 39 (2004). http://www.ariadne.ac.uk/issue39/mackie/
    • Sale, Arthur. The Acquisition of Open Access Research Articles . First Monday 11, no. 10 (2006). http://www.firstmonday.org/issues/issue11_10/sale/index.html
    • Swan, Alma, and Sheridan Brown . Open Access Self-Archiving: An Author Study . Truro, UK: Key Perspectives Limited, 2005. http://cogprints.org/4385/01/jisc2.pdf
    • Thomas, Chuck, and Robert H. McDonald . Measuring and Comparing Participation Patterns in Digital Repositories: Repositories by the Numbers, Part 1. D-Lib Magazine 13, no. 9/10 (2007). http://www.dlib.org/ dlib /september07/ mcdonald /09mcdonald.html
  • 27. Există liste de discuţii despre IR?
    • Există mai multe liste de discuţii care sunt dedicate punerii în aplicare a softwarelor specifice repozitoriilor instituţionale. Listele de discuţii dedicate discutării problemelor generale ale IR, sunt enumerate mai jos.
    • JISC-REPOSITORIES, http://www.jiscmail.ac.uk/cgi-bin/webadmin?A0=jisc-repositories
    • SPARC-IR, https://mx2.arl.org/Lists/SPARC-IR/
  • 28. Există cărţi despre IR?
    • Există două cărţi dedicate exclusiv arhivelor instituţionale:
    • Jones, Catherine. Institutional Repositories: Content and Culture in an Open Access Environment . Oxford: Chandos Publishing, 2007.
    • Jones, Richard, Theo Andrew, and John MacColl. The Institutional Repository . Oxford: Chandos Publishing, 2006.
  • 29. Unde putem găsi mai multe informaţii despre IR?
    • Există două bibliografii consacrate arhivelor instituţionale. Cea de a doua este actualizată trimestrial:
    • Open Access Bibliography: Liberating Scholarly Literature with E-Prints and Open Access Journals, 7 Institutional Archives and Repositories, http://www.digital-scholarship.org/oab/7ir.htm
    • Scholarly Electronic Publishing Bibliography, 9 Repositories, E-Prints, and OAI, http://www.digital-scholarship.org/sepb/techrep.htm
  • 30. bloguri
    • Mai jos sunt bloguri care acoperă articole noi privind problema arhivelor instituţionale, care face parte dintr-o temă mai generală dedicată accesului deschis şi comunicării ştiinţifice.
    • Open Access News , http://www.earlham.edu/~peters/fos/fosblog.html
    • Scholarly Electronic Publishing Weblog , http://www.digital-scholarship.org/sepb/sepw/sepw.htm
  • 31. Cu ce începem? Pregătirea şi crearea arhivelor cu acces deschis
    • Grupul de lucru: biblioteca, administraţia, IT etc.
    • Administraţia trebuie să aibă atitudine principială, pentru a crea un repozitoriu cu acces deschis (RAD).
    • 2. Există un server pentru RAD
    • 3. Există un manager
  • 32. De ce avem nevoie 
    • 1. 1 -4 salariaţi , de la care putem începe .
    • 2. Analiza necesităţilor universităţii .
    • 3 . Analiza de software .
    • 4 . Liste de distribuire şi de discuţii .
    • 5. Numele (denumirea) RAD . Электронный архив Уральского государственного университета им. А. М. Горького ( http:// elar.usu.ru / ); Digital Academic Repository (Universitatea din Amsterdam - http:// dare.uva.nl /en )
    • 6. De înregistrat RAD în registre, motoare de căutare, directorii etc.
    • 7. Management, marketing şi Traininguri.
  • 33.  
  • 34. http :// www.rsp.ac.uk / pubs / briefingpapers-docs / repoadmin-metadata.pdf
  • 35. ??Întrebări??
    • 1. De ce ar trebui organizaţia dumneavoastră să creeze repozitoriu? Scopul, mecanisme etc.
    • 2. Ce loc ocupă repozitoriul în spaţiul informaţional al universităţii?
    • 3. Conţinut ?
    • 4. Politica de proprietate intelectuală?
  • 36. ??Întrebări??
    • 5. Roluri şi responsabilităţi.
    • 6. Rapoarte şi statistici.
    • 7. Comunitate şi colecţii.
    • 8. Plan de afaceri.
    • 9. Acorduri pentru Service?
    • 10. Proceduri.
  • 37. Servicii
    • CV-uri actualizate Beck-Up Statistici de utilizare Liste de publicaţii, bibliografie Imprimarea la cerere Management şi evaluarea calităţii cercetării Pagini personale Web Marketing Mediile de învăţare virtuală Ocuparea forţei de muncă pentru student
  • 38.  
  • 39. Politici OA
    • A cere sau a recomanda? Mai bine a cere
    • Calea Verde sau de aur ? De recomandat de aur (reviste OA), de cerut – verde (repozitorii OA)
    • Ce de arhivat ? Versiunea finală revizuită a autorului (postprint). Date. Link-uri la articole publicate pentru citare. Rezultatele cercetărilor, finanţate parţial sau complet
    • Embargo? Nu mai mult de 6 luni. Cu cât mai scurt cu atât mai bine
    • Excepţii? Brevete. Cărţi. Secretul de stat etc.
  • 40.  
  • 41. Ce putem conchide din acest tur concis al OA?
    • Accesul deschis este un concept care evoluează rapid.
    • Ideal, toate publicaţiile s-ar afla sub condiţia unei licenţe, precum licenţa Creative Commons Attribution .
    • Cel mai critic lucru pentru informaţie este faptul de a fi disponibilă gratuit. Abilitatea de a o refolosi cu restricţii minime este dezirabilă, dar nu absolut esenţială în acest punct. Este o chestiune complexă fără a diminua impactul semnificativ al mişcării privind accesul deschis.
    • Accesul deschis are foarte mult de-a face cu: convingerea cercetătorilor să autoarhiveze, promovarea dezvoltării IR.
    • Promotorul OA, Harnad, a afirmat că distincţia dintre accesul gratis, versus deschis, este “tot atât de falsă, ca o întârziere în progresul spre un acces gratuit/deschis” şi că accesul deschis ar trebui simplu definit ca fiind “un acces gratuit, imediat, permanent la textele integrale ale articolelor online de referinţă”.
  • 42. OA şi IR nu sunt sinonime
    • Accesul deschis şi repozitoriul instituţional nu sunt sinonime.
    • Acest fapt poate duce la unele diferenţe de percepţie între bibliotecari şi unii apărători ai accesului deschis, legate de sprijinirea cerinţelor şi a costurilor operaţionale implicate de orice IR.
    • apărătorii accesului direct pot invoca costurile suportului tehnic implicat.
    • bibliotecarii pot fi preocupaţi de costurile adiţionale, precum costurile cu personalul, sprijinul şi trainingul utilizatorilor, susţinerea şi promovarea depozitelor instituţionale, crearea şi păstrarea metadatelor, precum şi conservarea digitală pe termen lung.
    • În consecinţă, unii apărători ai accesului direct văd IR ca fiind ieftin de susţinut şi uşor de înfiinţat, în timp ce bibliotecarii abordează mai precaut, luând în considerare şi alte costuri.
  • 43. Tehnologia IR
    • IR sunt văzute ca o tehnologie ce permite accesul deschis şi de a înfiinţa arhive digitale permanente.
    • După ce se retrag din activitate, lucrările academicienilor dispar. Pe măsură ce IR devin din ce în ce mai răspândite, arhivele departamentelor şi depozitele de materiale online imprimate sunt înglobate ca materiale digitale în cele dintâi.
    • Odată stabilit ca o parte a misiunii instituţionale, un IR va rezista în timp, şi din moment ce nu este permisă oprirea activităţii, inerţia instituţională le va permite continuarea.
  • 44. Bibliotecarii şi IR
    • Bibliotecarii joacă un rol important în planificarea, înfiinţarea şi sprijinirea IR.
    • Ajută la crearea de politici şi proceduri pentru IR, care să ofere un feedback despre desfăşurarea practică a activităţii lor.
    • Asistă la crearea interfeţei IR, pentru a fi uşor de utilizat pentru utilizator.
    • Ajută la identificarea activităţii de autoarhivare în campus, pentru a susţine efortul colectării de conţinuturi.
    • Acţionează ca agenţi ai schimbării, prin promovarea IR.
    • Îi informează despre opţiunile licenţei Creative Commons şi politicile editorilor online.
    • Depozitează materialele digitale pentru facultăţi, dacă această activitate este solicitată.
    • Participă la crearea metadatelor IR, cum sunt vocabularele locale controlate.
    • Pregătesc documente bazate pe Internet şi pe suport de hârtie, care explică şi promovează IR şi susţin reforma publicaţiilor academice.
    • Îi instruiesc pe utilizatori în privinţa stocării în IR şi a procedurilor de căutare.
    • Asistă utilizatorii locali în accesarea IR, răspunzând la întrebări despre politicile şi procedurile şi le folosesc pentru a răspunde la întrebările cheie.
  • 45. Pentru ca un IR să aibă succes, este esenţial ca bibliotecarii să se implice în planificarea, implementarea şi activitatea sa propriu-zisă
    • Gibbons Susan nota: „Dacă nu poţi dovedi valoarea unui IR într-un timp scurt, angajamentul pe termen lung al organizaţiei în legătură cu acest proiect poate începe să dispară. Cea mai bună cale pentru a demonstra valoarea de durată a unui IR şi asigurarea supravieţuirii sale pe termen lung este popularizarea acestuia” .
    • Nixon William oferă o perspectivă suplimentară asupra acestei chestiuni: „Provocarea nu va fi implementarea tehnică a publicaţiilor online, ci, mai degrabă, schimbarea culturală necesară pentru a deveni încorporată şi frecventă în activităţile instituţiei”.