Razvan Tupa Poetici Relationale Pt Sdu

  • 999 views
Uploaded on

Volum publicat in August 2009 in revista Stare de Urgenta la Chisinau

Volum publicat in August 2009 in revista Stare de Urgenta la Chisinau

More in: Education , Technology
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
999
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1

Actions

Shares
Downloads
15
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. cuprins I. Politica. spectacole scurte istorii (mai, 2009) ............................................ 4 Relația poetică ............................................................ 6 II. Poetica. organizări La fața locului (iunie, 2009) ..................................... 10 … de unde venim ...................................................... 11 … pe unde ne-am mai văzut ..................................... 12 … un manifest .......................................................... 13 III. Practica. Poeți, cititori, vorbitori=locuitori.............................. 16 Scrie cu mâna noastră (martie, 2009) ...................... 17 hartaTApoetică (mai, 2009)...................................... 18 Timișoara de poezie (oct, 2008) ............................... 22 Poetici relaționale 1 Poemul meu ești tu (poemul grilă, 2008) ................. 23 cititorul si scriitorul de poezie .................................. 27
  • 2. răzvan țupa corpuri românești practici poetice Poetici relaționale 2 foto: george bodocan
  • 3. I. Politica. Spectacole a Relația poetică Dacă ne uităm la vitalitatea cu care arta ultimilor 20 de ani și-a reformulat obiectul, ne dăm seama că literatura poate să pară o bătrânică fistichie, care își mai cumpără din când în când gadgeturi la modă, însă tot în apartamentul ei cu danteluțe se simte cel mai bine. Câteodată o bănuiești că nici nu se uită la televizor. b- Pornografia afectivă E aproape un automatism să vorbești despre generații pierdute, iluzii spulberate, trădarea idealurilor etc. Nici nu ai putea să te gândești că, vreodată, te-ar putea cuprinde o frenezie a contestării cine știe cărui învins. Cum să dai în oameni aflați la podea?! Nu e nici o dificultate să realizezi că de două sute de ani nu mai există altceva decât oameni care au pierdut. Cine a mai spus că a câștigat ceva de la Napoleon încoace?! Doar dictatorii, și acolo era vorba numai despre propagandă. Nici măcar revoluțiile nu mai sunt formulate ca simboluri ale victoriei. c. Divertisment cultural & Dadaism politic Iluzia că vreun discurs ar fi fost vreodată altfel decât Poetici relaționale 3 defect este tot mai evidentă din momentul în care realizezi faptul că mașinăria media nu face decât să preia rolul tradițional al artistului sau al artizanului oralității și vizualului pentru a oferi o variantă de consum a odelor lui Pindar (de exemplu).
  • 4. Asertivitatea devine calitatea care face evenimentele să fie suspecte. Poetul nu produce nimic concret. În mod ironic, nici o altă ocupație nu este într-o măsură atât de imaterială precum cea a poetului. Cu o singură excepție: și aici vine ironia: politicianul. 4. Organizarea poetică Politicul își construiește puterea pe baza organizării resurselor și a gestionării rețelelor stabilite în spatele valorii sale simbolice. Ceea ce păstrează excenticitatea poeziei este tocmai inversul puterii politice: izolarea, discreditarea grupurilor și încurajarea lipsei de responsabilitate. Și exact asta nu avem de ce să acceptăm. De aici începe poezia. Scurte istorii mai, 2009 Ca o prefață la aniversarea celor 100 de întâlniri la Poeticile cotidianului am pregătit o dezbatere privind felul în care poezia este percepută și scrisă astăzi. Acest text este o adaptare a conferinței concepute în perioada ianuarie-mai, 2009 pentru spațiul de artă și cultură Poetici relaționale 4 contemporană Pavilion Unicredit din București. Față de arta contemporană, literatura (mai ales în limba română) rămâne mult în surdină. Orice ieșire spre un
  • 5. public larg este bănuită în mod automat de comercialism ieftin. Surprinzător sau nu, mutațiile estetice semnalate de Bourriaud în 2002 o dată cu lectura celebrei sale serii de artiști contemporani pot să fie regăsite într-un text fundamental din sec XIX, când erau descrise trăsăturile romantismului (F. Schlegel). Recuperând astfel o actualitate a conștiinței literare rătăcite prin istorii vom încerca să formulăm câteva elemente care privesc eficacitatea demersului poetic la nivelul societății contemporane, dincolo de estetica tradițională și de încăpățânarea cantonării în teritoriile autonomiei esteticului. Conferința își propune să urmărească o serie de elemente genuin poetice, identificate ca funcționale la nivelul diferitelor zone ale socialului și politicului de azi. Fie că este vorba despre resturi metaforizante ori despre retorisme mai mult sau mai puțin ieftine, atestarea modelelor economice, politice, media, se face tot pe baza unor elemente și structuri poetice. Anarhia și conservatorismul înțepenit își asumă, deopotrivă, victimizarea ca proces fondator. Poetici relaționale 5
  • 6. Relația poetică Dacă ne uităm la vitalitatea cu care arta ultimilor 20 de ani și-a reformulat obiectul, ne dăm seama că literatura poate să pară o bătrânică fistichie, care își mai cumpără din când în când gadgeturi la modă, însă tot în apartamentul ei cu danteluțe se simte cel mai bine. Câteodată o bănuiești că nici nu se uită la televizor. În singura carte (Douămiismul poetic românesc, Editura Pontica, 2007) dedicată de un critic literar în ultimii ani posibilelor schimbări de paradigmă intervenite la nivelul poeziei contemporane din România, Ștefania Mincu notează un aspect care ne proiectează în mijlocul unei dezbateri pe care critica literară a preferat până acum să o țină în surdină: inabilitatea formulării unui limbaj critic capabil să surprindă dinamica poeziei scrise azi. Tot ceea ce știam despre figuri de stil, forme fixe ori concepte ca univers poetic, sentiment liric le poți găsi invocate în cronici ori în manualele școlare care au selectat poezii publicate în ultimii 10 ani, dar aplicarea acestor elemente nu poate să mai funcționeze. De unde mă uit eu, din zona privitorului simplu, fără nici un fel de pretenții de critic de artă, sare în ochi estetica relațională ca una dintre cele mai importante încercări de teoretizare a recuperării demersului artistic Poetici relaționale 6 în amplitudinea socială originară. Ceea ce m-am întrebat de multe ori a fost cum de un domeniu specializat în forjarea liniilor de forță ale cuvântului nu a mai oferit în ultima jumătate de secol
  • 7. nici o formulare teoretică pe care să o poți compara cu rupturile conceptuale din zona artei sau a muzicii. Putem totuși să vorbim despre surpriza pe care o are cel care încearcă să găsească anumite corespondențe între formulările din zona teoriei artei care au schimbat în mod esențial perspectiva asupra actului artistic de astăzi și felurile în care actul poetic a fost identificat în mod diferit în timp. Una dintre problemele cele mai mari pentru un cititor de astăzi ține de inexactitatea formulărilor sintetice reținute de istoria literară. De obicei, elementele specifice listate în dreptul mișcărilor literare sunt numai câteva trăsături care pot furniza argumente într-un demers de diferențiere între momente istorice. Atunci când poeziei medievale occidentale îi sunt remarcate tendințele de renunțare la calitatea de creator a poetului și concentrarea asupra cântecului, a versului ca artizanat verbal, aceasta nu este decât o simplificare a realității. Studiile asupra poeticilor medievale (și acceastă trecere de la poezie la singular la poetici este poate cel mai bine ilustrată de acest moment- W.T.H. Jackson Medieval literature: A History and a Guide) inistă asupra întâlnirii dintre poezia latină scolastică redactată în epocă în Poetici relaționale 7 relație obligatorie cu viziunea creștină și poezia vernaculară. Totuși, atunci când citești versuri ca: Scoicari, pedeştri la Ruel, Coţcari cu mierla în caftan,
  • 8. Vă cîntă mandea pitpalacu’: Dă mandea glas: mergînd pe blat, Ici hoitu’ vi-l lăsaţi…Cărel! Nu pierdeţi piele şi ciolan! Colin Scoicaru-l puse dracu’ Colin Scoicaru’ a cîntat, La mahări să-şi dăşerte sacu’, De-a roata, la-ntrebări luat: Vrăjind, să scape de colac, Să scape - ciripi urît, Dar ceapă nu beli săracu’: Da-n vrăji nasoale încurcat, Gealatu’ i-a venit de hac. Ştrengaru-i rupse-un os în gît. (A doua baladă) (Baladă (a II-a) a mierlitorilor) trad Romulus Vulpescu-Deocheatele lui François Villon. Poeme coţcăreşti de-a v-aţi ascuns dintr-un Paris al Evului de Mijloc la obşte desluşite cu dichis, cu schépsis date-n stampă de Romulus Vulpescu, 2005, Editura Semne”. ... înțelegi că vitalitatea limbajului poetic depășește cu mult intențiile teoriilor poetice. Același lucru se întâmplă în cazul oricărui curent poetic pe care îl alegi. Textele originale care au fundamentat mișcări literare sunt mult mai nuanțate decât simplificările istorizante. Poetici relaționale 8 Abia în momentul în care am găsit formulările teoretice semnate de Friedrich Schlegel (1772-1829) am putut să înțeleg faptul că, în mod ironic, ceea ce privirea istorică pierde din vedere este tocmai vitalitatea și legătura strânsă pe care o formulare poetică o are cu timpul său.
  • 9. Toată arta a fost la un moment dat contemporană scrie la intrarea în Muzeul Artei Antice de la Berlin. Tocmai calitatea pe care o au poeticile de a fi contemporane, în relație cu principiile vitale ale vremii lor o pierdem din vedere în abordările de manual. Poezia romantică este o poezie militantă, universală. Scopul său este să reunească toate speciile poeziei care au fost separate și să pună poezia în legătură cu filozofia și retorica. Încearcă și reușește să amestece și să unifice poezia și proza, inspirația și critica, poezia artei și poezia naturii, și face poezia vie și socială, iar viața și societatea le face poetice. Poetizează spiritul și umple formele artei cu învățăminte serioase, le înviorează prin pulsația umorului. Nu știu când v-ați gândit ultima dată la poetica romantică dar aproape sigur nu ați inclus umorul și întâlnirea dintre societate și estetic. Și totuși este vorba despre un citat semnat de F.Schlegel și unul dintre actele de naștere ale romantismului. Pentru a încheia introducerea noastră trebuie să notăm indicația pe care criticul de artă francez o oferă pentru a stabili mutația orizontului în care este citită arta în cheia esteticii relaționale ca țintind mai degrabă sfera interacţiunilor umane şi contextul său social decât Poetici relaționale 9 afirmarea unui spaţiu simbolic autonom şi privat (Nicolas Bourriaud- Estetica Relațională (1998) - ediția românească Estetica Relațională Postproducția, Editura Ideea, 2005)
  • 10. Dacă adăugăm și faptul că formulările teoretice din Estetica relațională au fost determinate de lipsa de eficacitate a conceptelor impuse în critica de artă a anilor 60 și de căutarea unor criterii funcționale de abordare a demersurilor artistice contemporane vom recunoaște același moment în care spuneam că se găsește blocată astăzi critica de poezie. II. Poetica iunie, 2009 Am început evenimentele de poetică relațională, cu un poem grila pe care îl includem în selecția de față (vezi pagina 23). După ce am repetat experiența poemului grilă la Constanța ca o prefață pentru atelierul de acolo, mi-am dat seama că s-au strâns destul de multe evenimente în zona asta și cred că e momentul să vedem cum stau acestea împreună. Imediat dupa poemul grilă am pus în scenă experimentul de la Bratislava, unde, din fiecare dintre cele 5 poeme pe care le-am citit, publicul a ales câte o litera iar la final, toate literele au fost dictate pentru a fi Poetici relaționale 10 scrise într-un șotron: basen (poem). Sigur, poetica relațională este tot (sau poate să fie). și totuși…
  • 11. … de unde venim Ca sa scăpăm de o grijă, nu are nimeni pretenția că inventează roata. Am mai auzit despre poetici relaționale. Într-un număr din 2005 al publicației Fascicle, Alan Gilbert își încheie dialogul cu Dale Smith vorbind chiar despre ideea de poetică relațională, ” a sensitivity to relationship and context, an understanding of language and even consciousness as ongoing negotiation, an emphasis on listening, all of which are accompanied by the inevitable failures you mention, are at the heart of my sense of an aesthetics and an ethics that are neither an aesthetics nor an ethics, but are part of a larger critical and creative reevaluation of these categories.” Încă din 1990 Edouard Glissant și-a strâns eseurile despre poezie în volumul “Poetique de la relation” (Gallimard). Ceva mai târziu conferenția despre conceptul său împreună cu poeta tunisiană Amina Said. Conceptul său pornește de la probleme specifice poetizărilor din Antile (de unde Glissant este originar, de altfel) și accentuează probleme legate de identitate individuală, lingvistică și societate. Eu unul aș fi chiar mai radical, pentru că formele poeziei, schimbându-se, au atras și schimbări ale Poetici relaționale 11 concepției legate de rolul poeziei, dar în esență ceva a persistat. Și nu este vorba despre text scris sau rime, nici despre ritm sau metru… După cum știu cei care au mai citit Homer ori Pindar, nici măcar mult călăritul eu al poetului nu e nelipsit în
  • 12. poem. Așa că ne rămane să formulăm exact acest fel specific „de a fi împreună”, cum spunea Constantin Acosmei, în filmul documentar poezie.puterea, ” cu oameni din locuri diferite, din timpuri diferite”. Iar de acolo… …pe unde ne-am mai văzut Primul atelier de poetică relațională pe care am fost invitat să îl susțin a fost la Timișoara, în cadrul zilelor Salvați Casa Studenților. Ceea ce a ieșit a fost o hartă spectaculoasă, editată de Ana Toma într-un volum unicat. În locul străzilor, regula a fost să numim poeți și citate legate de Timișoara. (Vezi pag 22) Tot la Timisoara a fost organizată și prima întâlnire de poetică relațională pentru public. La proiectul Scrie cu mâna noastră ceainaria Cărtureștiului din Timișoara a schimbat rânduri-rânduri de cititori dornici să își scrie poemul cu poeții invitați. De data aceasta, poeții au vorbit, pe rând cu câte un cititor și au scris poemul sau proza pornită de la ceea ce li s-a spus. Seria de ateliere de la Timișoara s-a încheiat cu Harta Poetici relaționale 12 Ta Poetică, la Libraria Cartea de Nisip. De data aceasta, atelierul a constat în completarea unei serii de 5 pagini, de către fiecare participant, fiecare pagină reprezentând aspecte legate de percepția poetică a participantului.
  • 13. Apoi, proiectul a fost dezvoltat la Constanța. Și acolo încă mai sunt de editat lucruri legate de Harta Poetică. Nu că ar avea mare greutate, dar pentru a mai introduce niște termeni în discuție… …un manifest Anul trecut (2008), Ian Irvine a lansat chiar un manifest al poeticilor transpersonal-relaționale mutând accentul de pe teoria poetică pe dezvoltarea unui limbaj non-opresiv. Toată teoria face apel la aluzii la experimente cu formele de limbaj alienate și mută toată povestea într-o zona socială. Este totuși un prilej pentru a puncta câteva repere istorico-teoretice: Oulipean techniques associated with „Constraints Based‟ writing (though with minimal emphasis on mathematical concepts) , various „Language‟ poetry techniques, non-Western techniques related to anti-colonialist/ethnopoetic insights, as well as a range of revised and up-dated 20th century avant garde techniques/concepts e.g.: „writing Poetici relaționale 13 as process‟ , „chance operations‟, „deconstructive appropriation‟ etc. Certain TRP techniques might also be described as original. The interactivity (and process/relational possibilities) offered by the WWW is also under exploration by TPR writers. Another area of interest is creativity in relation to personal healing and political activism. In this sense some concepts drawn
  • 14. from „narrative therapy‟ are also relevant to a TRP perspective and praxis.”. Atunci când teoretiza textualismul românesc al anilor 80, Marin Mincu insista asupra felului în care autorul tăia realitatea pentru a oferi textul ei. Poetica relațională este o invitație de a înregistra tăieturile pe care autorii și cititorii o preferă pentru aceste poeme partial netextuale pe care le numim în mod curent viață. Poetici relaționale 14
  • 15. Poetici relaționale 15
  • 16. III. Practica. poeți, cititori, vorbitori= locuitori De la jumătatea lui 2008, o serie de evenimente organizate la București, Timișoara, Constanța, Bratislava, Praga și Paris au transpus în practică considerațiile din acest fascicol privind folosirea poezie ca instrument de comunicare, documentare și reacție la cotidianul imediat. Dacă pentru Praga și Paris, proiectele pentru care am colaborat cu Claudiu Komartin și Ana Maria Sandu s-au desfășurat până acum exclusiv în mediul virtual, pentru toate celelalte evenimente au fost elaborate documentații care pot reface destul de exact etapele Poetici relaționale 16 și desfășurarea atelierelor. Am adăugat câteva note legate de întâlnirile Poeticile cotidianului, care, din 2005, au fost un exercițiu continuu de relaționare cu și din literatură.
  • 17. Poetici relaționale 17 regulamentul atelierului Scrie cu mâinile noastre (Timișoara, martie, 2009)
  • 18. hartaTApoetică (Timișoara, mai 2009) Pentru fiecare dintre noi lumea arată altfel. Librăria Cartea de nisip te invită la Poeticile cotidianului pentru o cartografiere a lumii tale. Răzvan Țupa și Moni Stănilă vor pregăti instrumentele de scriere pentru fiecare dintre cei care doresc să participe la acest atelier. DURATA ATELIERULUI: 80-120 min DESFĂȘURARE: -Fiecare participant va avea 5 (cinci) pagini A4 și instrumente de scris. Numele Hărții tale poetice este numele tău. - Alege un semn care să te reprezinte și pe care să îl folosești pe fiecare pagină a atelierului. Pune semnul pe fiecare dintre cele cinci pagini. - Este important ca fiecare participant să folosească fiecare dintre cele cinci pagini în ordinea pe care o va indica cel care coordonează atelierul. Poetici relaționale 18 - Atelierul are cinci etape (cate una pentru ficare din cele cinci pagini pe care participantii le au la dispozitie) -La finalul fiecărei etape, foaia dumneavoastră este fotografiată.
  • 19. -Finalul atelierului este marcat prin alcătuirea unei imagini din toate planșele scrise în doua moduri: 1: prin alăturarea tuturor planșelor cu același număr (toate 1 apoi toate 2 etc) pentru prezentarea unei hărți orizontale. 2: prin alăturarea tuturor prezentărilor complete (de la 1 la 5 de fiecare dată) și repetarea prezentării complete pentru fiecare participant. Tu În fața ta este lumea În spatele tău este lumea În stanga ta este lumea În dreapta ta este lumea Deasupra ta este lumea Dedesubtul tău este lumea Înaintea ta este lumea și După tine este lumea În timpul tău este lumea Desfășurător: Pagina 1 Poetici relaționale 19 1: Gânditi-vă la cea mai puternica senzație:- 5 min descrierea ei ține de Gust- suprafața creierului (cortex cerebral) /scri in marginea foii
  • 20. Miros- sistemul limbic (in centrul creierului) scriu in centrul foii Tactil- cortex senzorial - jumătatea din stânga a foii Auz- lob temporal - jumătatea din dreapta a foii 2: Ce te-ar face fericit(ă):- 5 min 3: Când terminați, cineva cere să citească Pagina 2 4: Locuri: de care ești legat (în centrul paginii) 6 min Geografice sau afective 5: elemente specifice pentru tine din aceste locuri (sunete, persoane, clădiri) 4 min 6: Când terminați cineva cere sa citească Poetici relaționale 20 Pagina 3 7: Cum îi vezi pe ceilalți - scrii despre ei- 5 min
  • 21. 8: Cum te văd ceilalți- le dai foaia ta să scrie despre tine- 5 min 9: Cand terminați cineva cere să citească Pagina 4 10: vis povestit/desenat – 10 minute 11: alegi o alta persoană din sală și, daca tu ai povestit visul tău, o rogi să ți-l deseneze pe foaia ta. Dacă tu ți-ai desenat visul, îl rogi pe cel ales din sală să povestească în scris pe foaia ta ceea ce tu ai desenat. 5 min Pagina 5 12: Cuvinte- șiruri- ordine- cuvintele cu care faci ordine- -- etichetele tale: în ce împarți lumea- 10 min Final Fiecare participant primește propriile pagini legate cu o Poetici relaționale 21 copertă, ca o carte-manuscris în exemplar unicat.
  • 22. Poetici relaționale 22 Harta poetică a Timișoarei (octombrie, 2008)
  • 23. corpuri româneşti poemul grilă (2008) Poemul meu ești tu 1. Povesteste un vis (max 10 randuri) 2. Nume/prenume (optional) 3. Loc/tara/oras 4. 3 cuvinte despre (1) tara (2) orasul (3) tine 5. 2 cuvinte preferate 6. 1 cuvant pe care il detesti 7. SALUT Poetici relaționale 23 Rezolvare 5.+Dincolo 3.+și repet spunem + îmi spui+ 2.+Acum putem să 4.+și aici oprim:+ formula numai+ de asta sunt să ca pe o sacră+ 1 + Eu 6.+7. Poemul mști tu ne
  • 24. Poemul meu ești tu Alexandra Dragă A Acum îmi spui îmi murise sufletul/ știam asta, a murit EA/ îmi e dor și/ o aștept între perne/ să îmi încălzească picioarele reci// și să deschidă ochii/ și să se uite la mine/ căci de asta o strig. NU-I AȘA?// repet ca pe o formulă sacră tine / trist / vesel/debusolat și aici putem să ne oprim: / cumva / așa Dincolo de asta numai Poetici relaționale 24 eu hei
  • 25. Poemul meu ești tu Andrei tot peisajul alb. un fel de alee albă, în mijlocul unui câmp de trandafiri albi. de fapt o combinație între tranfafiri și lalele. tulpinile albe. petalele albe. cerul alb. nimic decât alb, iar diferențierea se făcea prin nuanțe. eu aveam un corp alb. întindeam mâinile deasupra florilor și din mâna mea ieșeau raze. când razele atingeau florile, acestea se deschideau. într-un alb strălucitor. atât. eu sunt să spunem logat Acum îmi spui un parc / irlanda / dublin și repet ca pe o formulă sacră praf eu orașul Poetici relaționale 25 și aici putem să ne oprim: banana, viciu Dincolo de asta numai picior ce mai faci, răzvan?
  • 26. POETICA RELAȚIONALĂ cititorul și scriitorul de poezie fac lucruri din cuvinte Poetica relațională este doar o întâlnire între poetici și poezii, între feluri de a vedea poezia și, mai ales între feluri de a afirma prezența unei dimensiuni reale a poeziei. Poetica relațională nu este o descoperire. Poetica relațională nu este o invenție. Poetica relațională este o întâlnire și, mai mult, sensul în care se dezvoltă această întâlnire la care deja participi. Ce faci cu poezia Pe de o parte este vorba despre ceea ce faci cu poezia. Ce face poezia cu tine E punctul în care trebuie să dăm cărțile pe față. Ne interesează dacă e poezie sau dacă e ceva de zis în forma aia de expresie. Ba și mai mult: E bine ca poezia Poetici relaționale 26 să fie redusă la poezie?! Ce avem in comun Daca poezia este un mediu, o zonă în care se întâmplă ceva, care sunt reperele pe care le căutăm?
  • 27. Cine zice tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu Chestionar poeticile cotidianului 2005-2009 105 ediții 1. Care a fost cea mai neașteptata reacție pe care ai avut-o de la un cititor? 2. Cum ai vrea sa nu fie interpretat scrisul tău? 3. Cu ce scriitor nu ai vrea sub nici o formă sa fii confundat? De ce? 4. Unde crezi că este cel mai bine să fie citit ceea ce scrii? 5. Dacă ai fi doar un cititor, ce ai crede despre ceea ce scrii tu? 6. Ce s-a schimbat la scrisul tău de la prima publicare la cele ulterioare? Ce a provocat schimbările acestea? 7. Ce s-ar schimba la scrisul tău dacă ai trăi în altă Poetici relaționale 27 parte? (unde și de ce?) 8. Care este relația ta cu diferitele genuri literare? 9. Dacă ai alege un singur fragment din ceea ce ai scris care ar fi acela? 10. Cine te-a influențat cel mai mult? în ce fel?
  • 28. CE sunt POETICILE COTIDIANULUI Lansarea seriei de întâlniri „poeticile cotidianului” este un demers literar si cinematografic dedicat inițial literaturii celor mai recenți debutanti in literatura romana. Muzica live, recitaluri și discuții cu autorii catalogați drept „Generatia 2000” au fost prilejul familiarizarii cu individualitățile conturate la linia de start a literaturii din ultimii ani. Fiecare ediție a „poeticilor cotidianului” organizată până acum în Club A a avut ca invitați scriitori care și-au pus în scenă propriile scrieri și pozițiile pe care le adoptă față de cea mai concretă actualitate. În timp, la poetici au fost invitați și scriitori care au debutat cu decenii în urmă dar care au influențat diferite direcții ale scrisului de astăzi. 2005 - 16 editii de poeticile cotidianului (I-XVI) Primul sezon de întâlniri a presupus câte un scriitor și o Poetici relaționale 28 trupă muzicală pe scenă, performance și interviu live despre literatură și atitudini. Această primă serie de întâlniri a fost privită ca un eveniment adresat publicului larg, format mai puțin din
  • 29. specialiști sau scriitori. Publicul acestor întâlniri a cuprins mai puțin scriitori și mai mult cititori. Din 2005, Poeticile cotidianului au devenit o prezență obișnuită a scenei literare bucureștene. 2006 - 26 de ediții poeticile cotidianului (XVII-XLII) De data aceasta Poeticile Cotidianului au dezvoltat conceptul din primul sezon incluzând proiecte vizuale, experimente și puneri în scenă care au adus un plus de dinamism întâlnirilor din Club A. Cele două sezoane din 2006 au adus în club a și scriitori care nu erau din București transformând Poeticile Cotidianului într-un punct de întâlnire pentru ceea ce înseamnă literatura de ultimă oră. 2007 - 15 editii poeticile cotidianului (XLIII-LVII) În 2007 întâlnirile din Club A au încercat să aducă scriitori care nu erau în prim-planul premiilor și grupurilor literare ale zilei. Treptat, accentul poeticilor a trecut de la prezentarea dinamică a literaturii spre Poetici relaționale 29 dezbatere și prezentarea pe larg a invitaților și a cărților care implicau publicul în dezbatere. Sezonul 5 (primăvară) și 6 (toamnă) al întâlnirilor din Club A a reușit să prezinte în Club A scriitori din
  • 30. Timișoara, Cluj, Chișinău acoperind o zonă foarte largă a vieții literare românești de astăzi. 2008- 27 de ediții poeticile cotidianului (LVIII- LXXXIV) Sezoanele 7 și 8 ale poeticilor au adus în Club A invitați care erau deja cunoscuți ca scriitori sau manageri de proiecte culturale. Întâlnirile au folosit într-un mod organic diferite mijloace tehnice sau artistice pentru a prezenta o imagine elocventă a literaturii contemporane. În 2008, O dată cu împlinirea a trei ani de poeticile cotidianului întâlnirile din Club A au oferit publicului ocazia să arate ce știe. Cu zece minute înainte de ora 18.00 a poeticilor cotidianului s-au lansat înscrieri pentru cinci minute de prezentare în cadrul Poeticilor cotidianului. 2009- 21 ediții (LXXXV-CV) După aproape patru ani de când funcționează săptămânal în spațiul din Club A, Poeticile cotidianului a transformat efortul inițial de promovare a literaturii Poetici relaționale 30 contmporane într-o scenă de dezbateri și prezentare a proiectelor dinamice. Scriitorii contemporani sunt supuși întrebărilor publicului și prezintă nu doar propriile lor creații ci sunt invitați să vorbească despre cei care le-au influențat.
  • 31. Noua formulă a întâlnirilor prezentate de Răzvan Țupa include o secțiune de microfon deschis pentru cei care vor să performeze poezia personală sau textele care i- au marcat în fața unui public. Înaintea fiecărei întâlniri, cu zece minute înainte de ora 18.00 a Poeticilor cotidianului se fac înscrieri pentru toți cei care doresc să miște publicul. RĂZVAN ȚUPA s-a născut la Brăila în 1975. Primul său volum publicat în 2001, fetis, a fost distins cu Premiul national pentru poezie „Mihai Eminescu“, la Botoșani, în ianuarie 2002. În 2003, fetis – o carte romaneasca a placerii a facut obiectul unei a doua ediții revăzute și adăugite la Editura Vinea. În 2005, editura Cartea Românească a publicat volumul Corpuri românești care este al doilea volum de poezie semnat Răzvan Țupa Poetici relaționale 31 Din 2006 a citit poezie la festivaluri și proiecte din Berlin (2008), Bratislava (2008), New York(2008), Praga(2008), Paris(2006, 2009) și Roma(2007). Web: http://poetica.rocultura.ro
  • 32. Poetici relaționale 32