DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ




                                                                                      ...
DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ

                                                                                          ...
DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ

                                        VIII



Costa Roşu – Lexiconul jurnalisticii român...
DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ       DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
                                                    ...
DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
                                               DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
            ...
DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
                                              DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
             ...
DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
                                              DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
             ...
DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
                                            DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
               ...
DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
                                            DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
               ...
DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
                                            DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
               ...
DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
                                            DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
               ...
DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
                                              DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ
             ...
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga

13,667 views

Published on

Scriitori, reviste, curente literare din Romania, spaţiile româneşti de peste hotare şi emigraţia românească

2 Comments
5 Likes
Statistics
Notes
  • Felicitari pentru dictionar !
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Hello
    My name is ruth. I was impressed when I saw your
    profile (www.slideshare.net) and I will
    like you to email me back to my inbox so I can
    send you my picture for you know who I believe am.i
    we can establish a lasting relationship with you.
    Also, I like you to reply me through my
    private mailbox and (ruthjohnson120@yahoo.com).
    That's why I do not know the possibilities of
    remaining in forum for a long time.
    Thanks, waiting to hear from you soonest.
    ruth.
    (ruthjohnson120@yahoo.com).
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
No Downloads
Views
Total views
13,667
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
49
Actions
Shares
0
Downloads
318
Comments
2
Likes
5
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Dictionar De Literatura Romana De Ecaterina Tzaralunga

  1. 1. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ V ECATERINA ŢARĂLUNGĂ Cuvânt înainte ♦ Această lucrare este un „dicţionar” deoarece termenii lui sunt înşiruiţi în ordine alfabetică, dar nu este, stricto sensu, „de literatură”, deoarece cuprinde, pe lângă oamenii de litere (scriitori, critici literari, DICŢIONAR DE LITERATURĂ esteticieni etc.), reviste, curente, termeni literari şi alte câteva noţiuni şi personalităţi (folclorişti, teologi, istorici, filosofi ş.a.) menite să ofere ROMÂNĂ cititorului, fie şi incipient, un context capabil să indice crearea şi comunicarea valorilor literare. Fragment al culturii române şi, de fapt, al spiritului românesc, literatura n-a încetat niciodată să existe ca unitate polimorfă, uneori ignorată, alteori detestată, cu termeni aflaţi în interacţiune dincolo de ideologiile, imixtiunile şi manipulările politice sau de orice alt fel şi dincolo de limita înţelegerii unora care au supralicitat tot atât cât au negat părţi ale ei. Rolul de echilibru al literaturii în păstrarea vitalităţii spirituale a naţiei devine vizibil într-o lucrare de acest tip. Mai ales acum, când autoarea ei poate, nestingherită, să pună alături creatorii şi fenomenele literare din România, din teritoriile româneşti aflate în afara graniţelor actuale ale ţării, ca şi din emigraţia românească risipită oriunde pe întinderea planetei. Şi mai ales acum, când constatăm ce pierdere a fost veacul XX pentru spiritul românesc, care, după al doilea război mondial a pierdut valorile din prima jumătate a veacului, iar după revoluţia din 1989 pe acelea din a doua jumătate a veacului, recuperându-le, pe toate, doar parţial şi fără a se stabili relaţiile lor funcţionale, care fac rotunjimea experesivă a spiritului românesc. Intenţia lucrării este deci să ofere mai mult o imagine asupra orizonturilor, a direcţiilor, decât o prezentare exhaustivă a tuturor celor care au ţinut ori ţin condeiul în mână în numele literaturii. Actualizarea datelor merge până la nivelul lunii septembrie 1999. Se încheie practic un veac şi un mileniu. Se cuvine să tragem Bucuresti, 2007 linie şi să vedem cine suntem.
  2. 2. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ VII DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ VI Ecaterina Ţarălungă 10 martie 2006, Bucureşti Dr. Ecaterina Ţarălungă 10.10.1999, Bucureşti Bibliografie După cinci ani Ţin să mulţumesc tuturor celor care m-au susţinut în ideea de a Mioara Apolzan – Aspecte de istorie literară. Destinul unei publicaţii: reedita acest dicţionar, cu actualizările de rigoare. Astfel, acest volum R.F.R., Editura Minerva, 1983 va fi apărut deopotrivă la sfârşitul mileniului doi şi la începutul Jana Balacciu – Dicţionar de lingvişti şi filologi români, Editura mileniului trei. El poate evalua o trecere majoră, care nu este doar Albatros, 1978 una temporală, ci şi una care modifică parametrii contactelor umane Emil Boldan – Dicţionar de terminologie literară, Editura Ştiinţifică, de la judecata „în sistem” (social, politic, economic, ideologic, 1970 cultural) a valorilor, la judecata „în reţea”, după afinităţi, recunoaşteri C. Chiţimia şi Al. Dima – Dicţionar cronologic. Literatura română, care ignoră graniţele menţionate în paranteza de mai sus şi permit Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979 afirmarea valorilor nu după ordinul de mărime numerică al popoarelor Mihai Cimpoi – O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, care le-au produs, ci după hrana spirituală pe care ele o pot oferi cât Editura Arc, 1997 mai multor consumatori, de oriunde şi de oricând. Ilie Constantin – Poeţi români/Poètes roumains (1951-1973), Editura Iminenta integrare a României în Uniunea Europeană m-a făcut Fundaţiei Culturale Române, 1995 să adaug acestui dicţionar structura instituţiilor de cultură româneşti, Ov. S. Crohmălniceanu – Literatura română între cele două războaie ale spaţiilor româneşti aflate acum în afara graniţelor de stat ale mondiale, 3 vol., Editura Minerva, 1972-1975 României, dar aflate şi ele în proces de integrare, ca şi a românilor Petre Dan – Asociaţii, cluburi, ligi, societăţi. Dicţionar cronologic, din diaspora, care, prin numărul lor de circa paisprezece milioane, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983 alcătuiesc, practic, o a doua Românie, cu valori consolidate, parte şi Iordan Datcu şi S. C. Stroescu – Dicţionarul folcloriştilor, Editura ele a spiritualităţii româneşti. Evident, minorităţilor naţionale care au Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979 adăugat valori culturii române, li se cuvine un loc în acest volum, ca Alexandru Dima – Aspecte şi atitudini ideologice, în „Datina”, Turnu şi tutoror cercetătorilor străini care s-au ocupat de acest spaţiu Severin, 1933 cultural românesc. Nu fac decât să măsor, astfel, lumea dechisă în Ion Hanganu – Dicţionarul presei româneşti (1790-1982), Editura care trăim şi în care ne vom afirma, în viitor, pe noi înşine, cu Fundaţiei Culturale Române, 1996 identitatea noastră, una printre celelalte, dar una distinctă, specifică Nicolae Th. Ioanniţiu – Istoria editurii româneşti, Editura Cartea şi puternică. Românească, 1943 Am găsit de cuviinţă să ilustrez prezenta ediţie cu imagini multe Dimitrie Păcurariu – Dicţionar de literatură română. Scriitori, reviste, inedite, pe care le-am obţinut de multe ori colindând prin România curente, Editura Univers, 1979 acestui început de mileniu, discutând cu multe dintre personalităţile Mircea Păcurariu – Dicţionarul teologilor români, Editura Univers prezente în această carte. Tuturor celor care m-au ajutat se cuvine Enciclopedic, 1996 să le adresez mulţumirile mele, fiindcă referinţa la o literatură, ca Marian Popa – Dicţionar de literatură română contemporană, Editura orice alt demers omenesc, câştigă cu atât mai mult cu cât Albatros, 1977 participarea celor care o fac, o citesc şi o analizează este mai mare. Paul Robert – Le Petit Robert. Dictionnaire universel des noms propres, vol. 2, Le Robert, Montréal, 1988
  3. 3. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ VIII Costa Roşu – Lexiconul jurnalisticii româneşti din Iugoslavia, Editura Libertatea, Novi sad, 1989 Dorina Rusu – Istoria Academiei Române. Repere cronologice, Editura Academiei, 1992 Eugen Simion – Scriitori români de azi, 3 vol., Editura Cartea Românească, 1984 Mihai Straje – Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români, Editura Minerva, 1973. Laurenţiu Ulici – Literatura română contemporană, vol. 1, Editura Eminescu, 1995 Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu – Dicţionarul Scriitorilor Români, Editura Fundaţiei Culturale Române, 5 vol., 1998 – 2000, Bucureşti * * * - Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei, 1979 * * * - Mic dicţionar enciclopedic, Editura Enciclopedică română, 1972 Mihai Cimpoi – O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Editura ARC, 1997 * * * - Mic dicţionar enciclopedic, Editura Enciclopedică ▪ Editura Univers Enciclopedic, 2005 * * * - Dicţionar enciclopedic, Editura Univers Enciclopedic, 6 vol., 1993 - 2005
  4. 4. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 2 Transilvaniei. A înfiinţat tipografii carea, prin adevărate mărturisiri a A unde a tipărit în română şi latină mai multor scriitori vechi, începutul cărţi de cult: Floarea adevărului, românilor din romani adevăraţi mai 1750, apărută şi în latină, la mare lumină îl pune. Citează surse ideile Şcolii Ardelene în Ţara Aaron (Aron) Viena, cu titlul Flosculus veritatis, greceşti, latine, bizantine: Plutarh, Florian (n. 21 Românească. A întemeiat, Bucoavnă, 1759, Adevărata Seneca, Titus Livius, Eunapius, februarie 1805, împreună cu Petrache Poenaru şi Eutropius, Procopius. Prefaţa este mângâiere în vremi de lipsă Rod, jud. Sibiu – m. Georg Hill, primul cotidian din ţară: (1761). A folosit izvoare greceşti, una iluministă („luminarea naţiei”, 12 iulie 1887, “România”, 1837. Membru al latineşti şi româneşti. Considerat „iscusirea” ei). In domeniul limbii Bucureşti) – Societăţii Academice Române din astăzi unul dintre fondatorii române este pentru etimologism şi istoric şi publicist. A 1870. Concepţia sa romantică şi latinismului ardelean, ceea ce i-a latinizare, în linia lui Petru Maior şi învăţat la Sibiu şi Blaj, progresistă asupra istoriei ca adus replici din partea ortodoxiei, a Şcolii Ardelene. A insistat asupra apoi la Universitatea factor formator al conştiinţei dar, în acelaşi timp, unul dintre continuităţii filonului romanic pe tot din Pesta. Chemat în Muntenia naţionale îl plasează printre cei care a conştientizat neamului teritoriul fostei Dacii, ca şi a unităţii de Dinicu Golescu, a fost sursele literaturii romantice românesc rădăcinile latine, lingvistice a românilor din nordul şi profesor la Goleşti, apoi la Şcoala româneşti, mai ales cu tematică apartenenţa sa la bazinul din sudul Dunării. Centrală din Craiova, la Colegiul istorică. romanităţii. Linia Roma – Viena - Sf. Sava din Bucureşti, la Blaj devenea, în epocă, o linie Aaron, Vasile (n. 1770, sat Universitatea Bucureşti. A fost Aaron, Petru Pavel Maginot de apărare anti- Glogoveţ, lîngă Blaj - m. 1822, redactor la revista “Muzeu (n. 1709, Bistra, jud. otomană. Sibiu) - poet. Studii de teologie la Naţional” scoasă de Ion Heliade Maramureş – m. Seminarul din Blaj, apoi Dreptul la Rădulescu. A colaborat la “Foaie 1764, Blaj) – cleric Aaron, Theodor (6 februarie Cluj. Avocat consistorial al pentru minte, inimă şi literatură”. şi cărturar, originar 1803, Ţichindeal, jud. Sibiu – m. Episcopiei Ortodoxe din Sibiu. Ştia Membru al Societăţii Filarmonice, dintr-o familie 6 aprilie 1859, Lugoj) - cleric, germana, maghiara, latina, participant la revoluţia de la 1848. domnitoare din pedagog şi cărturar român. A italiana. A corespondat cu Lucrări: Vocabular franţezo- Moldova. A învăţat mai întâi învăţat, la Sibiu, Blaj, Cluj, Veniamin Costachi de la Iaşi, românesc (1840-1841), Idee acasă, cu un profesor francez, Budapesta, Filosofia şi Teologia. relaţia fiind stabilită de Ioan Budai- repede de istoria Prinţipatului apoi la Colegiul De Propaganda Director al Gimnaziului românesc Deleanu. A tradus şi prelucrat Der Ţării Româneşti, 1835-1838, Fide din Roma, Filosofia şi din Beiuş, rector al Seminarului Messias de Fr. G. Klopstock, cu Manual de istoria Principatului Teologia. S-a întors în ţară în 1743 Român Leopoldin din Oradea, titlul Patimile şi moartea Domnului României, şi s-a călugărit sub numele Pavel. cenzor al cărţilor româneşti pe şi Mântuitorului nostru Iisus 1839. Figura Episcop unit (greco-catolic) al lângă Tipografia Universităţii din Hristos, 1805, fragmente din centrală a Transilvaniei (1752-1764). A Buda (1842). Publică la „Gazeta Bucolice şi Eneida de Virgiliu scrierilor sale organizat şcolile româneşti din Blaj de Transilvania”, „Foaie pentru (rămase în ms.), precum şi este Mihai (şcoala de obşte, şcoala minte, inimă şi literatură”. I s-a Metamorfoze de Ovidiu, în versuri, Viteazul, secundară, seminarul de preoţi), tipărit la Buda în 1828 Scurtă cu titlul Perirea a doi iubiţi, adecă: simbol al luptei românilor pentru acesta devenind astfel un apendice la Istoria lui Petru Maior jalnica întâmplare a lui Piram şi unitate naţională. A propagat important centru cultural al
  5. 5. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 3 4 combinate fie cu forme de dicteu Tisbe, cărora s-au adăugat mai conturată. Actul de constituire a Arheologie si Etnografie, Institutul automat (la avangardişti), fie cu pe urmă nepotrivita iubire a lui Academiei de Ştiinte a Moldovei de Lingvistică, Institutul de Echo şi Narţis, 1807. A scris literaturizări ale unor teorii (la este datat 2 august 1961. Din cercetări Interetnice, poema didactică Anul cel mănos, intelectualişti). momentul fondării până la întreprinderi experimentale şi alte 1820 după modelul Georgicelor declararea independenţei structuri ştiintifico-tehnologice. Prin lui Virgiliu şi lucrarea juridică Academia Caţavencu (din 1990, Republicii Moldova (27 august intermediul Secţiilor de Ştiinte originală Praxisul formurilor iniţial „Caţavencuquot;) - „săptămânal 1991) A.S.M. a fost parte A.S.M. contribuie de asemenea la bisericeşti, 1805. A prelucrat în de moravuri grelequot;, (iniţial integrantă a sistemului academic coordonarea ştiinţifico-metodică a versuri române populare: Istoria „săptămânal incomodquot;), cu profil ex-sovietic, aflându-se atât în activităţii de cercetare a institutelor satirico-politic şi literar. Editor şi lui Sofronim şi a Haritei cei subordinea Prezidiului Academiei de ramură subordonate director fondator poetul Mircea frumoase, fiicei lui Aristef, mai de Ştiinţe a U.R.S.S., cât şi în autorităţilor administraţiei publice marelui din Milet, 1821. Are Dinescu. Ulterior şi fundaţie cu cea a Consiliului de Miniştri al centrale. Cercetările fundamentale meritul de a fi introdus în cultura acelaşi nume. R.S.S.M. Primul preşedinte al şi aplicative ale A.S.M. se română, prin traduceri, compilaţii A.S.M. a fost Iachim Grosul, efectuează în domeniile: şi imitaţii, mari teme ale literaturii Academia de membru corespondent al A.Ş. a matematică şi informatică, fizică clasice, modelându-le astfel Ştiinţe a U.R.S.S., academician al A.S.M., teoretică, fizica solidelor, micro- şi încât, în ciuda lipsei de strălucire, Moldovei – doctor habilitat în ştiinţe istorice opto-electronică, procese de să poată fi gustate de omul de Înfiinţată în 1946 (1961-1976), fiind urmat de transfer în câmpuri magnetice, rând. ca Baza Moldovenească de Alexandru Jucenko, membru procese geofizice şi geologice, Cercetări Ştiinţifice a Academiei corespondent al A.S. a U.R.S.S., procese fizice şi tehnice în Abstracţionism - curent artistic, de Ştiinte a U.R.S.S., transformată academician al A.S.M., doctor energetică, chimia compuşilor, apărut după 1910, pregătit de în anul 1949 în Filiala habilitat în ştiinţe biologice (1977- organică şi anorganică, chimia cubismul francez şi Moldovenească a Academiei de 1989) şi de Andrei Andrieş, analitică şi ecologică, chimia expresionismul german. Extins la Ştiinţe a U.R.S.S. În anii care au academician al A.S.M., doctor teoretică, fiziologie şi biochimie, literatură, a propus o „artă urmat au fost întreprinse o serie habilitat în ştiinţe fizice şi zoologie, microbiologie, botanică, absolutăquot;, bazată pe reducerea de măsuri pentru crearea bazei matematice (din 1989). În geografie, ecologie, restaurare şi figurativului la liniile esenţiale prin tehnico-materiale a Filialei, prezent în cadrul A.S.M. îşi utilizare raţională a florei şi faunei, analiza internă a obiectului vizat. pregătirea cadrelor ştiinţifice, desfăşoară activitatea 6 secţii: fiziologia stresului, genetică, Literatura română nu cunoaşte formarea direcţiilor principale de Ştiinte Matematice şi Economice; medicină, istorie, lingvistică şi adepţi în stare pură ai acestui cercetări şi perfecţionarea modului Ştiinţe Fizice şi Tehnice; Ştiinţe literatură, filosofie, sociologie, curent. Dar reprezentanţii de organizare a investigaţiilor Biologice, Chimice şi Ecologice; economie, politologie, arheologie, avangardei pe de o parte (Urmuz, ştiinţifice. Dezvoltarea şi Ştiinţe Agricole; Ştiinţe Socio- etnografie, artă etc. Temele şi Tristan Tzara, Geo Bogza, aprofundarea cercetărilor ştiinţifice umane şi arte; Ştiinţe Medicale. proiectele de cercetare sunt Cicerone Theodorescu), ca şi ai erau însoţite de perfecţionarea Acestea includ 28 de institute şi selectate în sistem competitiv, prin literaturii intelectualiste pe de alta structurii organizatorice a Filialei. centre ştiintifice ale Academiei. În concurs. O atenţie deosebită se (Marcel Bleher, Camil Petrescu), Prin crearea institutelor de subordinea Academiei acordă extinderii şi aprofundării prezintă în textele lor diverse cercetare noi s-a constituit o reţea funcţionează Institutul de relaţiilor de colaborare cu forme de abstacţionism, ştiinţifică academică bine
  6. 6. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 5 6 universităţile din ţară, cu unele ambele în Bucureşti. Tentativa lui a unei religii “de mediere”: greco- evenimente ale veacului al XIX- ministere şi departamente de Brâncoveanu era de a edifica o catolicismul. Mitul unităţii Europei lea: 1848, de amploare europeană profil, fiind încheiate acorduri. şcoală a ortodoxiei greceşti de a fost mai întâi un mit creştin. şi mica unire de la 1859, răspuns A.S.M. participă la lucrările a construcţie bizantină, valabilă românesc la provocările veacului. diferite organisme ştiinţifice pentru tot sud-estul Europei (aşa Academia Mihăileană – instituţie Temele literaturii române a internaţionale precum UNESCO, cum îşi construiseră învăţământul fondată la Iaşi în 1835 de Ion secolului al XIX-lea sunt formate în Agenţia Internaţională de Energie şi Kiril Lukaris în zona Ionescu dela Brad în jurul unui bună măsură graţie acestui tip de Atomică (IAEA), Comitetul arhipelagului grecesc, ori Vasile nucleu referitor la Ştiinţele instituţii numite “academii”. Ştiinţific NATO etc. A.S.M. este Lupu şi Simion Movilă în Moldova agricole. În membră a Asociaţiei şi respectiv în Ucraina), spre a noiembrie Academia Internaţionale a Academiilor de fortifica şi uni cultural şi religios 1843 Ion Română (din Ştiinţe (IAAS) şi a Consiliului acest spaţiu, reuşind astfel să ţină Ghica a 1879) - cel Internaţional al Asociaţiilor piept pe de o parte influenţelor deschis acolo mai înalt for Ştiinţifice (ICSU). Această venite dinspe otomani, pe de alta cursul de de ştiinţă şi structură instituţională permite - celor venite dinspre catolici. Ştiinţe Politice, atrăgând atenţia cultură din ne referim la spaţiul cultural – şi asupra importanţei deschiderii ţară. Fondată în aprilie 1866 sub literar, care constituie subiectul Academia Domnească – învăţământului spre numele de Societatea Literară demersului nostru – stabilirea de înfiinţată în 1640 de Vasile Lupu, industrializare, ca necesitate a Română, devenită Societatea contacte şi termeni de albanez ca modernizării României. Savanţi Academică Română în 1867 comparaţie în cadrul proceselor origine, la precum Gheorghe Săulescu, (iniţial cu trei secţiuni: filologie- de globalizare, de păstrare a Iaşi, după Gheorghe Ciuciureanu au fost literatură, istorie-arheologie, diversităţii şi identităţii spaţiului modelul celei apoi implicaţi în dezvoltarea ştiinţe naturale, apoi cu alte secţii cultural moldovenesc, de la din Kiev, a lui Academiei Mihăilene. Ion D. noi) ca urmare a programelor de formele populare la acelea culte, Simion Strat, economist şi avocat, a modernizare de după Unirea specializate. Movilă, venind de acolo patru inaugurat departamentul de Principatelor din 1859. profesori. Ideea a avut-o chiar Economie Politică al Universităţii Fundamentul Societăţii l-a Academia din Bucureşti (1694- Mitropolitul Simion Movilă al din Iaşi, fiind şi primul ei rector, în constituit organizarea precedentă 1818) – şcoală domnească Kievului, sprijinitor şi al Academiei 1860. Cultura şi literatura română a unor „academii” şi „şcoli”, care superioară înfiinţată de Duhovniceşti din Kiev, în sensul beneficiau astfel de “ochiul critic” datau în Ţara Românească din Constantin Brâncoveanu după unificării ortodoxiei orietale iniţiată pus asupra realităţii, educat să 1689 şi în Moldova din 1707, apoi model italian de Renaştere, cu de grecul Kiril Lucaris. Ca şi privească lumea reală şi a societăţilor literare imediat ajutorul unchiului său, stolnicul Academia din Bucureşti, ilustra o problemele ei, importanţa preexistente de la Braşov (1821), Constantin Cantacuzino, care tentativă extra-teritorială, de unire problemei ţărăneşti, privirea Bucureşti (1844), Sibiu (1861), studiase la Padova. Limba de a Europei sub semnul creştinătăţii politicii interne în conexiune cu Cernăuţi (1862). De la început studiu era greaca, atunci limbă orientale. Vaticanul, pe de altă politica externă. Fenomen Academia a fost o insituţie comună a ortodoxiei orientale, iar parte, crease puncte de legătură important în pregătirea spirituală naţională, enciclopedică, reunind sediul şcolii s-a aflat la Sf. Sava, între catolicism şi ortodoxie prin a românilor pentru marile marile personalităţi ale culturii şi apoi la Schitu Măgureanu, apariţia, în Transilvania şi Ucraina,
  7. 7. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 7 8 ştiinţei. Cei 21 de membri biologice, Ştiinţe agricole şi silvice, dintre membrii Adunării generale, teologie, istorie, antropologie, fondatori proveneau din Ţara Ştiinţe geologice, geografice şi care are în fruntea sa un lingvistică, literatură, economie, Românească, Moldova, geofizice, Ştiinţe medicale, Ştiinţe preşedinte (ales pentru o mediu, biologie, medicină, Transilvania, Bucovina, Banat, economice şi sociologice, Ştiinţe perioadă de 4 ani dintre membrii inginerie, matematici aplicate, Maramureş, Basarabia, filologice, literatură, arte. Are Consiliului). Academia îşi fizică, chimie. Are în jur de 56 de Voivodina şi alte zone din 181 de membri aleşi pe viaţă, la desfăşoară activitatea pe baza membri onorifici, printre care Peninsula Balcanică, adică vârsta maximă de 65 de ani şi 135 unui buget acordat de stat, ca şi Eugène Ionesco†, Octavian reuneau valorile româneşti de de membri onorifici, personalităţi a unor donaţii. Una dintre cele Bârlea†, Mircea Eliade†, Virgil pretutindeni. In prima ei formulă a de mare valoare intelectuală, din mai importante este donaţia Gheorghiu, George Emil Palade. editat Dicţionarul limbii române, ţară şi din străinătate, romîni ca şi Fundaţiei Menahem H. Elias, Acordă premii, finanţează coordonat de latiniştii (adepţi ai străini dedicaţi cauzei româneşti, datând din 1923. Din 1999 publicaţii şi edituri româneşti din etimologismului lingvistic) Laurian aleşi indiferent de vârstă, unii post- Academia deţine şi Fundaţia SUA, iniţiază şi susţine programe şi Massim (1871), ceea ce a mortem. Pe lângă Bucureşti, pentru Ştiinţă şi Artă. De la de promovare a spiritualităţii provocat demisia lui Titu Academia are filiale la Iaşi, Cluj, războiul de independenţă şi până româneşti. Printre fondatori Maiorescu, adept al fonetismului. Timişoara, precum şi 66 de astăzi Academia a rămas Octavian Bârlea, reprezentant al Instituţia se numeşte Academia institute de cercetări şi alte instituţii singurul for românesc aproape Vaticanului în Germania, Română din 1879. Ea a instituit afiliate: Observatorul Astronomic, nemodificat în parametrii săi de preşedinte fondator al ARA (1975- premii, pensii şi alte forme de Parcul Naţional Retezat, bază, contribuind astfel la 1978). Alţi preşedinţi: Maria sprijin pentru marile valori Observatorul Geodinamic păstrarea diversităţii culturale şi a Manoliu-Manea, lingvistă (1982- culturale ale ţării. Premii anuale Căldăruşani ş.a. Pe lângă unităţii spirituale a românilor, fie 1995), Constantin Corduneanu, pentru lucrări de specialitate: Academie funcţionează 13 ei dinăuntrul, fie din afara matematician (1995-1998). Premiul Evanghelie Zappa, Comitete Naţionale (istorie, graniţelor ţării. Preşedinte în exerciţiu: Ion Premiul Alexandru Ioan Cuza, matematică, mecanică teoretică şi Paraschivoiu, inginer, Canada. Premiul Herescu-Năsturel şi aplicată, astronomie, Academia Româno-Americană Premiul Vasile Adamachi. În standardizarea denumirilor (ARA) - instituţie fondată în 1975 Academia Vasiliană (1640-1821) 1948 a suferit epurări (din motive geografice, schimbarea globală a în California de către un grup de – a fost infiinţată politice) şi s-a numit, pe rând, mediului ş.a.), ca şi un număr de intelectuali români emigraţi în în 1640, de Academia Republicii Populare 60 de Comisii specializate (pentru SUA. Organizează forumuri Vasile Lupu, Române, apoi Academia limba română, pentru istoria (congrese) anuale pentru domnul Moldovei, Republicii Socialiste România, oraşelor româneşti, ecologie, schimburi de idei în domeniul iar cursurile sale până în 1990, când a revenit la prezervarea monumentelor culturii (literatură, filosofie, erau urmate şi de studenţi străini. denumirea de Academia naturale, protecţia solului, pentru medicină, biologie, ştiinţe sociale, Se învăţa slavonă şi greacă. Avea Română. În prezent este informatică, acustică ş.a.). legislaţie, arte, istorie, filologie, sediul la biserica Trei Ierarhi din organizată pe douăsprezece Academia deţine o editură, două inginerie, economie, mediu, Iaşi. Ideea de bază a secţiuni: Ştiinţe matematice, publicaţii: „Analele Academiei matematică, fizică, chimie ş.a.). învăţământului epocii era Ştiinţe fizice, Ştiinţe chimice, Române” şi „Academica” şi Secţiunile Academiei sunt: unificarea curentelor ortodoxiei în Ştiinţe tehnice, Ştiinţe şi Biblioteca Academiei. Este legislaţie, politică, filosofie, spaţiul greco-rus, pentru a rezista tehnologia informaţiei, Ştiinţe coordonată de un Consiliu ales
  8. 8. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 9 10 astfel mai bine avansului peste munţi: 1848-1849, 1892; publicistică, 2000; Intâlnirea, generaţii, 1929. A avut una dintre catolicismului, în principal dinspre Istoria literaturii române, 1914; roman, 2003. Scriitoare cu cele mai timpurii reacţii la Polonia, ca şi atacurilor Imperiului Contribuţiuni la bibliografia deschidere către social şi evoluţia ascendenţa dreptei româneşti, mai Otoman. În acest sens ţările românească, 3 vol., 1921-1928. contemporană a fenomenului ales a aceleia pro-naziste. române aveau de jucat un Spirit pozitivist şi exact, a politic românesc, transcrie în Avangardist moderat, a lăsat în important rol de mediator. Mai colaborat cu I. A. Candrea la literatura ei nemulţumiri şi plan literar un mesaj care târziu cunoscută sub numele Dicţionarul enciclopedic ilustrat propune soluţii proprii pentru ilustrează deopotrivă influenţa Şcoala Mare Domnească. A CARTEA ROMÂNEASCĂ, aceste zone. modelelor literare româneşti ale activat până în 1821, la mişcarea elaborând partea de istorie- momentului, pe o gamă care Eteriei. geografie. Membru corespondent Aderca, Felix (n. merge de la Ionel Teodoreanu la al Academiei Române din 1921. 26 martie 1891, Mircea Eliade, ca şi apartenenţa Activism - doctrină politică şi Spirit filologic, aşezat la confluenţa Puieşti, jud. declarată la o etnie cu vechi tradiţii literară, prezentă difuz în veacurilor al XIX-lea şi al XX-lea, Vaslui - m. 12 culturale în spaţiul românesc. deceniul al II-lea – al IV-lea al lucrările lui excelează prin acribie decembrie 1962, secolului XX în România. ştiinţifică şi tentativa de cuprindere Bucureşti) – quot;Adevărulquot; (1871-1872, Iaşi, Presupunea un răspuns „activquot;, enciclopedică a fenomenului scriitor evreu din săptămânal; 1888-1900; 1907- prin acţiune promptă, la stimulii cultural românesc, favorizând România. După absolvirea 1916; 1918-1937; 1946, Bucureşti, veniţi din lumea reală. Era vorba, astfel sinteza culturală pe baza liceului se angajează funcţionar cotidian); serie nouă, cu profil în principal, despre replici date căreia intelectualii perioadei la Ministerul Muncii. După 1944 a social-politic, din 1990, cu titlul creşterii curentelor de dreapta şi intebelice au fundamentat fost director al Direcţiei „Adevărulquot;. Se reclamă de la seria pro-fasciste care au angajat modernitatea culturii române, învăţământului artistic din veche. Prima serie a fost condusă România în cel de-al doilea acordul ei cu lumea europeană. Ministerul Cultelor. Volum de de Alexandru Beldiman, război mondial. Tudor Vianu a debut: Naţionalism? Libertatea de antiregalist, dat în judecată de fost unul dintre promotorii acestei Adameşteanu Gabriela (n. 1 a ucide, 1910, prefaţat de C. Palatul regal, dar achitat în justiţie teorii. aprilie 1942, Piteşti) – scriitoare. Rădulescu-Motru. Teoretician al graţie juriului condus de Vasile Redactor şef al publicaţiei “22” (din modernismului, avangardismului Alecsandri. Seria bucureşteană a Adamescu, 1991), preşedintă a PEN-Clubului şi experimentalismului: Mic tratat fost condusă de acelaşi Al. V. Gheorghe (n. 26 românesc. Membră a Alianţei Beldiman. Odată cu preluarea de estetică sau lumea văzută iulie 1869, Civice, a primit în 2002 grantul estetic, 1929. A scris şi versuri publicaţiei de către A. Bacalbaşa, Bucureşti - m. 1942, Helman Hamett, administrat de simboliste: Motive şi simfonii, ea se apropie de mişcarea Bucureşti) - istoric Human Rights Watch. 1910; Stihuri venerice, 1912,. socialistă. Din 1892 partea literară literar şi bibliograf. Lucrări: Drumul egal al fiecarei Romane: Domnişoara din strada este condusă de Traian S-a specializat în zile, roman, 1975; Dăruieşte-ţi o zi Neptun, 1921; Aventurile Demetrescu (socialist). Din 1895 Litere la Geneva şi Paris. A făcut de vacanţă, nuvele, 1979; domnului Ionel Lăcustă Termidor, proprietarul ziarului este C. Mille, parte din Comitetul de redacţie al Dimineaţa pierdută, roman, 1983, 1932; Oraşele înecate, 1937; de asemenea socialist. Au revistei „Albina”. Principalele 2004; Vară-primăvară, nuvele, Revolte, 1945. A lăsat interviuri colaborat: Radu Rosetti, G. lucrări: Luptele pentru 1989; Obsesia politicii, interviuri, strânse în volumul Mărturia unei Ibrăileanu, C. Dobrogeanu- naţionalitate ale românilor de 1995; Cele două Românii,
  9. 9. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 11 12 Gherea, Constantin Stere, C. -„ – (din 1989, Bucureşti) - seria Arhanghelii, 1914; Legea trupului, parte Eugène Ionesco, Matei Rădulescu-Motru, Gala nouă a “Adevărului”, care se 1926; Legea minţii • Povestea Călinescu, Ion Negoiţescu, Virgil Galaction, Nicolae Iorga, Al. revendică în sens istoric, dar nu şi unei vieţi, 1927; File din cartea Nemoianu. Macedonski, H. Sanielevici, ca opţiune socialistă, de la naturii, 1959 în care analiza Mihail Sadoveanu ş.a. A pledat celelalte, este un cotidian psihologică şi descrierile de „Alăuta româneascăquot; (1837- pentru votul universal, drepturile independent. Apare şi astăzi. natură sunt remarcabile. 1838, cu intermitenţe, Iaşi) - femeii, ale ţărănimii, pentru Director fondator: Darie supliment literar bilunar iniţiat de unitatea naţională. Partea Novăceanu, urmat de Dumitru „Aghiuţă” (1863-1864, Gh. Asachi, al ziarului „Albina culturală a fost condusă, la un Tinu. Deţine un supliment Bucureşti) – săptâmânal literar şi româneascăquot;. Este una dintre moment dat, de Traian săptămânal de cultură şi atitudine, satiric apărut sub conducerea lui primele noastre reviste de tip Demetrescu. Pe lângă acest “Adevărul literar şi artistic” (din B. P. Hasdeu. Revistă almanah. A fost condusă de Gh. cotidian au apărut mai multe 1990), condus până în 2005 de antiguvernamentală, suprimată Asachi. Au colaborat: Mihail suplimente. Le menţionăm: ziaristul şi prozatorul Cristian de forţele politice după nici un an Kogălniceanu, Constache - „– de duminicăquot; (1897-1898), Tudor Popescu. de apariţie. Negruzzi, Costache Aristia ş.a. Au săptămânal - supliment literar al apărut traduceri din Schiller, „Adevěruluiquot;. Agârbiceanu, Ion „Agoraquot; (1947, Bucureşti) - Bürger, Voltaire, Kotzebue, revista -„– de joiquot; (1898-1899), (n. 12 septembrie publicaţie literară pentalingvă contribuind astfel la sincronizarea săptămânal – supliment literar al 1882, Cenade, jud. (română, franceză, engleză, spiritului românesc cu cel ziarului „Adevěrulquot;. Au colaborat: Alba - m. 28 mai germană, italiană) editată de european, la procesul de Radu Rosetti, C. Rădulescu- 1962, Cluj) - Virgil Ierunca şi Ion Caraion (un modernizare al Moldovei însăşi. A Motru, Gala Galaction, Vasile prozator. A număr). Tentativă de deschidere premers, ca idee, „Daciei literarequot;. Demetrius ş.a. frecventat cu literară către Europa, în condiţiile - „– ilustratquot; (1895-1899), întreruperi Seminarul teologic al în care în România tocmai se Alba Iulia – săptămânal – supliment literar al Universităţii din Budapesta. Apoi, instaura perioada socialistă, iar în capitala ziarului „Adevěrulquot;. Au colaborat ca bursier, a studiat, tot la Europa începea războiul rece. spirituală a Nicolae Iorga, Al. Macedonski, Budapesta, filologia clasică şi Ambii autori ai revistei vor ilustra, tuturor Gala Galaction ş.a. istoria. A fost, pe rând, funcţionar de altfel, cu biografiile lor, acest românilor, -„– literarquot; (1894-1895, al Mitropoliei din Blaj, preot, moment de răsucire al culturii marca identităţii româneşti. săptămânal) – supliment literar. publicist la Cluj, Sibiu, iarăşi la române de la jumătatea veacului Începuturile aşezării datează din Director A. Bacalbaşa. Au Cluj. A devenit membru al XX. mileniul V î.H. şi există mărturii colaborat: Sofia Nădejde, H. Academiei RPR în 1955. După continue de locuire, în epoca Sanielevici ş.a. Ioan Slavici, a marcat al doilea - „ - (1987-1993) - revistă bronzului şi a fierului. La jumătatea „ – literar şi artisticquot; (1920- mare moment de afirmare a prozei alternativă de cultură cu apariţie mileniului I î.H. exista aici cetatea 1939), săptămânal - continuator ardeleneşti. La început romantic: lunară, ca organ al Comunităţii traco-dacică Apulon, loc marcant al „Adevěrului ilustratquot;. Fondatori: De la ţară, 1905, a evoluat spre româneşti din Philadelphia, SUA. al imperiului geto-traco-dacic. Ea V. Beldiman şi C. Mille. realismul dur: Fefeleaga, 1906). A Editată în româneşte. Din făcea comerţ cu grecii şi constituia scris nuvele: Două iubiri, În colectivul redacţional au făcut un punct al rutei comerciale întuneric -1910, romane:
  10. 10. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 13 14 dinspre sud-estul continentului Românii care nu acceptau să-şi dacilor liberi. Mihai Viteazul pentru definirea identităţii de sine către nord-vestul lui (de la Petra, schimbe religia erau siliţi să treacă înfăptuieşte pentru prima oară a neamului. cetate nabateană aflată în sudul munţii în ţările române. Eugeniu visul de unitate al tuturor deşertului Iordaniei de azi, unde de Savoia edifică la Alba Iulia o românilor, intrând în Alba Iulia la „Albatrosquot; (1941) - bilunar cu veneau negustori din China şi cetate de tip Vauban, Iancu de 1 noiembrie 1599. Acela a fost profil literar. Revistă de stânga India, până în Britania). Râvnită Hunedoara pregăteşte aici atacul momentul când toată vechea iniţiată de Geo Dumitrescu, în plin de romani, a fost cucerită în anul anti-otoman de la Sântimbru. La istorie a cetăţii a fost război mondial, ilustrând opţiunea 106 d.H., când a căpătat numele Alba Iulia, capitală a Transilvaniei, conştientizată ca făcând parte din sa politică, dar şi, dincolo de ea, de Apulum. Mai întâi castru s-au ţinut dietele provinciei şi ea a însăşi axa spirituală a neamului, afirmarea permanenţei culturii, a roman, adăpostind Legiunea a reuşit să asigure autonomia zonei încă de la întemeiere, iar simbolul posibilităţii de a păstra unitatea XIII-a Gemina, a devenit cu statut de principat (1541-1690) Albei Iulia a devenit simbolul spirituală a intelectualităţii şi a municipiu în jurul anului 160 d.H. faţă de austrieci. Albei Iulia i-a dat românităţii. Toată istoria tuturor românilor graţie culturii. Au şi colonie în jurul anului 190 d.H., o moşie drept danie Constantin ulterioară a cetăţii, cuprinzând colaborat: Dinu Pillat, Dimitrie susţinând astfel cea mai mare Brâncoveanu la 1700. Alba Iulia pedepsirea capilor răscoalelor Stelaru, Miron Radu concentrare urbană a Daciei este însă şi un ţărăneşti şi a paşoptiştilor, Paraschivescu, Şt. Aug. Doinaş, Romane. Aflată mai curând sub important centru pregătirea redeşteptării naţionale Mihnea Gheorghiu ş.a. influenţa Bizanţului decât a spiritual al a românilor în sânul Imperiului Romei, Apulum şi-a păstrat rolul catolicismului din austro-ungar, ca şi pregătirea -„- v. Editura Albatros. de mediator intercultural între România. Acolo Marii Uniri de la 1 Decembrie estul şi vestul continentului. Acest se află o catedrală catolică 1918 (astăzi ziua naţională a Albert Michael (n. 21 octombrie lucru a rămas valabil şi după edificată în veacul al XI-lea, unde României) îşi au originea în acea 1836, Apold, jud. Mureş - m. 21 năvălirile slave (când a avut este mormântul lui Iancu de conştientizare fulgurantă de la aprilie 1893, Sighişoara) - scriitor numele Bălgrad, adică „oraşul Hunedoara, apărătorul întregii 1599 a rolului Albei Iulia pentru de etnie germană din Transilvania. alb”). Stabilă şi bine definită ca creştinătăţi contra otomanilor. Tot naţiunea română. Literatura n-a Profesor la Gimnaziul sas din standard de civilizaţie şi de la Alba Iulia se află episcopia rămas în afara acestei Sighişoara. A scris teatru cultură, ea a modelat confluenţe romano-catolică, al cărei primat, conştientizări. Nu numai literatura romantic: Die Flanderer am Alt numeroase şi şi-a păstrat rolul de Bathyany, a cumpărat în veacul al cu subiecte istorice sau declarat (Flamanzii pe Olt), 1883; Ulrich simbol spiritual al locului. După XVIII-lea biblioteca primatului patriotice dă la iveală acest von Hutten, 1893, nuvele realiste: năvălirile secuieşti şi maghiare, Vienei şi a întemeiat Biblioteca simbol spiritual, ci în creaţiile Die Dorfschule (Şcoala sătească), cetatea s-a numit, în amintirea Bathyaneum, cel mai mare depozit literare cele mai diverse tematic 1866; Altes und Neues (Vechi şi voievodului uzurpat, Alba lui Gelu de incunabule aflat astăzi în ale românilor de oriunde şi din noi), 1890 şi poezie lirică (Gyula, Iula, Iulia), adică Alba România. În incinta episcopiei orice perioadă istorică, transpare, influenţată iniţial de Heinrich Iulia. Bătălia dintre Roma şi ortodoxe se află unele dintre cele pe neaşteptate, apartenenţa la Heine: Gedichte (Poezii), 1893. Bizanţ s-a reflectat în universul mai interesante vestigii romane din acest spaţiu spiritual al Daco- cultural al oraşului. Alături de el, zonă, atestând influenţe greceşti şi Romaniei şi recunoaşterea „Аlbinaquot; (1897-1916; 1922-1928; la Blaj, a apărut chiar o religie de de substrat geto-dacic. De altfel, însemnătăţii acestui simbol 1933-1937; 1945-1998), legătură între ortodoxie şi nu departe de Alba Iulia este săptămânal, Bucureşti - revistă catolicism: greco-catolicismul. aşezată Sarmisegetuza, capitala
  11. 11. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 15 16 enciclopedică populară. La Albu, Florenţa (n. 1 decembrie august 1890, Mirceşti) - scriitor. Ion Ghica, premiat în 1881 cu conducerea ei s-au aflat, printre 1934, Floroaica, jud. Ialomiţa – m. După studiile la Marele Premiu al Academiei, alţii, Spiru Haret (primul director), 11 iulie 2003, Bucureşti) – poetă. Pensionul pentru drama Despot Vodă, 1879. C. Rădulescu-Motru, Gh. A absolvit Facultatea de Filologie francez al lui A fost un deschizător de drumuri Adamescu, George Coşbuc, la Bucureşti. A lucrat ca redactor şi Victor Cuénim pentru literatura română. A cules, Gheorghe Ţiţeica, Victor Babeş, a fost legată de cercul „Vieţii de la Iaşi, şi-a în stil romantic, folclor: Poezii A.D. Xenopol, Nicolae Iorga, Româneştiquot;. A debutat în 1961 cu trecut populare ale românilor, 1866 şi l-a Grigore Tocilescu, Titu volumul Fără popas, evocare lirică bacalaureatul la Paris (1835). Tot făcut cunoscut peste hotare. Ca Maiorescu, Ioan Slavici, G. Dem. a Bărăganului şi Deltei. A mai acolo s-a înscris pe rând la poet a fost influenţat de motivele Teodorescu, Octavian Goga, Şt. publicat Intrarea în anotimp 1964; Chimie şi Medicină, fără a absolvi populare: Doine, 1840-1862; O. Iosif, Al. Vlahuţă, B. Şt. Fata morgana, 1966; Măşti de ceva. După o şedere de patru ani Lăcrămioare, 1845-1847; Delavrancea, Sofia Nădejde, Ion priveghi, 1968; Arborele vieţii, la Paris (1834-1838), a călătorit Suvenire, 1853; Mărgăritarele, Agârbiceanu ş.a. După 1948 1971; Elegii, 1973; Ave, noemvrie, în Italia, Germania, Anglia, 1852-1862; Pasteluri, 1867-1869; devine revista Aşezămintelor 1975; Umbră arsă, 1980; Poem în Spania (aici în compania lui de cele istorice: Legende, 1864- Culturale din România Utopia, 1983; Efectul de seră, Prosper Merimée), Austria, 1875; Ostaşii noştri, 1877-1878. 1987; Kilometrul Unu, Premiul Crimeea, Turcia, Grecia, insulele Ca director al Teatrului Naţional Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, „Albina Ionice, Africa de Nord, iar în ţară din Iaşi, alături de Mihail româneascăquot; 1988; Zidul martor, 1990; Anno prin Munţii Moldovei şi staţiunile Kogălniceanu şi Iacob Negruzzi (1829-1835; Domini 1991, în care tipăreşte moldoveneşti. A deţinut diverse (1840), a promovat dramaturgia 1837-1850), toate ineditele din perioada 1970- funcţii (comis, spătar, postelnic, originală, scriind el însuşi comedii: bisăptămânal, Iaşi - periodic 1989. După 1989 poezia capătă vornic (1859), după Unire Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i politic-literar editat de Gheorghe un plus de duritate: Aurolac, 1997. ambasador la Paris, ministru de salba dracului, 1844; Păcală şi Asachi. Prima gazetă în limba Externe. Membru fondator al Tândală, 1857; Chiriţa în laşi sau română apărută în Moldova. A Alcalay, Leon (1847 – 1920, Societăţii Academice Române Două fete ş-o neneacă, 1850; continuat să apară cu titlul Bucureşti) – editor şi librar. Familie (1867). A fost paşoptist şi Chiriţa în provincie, 1852; drame: „Gazeta de Moldaviaquot; (1850- de evrei sefarzi. A întemeiat la unionist. A publicat în „Foaie Despot Vodă, Premiul Societăţii 1858). A avut ca supliment literar Bucureşti editurile Librăriei Leon pentru minte, inimă şi literaturăquot; Literare Române, 1879; Fântâna „Alăuta româneascăquot; (1837-1838, Alcalay şi Librăria Universala Hora Ardealului, la 14 iunie 1848, Blanduziei, 1883; feerii: Sânziana Iaşi). Publicaţia în ansamblul ei a Alcalay. Colecţia Biblioteca pentru dată devenită aniversare şi Pepelea, 1880. Multe dintre fost una iluministă şi, ca linie toţi a fost tipărită la această UNESCO (din 1998). Poezia sa comedii sunt prelucrări şi adaptări generală, contra revoluţiei de laeditură cu începere din 1899 şi celebrează unitatea spirituală a după Molière, J. Fr. Regnard, 1848 şi a Unirii. acolo au apărut primele cataloage românilor. Premiat la Montpellier, Eugène Labiche, Eugène Scribe, ale colecţiei, ca şi primul sistem de la propunerea lui Mistral, de către A. Rolland, Jules Sandeau, E. A. Albinuşa - unul din numele sub catalogare de editură din Juriul Felibrilor, la concursul Duvert ş.a. Dramele stau sub care a circulat, în redactare România. Societăţii Limbilor Romanice, semnul romantic (cele istorice) sau slavonă, cartea populară Floarea pentru Cântecul Gintei Latine, clasic: Horaţiu, Ovidiu. A scris darurilor. Alecsandri, Vasile (n. 21 iulie 1878 şi apoi, la propunerea lui proză de factură realistă: Iaşii în 1821 sau 1818, Bacău - m. 22
  12. 12. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 17 18 1844, Balta Albă, Istoria unui modernă încă din copilărie, Universitate şi nu s-a mai întors. proclamat faraon, căsătorindu-se galbân ş-a unei parale ş.a. şi împreună cu Vasile Cârlova, de la Fondator al Asociaţiei Olandeze cu sora sa. Lucrarea s-a transmis memorii de călătorie: Jurnal de dascălul Rafail. A studiat la de Semiotică, al Institutului prin intermediul Bizanţului şi a călătorie în Italia, 1847; Călătorie Bucureşti în clasa de literatură a Olandez de Cercetări de Evului Mediu creştin (prin traduceri în Africa ş.a. A desfăşurat o profesorului J. A. Vaillant (1831), Semiotică, Filosofie şi Arte. A latine). Neagoe Basarab a bogată activitate de animator unde a fost coleg cu Ion Ghica, condus revista „Internaţional comandat copii slavone ale ei. cultural, colaborând la cele mai apoi la colegiul Sf. Sava (profesori: Journal of Romanian Studiesquot; Prima traducere românească nu s- diverse publicaţii: „Albina Eufrosin Poteca, Petrache (1976-1989). A scris o a păstrat. Dar în Codex româneascăquot;, „Dacia literarăquot;, Poenaru). Posesor al unei bogate monografie despre William Neagoensis, 1620 există o copie a „Steaua Dunăriiquot;, „Revista culturi clasice, a debutat ca poet la Faulkner, Premiul Uniunii lucrării. Antim Ivireanul ar fi tipărit- românăquot;, „Convorbiri literarequot;, „Curierul românescquot;, al lui Heliade Scriitorilor, 1969. Alături de Gellu o, după cum afirmă Maria del „Columna lui Traianquot;, „Revista Rădulescu, în 1832. A fost Ionescu a scos ediţia de Opere - Chiaro, cronicarul lui Constantin contimporanăquot;, „Literatorulquot; ş.a. A paşoptist moderat şi unionist. Tudor Vianu. Alături de specialişti Brâncoveanu, dar nu s-a păstrat lăsat un foarte bogat epistolar şi Spirit reflexiv şi lucid, a consacrat precum Roland Barthes şi Claude nici un exemplar. In secolul al o notabilă Grammaire de la în literatura română elegia, Brémond a publicat Analyse XVIII-lea, graţie copiştilor, lucrarea langue roumaine, 1863, unde epistola, satira, meditaţia şi fabula, s-a răspândit în toate provinciile structurelle des personnages et susţinea principiul fonetic în în lirica erotică a fost influenţat de româneşti. Fenomenul atestă conflits dans le roman Patul lui ortografie. I s-au tradus lucrări Lamartine. Principalele volume de Procust de Camil Petrescu, 1969; faptul că nimic din ceea ce era încă din timpul vieţii în franceză versuri: Poezii, 1838; Suvenire şi considerat valoros în cultura Roemenie. Verhalen van deze (1853) şi engleză (1854, impresii, epistole şi fabule, 1847; tijd (Proza în România), 1988; bazinului Mediteranei şi a Europei traducător E. C. Crenville Meditaţii, elegii, epistole, satire şi nu scăpa spaţiului românesc, era Rumanien im Umbruch: Chancen Murray). Spirit atent la fabule, 1863. A tradus din Florian: receptat, prelucrat, folosit ca und Probleme der europäischen schimbarea vremurilor, Eliezer şi Neftali, 1832, Tasso: Integration, 1993; The Romanian model. constructiv în registrul primele trei cânturi din Ierusalimul Paradox; Identitate în ruptură. instituţional, a reacţionat în liberat, 1882 ş.a. A scris proză: Mentaliăţti româneşti postbelice, Alexandru, Ioan (n. 25 decembrie spaţiul creţiei, deşi uneori Memorial de călătorie, 1863. 2000. Premiat în 1998 de către 1941, Ţора Mică, jud. Cluj – m. 17 decorativ şi superficial, la Grupul pentru Dialog Social septembrie 2000, Bucureşti) - dramele neamului. Ca scriitor Alexandrescu, pentru întreaga activitate. poet. Absolvent al Facultăţii de face trecerea de la literatura Sorin (n. 18 august Filologie din Bucureşti, premodernă la cea modernă. 1937, Bucureşti) - Alexandria - carte populară specializare la Freiburg, specialist în teorie şi probabil originară din Egipt, sec. Germania, 1968. După 1989 cadru Alexandrescu, stilistică literară. A III-II î.H. Strânge împreună o didactic la Universitatea din Grigore (n. 22 absolvit Facultatea serie de legende referitoare la Bucureşti, specialitatea teologie. A februarie 1810, de Filologie din campaniile lui Alexandru evoluat de la poezia de tip Târgovişte - m. 25 Bucureşti, unde a şi rămas cadru Macedon, mai ales cu privire la pindaric, clasicist, spre cea noiembrie 1885, didactic la Catedra de Literatură cucerirea Egiptului (numit Misr de religioasă, unde se îmbină fondul Bucureşti) - poet. Comparată. În 1969 a plecat la egipteni), unde acesta s-a autohton, al istoriei naţionale, cu A învăţat greaca Amsterdam, ca lector la

×