Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege

6,617 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
9 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
6,617
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
8
Actions
Shares
0
Downloads
148
Comments
0
Likes
9
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Jacques salome -_daca_m-as_asculta_m-as_intelege

  1. 1. sa ~, sa stiu <teste ideea funda-mentali a,"a~este~;c[rti. invata un l~cru : ..... : .. ,esential: sa ne delinim asa cum sintem in realitate, , , , ),(1 J JACQUES SALOMEruei mai buni, , mai rai .• ruei . " t-i.l "Adesea, in relatiilenoastre familiale,de prieterue saude iubire, smtemprin~i i~tr-o cape-ana: fie ne acu-zam pe noi in~ine de eeea ce nu merge in via~anoas- cA M-"AS ASCUlJA, ,... , ,tra, fie ii acuzam pe eeilal~i.De vina simt insa defi-cientele de comunicare. ,Avem nevoie sa in~elegem mecanismele ee guver- S·INTELEGEneaza eomuniearea ~irela~iilecu ceilal~ioameni pen-tru a dobindi mai multi seninatate si mai multi ,efieien~a.Luerarea de fa~ane pune la dispozi~ie mij-loaeele practice pentru a deveni un partener mai bun I A. I • /1.1 Ipentru nOt m~me ~1pentru eel pe c~re 11pre~U1m.ISBN 973-8356-13-XJ~~~ll~lllIIJ~ 11 llll~11 > --
  2. 2. COLECTIA D CARTI CHEIE U . ~Colectie initiata 1Jicoordonata de IREN ARSENE
  3. 3. JACQUES SALOME este psihosociolog, formator, scriitor ~i JACQUES SALOME· SYLVIE GALLANDpoet. ~i-a ob~inut licen~ain psihiatrie sociala la Ecole pratiquedes Hautes Etudes en Sciences Sociales (Paris). Este fondatorulCentrului de formare in relaii interumane "Le Regard fertile"de la Roussillon-en-Provence, unde preda buna parte dintrecursurile de formare. A predat timp de 15 ani la Universite deLille III.Jacques Salome dorqte sa transfonne comunicarea intr-omaterie de sine statatoare ce se preda in ~coli~icrede in respon-sabilizarea individului in vederea crearii unor rela~ii sanatoase,printr-o comunicare activa.~i-a inceput cariera in domeniul relaiilor interumane pornind Daca rn.-a9asculta, m-a~ intelegede la cercetarile ~i lucrarile ce aparin curentului psihologicumanist, reprezentat de Carl Rogers. La inceputurile cariereisale, s-a folosit de psihanaliza, mergind pc direqia propusa deMilton Erickson, pentru care incon~tientul este un rezervor deresurse, ~i nu 0 componenta intunecata a psihicului.fn primele sale cursuri de formare, Jacques Salome a folosittehnici corporale cum ar fi Rebirth, bionergia sau mi;loacele deexpresie scenid, preCUll1 psihodrama. Traducere deDupa aceste numeroase experien~e, ajunge la 0 metoda perso-nala. EI creeaza un sistem teoretico-practic, dezvoltind con- ELENA NECULCEAcepte ~i instrumente proprii. Astfel ia na~tere metoda ESPERE(Energie Specifid Pentru 0 Ecologic Rela~ionala Eseniala).Scopul demersurilor sale pedagogice ~i educative nu este acelade a da sfaturi, ci de a stimula reflec~iapersonala ~i maturizarea,de a declan~a trezirea con~tiin~ei~iluarea de pozi~ie fa~ade sine~i fa~ade ceilali. Punctul de plecare este exprimarea personala.A format pina in prezent peste 40 000 de asisteni sociali,medici, psihologi ~iconsultani. A inut conferine ~icursuri deformare ~i arc discipoli (moderatori in metoda ESPERE ~ifor- matori de moderatori) in Frana, Belgia, Quebec, Elve~ia,Insu-lele Reunion.Este autor a peste 30 de cari, coauror alunor lucrari de referin-~a despre comunicare ~i cuplu, teoretician in cadrul Asociaiei I/1 GJ/~Qc;l.~1 )pentru Comunicare Relaionala prin Ascultare Activa. Carilesale au fost traduse in 27 de limbi.Semneaza cronici permallente in revistele Psychologies (Frana)~i Le Guide Ressources (Canada); numeroase apari~ii in presafrancofona (articole cu ~idespre el, interviuri ~icronici ale con-ferinelor sale): Nouveaux Cles, Madame Figaro, Medicinenaturelle, Presence Magazine, La vie, La marine, Journal de Quebec, La presse, Magazine 7 jours, Entrevue, Le devoir,Phares, Mariage.Este tatal a cinci copii.SYLVIE GALLAND fost directoarea Centrului de Psihoterapie apentru copii al spitalului din Lausanne. BUCURE$TI, 2002
  4. 4. Tuturar celar pentru care libertatea de a fi are la baza respectul, fntelegerea ?i taleranta.Descrierea elP a Bibliotecii NationaleSALOME, JACQUES Dadi m-a;; asculta, m-a;; intelege / Jacques Salome;trad.: Elena NeculceaBucure;;ti: Curtea Veche Publishing, 2002 328 p.; 20 em (Girti cheie; 37) Tit. orig. (fr): Si je mecoulais, je mentendrais ISBN 973-8356-13-X1. Sylvie GallandII. Neculcea, Elena (trad.)159.9Coperta coleetiei de DAN PERJOVSCHICoperta de DAN STANCIU.Jacques Salome, Sylvie Galland51 JE MECOUTAI5, JE MENTENDRAI5Copyright © 1990, Les Editions de IHommePublie avec laccord des Editions de IHomme© Curtea Veehe Publishing, 2002,pentru prezenta versitme romimeasdiISBN 973-8356-13-X
  5. 5. Cuvint inainte A cornunica, a avea 0 relatie, a imparti: nimic nu ni se paremai important, esential pentru existenta noastra. A avea sen-timentul ca e~ti parte a unui ansamblu mai vast, ca e~ti re-cunoscut, identificat, ca apartii unui grup, unei comunitatilingvistice este una dintre cele mai profunde ~i vitale aspira-tii umane. Dar nicaieri nu sintem invatati sa comunicam, nici in fa-milie 9i cu am mai putin la ~coala. In sistemul ~colar, comunicarea se bazeaza pe 0 dinamicaspecifica, de tip intrebare-raspuns. Copilul nu poate da unraspuns personal; nu-i sint acceptate decit raspunsul din car- te sau cel a~teptat de invatator. Timp de 15 pina la 20 de ani din viata noastra sintem obligati sa producem raspunsuri, sa mergem in directia a~teptarilor celorlalti· Devenim astfel handicapati - ni9te infirmi in ce prive~te relatiile noastre. Cind ne dam seama de lacunele noastre, avem nevoie de mult timp pentru a reinvata, pentru a reinventa mijloacele concrete prin care sa traim mai bine, sa ne intelegem mai bine cu celalalt 9i sa-l intelegem mai bine. In aceasta carte ne-am propus sa va oferim unele dintre descoperirile noastre; acestea vor reprezenta citeva puncte de reper ce ne pot ajuta sa ne facem mai bine intele~i ~i sa-i inte- legem mai bine pe ceilalti. Aceste cai ce conduc spre 0 comu- nicare activa, spre relatii sanatoase, ne vor permite mai ales
  6. 6. 8 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGEsa ne cunoa~tem mai bine pe noi in~ine, sa descoperim ce emai bun in noi, necunoscutul din fiecare. In continuare, vom dezvolta ideea ca este necesar ca fieca-re sa-~i asume responsabilitatea imbunatatirii relatiei cu sineinsu~i ~i cu ceilalti. Pentru aceasta trebuie sa intelegem anu- Comunicareamite mecanisme care guverneaza comunicarea ;;i relatiile in-time. Mai trebuie, de asemenea, sa evitam 0 dubla capcana,;;i o vorbit, hzainte de a Ji fmbriteatClfn euvin-anume fie sa-i acuzam pe ceilalp de ceea ce nu merge, fie sa te, trebuie sit se Jormeze, mie mamifer dure-ne acuzam pe noi in~ine ~i sa ne denigram. ros, fn stnzJundul unui pfntee, aeolo unde prime~te dreptul de a avea un sens, un su- net, a origine. Alain Bosquet Cine oare nu cunoa~te sentimentul difuz ca nu comunica bine cu sine si cu ceilalti? Cine oare nu se loveste zilnic de di- fi~ultatea de a se expri~a 9i de a se face intel~s? Daca vreau sa-mi imbunatatesc comunicarea, trebuie mai intii sa-mi pun intrebari despre felul in care am invatat sa co- munic. Probabil 0 sa-mi dau seama ca am invatat sa nu comu- 0 nic. sa descopar ca de foarte timpuriu in existenta mea am fost privat de dreptulla cuvint chiar de dHre cei care ma iu- beau ~i care, crezind ca ma inteleg, vorbeau in locul meu. Anticomunicarea Parintii 9i pedagogii mai degraba impun limite dedt sa invite la libera exprimare. $i mai gray este faptul ca i9i insu- gesc exprimarea noastra pentru a vorbi despre noi, in 10cuP ,,$i rnai e ceva, am uitat sa-# spun ca slnt olog nostru. Dar eel mai rau este faptul ca resping ceea ce expri- In ale comunicarii." mam noi personal. Vom descrie,de asemenea, cele mai frecvente capcane 1 Am inventat aceasta expresie, a vorbi despre eineva fn locul situ,dintr-o relatie ~i Tom oferi reperele ~ipunctele de sprijin care pentru a descrie 0 exprimare aldHuita din imperative categoriceni se par importante, nu pentru a gasi solutii, ci pentru a pas- ("Fii.altfel decit e;;ti").,din explicatii ("Daca nu vii, inseamna ca ti-etra directia buna in intretinerea relatiilor. frica") ;;inegare ("Tu nu e;;ti neferici.t, ai tot ce-ti trebuie"). Exprima- rea cuiva care imi spune cum ma vede el, care imi intinde 0 oglinda, deformata, evident, totu;;i 0 oglinda este cu totul altceva. Acea ex- primare poate fi relevanta, ma poate ajuta sa ma cunosc mai bine. Diferenta consUl.in intenp.a celui care imi vorbe;;te despre mine. ---------------~---------------""""> •• ~_.- -
  7. 7. 10 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 11 "Mi-e frica, spune copilul. - N-ai nid un motiv, spune tatal." "Ma doare, spune copilul cu genunchiul julit. - N-ai nimic, spune mama." Aceste mesaje par banale, ele smt generate de buna inten-tie a parintilor de a-9i lini9ti copiii. Dorinta de a-i scapa pe co-pii de temeri este 0 meteahna frecventa a parintilor. Oar la felde bine, aceste mesaje mseamna 9i: "Nu poti avea increderein ce simti tu, eu 9tiu ce trebuie sa simti tu." Ei ii dicteaza al-tuia emotiile 9i sentimentele pe care ar trebui sa Ie aiba 9i nuIe are. Poti ordona sau interzice un act (daca raportul de for-te permite!) - "Nu ai voie sa 10ve9tibebelu9ulm cap" -, dareste imposibil sa impui sentimentele - "Trebuie sa-l iube9ti"-, indiferent de virsta. Impunerea genereaza confuzii. eelcare mcearca 0 emotie se mdoie9te de propria lui traire atunddnd 0 persoana importanta pentru el (unul dintre parinti, deexemplu) ii denigreaza, ii neaga sau incearca sa-i imp unatrairile sau sentimentele. "Ea lmi spune eit mit iubepte Iafel ea pe el, dar eu pi el nu slntem Iafel." "Trebuie sa-l iube9ti, este fratele tau, nu 9tia ce face cmd ti-a stricat jucaria ... " "Oar, dragule, 9tii prea bine ca va iubesc la fel; nu fac di- porUim 9i sa transmitem constringeri care saboteaza comuni- ferente intre tine 9i sora ta." carea 9i care fac ca relatiile intime sa devina dificile, dureroase. ,,$tii ca te adora, chiar daca se infurie. $i apoi, nu ar trebui Principii de bad, sa il contrazid, 9tii ca nu suporta." Bazele unei comunidiri veritabile sint U90r de enuntat 9i $i astfel invatam sa comunicam, prin negarea trairilor cumplit de greu de aplicat. Ele se organizeaza m functie denoastre de catre cei care ne iubesc. $i ii vedem negindu-9i in- trei pozitii fundamentale:clusiv propriile sentimente. • Recunosc 9i Ii confirm celuilalt di exprimarea sa Ii este "E9ti trista, mama, plingi? proprie, ca sentimentele sau parerile ii apartin. - Nu, stai lini9tit, nu am nimic." Nimic? • Ma exprim vorbind despre mine, afirmmdu-mi pozitia. "Mami nu-l iube9te pe tati. Ce are cu ell • Doresc sa reunesc punctul tau de vedere 9i pe al meu, - Nu-i adevarat, ce treaba ai tu cu asta? Sa 9tii ca il iu- nu opunmdu-le sau confundmdu-Ie, ci adunmdu-le be9te ... " unullinga celalalt, confruntmdu-Ie. De aid se poate na9- te 0 uniune, un schimb. Daciinu facem efortul de a stabili citeva reguli fund amen-tale pentm 0 comunicare fireasca, riscam ca toata viata sa su- Aceste trei pozitii au drept corolare imediate:
  8. 8. 12 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE Comunicarea 13 • Nu 11las pe ceUilalt sa vorbeasca despre mine in locul meu. • II invit sa vorbeasca despre el insw}i. • Admit ca "a te intelege cu cineva" nu inseamna a avea aceea9i parere, acelea9i sentimente, acela:;;ipunet de ve- dere. • Accept sa fac diferenta intre ceea ce vine de la celalalt (9i ii apartine) 9i ceea ce simt eu (9i imi apartine)l. Copilului diruia ii este frica ii voi spune: ,Sp este frica" 9i poate ii voi propune sa-mi vorbeasca des pre frica lui. A9 putea, eventual, sa-i spun mai apoi ca mie nu-mi este fri- ca, sa-i spun ca nu ma tern de acellucru. Prietenului care vorbe9te despre mine in locul meu ("Ar trebui sa te mai intereseze :;;ialtceva dedt benzile desena- te") a:;;incerca sa-i raspund cu un refuz ("Nu vreau sa-mi impui tu ce ar trebui sa ma intereseze") sau cu 0 invitatie "Nu pi se pare di este prea cald aici?" ("Oaca vrei, poti sa-mi spui ce simti cind ma vezi cu nasul in benzile mele desenate, ca in seara asta.") A te exprima nu inseamna inca a comunica, este doar un Vorbim despre ceilalti in locullor pentru ca nu :;;timsa Ie bilet pentru dus, in timp ce comunicarea este un bilet dus-in- tors care presupune etape succesive:vorbim despre noi, iar exprimarea celorlalti despre noi in 10-cuI nostru dureaza pina la moarte, daca nu ne asumam riscul • Ma exprim.de a ne recuceri dreptulla exprimare. • Primesc confirmarea ca limbajulmeu a fost inteles. Una dintre mizele fundamentale ale oricarei tentative de • Ascult ce spune celalalt.formare este sa-ti reiei in stapinire propria exprimare. Grice • Ii confirm ca I-am inteles.schimbare trece prin aceasta na:;;tere dificila, dureroasa: sa Aceste secvente aparent simple ascund nenumarate cap-ajung la 0 forma de exprimare proprie, care sa fie a mea, dife- cane. De fapt, celalalt nu reacponeaza la ce i-am spus eu, ci larita de a tuturor celor care m-au crescut sau mi-au fost alaturi. ce a inteles el, in functie de fe1u1in care cuvinte1e mele i:;iiga·· sesc ecoul in e1;uneori este 0 diferenta enorma intre ceea ce Comunicare ~i exprimare am vrut eu sa spun 9i ceea ce a inteles el. Bineinte1es, 9i reci- A comunica inseamna a reuni. Oar ce avem noi de reunit? proca este va1abila.Fie diferentele dintre noi, fie asemanarile. Cind ma adresez cuiva, in cursul unei convorbiri difidle 9i importante, ar trebui sa-1 intreb: "Ce ai inteles?" Cind cineva imi vorbe:;;te, ar trebui sa-i spun: ,,lata ce am mte1es eu din ce 1 In ce prive;;te comunicarea, conftmdam adesea cele doua juma-tati ale unei relatii, fratii Terieur, dintre care unul se nume;;te Alain mi-ai spus." A-i aduce ce1uilalt 0 confirmare nu inseamna;;i celalalt Alex ... nid sa-l aprobi, nid sa recuno9ti ca opinia sa este fundamen-
  9. 9. 14 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 15tata, ci pur $i simplu sa recuno$ti acel punct de vedere ca fi- Exprimarea verbala (nu yom aborda aici multiplele limba-indallui. je ale trupului sau ale gesturilor) se poate situa pe cel putin cinci niveluri distincte. ,,- Camerele de gazare nu au existat niciodata, sint doar a inventie a evreilor ca sa aiba de ce se plinge. Nivelul faptelor - Dumneavoastra spuneti ea nu au existat niciodata, a$a credeti dumneavoastra, ca acestea sint a inventie a evrei- Acesta este registrul anecdotie, cel care ne permite sa spu- lor ca sa fie compatimiti. E parerea dumneavoastra, eu nu nem ce ~i cum s-a inr-rmplat. Unii tin sa reproduca detaliat $i fidel ce au vazut, ce au facut, ce s-a intimplat. a imparta$esc." Povestesc, de exemplu, actiunea filmului pe care I-am vazut In acest caz, putem incheia discutia la acest stadiu ... sau il aseara. Era yorba despre un tata divortat care face 0 calatorieputem invita pe celalalt sa explice pe ce i~i bazeaza convinge- impreuna cu fiica sa. $i povestesc numeroasele incidente carerea. Eu pot sa incerc sa explic pe ce se bazeaza convingerea au loc de-a lungul expeditiei. Pot sa ma arat entuziasmat, de-mea. Pot schimba registrul $i-l pot invita sa se exprime. Ce bordant sau mai rezervat in privinta unuia sau altuia dintrevrea sa spuna atunci cind neaga existenta camerelor de gaza- aspectele povestirii.re din timpul celui de-al doilea razboi mondial, ce mesaj vreasa transmita ... ? Nivelul senzatiilor ~i sentimentelor Vom incerca, in capitolele care urmeaza, sa identifidim Acesta este registrul experientelorsau al trairilor legate demai clar atitudinile care impiediea sau faciliteaza comuniea- un eveniment, de 0 senzatie sau de a intilnire.rea, oprindu-ne asupra fiecareia dintre cele patru etape pre- Zona sensibila a reactiilor afective nu lipse9te niciodata,zente in oriee comunieare: furnieatura emotionala exista in fiecare, ca sursa inepuizabila • a vorbi; a unei exprimari proprii ... dnd aceasta este posibila. Aceasta • a nu spune; posibilitate va depinde de disponibilitatea mea de a ma dez- • a asculta; valui, de a face cunoscuta experienta mea intima. Mai depin- • a intelege. de ~i de felul in care celalalt ma intelege 9i ma indeamna sa-mi exprim aceasta latura. A~ putea spune dt de emotionat am fast in timpul acestui A vorbi film, dt m-au tulburat anumite scene. Aveam lacrimi in ochi vazind eforturile pe care Ie facea acel tata pentru a d~tiga Cuvintele ~tiu despre noi lueruri pe dragostea fiieei lui. Traiam momente de veselie $i bucurie care noi nu Ie ~tim despre ele. cfud vedeam complicitatea $i tandretea dintre ei, ma simteam Rene Char trist cind neintelegerea reciproca Ii despartea ... $i daca cel ca- ruia Ii vorbesc este important pentru mine (semnifieativ, adi- A vorbi despre ce e mai greu, a vorbi despre sine $i nu a ca inseamna ceva pentru mine),imi va fi necesar ca el sa pri-perora despre altii, despre lume, despre viatiL .. Sa-i vorbesc measca mesajul, sa ma inteleaga.. Aceasta ascultare imi estealtcuiva despre mine - asta ar insemna sa-mi exprim per- indispensabila.ceptia asupra realitatii, trairile, sentimentele. Nu se insista Multe neintelegeri ~i frustrari apar intr-o relatie ea urma-niciodata suficient asupra importantei lui "eu", atit de frec- re a acestui fapt: celalalt, din ratillni numai de el ~tiute (are unvent inlocuit cu "noi" sau cu "tu". prag scazut de toleranta, este insensibilla emotii, se teme, ra-
  10. 10. 16 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 17 mine surd :;;imut la anumite lucruri ... ), nu ma poate intelege; Nivelul gindirii, al ideilor el ma priveaza de aceasta latura vitala pentru mine - cea a Generalizari, evaluari normative, consideratii logice: 0 experientei mele, a trairii - sau 0 denigreaza. Acest decalaj mare parte dintre interactiunile noastre se stabilesc la acest se aflala originea unui numar incredibil de nemtelegeri :;;isu- nivel rational sau pornesc de aid. ferinte m cadrul familiei. Ne a:;;teptam cu totii ca, printr-un Ginduri discursive, ginduri-oglinda, gmduri razlete, idei- miracol, celalalt (mama, tata, fratele, sora) sa imi imparta- :;;easca sentimentele, sa-mi inteleaga sensibilitatea, sa pri- Ie leaga :;;isustin emotiile la un nivel ridicat. Ele ne permit sa measca emotiile mele fara a :;;iIe insu:;;i. ne clasificam experienta, sa 0 asimilam, ne protejeaza, permi- o alta dificultate apare atund dnd celalalt imi raspunde tindu-ne uneori sa ne deta:;;am. intr-un registru diferit de al meu. Gindurile sint puncte de reper indispensabile, balize nece-[,;; sare in haosul sau in multitudinea de situatii din viatiL Gmdul ,,- Mama, sa :;;tiica pentru mine a fast extrem de dureros este evadarea cuvintului spre orizonturi infinite. Este ampli- faptul ca. mi s-a taiat parul atit de scurt la 6 ani. ficarea omului pma la granite Ie cunoscute ale cosmosului. - Oar ~rau paduchi in :;;coala,intelegi?" Acela:;;ifilm, 11 critic a, il voi evalua - mi se pare frumos voi Nu, nu pot sa inteleg daca nu ma simt mai intii interes. Eu :;;i ubtil--, apoi imi voi imparta:;;i reflectiile asupra relatiei din- s vorbesc de sentimente :;;iea vorbe:;;te de fapte. ~ tre tata :;;i£iica, asupra diferentei dintre geDeratii, asupra aces- ~. tui gen de film sentimental sau asupra artei de a comunica! " Sint atitea :;;iatitea placeri (sau suferinte) care vin sa-mi Cuvintele ne pot lamuri asupra impasului reciproc ... fara ca aceasta sa ne consoleze. ~ amplifice gindurile, sa construiasca :;;isa darime lumi, sa in- venteze sau sa distruga relatii, sa reuneasca sau sa separe po- sibilul :;;iimposibilul. Nivelul amintirilor Orice experienta triHta i:;;igase:;;te ecoul mtr-una mai ve- che, trimitmdu-ne la momente din trecut. Acest strat afectiv nu este mtotdeauna accesibil direct sau imediat. Cred ca a:;;putea spune fara prea multe ezitari ca acest film m-a facut sa-mi retraiesc propria experienta, de copil cu parinti divortati, ca mi-a amintit de vizitele tatiilui meu, de atitea sperante :;;idezamagiri. Poate ca ma face sa-mi reconsi- der toata mitologia personala despre notiunea de tata, de ca- min sau de familie. E ca :;;icum fiecare eveniment din prezent i:;;igase:;;te€coul intr-un trecut mai apropiat sau mai indepartat. Aceastii reac- tivare mai mult sau mai putin con:;;tientalasa in noi urme care cmd :;;icind ne marcheaza relatiile, interactiunile cu ceilalti· o anumita doamna, care mi se adreseaza pentru prima "Dar erau paduchi in fcoala!... " data in timpul ul!€i ~f;_tJ.ltre prietenL imi ~einvie amin- BIBLIOTECA PUBucA I ,,8. p, HA$f1EU" I A..- $05. ~tef~n eel Mare Nr.20
  11. 11. 18 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Comunicarea 19 tirea unei situatii de acum aproape 40 de ani. Aveam 8 ani, mensiuni. Da, arice demers in vederea comunicarii trebuie sa eram la :;;coalaprimara:;;i eram supus sadismului une1lin- fie efident, sa permita 0 deschidere, 0 amplificare. vatatoare care avea aceea:;;i forma a gurii ca :;;iinterlocu- o relatie libera (cea care imi permite sa fiu eu insumi) este toarea mea din prezent. .. o relatie in care tot,:l poate fi spus1. $i tara sa-mi dau seama, imi vine sa 0 agresez, sa 0 umi- Auzim uneari: "Imi vine greu, nu pot sa-i spun ca ... " sau: lese, sa combat fara pic de curtoazie punctul sau de vede- "Refuza sa asculte ce Ii spun" sau: "Nu indraznesc sa-i spun re, care nu era chiar atit de diferit de al meu. Ma arat rau- pentru ca mi-e teama de reactia lui." Teama de a spune, de a tacios, artagos, nemilos :;;isimt nevoia sa 0 reduc la tacere te exprima liber este adinc inradacinata in multe relatii apro- aici, la aceasta reuniune intre prieteni. .. prieteni care sint piate. Aceasta teama bareaza calea spre entuziasm, spre elan, toti uimiti de ie:;;ireamea. spre creativitate. Impune retineri, intretine resentimentulle- gat de frustrarea de a nu spune. Nivelul imaginarului Uneori, a~teptam prea mult de la limbaj, de La mitul cuvin-zii personale pot fi de asemenea reunite dteodata. Fantasmele ~ dorintele vorbit, de exemplu - suita de fante- Filmul despre care am impreuna cu toata imi imagina-sem ca voi face unul de acela:;;itip, dar un pic diferit. Ar fi fost I I tului potrivit ~iadevarat, In vreme ce cuvintele descriu rea- litafi diferite pentru fiecare.mai degraba axat pe relatia de cuplu, eu a:;;fi fost regizorul, / Adesea sper ca printr-un schimb de cuvinte :;;ide fraze voiiar in rolul principal ar fi fost. .. $i in mintea mea incep sa port avea acces la 0 comunicare eficienta :;;isavuroasa, a:;;acum imidiscutii cu Delphine Seyring sau Juliette Binoche ... daresc. Cita vreme va exista in mine a"ceasta speranta cu gust In conversatie, viata imaginara, atlt de importanta pentru de absolut, dupa purtarea unui dialog ma voi simti adeseafiecare, este sursa creativitatii, daca acceptam sa 0 imparta- cuprins de 0 dezamagire care nu-mi da pace, de 0 angoasa:;;im~Iidaca celalalt 0 intelege drept ceea ce este: a viafa imagi- surda in stomac sau de 0 furie inexplicabila ce-:;;icroie:;;tenara. Daca poate sa inteleaga ca traducerea in cuvinte a ima- drum spre violenta.gi:narului meu nu inseama ca 0 sa-l pun in practica. Nevoia Este 0 diferenta foarte mare intre ceea ce traiesc :;;iceea cede a fi inteles este specifica imaginarului. Nu-ti poti imparta:;;i spun despre aceasta,intre ceea ce planuiesc sa spun :;;iceea cepropriul imaginar, nu poti dedt sa asi:;;tila el. Imaginarul are ma aud spunmd. $i este 0 diferenta la fel de mare intre cenevoie sa fie respectat. spun eu :;;ice intelege interlocutorul meu, in functie de per- o comunicare deplina este 0 implicare comuna, in care am ceptiile :;;ireferintele proprii. rar eu nici macar nu :;;tiuce a in-posibilitatea sa ma exprim, sa fiu inteles :;;i a-l inteleg pe cela- s teles sau a perceput. Uneori, urmeaza sa descopar, cu incinta-lalt la cele cind niveluri, in diverse momente ale unei relatii. re sau cu stupoare, zile sau chiar saptamini m~li tirziu. Adesea, cuvintele ne ramin blocate la un nivel sau altul. In Gindurile:;;i imaginile secrete ale celuilalt imi sint completfunctie de situatie :;;ide interlocutor, in functie de subiectul necunoscute, a:;;a cum :;;i lui Ii sint necunoscute ale mele.abordat, in functie de dezinvoltura sau de temerile noastre :;;i Chiar :;;icele ale partenerei cu care impart patul :;;ipiinea,mai ales in functie de felul in care sintem ascultati, privile- chiar :;;icele ale copilului pe care il inconjor cu 0 dragoste pli-giem cu precadere un registru :;;ievitam sau respingem altele na de grija inca de la na:;;tere. Misterul ramine, nici macar eucu aceea:;;iperseverenta. Comunicarile eficiente evolueaza liber de la 0 dimensiune 1 Ceea ce nu inseamna ca tatul trebuie spus. Simplul fapt de a (itila alta. Ele lasa cuvintelesa circule in fiecare din aceste di- ca este posibil iti da 0 extraordinara incredere in tine, in celalalt. 4L
  12. 12. 20 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 21ei nureu:;;im sa comunidim despre 0 buna parte dintre lucru- 11- Cu cine ai fost in voiaj? se intereseaza el.rile esentiale. - Vreau sa-ti povestesc despre Praga, dar nu am chef sa-ti Astfel, in orice exprimare verbala - care nu inseamna to- vorbesc de viata mea afectiva in acest moment."tu:;;idialog - va exista riscul unor distorsiuni :;;inein~elegeriintre: A nu spune este legat de asemenea de atentia acordata ce- luilalt (liE obosit asta-seara, nu e disponibil") 9i de alegerea • Ceea ce gindesc, ceea ce traiesc sau am trait. .. :;;iceea ce momentului potrivit pentru a fi ascultat (IIAstazi simte atit de pot spune. tare nevoia sa vorbeasca, incit nu mai e loc :;;ide cuvintele • Ceea ce spun efectiv, cu mijloacele mele de exprimare ... mele"). Uneori este necesar sa a9tepti momentul cel mai potri- :;;iceea ce intelege :;;iretine celalalt din multitudinea de vit sau sa-ti clarifici lucrurile fata de tine insuti inainte de a in- mesage continute de discursul meu, privilegiind ceea ce drazni sa revii asupra a ceea ce ai trait intr-un anumit moment. 11emotioneaza, il seduce sau il ameninta eel mai tare. A nu spune, a nu spune prea ~ult permite evitarea unei • Ceea ce cred eu cii a mteles celalalt ... :;;ice crede el ca eu cred ca a inteles. anumite IIpoluari a relatiei". Voi fifoarte atent sa nu ma ser- vesc de celalalt ca de un co:;;de gunoi, deversind asupra lui Bineinteles, ma straduiesc sa accept aceasta diferenta din- Itre cuvinte :;;itraire inainte de a incerca sa 0 diminuez. Trebuiesa recunoa9tem ca orice comunicare verbala este incompltJii I cantitati enorme de griji, ginduri deprimante, minii 9i frus- trari. Multi par sa gindeasca astfel: IICUcit sint mai aproape de cineva, cu atit mai mult mi se cuvine sa-i spun ce nu-miinainte de a incerca sa 0 facem mai eficienta. merge, ce nu-mi convine, pina 11aduc la saturatie." Tocmai celor mai dragi Ie rezervam partea cea mai rea din noi in:;;ine. Mai ales in relatiile de iubire, in care nu ezitam sa Anu spune IIrevarsam" din bel:;;ug grijile 9i nefericirile noastre asupra ce- luilalt. Ne purtam ca 9i cum dragostea ne-ar da dreptul sa po- lncerdnd sa atingem inaccesibilul, fawn sit devina imposibil r;i ceea ce luam persoana pe care 0 iubim. 1I0are chiar are dreptul sa fie ar fi fast realizabil. vesel sau fericit cind eu sint trist :;;inefericit?" P. Watzlawick Acest lIa nu spune", care nu trebuie confundat cu lIa as- cunde de celalalt", este a forma de autoreglare a comunicarii, Acest punct ar putea sa para in contradictie cu ce am spus care-i permite fieciiruia sa-9i protejeze zonele de intimitate.mai sus, dar lIa nu spune" trebuie inteles ca 0 alegere (:;;inu ,In absenta ta, am descoperit cit de important este pentruca 0 constringere). Nu ma pot declara satisfacut de 0 comunicare decit daca relatia noastra sa pastram pentru fiecare dintre noi unii accept limitele. Nu este posibil sa spui totul. IIA-9ispune to- spatiu intim, al singuratatii. Eu, aid, simtindu-te aproape - :;;i m acela:;;itimp tu, simtind, sau poate nu, intesitateatul" ramine 0 iluzie 9i a capcana - este tenta~ia contopirii. A nu spune este uneori 0 forma de a-mi marca teritoriul. acestui moment de dinaintea noptii, cmd soarele stralu-Nu doresc sa abordez un subiect sau altul cu acea persoana, ce9te inca."chiar daca ea ma intreaba despre acellucru. Anumite intre- Sa fii singur in prezenta celuilalt. 0 comunicare subtila m-bari sint indiscrete 9i pot sa nu raspund, nu trebuie sa ma tre doua fiin~e care se ascund in ele insele, in vreme ce 0 for-simt obligat sa raspund. ta magnetica se na9te din aceste doua curente paralele :;;idis- Ii povestesc unui coleg despre ce am facut m vacanta: tincte. , ", ,~
  13. 13. 22 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 23 A~a se intimpHi uneori dupa consumarea pasiunii. Fiecare La fel se intimpla cu acest barbat care conduce ~i care se este singur, fericit ca exista, domolit ~i fara dorinta de a inter- lasa leganat de mi~carea lina a ma~inii, intr-un decor aco- actiona sau a comunica activoTotu~i, in aceasta stare fara scop perit de zapada. E relaxat, plute~te intre visare 91cugeta- ~i fara obligatii, prezenta celuilalt conteaza pentru fiecare, 11 re, retras in el insU9i, multumit sa simta prezenta femeii de confirma ~i 11amplifica pina in strafundurile fiintei. linga el fara sa se gindeasca la ea. Dar ea este nelini9tita de Relatiile de lunga durata au nevoie de aceste taceri de ca- aceasta tacere, pe care 0 percepe ca pe a retragere, jena sau litate, marturie a placerii intime de a trai propriile senzatii, respingere. $i apoi ea ar vrea sa reia conversatia intrerup- simtind in acela~i timp aprobarea (in sensul armonios al ter- ta in ajun, sa profite de acest moment pentru a-i spune ce menului) celuilalt. are pe suflet inca de ieri, pentru a-I face sa spuna ce sim- Acest echilibru delicat pare uneori dificil de gasit. Mult te. Poate ca va intrerupe tacerea cu un: /lNu mai zici ni- prea adesea prezenta celuilalt, privirea lui - chiar daca el nu mic?" plin de repro9, de nelini9te sau de a9teptari. ma prive~te - capata a importanta care dauneaza relatiei Comunicarea libera are la baza acceptarea 9i placerea de a mele cu mine insumi. Sa fii mai con~tient de prezenta celui- duce a viata dubla: viata mea cu celalalt, cu ceila1ti ~i a alta nu este nimeni in camera, chiar in apartament. ar prezenta viata numai a mea, In care imi slnt cu adevarat suficient mie J:nsumi. parintilor in sinesa compromita posibilitatea unei ncintatoare retrageri pare mai mult decit prezenta parten ului, a par-I lalt decit de a copiilor mai u~or sa te bucuri de Sinlratate cind tenerei sau sine ... E .. "A I1U spune" pome;;te ;;i din aceasta capacitate de izolare $i totu~i, copilul mic ar trebui sa-~i dezvoltel aceasta capa- spirituala, din inclinafia catre scufundare intr-o lume secre- citate de a fi singur in prezenta celorlalti tocmai alaturi de ta proprie ;;idin comuniunea intr-o tacere deplina. mama sa. Fiind sigur de atentia mamei sale, el poate fi singur, poate visa sau se poate juca. Intra intr-un spatiu in care, in mod paradoxal, poate uita de prezenta celuilalt, pentru ca ~tie ca e acolo. Se poate izola de celalalt in acest spatiu tocmai A ascuIta pentru di ~tie ca nu-l va pierde. Multe marne patrund in acest spatiu fragil, iinpiedicindu-i Caci fntreaga existenta a omu/ui pe copii sa invete aceasta lectie fundamentala: singuratatea. printre semenii sai nu este aItceva Mamele intervin, comenteaza jocul, pun intrebari, i~i mani- dedt a /upta pentn! a acapara aten- festa interesul ~i distrug, prin bunele lor intentii, aceasta cli- tia celuilaIt. pa suspendata pe care copilul a traia izolat de ele. El era pe Milan Kundera muchie de cutit intre abandonul in singuratate ~i dependen- ta de relatie. I~i explora capacitatea de a fi a entitate separata E greu sa 11asculti pe celalalt fara sa transferi asupra ta ex- ~inu a parte dependenta de existenta celuilalt, care ii este to- primarea lui. Pentru aceasta e nevoie de a imensa disponibilita- tu~i necesara. te 9i de capacitatea de a-llua pe celalalt ca punct de referinta. In relatiile de cuplu sau de prietenie aceste momente de Sa asculti inseamna sa prime9ti ce spune celalalt fara sa ju- tacere imparta~ita imi par miraculoase, tocmai pentru ca ade- deci, incercind sa intelegi universul sau interior prin raporta- sea apare acest decalaj intre a~teptarile celor doi sau pentru re la propriul sau sistem de referinta. ca nu avem capacitatea de a refuza sa ne lasam invadati ori Ascultarea activa inseamna sa-i permit celuilalt sa spuna. parazitati de prezenta celui de alaturi. cit mai mult ~i sa se asculte in timp ce eu incerc sa reiau sau sa
  14. 14. 24 DACA. M-A:;; ASCULTA, M-A:;; INTELEGE Comunicarea . 25rezum ce a spus el, ce am auzit sau macar ce am mteles din ce dintre discutii seamana cu 0 lupta pentru captarea atentiei ce-a spus el. Mai inseamna fJi a pui mtrebari deschise, dintre cele s luilalt.la care nu se poate raspunde prin da sau nu, dintre cele care ,,- In ultimii ani am gasit 0 cale de a comunica cu mama.presupun un cum 9i nu de ce, dintre cele care il indreapta pe ce- - Ah, mie imi est~ imposibil, mama mea nu ma ascultalalalt catre el insufJi.,,$i tu cum ai reactionat? Ce ai simtit?" niciodata.. . Ne-am obifJnuit sa punem intrebari care sugereaza ras- - Ne-am intilnit ieri $i am vorbit despre convingerilepunsul: ,,$i nu ti s-a parut nedrept?", "De ce nu il paraSefJti?" noastre. ,,- $eful mi-a adresat 0 remarca neplacuta ... - Cu tata mi-e mai ufJor." - Ah! Doar $tii ca afJaeel! N-o sa se schimbe." In acest joc al cererilor mcrucifJate, fiecare spera sa fie as- ,,- In seara asta ma simt descurajat fJiobosit ... cultat eu atentie de celalalt. - E $i normat e atit de cald." Atunci cind nu ma simt ascultat, inteles, am $i eu partea mea de responsabilitate. Poate ca nu m-am exprimat suficient Pentru a asculta trebuie mai mtii sa tac, sa lmi stapinesc de clar, de direct, poate am sperat ca celalalt va ghici. Po ate nu am mdraznit sa-mi fac clara dorinta: "AfJ vrea sa-ti vor-lea ascultarii. Daca spusele celuilalt imi trezes emotiile, in besc", "AfJ vrea sa ma asculti", "AfJ vrea sa-ti spun cum ammine vor exploda nevoi stringente de a ma exp ima, de a ex- trait eU acea experienta."plica, de a convinge, de a emite judeca~i, de a~staCOl in ca-impulsul de a rasp.unde, care este principalul da glas senti- In sufletul fiecaruia exista aceasta dorinta profunda, maimentelor sau ideilor. / mult sau mai pu~in ascunsa, de a se putea exprima fara sa fie Cu cit celalalt imi este mai apropiat, cu atit emotiile stirni- judecat ori incurajat, nid alinat, respins sau etichetat. Pur fJite de cuvintele lui vor fi mai puternice. $i daca el vorbefJte de- simplu sa fie ascultat pentru a se m~elege mai bine pe sine.spre relatia cu mine, cu atit mai mult temerile, dorintele,amintirile sau proiectiile mele ma vor impiedica sa-l ascult. Ascultarea este un cadall frumas pe care-l po}i aferi, cere sauDe aceea comunicarea intima este atH de dificila, de nesigu- prIml.ra. Fiecare cuvint al celuilalt poate declanfJain mine teama dea nu-l dezamagi, de a nu fi respins, de a nu mai fi iubit. Sa asculti inseamna sa te abtii - cel putin pentru 0 vre-me - de la a raspunde, de la a sufoca fJi e la a-ti msu$i ce spu- dne celiilalt prin incercarea de a face loc propriei tale pareri. A In!elege Imi spune di nu i-a placut aceasta carte, fJi ainte sa ascult m ce anume nu i-a placut, ce I-a deranjat, poate, simt nevoia sa acaparez subiectul pentru a-mi exprima entuziasmul i Sa-l fntelegi pe celalalt inseamna sa te alaturi in realitatea sa, sa-i intelegi diversele limbaje. pentru aceasta carte. Oare n-a$ putea sa-l las sa-fJiexprime sentimentele mainte de a mi Ie exprima, eventual, pe ale mele? Sa mtelegi ce spune, dar 5a-i mtelegi fJi imbetele, privirea, z gesturile, respiratia, faptele, durerile, energiile ... Este imposibil ca doi oameni sa se exprime simultan, de Sa intelegi presupune sa fii atent, sa ai capacitatea de a acor-vreme ce ei nu pot sa se asculte dedt alternativ. Dar multe da aten}ie. Calitatea unei relatii este data de masura m care t
  15. 15. 26 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 27simti disponibilitatea activa a celuilalt ~ipe a ta, chiar ~iatunci Acest plan imaginar are rolul de a echilibra distorsiunilednd se manifesta prin semne minuscule. a privire intensa, 0 dintre realitatea exterioara ~i lumea interioara a dorintelor ~i idealurilor noastre.respiratie mai profunda, un gest care propune, a tacere carete indeamna sa mergi mai departe. Parintii se incapatineaza adesea sa distruga imaginarul copiilor. Sa fntelegi fnseamna sa treci dincolo de simpla ascultare ,,- Daca gasesc comoara din pe~tera, imi cumpar un avian. pentru a prinde esenfialul. - $tii bine ca nu e nici 0 comoara, ~i apoi ce sa faci cu un avion?" • In ce plan vorbe~te celalalt? Capiii - ~i copiii din noi- nu inteleg explicatiile realis- • Intr-un plan real, simbolic sau imaginar? te, ei inteleg doar ca nu sint intele~i. • La nivel intelectual, afectiv sau anecdotic? Daca celalalt varbe~te in plan cognitiv, daca incearca sa-~i clarifice 0 idee sau un concept, iar eu nu vad dedt a latura afectiva, inseamna ca nu I-am inteles. Dar la fel de bine senecesita sa-l intelegibunecelalalt in planul in ctre vorbe~te, dar Paradoxul unei pe intelegeri consta in ~aptul ca aceasta poate ca el sa exprime 0 traire emoponala sub forma unei ge-uneari trebuie sa realizezi ~i faptul ca in sP1tele acestui plan neralizari. Daca eu preiau ideea ~i a dezvolt in planul intelec-se poate ascunde un altul. Astfel poti trece/dincolo de aceste tual, inseamna acela~i lucru: ca nu am inteles. Daca-mi spunecuvinte care functioneaza asemeni unui ecran, pati merge in ce il daare pe plan fiziologic, trebuie sa-l inte1eg in planul incautarea cuvintului care incearca sa se nasca, asemenl unui care imi vorbe~te? Sau trebuie sa inteleg ca aceste dureri fizi-pirlu care izvora~te dupa un drum lung ~i tacut prin subte- ce sint 0 exprimare simbolica ~i sa Ie interpretez pomind deran. Sa intelegi ce se spune, nu intatdeauna acola unde se la ce ~tiu eu despre interlocutorul meu? Daca imi spune ca ilspune, ci in planul din care se spune. doare capu!, eu pot sa inteleg ca in acea seara ii dau dureri de Daca celalalt imi vorbe~te despre ce-~i imagineaza, iar eu cap. Ce ar trebui sa fac: sa schimb planul sau sa tamin la celil aduc in planul real, inseamna ca I-am inteles gre~;;it, ceasta a ales de el?neintelegere fiind adesea cauza multor frustrari ~i suferinte. Intelegere inseamna ~i ce inteleg eu - pe de a parte, reac- tia mea la ce spune el, pe de alta parte, sensul pe care il dau eu Daca eu ii spun: "Mi-ar place a sa-mi iau un an de pauza mesajului. Daca el spune: "Ma doare capul", paate ca reactia pentru studiu", iar ea imi raspunde: "Dar cu ce a sa pla- mea va fi: ,,$i pe mine" sau "N-am nici un chef sa-l aud vai- tim chiria?", simt ca nu a inteles ca ii vorbeam despre do- tindu-se", iar intelesul pe care il dau eu mesajului va fi axat rintele mele in plan imaginar. asupra mea: "Imi repro~eaza ceva, ii sint a povara" sau asu- Daca 0 femeie este de mai multi ani impreuna cu un bar- pra lui: "Poate ca e prea stresat, oare are nevoie de un masaj?" bat care ~i-a facut vasectomie ~i intr-o seara ii ~opte~te in A intelege nu inseamna a raspunde, ~i totu~i raspunsul ureche: "Mi-a~ dori un copil de la tine", inseamna ca ea meu va indica ce am inteles ~i ce nu. Dincolo de raspuns, va- vrea sa-~i faca inteleasa dorinta de a avea un bebelw;; ~i loarea ascultarii depinde in buna masura de felul in care imi toate visurile despre cre~terea unui copil. Daca el ii va ras- fac simpta prezenta. Daca intentionez sa-mi imbunatatesc abi- punde: ,,$tii bine ca eu nu mai pot avea capii", cu siguran- litaple de camunicare, trebuie in primul rind sa ~tiu sa ascult ta ea nu se va simti inteleasa. a cerere, 0 dorinta, a nevoie fara a ma simp abligat sa a irnpli- tu~~ _
  16. 16. 28 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 29nesc. Sa ascult 0 problema fara sa am impresia d trebuie sa 0 Tocmai aceasta ascultare judicioasa imi permite sa-mi ex-rezolv. Pur $i simplu sa ascult $i sa arat d am inteles. prim pe rind slabiciunea ;>ientuziasmul, sa ma arilt eu in- Uneori este necesar sa ii arat ce1uilalt cum a$ vrea sa fiu in- sumi, a;;a cum sint sub puterea clipei. Oar ma simt liber sa mateles. manifest doar dad $tiu ca de fapt celalalt nu confunda par- tea cu intregul $i ca nu imi scoate in evidenta contradic~iile. AI vrea safiu fnteles fn ceea ce spun astazi, fn acest moment, Eu imi cunosc foarte bine contradictiile $i imi revendic drep- fara ca ce/a/aU sa identifice fntreaga mea fiinfi1 cu ceea ce tul de a exprima idei $i sentimente total opuse cu privire la spun aCUln ;:;i fara sa ma limiteze Ia aceasta. acela$i subiect. "Adar aceasta latura a unei relatii care ilni permite sa ma ,,Ah! Imi urasc serviciu1!" Oa, pot sa strig asta intr-o zi in contrazic singur, sa fiu absurd $i incoerent in opinii."care ma simt saturat, descurajat sau cople$it de activita~ilemele cotidiene. In cazul in care celalalt ia remarca mea prea inserios;;i ilni propune sa-mi schimb meseria sau dad imi argu- Decalajelementeaza ca de fapt meseria pe care mi-am ales-di~i place,ma supar pe el $i 0 sa am grija sa nu mai spun, sa nu:::~i maidezvalui sentimente1e trecatoare care ma incearca. Cfnd cuvfntui nu mai poate fi 0 punte fntre doua fiinfe, cfnd A$ vrea sa fiu inteles fara sa fiu nevoit sa adaug: "Nu e ~e- cuvfntu/ este eel care desparte.dt 0 clip a de nemu1tumire, spun asta doar ca sa ma descarcde 0 traire de momenL," Ar trebui ca el/ea sa $tie sa-mi ras-punda neutru: "Oa, e 0 meserie grea, mult prea obositoare ... " Exprimarea afectiva este perturbata, respinsa, dnd se 10-sau sa imparta$easd pentru 0 clipa dorinta mea de a lua ime- ve;;te fie de 0 judecata de valoare, fie de logic a ra~iona1a. Sadiat 0 vacanta sau, $i mai bine, sa ma compatimeasca ;;i sa ma ne gindim numai citor temeri $i dorinte Ii se raspunde cu "arconsoleze cu tandre~e. trebui" sau "nu ar trebui", cu "ar fi trebuit" sau /lnu ar fi tre- Ceea ce spun la un moment dat nu este dedt 0 fateta a buit".unei fiin~e de 0 complexitate imensa $i pline de contradictii. /1- Eu nu am simtul orientarii, nu sint sigur ca voi gasi ci-Ceea ce exprim printr-o izbucnire fireasdi nu este dedt 0 par-te infima din mine; "Nu ma limita 1a asta." nematograful unde trebuie sa ne intilnim ... - Ei, dar trebuie sa $tii, deja am fost impreuna acolo de Un prieten imi spunea: "Sint un indignat innascut, indig- trei ari." narea mea este tonica. Mul~i ma cred un ve;;nic nemultu- mit, dar nu sint dedt un drcota$ vioi." Sentimentele nu se supun sisteme10r de valori. Uneori, sistemele de valori ajuta la reprimarea, ascunderea sau nega- Sentimentele $i senza~iile depind de momentul in care sint rea sentimente1or, dar niciodata la suprimarea lor. C~ iubittraite. Exprimarea lor este asemenea co1oritului naturii, care gelos a devenit mai putin gelos dupa ce i s-a spus: "Nu ar tre-se schimba odata cu lumina. bui sa fii gelos"? Carui copil i-a fost mai putin £rid dupa ce "Nu-mi place crema de ciocolata, de clara 0 fetita care toc- i-am spus: /ICe blegut e$ti sa-~i fie £rica de a$a ceva!"? mai a mincat trei cupe de erema, nu 0 sa mai maninc nici- Poate parea inacceptabil sa nu emi~i judecati despre senti- odata." mente.
  17. 17. 30 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE . Comunicarea 31 ,,$i totu9i, obiectivitatea existi:i.Unul are dreptate 9i unul Pe ce plano sa reactionez? La care dintre planuri 0 sa re- se in9aHi. Cind ii telefonez fostei mele sotii pentru a vorbi nunF Cum sa reunesc aceste trei dimensiuni? cu fiica mea, raspunde prietenul ei 9i inchide. Atunci el Clta u9urare simti cind nu exista contradictii sau decalaje grege9te, nu eu!" intre voce a sentimentelor, cea a a ratiunii 9i cea a valorilor: "Prea ma sufoca cu parintii ei 9i pe ai mei nu ii suporta, nu • "Nu il mai iubesc." se ginde9te dedt la ea. A fost prea rasfatata, ca toate fiicele • "E 0 prostie sa continuam sa traim ca doi straini, fara sa singure la parinti, doar n-o sa-mi spuneti ca asta e corect!" mai avem nimic sa ne spunem zile de-a rindul. E mai lo- gic sa ne despartim." • "Pentru mine, este important sa respect ceea ce sint eu Logica rafionalii nu are nici 0 putere asupra logicii afective, acum." de vorbesc douii limbaje complet diferite, sfnt niveluri ire- conciliabile. Aspiram la un grad inalt de coerenta, la 0 unitate depli- na 9i armonioasa intre logica afectiva, cea rationala 9i cea normativa. ,,- Mi-e frica sa merg la 9coala. ". - N-ai nici un motiv, toti baietii de virsta ta merg la~coa- la, invatatoarea va fi buna 9i 0 sa iti placa sa te joci cu 1 .. " Metacomunicarea co egll ... Aceasta mamica bine intentionata a refuzat dialogul proi Metacomunicarea inseamrta sa la9i de-o parte pentru 0 cli-pus de fiul ei, a vorbit in gol, a refuzat sa asculte. $i copilul a pa continutul propriu-zis 9i sa te concentrezi asupra formeiprimit urmatorul mesaj: "E9ti prostut daca te temi fara a avea exterioare, asupra modului in care reuge9ti sau nu sa comu-un motiv serios; nu doar ca e9ti fricos, ci 9i idiot." nici. De mai multe ori pe zi, facem comentarii indirecte de acest Nevoia de a fi ascultati, intrebarea despre ce se a9teaptagen. Mai degraba dam raspunsuri izolate dedt sa intram in- sau ce se spera de la noi poate fi exprimata.tr-un schimb de pareri activ, la obiect, care sa ne stimuleze 9isa ne transforme. De exemplu, vreau sa ii povestesc mamei mele cum am In fiecare dintre noi exista trei planuri care nu se intilnesc: trait 0 anume intimplare in care era 9i ea implicata. Ea vasentimentele, gindurile rationale 9i sistemele de valori. reactiona, fire9te, justificindu-se sau spunindu-mi cum aAtunci dnd ele se intersecteaza in comunicare, creeaza nu-meroase neintelegeri. Pe de alta parte, tot ele dau na9tereunor dialoguri interioare inutile 9i interminabile. , trait ea acel moment. Dar eu imi doresc ca ea sa ma inte- leaga mai intii, a9a ca 0 sa i-o cer. "A9 vrea sa ma asculti fara sa ma intrerupi, sa intelegi ce am simtit eu in acel moment. Poate di ceea ce am simtit eu • Pe plan afectiv: "Mi-e teama sa nasc." nu are nici 0 legatura cu ceea ce ai simtit tu." • Pe plan logic: "Nu ai nici un motiv, miliarde de fe- mei au trecut prin asta. Statisticile o sotie i-ar putea spune sotului: ,,$tiu ca nu iti place sa arata di la noi in tara riscurile sint vorbe9ti despre asta 9i ca nu iti place sa revii asupra aces- minime." tei situatii, dar eu simt totu9i nevoia sa-ti spun ce am sim- • Pe plan normativ: "E 0 copilarie 9i 0 la9itate sa intru in tit, prin ce am trecut acum 14 ani, dnd tu mi-ai cerut sa fac panid in asemenea masura. Ar tre- un avort, iar eu am acceptat. E adevarat ca eram la anan- bui sa fiu calma 9i relaxata." ghie, cit ma temeam de ce aveau sa spuna parintii mei de-
  18. 18. 32 DACA M-A;> ASCULTA, M-A;> INTELEGE Cornunicarea 33 spre viata mea sexuala, despre relatia noastra. Eram in- In plus, emotiile noastre se amestecii 9i se intrepatrund in grozita f,iimi-at;)fi dorit sa-mi acorzi mai muM atentie in voie, ajungind sa ne deruteze perceptiile. acel moment ~;;i sa-mi dai ocazia sa-ti spun toate acestea. Atunci cind imi insotesc un prieten/o prietena la 0 reu- Afj fi vrut sa-mi Hi mai mult aliituri, sa ma inconjuri cu niune care ma plictise:;;te, nemultumirea mea se implete:;;te cu mai multa afectiune fjichiar dacii fjtiu cii ;:;itu erai la fel de placerea de a-i face pe plac celuilalt ... lovit ca fjimine, simt nevoia sa-ti spun toate aces tea t;)i ai m Tristetea mea se va impleti cu fericirea de a da friu libel la- ales simt nevoia sa Ie intelegi, nu ca pe 0 acuzatie, ci ca pe crimilor :;;ide a uita de mine. o incercare a mea de a iefji din tacere, de a da glas la ceea Minia mea va da na9tere unei senzatii profunde :;;irevigo- rante ca exist, ca ma afirm, ca lupt. ce nu s-a spus, de a-·tiimpartafj ma incearca. Ei bine, simt tele mele fji chiar regretul care aceasta povara, sentimen- Ne in:;;elam ufjor asupra adevaratelor noastre sentimente. nevoia sa ma asculti./1 Minia, de exemplu, este la inceput doar un semnal. Imi spune Metacomunicarea este adesea 0 etapa indispensabila in ca in mine a existat mai intii 0 afjteptare, apoi 0 frustrare, apoirefacerea unor relatii defectuoase cu parintii. o dezamagire legata de aceasta afjteptare. $i dincolo de minia mea, poate ca la nivelul acestei afjteptari am ceva de modificat. Un fost copit acum un adult de 38 de ani, ii poate spune tatiHui sau: Nu imi este deloc u90r sa iti vorbesc direct:;;i 1/ /I0are am cerut imposibilut mi-am dorit irealizabilul?/1 sa-ti spune prin ce trec eu astazi. Oar cel mai important /I0are a:;;tept prea mult de la celalalt, a;:;tept sa ma cop le- lucru este ca indraznesc sa-ti vorbesc, dad poti accepta sa :;;easciicu atentie, sa ma aline, sa ma inteleaga ... ?/1 ma asculti, doar atil, fara sa raspunzi, fara sa vrei sa-mi ex- Oacii afj renunta la aceasta a:;;teptare, la aceasta speranta plici nimic. Vin la tine pur fjisimplu pentru sprijin, iar ruga- irealizabila, afjevita sa sufar din cauza unui sentiment de ne- mintea mea este sa accepti acest lucru fara sa-mi pui intre- dreptate :;;ide limitare. Nu imi impun limitari renuntind, pen- bari, fara sa-mi spui: «$tiam eu ca a:;;aare sa se intimple.»/1 tm ca limitarea este legata tocmai de nerenuntare. Nu fac de .. /I0aca ai ;:;ticit de tare detest fraza asta! E cumplit atunci cit sa evit 0 frustrare. cind tu :;;tiidinainte in locul meu; ma simt atit de dezar- Pentru a fi cit mai aproape posibil de adevaratele mele mat. Astazi iti cer sa nu mai :;;tiitu dinainte, ci mai degra- sentimente, pentru a asculta emotiile care ma incearca, am ba sa descoperi ce am sa-ti spun./1 nevoie de multi; atentie t;)ide vigilenta. Oare de unde vine acest sentiment de vina care ma cu- prinde cind plec pentm 0 zi la schi in aceasta duminicii fm- Comuniearea eu sine moasa? Ah, da, mama imi propusese sa ii fac 0 vizita chiar azi. Oescopar ca de cele mai multe ori acest sentiment de vina Orice tentativa de schimbare ce ar viza ameliorarea comu- nu provine din ceea ce am facut, ci din ce nu am facut, din cenicarii cu ceilalti ma va face sa-mi pun intrebari fjiin legatu- ar fi trebuit sa fact sa fiu sau sa spun ...ra cu comunicarea eu mine insumi. $i in aceasta autointero-gare, prima etapa, niciodata incheiata, va fi sa recunosc ce $i aceste "A:;; fi putut/l, "AI fi trebuit/l sint nesflr;:;ite, ine-simt, prin ce trec chiar in clipa in care ceva se intimpla. Place- puizabile.re sau nepHicere, tristete, minie sau bucurie, fericire, iubire Sa-mi recunosc adevaratele sentimente inseamna sa intmsau dezamagire. $i toate acestea nu sint atit de simplu de intr-o stare de echilibru care sa-mi confirme capacitatea de aidentificat pe cit se pare, pentru ca am invatat sa ne negam, trai normal. Totodata imi ofera mijloacele de a fi mai eoerentsa ne ascundem sau sa ne cenzuram sentimentele t;)iemotiile. in comportament, in pozitia pe care 0 adopt fata de ceilalti.
  19. 19. 34 DACA M-A$ ASCUI..TA, M-A$ INTELEGE , Relatiile Da bucurie clipei, fnalta-te cu ea. Dincolo de comunicare, ar trebui sa ne punem intrebari ~i in 1egatura cu relatiile noastre, cu starea de a fi apropiat, ata- ~atde cineva printr-o legi1tura.Sintem departe de a ~ticum se formeaza relatiile noastre. Adesea Ie confundam cu natura sentimentelor pe care le avem pentru cineva. liAr fi trebuit sa lucrez Aceasta confuzie intre sentimente ~i relatii este printre fn lac sa-mi pierd vremea la schi ... II cele mai frecvente in cazul celor mai multi dintre noi. De aceea ni se intimpla adesea ca in cadrul sesiunilor de forma- incapitolele urmatoare yom propune citeva modalitati, re sa propunem 0 diferentiere intre sentimente ~irelatii; avemciteva puncte de reper pentru a regasi, pentru a reinventa 0comunicare mai deschisa, mai activa in cadrul unor relatii astfelposibilitatea de a recunoa~te ~i de a accepta sentimen-mai stabile. tele pe care Ie avem pentru cineva ~ide a discerne ce este ac- ceptabil intr-o relatie ~i ce nu. Pentru ca de mult prea multe ori in numele sentimentelor (sau sub pretextullor) ne com- Daca dam la a parte piatra furiei razbunatoare, a sa gasim placem in relatii care ne distrug, care nu au ~anse de reu~ita un gal, a tristete, a iubire ranita sau nefmplinita, un senti- sau care ne instraineaza de noi in~ine ~ide lume. ment de e;;ec;;i mu/te alte vlastare strivite sau adormite fn umbra. Planul sentimentelor este complet diferit de eel al relatii- lor, de~ise aBa, evident, intr-o legatura directa. Oar vom regiisi alaturi de acestea ;;i germenii viitoarelor flori, sari gata sa rasarii pe ccrul zilei de mfine. IISimt0 dragoste imensa pentru fiul meu adolescent ~ito- tu~i avem 0 relatie dificila, imposibila ~iinsuportabila." liE posibil sa-mi iubesc profund partenerul de viata ~i to- tu~i sa comunic cu el mai rau decit cu oricine altcineva." A~adar, trebuie sa adopt 0 pozitie clara in funtie de cele doua planuri.
  20. 20. 36 DACA M-A:;J ASCULTA, M-A:;J INTELEGE Relatiile 37 "Dragostea mea pentru tine ramine intacta, nu intra m sia unui ansamblu diferentiat, format din cei doi eu implicati discutie, dar relatia mea cu tine imi provoaca suferinta :?i in relatie :?ireuniti printr-o legiitura. mi se pare insuportabila, trebuie sa ma deta:?ez un pic. ..." Acest ansamblu, fie el fictiune, metafora sau matel"ie vi- Sentimentele noastre, bazate pe atractii :?irespingeri, pe branta :?imisterioasa, faceobiectul unei exprimari ca 0 fiintaafinitati :?iincompatibilitati, nu rte ajuta deloc sa pastram 0 de sine stahitoare, 0 entitate materializata.distanta rezonabila intre fuziune :?iindividualitate. "Iubirea noastra s-a transformat." "Relatia noastra era menita sa dureze sute de ani." ~ Legahirile "Relatia noastra era pretioasa, ar fi meritat sa 0 menajam, sa facem din ea 0 prioritate. Dar tu ai neglijat-o, mdepar- Stabilim legaturi personale pentru a nu pluti in deriva in- tindu-te."tr-o lume nesigura, la limita unui univers necunoscut. Lega-turile noastre cu ceilalti se formeaza pe un fond interior de "Iubirea noastra era cu totul speciala. Putine femei au fost atit. de iubite ca mine."dorinte, goluri, temeri, nevoi :?i a:?teptari. Toate acestea dausenzatia unui labirint in care este practic imposibil sa intelegi Uneori, relatia inglobeaza :?imacina individul. Am intilnitsubstraturile unei legaturi. Tot ce sesizam este ca legaturile, fiinte complet mrobite nu de celalalt, ci de relatia in sine, careprecum un organism viu, se nasc, se dezvolta :?imol, far a a-:?i devenise obiectul alitor griji, preocupari, ritualuri :?imenaja-dezvalui misterul. 0 legatura poate fi nefericita, reu:?ita sau mente complexe.nereu:?ita, pe cale de destramare. $i tOh.l:?i, legiitura apment 0rupta nu dispare definitiv. Adoarme, se sedimenteaza :?ira- "Unitatea familiei este mai importanta dedt interesele in-mine in memoria sau in incon:?tientul celor pe care i-a marcat. dividuale ale fiecarui me?1bru in parte. Reuniunile deTocmai acest mecanism al transpunerii in noi a ceea ce are Craciun sint 0 povara pentru toata lumea, dar dad nu semai bun celalalt va da na:?tere atitor noi punde de plecare :?i tin in fiecare an, se pierde spiritul de familie."de sprijin in aventura vietH. In acest caz, se pare ca buna functionare a sistemului are o legiitura, acest organism viu, aceasta structura subtila prioritate in fata nevoilor :?ia dorintelor fiecarei persoane ince necesita atita energie :?icunoa:?tere, se prezinta ca 0 terta parte.entitate intre doua sau mai multe persoane. Fiecare intretine :?idezvolta un aspect al relatiei. "Aici nu este yorba de ce imi doresc eu sau de ce iti dore:?ti Aceasta legatura poarta diferite nume: iubirea noastra, tu, trebuie cu orice pret sa fim un cuplu reu:?it."prietenia noastra, relatia noastra, ata:?amentul dintre noi, gru- Uneori, daar unul dintre cei doi alimenteaza relatia din pul nostru ... energia proprie, aceasta legiitura nemaifiind bidirectionala, ci Sa luam ca exemplu relatia conjugala: remarcam di toate un noi asumat abuziv de 0 singura parte. discutiile in jurul unei relatii de cuplu provin din dificul- tatea de a trece de la unul (starea de uniune perfecta-fuziune) o femeie poveste:?te despre devotamentul nelimitat, de- la doi (0 separare in cadrul aceluia:?inoi), apoi la trei spre abnegatia totala pe care le-a avut pentru sotul ei: (ea + el + relatia care ii une:?te). "I-am platit studiile, I-am ajutat financial sa capete 0 po- Un eu + un eu nu fac doar doi; ci chiar trei, devenind une- zitie, nu mi-am luat niciodata 0 vacanta, am fost pe post ori noi. Prin noi nu intelegem 0 fuziune, ci mai degraba expre- de intermediar intre el :?imama lui, pentru ca acum el sa
  21. 21. 38 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE 39 Relatiile ma paraseasca brusc, lasindu-ma singura la necaz. Voi vile de comunicare, mult prea incarcate sau poroase, nu mai face tot ce-mi sta in puteri pentru a salva iubirea l1oastra." lasa sa treaca nimic de la unulla celalalt. Aceasta "iubire a noastra" nu pare altceva dedt 0 plas- "II iubesc, dar 1ntre noi sint atitea resentimente, mici nein-muire a imaginatiei acestei femei, un circuit interior pe care telegeri, umiliri de moment !;)ilucruri ascunse, inclt nu ilnu are taria sa-l numeasca "iubirea mea pentm acest barbat" mai pot primi cu bratele deschise. Simt pentru el 0 tandre-9i care nu prime!;)te alt raspuns dedt un dublu sentiment de te plina de minie nestinsa."vinovatie din partea sotului: acela de a-i fi indatorat !;)i cela ade a 0 fi parasit. eel mai dificil este sa ne punem de acordasupra a ce in- La capatul opus, am conatatat ca exista un numar mare de seamna 0 relatie apropiata, 0 descriere comuna a acestei tertepersoane care acorda putina iinportanta relatiei. Mai exact, in entitati nascute din doua persoane, alimentate de catre ele, ceanumite cupluri, simplul fapt de a fi materializat angajamen- pare sa aiba 0 viata 9i 0 putere proprie, dar care nu poate fitul printr-o casatorie sau printr-o coabitare li se pare suficient separata de cei care 1i dau na9tere.partenerilor pentru a mentine relatia. In aceste cazuri, relatia Dimpotriva, alte relatii par sa preia aproape total contro-se degradeaza, se banalizeaza, pentru ca nu este intretinuta, lul, sa devina autonome, independente de cei implicati. In-hranita. Daca privim 1njurul nostru, yom constata cu u!;)urin- treaga lor activitate se reduce la "a intretine" relatia ca pe unta ca din anumite relatii intre soti sau intre parinti !;)i opii nu c foc sacru.a ramas dedt forma exterioara, cochilia sau aparenta institu- Oare ce anume ma face sa ma implic, sa ma atagez, sa mationala, miezul relatiei fiind gol. pierd uneori, sa ma arunc nebune9te sau sa ma retrag dintr-o Prin terapie sau prin formare am fost 1nvatati sa conside- relatie care, cu putin timp 1n urma, mi se parea vitala, esen-ram relatia ca pe 0 terta entitate, cu propriile sale nevoi, exi- tiala?gente, transformari. Daca relatia este importanta pentm Tot cautind termenii comuni tuturor relatiilor, am desco-mine, trebuie sa 0 ocrotesc, sa 0 respect, sa fac ceva pentru ea perit 0 combinatie complexa a patru instante care par simple(!;)i u doar pentru mine sau pentru celalalt). n 9i care cons tau 1n: A9adar, fiecare dintre noi, in cazul1n care sintem implicati • a darui;1ntr-o relatie, trebuie sa ne intrebam ce putem face pentm ane asuma sarcina de a intretine relatia. • a primi; • a cere; In aceasta privinta, 9tim cu totii ca orice organism viu pro- • a refuza.duce de!;)euri, ca 1n urma lui ramin reziduuri. Daca 0 relatieeste vie, !;)iocmai pentru ca este vie, va produce de!;)euri,ceea t Din interactiunile multiple ale acestor elemente, se for-ce noi numim poluarea relafiei. Daca nu luam in considerare meaza un sistem relational mai mult sau mai putin stabil in-aceasta poluare (9i mijloacele de a 0 indeparta), ea va bloca tre doua fiinte, in interiorul familiei sau in relatiile sociale. In-relatia, care, asemenea unei tevi infundata cu sedimente, nu tr-adevar, regasim aceste patru elemente in orice relatie, demai lasa sa treaca nimic, indiferent de intentiile !;)i unavoin- b la celemaiintimelacelemaidurabile.dela cele mai prozai-ta celor implicati. ce (profesionale sau sociale) la cele mai trecatoare. Pentru a De aceea vedem persoane implicate, profund ata!;)ateuna stabili 1n ce pozitie ma aflu intr-o relatie sau alta, incep prinde cealalta, ce s1nt incapabile sa ramina 1mpreuna !;)isa con- a-mi aHa punctele forte 9i pe cele slabe 1n fiecare dintre celevietuiasca pentru ca nu mai au nimic de "pus in comun"; te- patm instante ale unei relatii.
  22. 22. 40 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 41 A darui La rmdul sau, sotul spune: "Mamei mele ii placea sa ;;tie tot, imi punea tot timpulmtrebari, aveam permanent im- presia di trebuie sa-i dau socoteala. Acum nu imi plac in- trebarile, mi se par indiscrete :;;ima deranjeaza, a:;;aca nu Cred ca a darui iubire se refera in primul rind la calitatea ii pun niciodata intrebari sotiei mele, pentru a nu-i da im- atenfiei acordate ccluilaU !,i sie!,i. presia ca vreau sa-i controlez viata. Mi-a:;;dori ca :;;iea sa faca la fel." Fiecare a Hicut in a:;;afelmcit sa regaseasca alaturi de par-cum a darui. Nu capilla ~~ns decit m prezenta in1;elatoare pre- Putine cuvinte sint).a fel de echivoce, de obiectului: dau tener atmosfera din copilarie, fiecare se plinge din acest mo-ce? Pentrn ca la fel de bine"pot da lovituri de picioare, dar :;;i tiv :;;ifiecare, de buna-credinta fiind, ii ofera celuilalt ce :;;tiecaatentie, griji, ordine sau ascuItare ... Ii pot da (sau ineerea sa i1;i ore:;;te... el insu1;i. dtransfer) celuilalt negativismul meu, nelini:;;tile, temerile, tot Sa ne oprim un pic asupra ideii de buna-credinta. Obser-ce simt ca "nu merge" :;;ide care ineere uneori sa ma des- . yam frecvent barbati :;;ifemei care, mtr-o relatie amoroasa, secare ... asupra celuilalt. Ne gindim, de exemplu, la anumite asalteaza cu darnri vatamatoare, Hecare fiind bine intentio-telefoane care nu au alt rol decit de a ne transforma in tap is- nat, lipsit de vreo rautate sau de intentii agresive. Acela:;;ilu-pa:;;itor,m pubela personali3. crn se observa in relatiile dintre copii :;;iparinti sau dintre frati. Bunele intentii nu au alta vina decit ca smt surde :;;ioar- Daca sint lucid ~;ivigilent, voi elimina cu buna $tiinta din be, ant din cauza celui care nu aseulta, cit si din cauza celui darurile l/lele ceca ce induce 0 cerere sau un refuz. care nu se exprima suficient de claro "I-am spus de 0 mie de ori surorii mele ca nu-mi plac pra- jiturile moi, cum sint fursecurile cu rom - :;;ice credeti ca A darui ceea ce vrei sa prime:;;ti imi aduce de fiecare data? Fursecuri cu rom ... Spunm- Ii fac celuilalt ceea ce a:;;vrea sa-mi faca el mie. Plec de la du-mi ca a avut grija sa Ie guste inainte, m noua patiseriepremisa cii ;;i el are acelea;;i dorinte, acelea:;;inevoi, aeelea:;;i pe care a descoperit-o."gusturi ca :;;imine. In orice relatie, capcana cea mai evidenta Un barbat ne vorbea despre sentimentul sau de vina, ne-este tocmai aceea de a incerca sa negi diferentele. marturisit partenerei sale, pentrn ca de la un timp se sim- "Mama mea parea mereu indiferenta, straina, nu se intere- tea mai putin atras de ea. $i intr-o sear a, :;;i-ammgiiat in- tim iubita: "Doream sa-i ofer pHicere." Aceasta I-a respins sa niciodata de ceea ce faceam sau prin ce treceam. In pre- zent, imi face mare placere sa fiu mtrebata, sa mi se arate 1Jia izbucnit m hohote de plms infundat. De-abia a doua interes, cu atit mai mult cu cit mtimpin dificultati in a ma zi avea sa-i spuna: "Tu chiar nu intelegi nimic, crezi ca de satisfaetie sexuala am eu nevoie! Eu imi doream sa iti vor- expdma liber. Imi place sa fiu mtimpinata cu un: «Ce-ai besc, sa imi vorbe:;;ti, e prea multa tacere intre noi ea sa mai facut azi?» sau «Cum ti-ai petrecut dupa-amiaza?» mai simt vreo dorinta." $tiind cit de bine te poti simti fiind intimpinat astfel, cind sotul meu se intoarce acasa, ii pun mtrebari, ii cer sa-mi Darurile-cereri povesteasca ce a mai facut. Dar el nu imi pune niciodata intrebari, mi se p~re la fel de indiferent fata de mine ca ;;i Multe daruri smt, de fapt, cered. Parintii care "se ocupa" nlama mea." de copii Ie adres~aza de fapt un numar incredibil de cered.
  23. 23. 42 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Relatiile 43 "Pune-ti fesul, nu-ti roade unghiile, termina-ti temele ma- pe care mamele lor Ie-au dat-o sau Ie-au impus-o. Tot astfel inte sa te joci, da-mi un pupic, asculta-ma cind iti vorbesc, poate fi intoarsa placerea primita, impunmdu-i celuilalt sa lasa-l :;dpe fratiorul tau sa se joace cu jucariile tale etc." $i simta plikere. ce Ie daruiesc de fapt? A darui poate fi 0 forma de a-I indatora pe celalalt, de a-I lega de sine, de a-I mentine intr-o stare de dependenta. Prin aceasta afirmatie riscam sa ;;ocam sau sa suparammulti parinti. Copiii din ziua de azi nu primesc prea mult, "Cmd fiica mea a dorit sa devina independenta, am aju-pentru ca sint asaltati cu numeroase cereri. Semnele de aten- tat-o cit am putut, ne poveste9te un tata. I-am cumparattie i?i interventiile direde Ie parintilor smt adesea cered. mobila, i-am gas it un apartament, i-am oferit 0 ma;;ina."Asupra lor se plaseaza mult ai?teptari carora nu Ie pot face "Cind m-a parasit pentru a trai cu altcineva, mi-a lasat tot:fata. In infinitul cerc vicios "a;;t tare-cerere-frustrare" se cre- casa, mobila, carti, discuri. Abia dupa multi ani am inteleseaza astfel numeroase neintelegleri. Parintii smt convini?i ca cit de tare ma tinusera legata de el toate acestea. Nu erami;;i ofera timpul, atentia, grija, iarcopilul primei?te toate aces- . la mine acasa, eram la el. Intr-o zi, am vindut totul 9i abiatea ca pe 0 noua ... cerere. I atunci am simtit cu adevarat ca m-am despartit de el, de $i in cuplu, muIte femei marturisesc ca inteleg mingiierile umbra lui, de prezenta lui."sau tandretea partenerului ca pe nii?te cereri sexuale. Unele Dintre toate, darul restrictiv este cel care mdatoreaza celchiar adauga: "Nu am timp sa-i dau ... i?i-aprimit deja portia." mai tare. Cererea de aprobare sau de confirmare a propriei valori seregasei?te m fiecare dintre darurile pe care Ie facem. Vreau sa "Cit m-am sacrificat pentru copiii meWsimt ca sint 0 mama buna, un sot bun, 0 nai?agrijulie, un prie- "La cite am renuntat pentru a ma casatori cu tine!"ten generos, iar pentru a gasi 0 confirmare a acestei imaginipe care 0 am despre mine fac cadouri, ii dau copilului sa ma- "Mi-am vindut vasul 9i ti-am cumparat aceasta casa penince, dau bani imprumut, ma gindesc la ceilalti, mcerc, de care ti-o doreai atit de tare, iar acum vrei sa ne mutam infapt, sa ma pun in valoare prin darul pe care-l fac, dind ceea alta regiune pentru a fi mai aproape de mama ta care estece am sau ce sint. Uneori, copiii ajung sa fure pentru simpla singura ... "placere de a darui. .. i?ide a fi apreciati. Darurile-ofranda E ca $i cum ceea ce ne dii celiilaIt e mai putin important de- Cine nu a spus sau nu a auzit m recreatiile de la ;;coala zi- dt ceea ce nu ne dii. Punem mai mult pre! pe ce ne lipse$te cala: dedt pe ce primim. "Ursulet de catifea, ce se da nu se mai ia." "I-am facut cadou un disc cu Mozart i?idupa doua sapta- mini am mtrebat-o daca a ascultat discul meu ... Discul Darurile-obligatie meu!" Urasc sa ma simt dator, a9a ca voi intoarce ce mi s-a oferit: Cind dau ceva cu tot sufletul, uit cu desaviri?ire de darnlo invitatie, un cadou ("El s-a gindit la ziua mea de nai?tere, i?ieu trebuie sa ma gindesc la a lui"), un compliment. facut. Nu ilcontabilizez m nici un fel de registru secret. Un A mtoatce darul este 0 fateta a dificulta-tii de a primi. Poa- dar exista doar m clipa in care este oferit, nu a;;tept nimic, nute fi 0 forma de a refuza. De aceea copiii dau mapoi mincarea fac calcule, este spontan, ceea ce mseamna ca vine dinauntrul

×