Mintea daniel j. siegel

1. MINTEA
O cdl5torie spre centrulfiinlei umane
DANIEL I, SIEGEL
Traducere din limba englezi de
IUSTINA COJOCARU
ffi-ffi**
20lB

2. Cuprins
Mullumiri
Capitolul I
Bunvenit! .......13
Capitolul2
Ceestemintea? ........40
Capitolul3
Cum funcfioneazi mintea, in confort gi disconfort? . . . . .. . . . . . . .7g
Capitolul4
Este realitatea subiectivi a mintii realil?. . . . . 119
Capitolul5
Cine suntem?. .. . . ....L45
Capitolul6
Unde se afli mintea? . . . 168
Capitolul T
Laceebunimintea?..... ....212
Capitolul S
CAndacfioneazimintea?..... ......238
Capitolul9
Un continuum ce conecteazi congtiinfa, cognilia gi comunitatea? . . . . . .285
Capitolul l0
Umanitatea- putemfi giunagialta? .......329
Referinlebibliografice .......,361

3. Mintea
nali,ln calitate de director al Mind-
ln toate aspectele mindful - Caroline
r inspirafie, sprijin qi invi{are. Viafa
ri ea Le mulfumesc tuturor, pentru
rntrul fiin1ei umane.
Capitolull
Bun venit!
Salut!
Un simplu mesaj pe care eu vi-l transmit.
Dar cine este cel care infelege ci v-am intimpinat cu un ,,salut"?
$i cum infelege{i acest lucru?
$i ce inseamnl, de fapt, si in,telegi?
in aceasti carte, vom explora nafura intrebirilor ,cine', ocum', ,ce*,
,,de ce", ,,unde" gi ,,cind" ale minfii umane, ale minfii voastre, ale sinelui
vostru - experienfa voastri prin care in{elegefi ci vi intimpin cu un salut.
Sunt persoane care folosesc cuvdnful ,,minte* ln sensul de cognifie gi logici,
de gindire gi ra{ionament, punAnd mintea in contrapondere cu inima sau
mintea in opozilie cu o emo{ie. Nu aceasta este setnnifica{ia largi a tefme-
nului pe care eu il folosesc aici sau ln alte scrieri ale mele. Pfin ,,minte" eu
infeleg tot ceea ce are legituri cu experienfa noastri subiectivi prin care ne
simfim lnsuflefili, tncepind de la emofii 9i pdni la ginduri; de la opiniile
rafionale,la imersirile senzoriale interioare (simfite lnaintea exprimerii prin
cuvinte sau ascunse ln spatele lor) Ei apoi pini la conexiunile pe care le sta-
bilim cu a$i oameni gi cu planeta noastre. Iar mintea se referi, de asemenea,
la conqtiinfa noastri - experienfa pe care o avem de a fi conStienfi de acest
sentiment al existen{ei pe carell resim{im, experienfa de a cunoaqte prin con-
qtientizare.
Mintea este esenta naturii noastre fundamentale, cel mai profund senti-
rnent al nostru de a fi ln viafi, aici, chiar.acum, ln acest moment.
$i totugi, dincolo de congtiin{i gi de cunoagterea sa prin congtientizarea
sentimentului nostru subiectiv de a fi vii, mintea poate, de asemenea" si includi
un proces mai vast, care ne conecteazi unul cu celilalt gi cu lumea noastri.
Acest proces important este o fafeti a minfii ce poate fi greu de evaluat; dar,
cu toate acestea, e un aspect esen{ial alvie{ilor noastre, pe care ilvom explora
ln profunzime in cilitoria care ne agteapti in continuare

4. t4 Mintea
Degi e posibil si nu putem cuantifica in cifre aceste fafete ale minlii noastre
situate in centrul experienlei de a fi aici, in viafl, acest fenomen existenlial
subiectiv resimfit in interiorul fiinlei noastre, precum qi modurile in care putem
simfi conexiunile noastre unul cu celdlalt gi cu lumea din jur reprezinti feno-
mene subiective reale. Aceste falete non-cuantificabile ale realitigii viefii au
mai multe nume. Unii le reunesc sub conceptul de esenll umani. Alfii ii spun
centrul fiinfei, suflet, spirit sau adevirata naturd umani.
Eu ii spun, pur gi simplu, ,,minte".
Este ,,mintea" doar un sinonim pentru cuvAntul ,,subiectivitate" - adicd.
pentru percepfia emofiilor gi gdndurilor, amintirilor gi visurilor noastre, pentru
conqtientizarea interioari gi interconectarea noastri? Daci, in acelagi timp,
mintea se referi gi la modul nostru de a fi congtienli de acest sentiment intern
al existen{ei triite clipi de clipi, atunci mintea ar putea si cuprindi in plus
experien{a numiti conqtiinfd, modul nostru de a fi congtienfi, de a inlelege ce
sunt aceste aspecte ale vielii noastre subiective, pe misuri ce ele se manifesti.
Prin urmare, definiti pe scurt, ,,mintea" este un termen care include con-
gtiinla gi modul in care suntem congtienfi de experienla noastri perceputi,
de existenfa noastri subiectivi.
Dar mai este ceva ce se petrece dincolo de congtientizarc, intitulat de
obicei tot ,,minte". E vorba de procesele noastre mentale non-congtiente -
gdnduri, amintiri, emofii, credinfe, speranfe, visuri, doruri, atitudini gi intenfii.
Uneori, suntem congtienfi de toate acestea, iar alteori, nu. Chiar daci nu
suntem congtien{i (probabil, asta se intAmpld de cele mai multe ori), aceste
activitili mentale care au loc frri a fi constienfi de ele sunt reale qi ne influen-
feazi comportamentele. Ele pot fi in{elese ca fiind o parte a gdndirii gi rafio-
namentului nostru, asemenea unui proces care permite ,,informatiilor" si
circule qi si se transforme. Iar fbri congtiinfi, poate ci aceste fluxuri de infor-
ma{ii nu ar ttezi emofii subiective, avind in vedere ci ele nu sunt un aspect al
experienfei congtiente. Agadar, putem observa ci., dincolo de congtiinli gi de
congtientizarea experienfei subiective, termenul ,,minte" se referi, de ase-
menea, la procesul esenlial al analizirii informafiilor, care nu depinde de
constientizare.
Dar ce inseamni, in realitate, mintea ca procesor de informalii? Ce este
informa{ia? Daci informa}ia determind modul in care luim decizii qi inifiem
un comportament, cum ne ajuti mintea, congtienti sau nu, si facem alegeri
deliberate in legituri acliunile noastre? Avem liber arbitru? Dac6 termenul
,,minte" include aspecte ce se referi la subiectivitate, constiintd gi procesarea
informafiilor, inclusiv rezolvarea problemelor gi controlul comportamental,
atunci ce anume compune esenta ,,minfii"? Ce este acest continut numit
Bun venit!
,,minte", care e o parte aspectru
qi sfirgind cu controlul?
Odatd cu aceste descrieri c
experienfa subiectivi, proc€sir
(in moduri cu care, poate, sunte
gAndirea gi emofiile, rationamer
gi comportamentul) - ce anum
activiti{i mentale binecunoscu
lucruri, de la senzalii qi sentim
sunt toate acestea incluse sub ut
c5: este mintea?
,,Mintea" este un termen, iar
ca substantiv sau verb. in calita
obiect, ceva stabil sau ceva ce
voastre, ceva ce definefi. Aveli c
tuit acest confinut al minfii cr
mintea este un proces dinamic,
activitate, manifestindu- se prin
calitate de verb este intr-adevi
dinamic", aceasti activitate a vi
aceasti minte, fi.e ea verb, fie sul
Uneori, aazim despre o desc
mafii" (Gazzaniga, 2004). Acez
care noi dispunem de reprezent
formdm, ne amintim intAmpli
amintirilor gi trecem de la perct
portamentul. Fiecare dintre ace
aspect al procesirii informaliilo
duri - in calitate de om de gtiir
mintea de mai bine de 35 de ar
aceste descrieri ale minfii, degi o
esenta minfii, dincolo de inqiruirr
registru larg de cdmpuri de str
clinici gi educalie pini la cercel
ln calitate de specialist in s,
m-am intrebat cum ne-ar pute
a unei definilii de lucru pentrr
,,de lucru" inseamni ci am pute
pentru a corespunde datelor gi e

5. Mintea
ts-m -ate 31g mrr]uf noastfe
Ft. r-E- rffumEn cxrsren[rar
tF
F,lrc&niur reprezmta rbno-
ffiirfo ak re-airritir vlegu au
ryd de ese4e umani. Allii ii spun
r nafuri umani.
ru cuvdntul ,,subiectivitate" - adicd
mintirilor qi visurilor noastre, pentru
area noastri.? Daci, in acelagi timp,
icongtien{i de acest sentiment intern
mintea ar putea si cuprindi in plus
fru de a fi congtienli, de a inlelege ce
:ctive, pe misuri ce ele se manifesti.
'este un termen care include con-
rfi de experienfa noastri perceputi,
colo de congtientizare, intitulat de
rnoastre mentale non-congtiente -
{e visuri, doruri, atitudini gi intenfii.
stea, iar alteori, nu. Chiar daci nu
mpli de cele mai multe ori), aceste
trienli de ele sunt reale qi ne influen-
e ca fiind o parte a gdndirii gi rafio-
;es care permite ,,informatiilor" si
n!i, poate cd aceste fluxuri de infor-
in vedere ci ele nu sunt un aspect al
serva ci, dincolo de congtiinli gi de
:rmenul ,,minte" se referi, de ase-
informafiilor, care nu depinde de
ca procesor de informafii? Ce este
rodul in care luim deciziigi iniliem
conqtienti sau nu, si facem alegeri
tvem liber arbitru? Daci termenul
riectivitate, congtiinfd qi procesarea
relor gi controlul comportamental,
[i'? Ce este acest confinut numit
Bun venit!
,,minte", care e o parte a spectrului de procese mentale - incepdnd cu simfirea
gi sfrrqind cu controlul?
odati cu aceste descrieri comune ale min{ii - care includ congtiinfa,
experienfa subiectivi, procesarea informafiilor qi cum se manifesti acestea
(in moduri cu care, poate, sunteli familiarizafi, inclusivmemoria gi percepfia,
gandirea gi emofiile, ralionamentul gi credinfele, procesul de luare a deciziilor
qi comportamentul) - ce anume putem spune ci leagi laolalti toate aceste
activitifi mentale binecunoscute? Daci mintea este sursa tuturor acestor
lucruri, de la senzafii gi sentimente pani la ganduri gi acfiuni, atunci de ce
sunt toate acestea incluse sub umbrela termenului ,,minte"? ce putem spune
ci este mintea?
,,Mintea" este un termen, iar mintea ca entitate sau proces poate fi inleleasi
ca substantiv sau verb. in calitate de substantiv, mintea are sensul de a fi un
obiect, ceva stabil sau ceva ce ar trebui si fili capabili si {inefi in mdinile
voastre, ceva ce define{i. Avefi o minte gi ea vi aparfine. Dar din ce este alci-
tuit acest confinut al min{ii cu valoare de substantiv? ln calitate de verb,
mintea este un proces dinamic, continuu emergent. Mintea este in continui
activitate, manifestindu-se printr-o neincetati schimbare. Iar dacd mintea in
calitate de verb este intr-adevir un proces, atunci ce este acest ,,confinut
dinamic", aceasti activitate a viefii noastre mentale? La ce se referi, de fapt,
aceasti minte, fie ea verb, fie substantiv?
Uneori, aszim despre o descriere a minfii ca fiind un ,,procesor de infor-
mafii" (Gazzaniga, 2004). AceastiL accep{iune indici, in general, modul in
care noi dispunem de reprezentiri ale unor idei sau lucruri, iar apoi le trans-
formim, ne amintim intimpldri prin decodificarea, stocarea gi selectarea
amintirilor qi trecem de la perceplie la rafionament pentru a interpreta com-
portamentul. Fiecare dintre aceste forme de activitate a minlii reprezinti un
aspect al procesirii informaliilor prin intermediul minfii. ce m-a pus pe gtn-
duri - in calitate de om de gtiin!6, cadru didactic qi medic care lucreazi. cu
mintea de mai bine de 35 de ani deja - este felul comun in care se prezinti
aceste descrieri ale minfii, degi o defini{ie exactl a min}ii (o viziune clari despre
esenfa min{ii, dincolo de ingiruirea unei liste de funclii ale sale) lipsegte dintr-un
registru larg de cdmpuri de studiu care opereazi cu mintea, de la practica
clinici gi educafie pdni la cercetarea gtiinfificl gi filosofie.
ln calitate de specialist in sinitate mintali (psihiatru gi psihoterapeut),
m-am intrebat cum ne-ar putea limita eficien{a de clinicieni aceasti lipsi
a unei definifii de lucru pentru ce-ar putea fi mintea, de fapt. o definifie
',de
lucru" inseamni cd am putea si operim cu ea qi si o schimbim dupi caz,
pentru a corespunde datelor qi experienfei noastre personale. o ,,definitie.. ar
15

6. 16 Mintea
insemna ci am putea si formulim in mod clar ce inseamni esenta minfii.
Destul de des auzim cuvantul ,,minte'i cu toate ci rar observim c6 ii lipseqte
o definifie formulati ln mod limpede. in lipsa unei definifii de luou a minfii
in domeniile profesionale gtiinfific, educalional qi clinic, dar gi in lipsa uneia
in existenfele noastre personale gi de familie, pare c6 lipsegte ceva (cel pulin
in propria mea minte) din modul nostru de inlelegere gi din conversafiile
noastre despre minte.
Avand la dispozilie doar descrieri qi neexistdnd nicio incercare de a ela-
bora cel pulin o definifie de lucru pentru ceea ce este mintea, am putea micar
si definim ce este o minte slnitoasi?
Daci vom rimane la nivelul descrierii - la afirmalia ci mintea este for-
mati din gdnduri, sentimente gi amintiri, din congtiin{i qi experienfr subiec-
tivi - vi propun si vedem unde ne duce acest demers. De exemplu, dac6
reflectafi pentru o clipi la gandurile voastre, atunci din ce este compusi
gindirea voastri? Ce este un gdnd? Afi putea spune: ,,Ei bine, Dan, gtiu ci
gindesc, cdnd simt ci imi vin in minte cuvinte". $i atunci, v-ag intreba: Ce
inseamni cand spui ,qtiu' qi ,,simt cuvinte"? Daci acestea sunt procese (adici
un aspect dinamic, activ, al procesirii informafiilor), atunci ce inseamni
,,procesat"? Afi putea rispunde: ,,Ei bine, gtim ci este vorba, de fapt, despre
activitatea creierului". $i s-ar putea si fi1i surpringi si constatali ci nimeni nu
gtie (presupunind ci aceasti perspectivi asupra creierului este, intr-adevir,
corecti) cum ia naqtere experienfa subiectivi a propriului vostru mod de gan-
dire, din neuronii localizali in refeaua din capul vostru. unele procese atAt de
familiare gi esenfiale, precum gdndul sau gandirea, rimdn deocamdati prea
pu{in inlelese de noi - de fapt, de minfile noastre.
cand ne gandim la minte ca la un proces cu funcfia de verb, emergent, in
desftgurare (non-existent sau, cel pufin, nu doar existent, adici nu ca un lucru
cu valoare de substantiv, de entitate statici, imobil[), atunci, probabil, ne apro-
piem mai mult de infelegerea semnificafiei gandurilor gi, de fapt, de ceea ce ar
putea si semnifice mintea. Este ceea ce inlelegem cand descriem mintea ca
fiind un procesor de informa{ii, un proces cu funclia de verb. Dar, in orice
caz,fie ci luim mintea-ca-substantiv, care se referi la procesor, fie mintea-ca-
verb, care face referire laprocesare, noi tot nu suntem clarifica{i cu privire la
ce implici aceasti transformare a informa{iilor. Daci am putea da o definilie
a min{ii dincolo de aceste aspecte descriptive importante gi exacte folosite in
general, probabil ci ne-am afla lntr-o pozifie mai buni pentru a limuri nu
doar ceea ce este mintea, ci gi ce ar putea s6 insemne, din punct de vedere
mental, starea de bine.
Bun venit!
Acestea au fost intrebirile cal
decenii. M-am gnndit intens la e
mea, mi-au influenlat procesare
desene gi mi-au modelat felul ,
familia, profesorii, studenfii, colel
cit de obsedat am fost de aceste ir
sinitate mintali. Iar acum, Etili g
infelegeli gi voi ci incercarea de a
proces captivant in sine, ci, in acel
perspective utile, care ne pot ofer
o minte mai puternici, mai rezili
Aceasti carte iqi propune si
defini mintea, dincolo de descrit
vom face acest lucru, ne vom gisr
legebaza qtiinlifici a modului in
toase intr-un mod cdt mai eficien
Mintea este cr
Acest interes manifestat fali d,
lele umane din vremuri imemorii
date despre gdndurile noastre. Da
aflafi care ar putea fi semnificafia
de ani, filosofii qi liderii religiogi,
cu tot felul de descrieri ale viefii
curioasi sd se cunoasci pe sine.
ne-am numit propria noastri spr
gtiu ci gtiu.
Dar ce gtim? $i cum gtim acesl
tale subiective prin reflecfie gi p
qtiinfifice pentru a explora natura I
despre minte folosindu-ne min{ilt
in ultimele cAteva secole gi aju
ric al naturii realitigii (activitatei
gi-a propus ln mod sistematic si
Barrett gi Smith, 2010; Erneling $i
continuare, nici micar diversele
natura min{ii nu au stabilit o defir
mai multe descrieri ale activitdfilor
cep!ia), dar niciun fel de definiti

7. Mintea
nod clar ce inseamni esen{a minfii.
u toate ci rar observim ci ii lipsegte
iipsa unei definifii de lucru a minlii
alional gi clinic, dar qi in lipsa uneia
nilie, pare ci lipsegte ceva (cel pulin
ru de inqelegere gi din conversa{iile
neexistind nicio incercare de a ela-
ceea ce este mintea, am putea micar
ii - la afirmalia c[ mintea este for-
, din conqtiinfi gi experienli subiec-
ce acest demers. De exemplu, daci
f,astre, atunci din ce este compusi
putea spune: ,,Ei bine, Dan, gtiu ci
cuvinte". $i atunci, v-aq intreba: Ce
e"? Daci acestea sunt procese (adici
informaliilor), atunci ce inseamni
:, stim ci este vorba, de fapt, despre
surpringi si constatali ci nimeni nu
i asupra creierului este, intr-adevir,
tivi a propriului vostru mod de gdn-
r capul vostru. Unele procese atdt de
r gAndirea, rimdn deocamdati prea
: noastre.
|ces cu funclia de verb, emergent, in
u doar existent, adici nu ca un lucru
l, imobile), atunci, probabil, ne apro-
:i gAndurilor gi, de fapt, de ceea ce ar
in(elegem cind descriem mintea ca
:es cu func{ia de verb. Dar, in orice
: se referi la procesor, fie mintea-ca-
ct nu suntem clarificali cu privire la
afiilor. Daci am putea da o definifie
rtive importante gi exacte folosite in
rzilie mai buni pentru a ldmuri nu
:a si insemne, din punct de vedere
Bun venit!
Acestea au fost intrebirile care mi-au preocupat mintea in ultimele patru
decenii. M-am gdndit intens la ele, au ocupat un loc important in congtiinfa
mea, mi-au influen{at procesarea non-congtienti a informafiilor in vise qi
desene gi mi-au modelat felul in care eu relalionez cu ceilalli. prietenii,
familia, profesorii, studenfi, colegii gi pacienfii, tofi gtiu din proprie experienfi
cAt de obsedat am fost de aceste intrebdri fundamentale care privesc mintea gi
sinitate mintal6. Iar acum, gti(i gi voi. Dat la fel ca ei, probabil, vefi ajunge si
inlelegeli gi voi cd incercarea de a rdspunde la aceste intrebiri nu este doar un
proces captivant in sine, ci, in acelagi timp, el se finalizeazi cu dobdndirea unor
perspective utile, care ne pot oferi noi moduri de a trii bine gi de a ne forma
o minte mai puternici, mai rezilienti.
Aceastd carte iqi propune si fie o cilitorie in care am pornit pentru a
defini mintea, dincolo de descrierile comune care i se atribuie. $i, odati ce
vom face acest lucru, ne vom gisi intr-o pozilie mai autorizati pentru a infe-
legebaza gtiinfifici a modului in care am putea si ne dezvoltim minli sini-
toase intr-un mod cit mai eficient.
Mintea este curioasd sd se cunoasci
Acest interes manifestat fafi de gisirea unei definifii a minfii a insofit fiin-
lele umane din vremuri imemoriale, de cind istoria a inceput sd consemneze
date despre gindurile noastre. Daci gi voi, la randul vostru, suntefi curioqi si
aflafi care ar putea fi semnificalia minlii, ei bine, nu sunte{i singurii. De mii
de ani, filosofii gi liderii religiogi, poefii gi povestitorii qi-au chinuit minfile
cu tot felul de descrieri ale viefii noastre mentale. Mintea pare si fie foarte
curioasi si se cunoasci pe sine. Probabil, acesta este motivul pentru care
ne-am numit propria noastri specie homo sapiens sapiensi cei care qtiu - gi
gtiu ci qtiu.
Dar ce gtim? $i cum gtim acest lucru? Putem explora vie{ile noastre men-
tale subiective prin refleclie gi practici meditative gi putem demara studii
qtiinlifice pentru a explora natura min{ii umane. Dar ce putem gti, intr-adevir,
despre minte folosindu-ne minfile?
in ultimele citeva secole gi ajungand pini in zilele noastre, studiul empi-
ric al naturii realitefi (activitatea noastri mentali umani, numiti gtiinln)
gi-a propus in mod sistematic si studieze caracteristicile minlii (Mesquita,
Barrett qi smith, 2010; Erneling qi |ohnson, 2005). Dar, aqa cum vom vedea in
continuare, nici micar diversele discipline qtiinlifice interesate si studieze
natura minfii nu au stabilit o definilie comuni pentru ce este mintea. Existi
mai multe descrieri ale activitililor mentale (inclusivemofia, memoria qi per-
cep!ia), dar niciun fel de definifii. ciudat, v-afi putea g6ndi, dar adevirat.
17

8. 18 Mintea
Ba chiar v-a{i putea intreba de ce este folosit termenul ,,minte", daci el nu este
definit. in calitatea sa de ,,substitut pentru o necunoscuti" important din
punct de vedere academic, cuvdntul ,,minte" reprezinti un termen de referin[d
care este lipsit de o definifie. Iar unii specialigti afirmi ci mintea nici nu ar
trebui defrnitl, aqa cum mi-au spus cd{iva colegi din domeniul filosofiei gi al
psihologiei, deoarece ,,asta ar limita inlelegerea noastr6", odatd ce vom folosi
cuvinte pentru a creiona o definifie. As,adar, in mod neagteptat, in mediile
academice, mintea e studiati gi se discuti despre ea cAt mai detaliat cu putinli,
dar fbr[ si existe preocuparea de a-i gisi o definilie.
in domeniile practice, care se focalizeazd pe dezvoltarea minfii, precum
educafia gi sdnitatea mintali, mintea este foarte rar definiti. in cadrul atelie-
relor la care am participat in ultimii 15 ani, am intrebat in mod repetat spe-
cialigtii in sinitate mintali sau cadrele didactice daci le-a fost vreodati pusi
la dispozilie o definilie a minfii. Rezultatele sunt cdt se poate de uimitoare gi,
in mod surprinzitor, convergente. Dintr-un numir de peste 100 000 de psiho-
terapeuli dintre tofi specialiqtii de pe intregul mapamond, doar 2o/o pAni la
5o/o arbeneficiat vreodatdL micar de o prelegere care si se concentreze asupra
gisirii unei definilii a minfii. Nu numai ci peste 957o dintre specialigtii in
sdnitate mintali nu dispun de o definilie a mentalului, dar acegtia sunt vidu-
vi!i, in acelagi timp, de o definilie a sdndtdfii. Un la fel de mic egantion de
peste 19 000 de cadre didactice cirora le-am adresat aceasti intrebare, de la
educatori din gridinife pini la profesori la ultima clasi de liceu, nu dispun de
o definilie a minlii.
Agadar, de ce sd ne propunem si definim ceva ce pare a fi eluziv ln atit de
multe domenii? De ce si lncerc[m si exprimdm in cuvinte ceva ce poate si fie
mai presus de cuvinte, mai presus de o definifie? De ce si nu rimdnem la un
substitut pentru necunoscut, imbriligdnd misterul? De ce si ne limitlm inte-
legerea, recurgAnd la cuvinte?
Iati care este ipoteza pe care v-o sugerez in legituri cu motil.ul pentru
care ar putea fi important sd incercim si formulim o definifie a minfii.
Dacd am putea gisi un ri:spuns specific la intrebarea ,,Care este esenfa
min!ii?", astfel incAt si punem la dispozilie o definilie a minfii menitd si ne
conducl dincolo de descrierile trisiturilor gi funcliilor sale, precum con-
qtiinfa, gdndirea gi emoliile, atunci am fi capabili si sprijinim intr-un mod
mai productiv dezvoltarea unei minli sinltoase in vie{ile noastre personale
gi, in egali misuri, am putea cultiva sinitatea mintall in familii, gcoli, la
slujbn gi in societate, in accepliunea mai largi. Daci am putea gisi o definilie
de lucru folositoare a minfii, atunci am fi in misuri si evidenliem aspectele
esenliale ale unei minli sinitoase. Iar dac| am face acest lucru, poate ci am
Bun venit!
reugi si suslinem modul in car,
personali, ci qi in a celorlalli - ia
vom impdrtigi avantajele unei m
Alte animale au gi ele minte
ciind de percepfie gi memorie.
transformi planeta intr-o asemer
limbajul uman pentru a numi ol
,,Epoca Omului" (Ackerman, 20
epoci planetari ne-ar putea ajut
tivi gi cooperanti de a trii laolal
vii, pe aceasti planeti vulnerabi
$i astfel, incepind de la nivel
ar putea fi o intreprindere impor
Mintea este sursa capacitifii r
propunem si schimbim cursul t
trebui si transformim mintea ur
cu deficienfe in modul de funcl
sau genetic, a in{elege ce este min
mod mai eficient creierul - de v
actual[ faptul cd mintea poate m
adevir dovedit: minteavoastrd p<
poate influenla fiziologia noastr
context. Cum poate mintea sd fa
explorim in aceasti carte.
A descoperi o definifie exacti
exercifiu academic. Definirea mj
noi si genereze rnai multd siniti
colectivi, astfel incdt si putem, d
lumea noastr6.. Pentru a aborda ar
pune sd rispundi la o intrebare si
O perspectivd comund:
O perspectivd des intdlniti, fo
temporani, provenind dintr-un s1
biologia, psihologia gi medicina
rezultatul activitilii neuronilor <
vent nu este de fapt una noui, av6
chiar mii de ani. O asemenea pel

9. Mintea
losit termenul ,,minte", daciL el nu este
entru o necunoscutl" important din
inte' reprezinti un termen de referinfi
pecialigti afirmi ci mintea nici nu ar
iva colegi din domeniul filosofiei gi al
=legerea
noastri", odati ce vom folosi
iladar, in mod neaqteptat, in mediile
ti despre ea cdt mai detaliat cu putin!6,
si o defini1ie.
neazd pe dezvoltarea minlii, precum
ite foarte rar definiti. in cadrul atelie-
i ani, am intrebat in mod repetat spe-
didactice dac[ le-a fost vreodat[ pus[
atele sunt cdt se poate de uimitoare gi,
r-un numir de peste 100 000 de psiho-
intregul mapamond, doar 2o/o pAni la
rrelegere care si se concentreze asupra
rai ci peste 95% dintre specialiqtii in
,ie a mentalului, dar acegtia sunt vidu-
indtdlii. Un la fel de mic eqantion de
le-am adresat aceasti intrebare, de la
ri la ultima clasi de liceu, nu dispun de
rfinim ceva ce pare a fi eluziv in atdt de
rprimlm in cuvinte ceva ce poate si fie
definifie? De ce s[ nu rdmAnem la un
nd misterul? De ce si ne limitlm ln[e-
ttgerez in legiturl cu motil.ul pentru
si formulim o definifie a minfii.
recific la intrebarea ,,Care este esenla
:zifie o defini{ie a min{ii meniti sd ne
urilor Ei funcfiilor sale, precum con-
n fi capabili s[ sprijinim intr-un mod
sinitoase in viefile noastre personale
sinitatea mintali in familii, Ecoli, la
ai largi. Daci am putea gisi o definifie
n fi in misurd si evidenliem aspectele
daci am face acest lucru, poate ci am
Bun venit!
reuqi si sustinem modul in care ne indeplinim activitifile, nu doar in viala
personali, ci gi in a celorlalqi - iar prin felul nostru de a trii pe aceasti planetd,
vom impdrtiqi avantajele unei min{i sinitoase cu toate celelalte fiin{e vii.
Alte animale au qi ele minte, au emolii gi proceseazi informa{ii, benefi-
ciind de percepfie qi memorie. Dar mintea umand. a ajuns la nivelul la care
transformi planeta intr-o asemenea misuri, incat noi - da, noi, cei care folosim
limbajul uman pentru a numi obiecte - am ajuns si numim aceasti perioadi
,,Epoca Omului" (Ackerman, 2014). Faptul ci definim mintea in aceasti noui
epoci planetari ne-ar putea ajuta si descoperim o modalitate mai construc-
tivi qi cooperanti de a trii laolalti, impreuni cu alli semeni gi cu toate fiinfele
vii, pe aceasti planeti lrrlnerabili gi prefioas[.
si astfel, incepind de la nivel personal pani la cel planetar, definirea minfii
ar putea fi o intreprindere importanti.
Mintea este sursa capacitifii noastre de a face alegeri gi schimbiri. DaciL ne
propunem sd schimbim cursul evoluliei globale a planetei noastre, atunci va
trebui si transformdm mintea umand. La nivel mai personal, daci ne-am ales
cu deficienfe in modul de funcfionare a creierului, prin proprie experienfi
sau genetic, a infelege ce este mintea ne-ar putea ajuta si ne schimbim intr-un
mod mai eficient creierul - de vreme ce numeroase studii eviden{iazi la ora
actuali faptul cl mintea poate modifica creierul intr-un mod pozitiv. Este un
adevir dovedit: mintea voastri poate si vi transforme creierul. $i astfel, mintea
poate influenfa fiziologia noastri debazi gi ecologia noastri in cel mai larg
context. Cum poate mintea si faci acest lucru? Este ceea ce ne propunem sd
explorim in aceasti carte.
A descoperi o definifie exacti a minlii inseamni mai mult decdt un simplu
exercifiu academic. Definirea minlii il poate responsabilizape fi.ecarc dintre
noi si genereze mai multi siLnitate atat in viafa personali, cdt gi in existenfa
colectivd, astfel incat si putem, din fericire, s[ cre6m mai multi bunistare in
lumea noastrd. Pentru a aborda aceste aspecte stringente, cartea de fala iqi pro-
pune si rispundd la o intrebare simpli, dar provocatoare: ,,Ce este mintea?"
O perspectivi comund: mintea este ceea ce face creierul
o perspectivi des intalniti, formulati de numerogi oameni de gtiinfi con-
temporani, provenind dintr-un spectru larg de discipline academice (precum
biologia, psihologia gi medicina), este aceea ci mintea reprezintir exclusiv
rezultatul activitifii neuronilor din creier. Aceastd credin{i formulati frec-
vent nu este de fapt una noui, avand in vedere ci ea a fost definuti de sute sau
chiar mii de ani. o asemenea perspectivi, vehiculati atdt de des in cercurile
19

10. 20 Mintea
academice, este exprimati in mod concret astfel ,,Mintea este ceea ce face
creierul."
Daci atdt de mul1i specialigti apreciafi gi in]elepfi au impirtlgit aceasti
opinie qi au sus{inut-o cu o convingere insufle}itd, e firesc sd credem ci, poate,
aceasti opinie reprezinti adevirul simplu qi intreg. Daci, intr-adevdr, aga
stau lucrurile, atunci experienla voastri mentali interioari, subiectiv legati
de salutul pe care eu vi l-am adresat la inceput, este pur qi simplu o aprindere
neurali a creierului. Cum s-ar putea intAmpla acest lucru - si trecem de la
aprinderea neuraltr la experienla subiectivl prin cunoaqtere - nimeni de pe
aceasti planeti nu gtie. Dar ipoteza intrinseci a disculiilor academice este
aceea ci, intr-o zi, vom putea infelege cum devine materia minte. Este doar
o chestiune de timp.
Multe lucruri din gtiin!6 gi din medicini - aga cum am invifat in gcoala
medicald qi pe parcursul muncii mele de cercetare - indici spre rolul central
al creierului in modelarea experienlei gindurilor,,emofiilor gi amintirilor
noastre, aspecte la care se face referire adesea ca fiind conlinuturi (sau acti-
vitefi) ale min{ii. Starea de a fi congtient, experienfa conqtiinlei insegi, este
considerati de mui oameni de gtiinfi un produs secundar al procesirii neu-
rale. De aceea, daci rela{ia minte=activitatea ueierului se dovedegte a fi
ecuatia simpli gi completi pentru a defini originea minfii, atunci studiile
gtiinfifice pentru baza neurali a minfii, pentru modul in care creierul gene-
reazi emofii gi ganduri gi pentru ceea ce numim ,,corelafii neurale ale con-
gtiinfei" pot reprezenta nigte ciutiri indelungate gi anevoioase, dar unele
indreptate pe calea cea bun6.
William fames, un medic pe care multi il considerd ptrrintele psihologiei
moderne, in cartea sa fundamentali, intitulatd The Principles of Psychology,
publicati in 1890, formula aceasti idee:
Faptul ci creierul este o condilie fizici indispensabili opera{iunilor mentale e,
intr-adevdr, atit de universal acceptat in zilele noastre, incAt nu mai sunt nevoit
si irosesc timp pentru a ilustra acest lucru, ci doar il voi postula gi voi trece
mai departe. intreaga argumentalie a cir{ii va constitui mai mult sau mai pulin
o dovadl a faptului cd adevirul postulat a fost corect (p. 2).
ln mod clar, James considera creierul ca fiind esenfial pentru infelegerea
min{ii.
De asemenea, |ames afirma c[ introspecfia este o surs6,,dificili gi failibili"
de informafii despre minte (p. 131). AceastdL perspectivi impreundL cu difi-
cultilile cu care s-au confruntat cercetitorii in tentativa lor de a cuantifica
experienfa mentall subiectivi (un proces important de evaluare, in care s-au
Bun venit!
angajat numerogi oameni de gtii
tistice fundamentale) au ftcut d
tamentelor vizibile in exterior n
misuri ce domeniile academice
Dar este con(inutul din capu
minfii? Ce putem spune despre
"Experienfele fizice, agadar, gi, i
babil se numiri printre acele c,
trebuie si fini seama" (p. 9). Iar
legea faptul ci creierul funclionr
aceasti idee, eu personal recurg
lucru despre care fiica mea adol
ridicol. De ce? Rispunsul pe car
weodati un creier care si nu fi,
mod fermecitor de a m6 determ
care altfel ag putea si nu le iau in
wemurile moderne, adesea uitir
doar o parte a sistemului nervos,
fames spunea:
Stirile mentale favorizeazl, de a
(sic!) vaselor de singe sau ln mo
procese gi mai subtile, in glande
acestea, precum gi de activiti!ile
din cauza stdrii mentale care s-a l
si fie postulati legea general val:
nu se petrece vreodati, ftri ca e
fizicl (p.3).
Aici, putem observa ci |ames i
sulati in cutia craniani, ci era de
pe care el il punea aici era asupra
determinate de stirile mentale, d
mentale. Creierul era perceput, aqa
ca fiind sursa vie{ii mentale. Mint
pentru activitatea telerului - eve
corp. Ca un exemplu ilustrativ, da
de psihologie eviden{iazi aceasti
activitifile sale, inclusiv gAndurilr
gi Freberg, 2013).

11. Mintea
cret astfel: ,,Mintea este ceea ce face
iafi gi in{elepfi au impirtigit aceasti
rsuflefiti, e firesc si credem ci, poate,
plu gi intreg. Daci, intr-adevdr, aga
i mentali interioari, subiectiv legati
lceput, este pur gi simplu o aprindere
timpla acest lucru - si trecem de la
tivi prin cunoagtere - nimeni de pe
trinseci a discufiilor academice este
:um devine materia minte. Este doar
icini - aga cum am invifat in qcoala
e cercetare - indici spre rolul central
gindurilor, emo(iilor gi amintirilor
adesea ca fiind confinuturi (sau acti-
nt, experienla congtiinlei insesi, este
Ln produs secundar al procesirii neu-
tivitatea creierului se dovedegte a fi
efini originea minlii, atunci studiile
pentru modul in care creierul gene-
ce numim ,,corelafii neurale ale con-
ndelungate gi anevoioase, dar unele
ulg il consideri pirintele psihologiei
etitulati The Principles of Psychology,
rdispensabili operafiunilor mentale e,
zilele noastre, incAt nu mai sunt nevoit
cru, ci doar il voi postula gi voi trece
lii va constitui mai mult sau mai pu{in
: a fost corect (p. 2).
ul ca fiind esenJial pentru inlelegerea
;peclia este o sursi ,,dificili qi failibili"
.ceasti perspectivi impreuni cu difi-
:itorii in tentativa lor de a cuantifica
es important de evaluare, in care s-au
Bun venit!
angajat numeroEi oameni de qtiinli cu scopul de pune in aplicare analize sta-
tistice fundamentale) au ficut din studierea proceselor neurale qi a compor-
tamentelor vizibile in exterior nigte domenii mai atrigitoare gi mai utile, pe
misuri ce domeniile academice ale psihologiei Ei psihiatriei au evoluat.
Dar este con{inutul din capul nostru, creierul, intr-adevir singurasursi a
minfii? ce putem spune despre organism, luat ca un intreg? fames formula:
,,Experien{ele fizice, aqadar, qi, in mod special, experienfele din creier, pro-
babil se numiri printre acele condilii ale viefii mentale de care psihologia
trebuie si lini seama" (p. 9). |ames, alituri de fiziologii din vremea sa, inge-
legea faptul ci creierul funcfioneazi intr-un corp. pentru a pune accentul pe
aceasti idee, eu personal fecurg uneori la conceptul de ,,creier incorporat",
lucru despre care fiica mea adolescenti imi amintegte cu insisten{[ ci suni
ridicol. De ce? Rispunsul pe care ea mi-l adreseazi este: ,,Thti, ai mai v6zut
weodati un creier care si nu func{ioneze intr-un corp?" Fiica mea are un
mod fermecitor de a mi determina si mi gdndesc la tot felul de lucruri, pe
care altfel aq putea si nu le iau ln considerare. Degi ea are dreptate, desigur, in
wemurile moderne, adesea uitdm ciL creierul care se giseEte in cap este nu
doar o parte a sistemului nervos, ci gi o componenti a intregului sistem fizic.
|ames spunea:
stirile mentale favorizeazir, de asemenea, aparilia unor schimbiri in calibrul
(sic!) vaselor de singe sau in modificarea ritmului beteilor inimii sau al unor
procese gi mai subtile, in glande gi in organele interne. Daci se line seama de
acestea, precum gi de activitilile care apar dupi o perioadi mai indepirtati
din cauza stdrii mentale care s-a manifestat la un moment dat acolo, ar fi bine
s[ fie postulati legea general valabili care spune ci nicio modificare mentald
nu se petrece vreodat[, frri ca ea si fie insofiti sau urmatr de o schimbare
fizicn (p. 3).
Aici, putem observa ci |ames inlelegea faptul c6 mintea nu era doar incap-
sulati in cutia craniani, ci era deplin incorporati. Cu toate acestea, accentul
pe care el il punea aici era asupra stirilor fizice asociate cu mintea sau chiar
determinate de stirile mentale, dar flri sd, cauzeze ori si genereze activiti{i
mentale. creierul era perceput, a$a cum fusese incepdnd cu mult timp in urmi,
ca fiind sursa viefii mentale. Mintea, in cercurile academice, este un sinonim
pentru activitatea creierului - evenimente ce au loc in cap, Ei nu in lntregul
corp. ca un exemplu ilustrativ, dar formulat in mod comun, un text modern
de psihologie evidenfiazi aceasti definifie de glosar a minfii: ,,creierul gi
activitifile sale, inclusiv gandurile, emofiile Ei comportamentele" (cacioppo
gi Freberg, 2013).
2t