Download as PDF, PPTX
Uploaded byIrina Breniuc
Prezentare Circularia
Documentul discută despre provocările gestionării deșeurilor necorespunzătoare în România, unde există o rată de reciclare foarte scăzută și o tendință de a construi incineratoare, în contradicție cu recomandările europene. Se subliniază soluții alternative precum upcycling-ul, care ar putea crea locuri de muncă și produse cu valoare mai mare, dar se confruntă cu dificultăți precum birocrația și lipsa meșteșugarilor. Proiectul Circularia își propune să faciliteze reciclarea și reutilizarea resurselor printr-o platformă de matching între generatori de deșeuri și valorificatori, organizând evenimente și ateliere pentru a promova economia circulară.
Prezentare Circularia
- 1. CIRCULARIAPlatformă integrată pentruupcycling
- 2. 2 Problema #1 VOLUMUL MAREDE DEȘEURI NERECICLATE CUM REUȘIM SĂ SCĂPĂM DE INFRINGEMENT-UL PE DEȘEURI? România - 6.000.000 tone deșeuri anual(Eurostat) București 800.000 tone deșeuri anual (Ministrul Mediului) Rată reciclare 2015: 4,5% vs.Target reciclare 2020: 50%(Comisia Europeană)
- 3. 3 Prevention Preparing for re-use Recycling Otherrecovery Disposal Moving up the waste hierarchy Problema #2 GESTIONAREA DEȘEURILOR În Europa: CE recomandă prevenirea și valorificarea, în detrimentul reciclării, incinerării și depozitării În București: Primăria intenţionează construirea unui incinerator, în ciuda recomandărilor CE și a gradului de poluare din Capitală. Firmele nu au procese de management al deșeurilor puse la punct, este descurajată revalorificarea
- 4. 4 Problema #3 DESCURAJAREAVALORIFICĂRII Refolosirea, reparareași valorificarea prin upcycling sunt soluţii alternative cu o valoare mai mare decât reciclarea, incinerarea sau depozitarea la groapa de gunoi. Cu toate acestea, în România, aceste soluţii sunt descurajate. Avantaje: - obţinerea de produse cu valoare mai mare decât în cazul reciclării - crearea unui număr mai mare de locuri de muncă - informarea consumatorilor asupra problematicii deșeurilor, altfel decât prin statistici negative Dezavantaje: - cantităţi prea mari de deșeuri pentru a fi procesate prin upcycling - prea puţini meșteri, artizani sau antreprenori dispuși să valorifice deșeuri - materia primă dificil de obţinut și prelucrat, ceea ce se reflectă și în preţurile produselor
- 5. 6 NEVOILEVALORIFICATORILOR Pentru a identificanevoile valorificatorilor de deșeuri din România, am organizat 2 conferinţe (OSCE Days București și OSCE Days Sibiu - vezi anexele 1 + 2) și am documentat poveștile a 14 antreprenori. Iată ce am descoperit: Companiile: - Refuză să doneze deșeurile spre valorificare sau îngre- unează transferul prin birocraţie - Trebuie explicate beneficiile pentru mediu și pentru com- panii (PR, CSR, raportare nefinanciară) - Nu oferă date clare despre parcursul deșeurilor în firmă și la ieșirea din firmă; - Nu refolosesc deșeurile în propriul proces industrial; - trebuie identificate soluţii cu departamentul R&D, bazân- du-ne pe exemple de succes din străinătate Valorificatorii: - Au probleme în a găsi materialele care ar putea fi refolosite; - Au nevoie de o bază de date“real time”cu pro- ducători de deșeuri; - Au nevoie de un depozit unde să poată fi stocate deșeurile existente; - Au nevoie de mai multă vizibiliate în comunitate; - Au nevoie de o legislaţie care să încurajeze firmele să valorifice deșeurile
- 6. 7 CÂTEVA DINTRE SOLUŢIILEEXISTENTE LA NIVEL EUROPEAN Circle Economy - Programul de promovare a reutilizării deșeurilor / materialelor textile - colaborează cu parteneri strategici pentru a permite inovaţii tehnologice în recuperarea materialului textil - împărtășesc knowhow-ul prin studii de caz, simpozioane și instrumente digitale Programul Naţional de Simbioză Industrială (NISP) - Marea Britanie - organizează workshop-uri de matchmaking și identificare a legăturilor între generatorii de deșeuri și valorificatori în mod regulat în Anglia, fiind recunoscută la nivel internaţional ca model de buna practică SMILE Resource exchange - SMILE (Saving Money through Industry Links & Exchanges) - au peste 800 de participanţi in retea, încurajează firmele să facă schimb de deseuri ca resurse in Irlanda - reCreate – bratul de antreprenoriat social, preia materiale post-productie si in surplus de la firme si le re-utilizeaza ca materiale artistice in scoli, gradinite, colegii de arta si centre comunitare, industria creativa Valea de reciclare a textilelor - Nordul Frantei - Initiat de consiliul regional din Nordul Frantei si finantata voluntar de industrie, faciliteaza colaborarea in jurul fluxului de materiale si deseuri textile, impreuna cu clustere si organizatii de reciclare de textile
- 7. 8 PLATFORMĂ DE MATCHINGÎNTRE: - generatorii de deșeuri companii, instituţii, organizaţii, persoane fizice - valorificatori antreprenori, meșteri, artizani, persoane fizice, instituţii, organizaţii SCOP stimularea reutilizării unor resurse care ar fi ajuns la gropile de gunoi. COMPONENTE 1. platformă online care facilitează schimburi de deșeuri spre valorificare. 2. evenimente pentru valorificatori, companii și comunitatea de upcycling: hackathon, consultări, ateliere și târguri. 3. activităţi de formare și popularizare pentru comunităţi de viitori valorificatori: ateliere de upcycling, repair cafes. CURCULARIA Soluţia propusă de noi
- 8.
- 9.
- 10.
- 11. 12 CRISTINA ZLOTA Urbanist, designervestimentar și coordonator al Departamentului Textile la Nod Makerspace. În activitatea profesională îmbină experienţa din proiectele de regenerare urbană cu pasiunea pentru designul vestimentar și interesul pentru cultura DIY. Proiectele în care s-a implicat, în ultimii ani au avut ca punct central interesul pentru reutilizarea și optimizarea resurselor existente, fie că s-au referit la reciclare urbană (conversia unei foste platforme industriale în centru pentru industrii creative), upcycling textile (dezvoltarea unui mic brand vestimentar eco-responsabil) sau diseminarea de know-how privind reciclarea textilelor (trainer pentru un curs introductiv în croitorie și upcycle). Prin platforma Circularia, își dorește să contribuie activ la democratizarea designului și dezvoltarea unei mișcări reale de upcycling în București. LAURA ROMAN Consultant în domeniul eco-inovării și economiei circulare, parte a echipei Technopolis Group din Bruxelles. În cei peste cinci ani petrecuţi la Bruxelles, Laura a acumulat experienţe în analiză și dezvoltarea de programe de stimulare a inovaţiei, dezvoltării sustenabile și a economiei circulare la nivel european. Proiecte relevante la care lucrează sunt Observatorul European al Eco-Inovaţiei și un studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea unei platforme de simbioză industrială, ambele pentru Comisia Europeană. În România, Laura este membră a Centrului Român pentru Inovaţie în Dezvoltare Locală (CRIDL), prin care a coordonat în 2016 Zilele Economiei Circulare Deschise în București, cu intenţia de a dezvolta iniţiative locale care să conducă la îmbunătăţirea mediului înconjurător și crearea de oportunităţi de afaceri verzi. IRINA BRENIUC Jurnalist de mediu la publicaţia Green Report și Președinte al Asociaţiei pentru Consum Sustenabil. În 2015, a iniţiat un proiect de upcycling, în cadrul căruia confecţionează mobilier, decoraţiuni și accesorii, din anvelope uzate, paleţi recuperaţi și alte materiale pe care alţii le consideră deșeuri. Confruntându-se cu mai multe dificultăţi în implementarea proiectului, și-a propus să documenteze problemele antreprenorilor români care valorifică deșeuri. Astfel, a aflat că procurarea materiei prime și transportul acesteia este o problemă recurentă. De aceea, și-a propus să se implice în dezvoltarea platformei Circularia, venind cu propria experienţă în domeniul upcycling-ului și cu informaţii despre managementul deșeurilor pe care le-a aflat ca jurnalist. ALEXANDRA ȘTEF Alexandra a coordonat activităţi de activare comunitară în proiectul București 2021 - Capitală Europeană a Culturii. Având și rolul de curator de comunităţi care contribuie la transformarea orașului într-unul mai sustenabil, creativ și inovator, precum cea a valorificatorilor de deșeuri, a participat din partea ARCUB la discuţia despre potenţialul unor iniţiative locale de economie circulară la OSCE Days 2016—baza proiectului Bucharest Living Lab, inclus în dosarul de candidatură. Alte experienţe de activare și facilitare comunitară sunt organizarea de consultări publice despre nevoi culturale în cartiere și dezvoltarea unei comunităţi locale de inovatori sociali conectată la reţeaua globală Edgeryders. La Circularia va facilita adoptarea practicilor de valorificare și consum sustenabil de către comunităţi de vecini și elevi. LAURA STROE Laura Stroe este designer vestimentar și manifestă un interes deosebit pentru reciclare, upcycling și posibilitatea de a ajunge la un proces complet circular în producţia hainelor sale. În 2005 a pus bazele proiectului Skinny Bunny, ce foloșeste cu precădere și transformă materialele textile reciclate și/sau hainele uzate în produse noi. În cadrul platformei Circularia va folosi experienţa acumulată astfel în domeniul designului vestimentar, va fi director de creaţie al platformei și trainer pentru atelierele de reciclare. Mai multe informaţii despre activitatea sa profesională. CURCULARIA Echipa
- 12.
- 13. 14 Centrul de dezbateriși iniţiative civice LA FIRUL IERBII Asociaţia NOD Makerspace CURCULARIA Parteneriate
- 14. 15 Asociaţia Romanian DesignConcept Asociaţia ECOTECA
- 15. 16 Asociaţia D’Avent -Reciclare Creativă Asociaţia CALUPţţ
- 16.
- 18.
- 19. Contextul atelierului • Întâlnire în context aplicativ pe industria textilă cu propuneri de re-utilizare a deșeurilor ca resurse secundare • Participanți: traineri pe upcycling, designeri, Mercy CharityBoutique – croitor de fapte bune, Proiectul Reciclare Creativă – un makerspace pavilion cu soluții creative , Clusterul Romanian Textile Concept, rețeaua română de eco-inovare, Asociația producătorilor de deșeuri, Ecoteca, EY, OKO Initiatives – consultanți pe probleme de eco-inovare industrială • Locația : La Firul Ierbii, NodMakerspace
- 20. Status quo - Provocări • Cum facem ca deșeurile trebuie să iasă din industrie –și ele să intre în cu totul alte industrii, alte meserii, și asta e mai greu de organizat; • Economia circulară nu este o soluție pentru tot, nu e un concept născut din protecția mediului, ci un concept născut din penuria de resurse; • Trebuie gândit în afara cutiei industriei specifice; • Obiectul unui cluster este tocmai de a facilita conexiunile interdisciplinare și a aduce la masa și perspectiva unor industrii complementare (spre deosebire de patronate); • Cum interacționezi cu mediul academic – nu există o relaționare directă, mediul academic pare a trăi într-o bulă cu livrabile rareori aplicabile de către mediul de afaceri; • Probleme: oamenii nu știu la cine să apeleze sau de unde să se informeze pentru a face reciclare; • Care este parcursul deșeurilor la ieșirea din firmă: managerii sunt foarte greu de mobilizat să renunțe la deșeuri, există o birocrație mare, trebuie atrași prin beneficiile pe care le-ar putea primi sau CSR
- 21. Cum s-ar putea facilita schimbul de materiale • Un portal pe baza de membership sau un grup de facebook; •Bază de date cu producători de deșeuri - cerere de deșeuri și informare periodică între fabrică – persoana interesată cu privire la ce resurse sunt disponibile; • Utilizarea de comunități deja existente; • Design urban – ca să atragi atenția asupra problemei • Magazin de expunere deșeuri • Conectarea cu spații artistice • Campanie - call for makers and designers; plus campanie de educare și informare • Finanțarea afacerii – ar putea exista finanțări pentru întreprinderi sociale • Cooperativa – cooperația pe vremea comunismului, plătea dividende • Obligația – la fabrică, de a folosi deșeuri • Challenge-uri în școli, cu finanțare publică
- 22. Ce urmează • Creare Facebook group OSCE Romania -pentru cei care au participat la toate evenimentele • Idee (post- Osce days): start call for contributors / Membership la o bază de date producători deșeuri și potențiali receivers / users (similar ecosystem mapping) și creare a unui traseu potențial pentru waste flows • Mid-term goal: Creare canal firme (industrii) - antreprenori care ar putea re-utiliza deșeurile printr-o platformă
- 23.
- 24. Platforme deschise de Cooperare în economiacirculară Laura Roman, CRIDL
- 26. DE CE OPEN SOURCE • Transparență! vOportunități de învățare, sharing knowledge vOportunitățide colaborare și participare vvaloare adăugată și masă critică pentru transformare • Scopul OSCE Days Bucharest – 9 iunie: transferăm metodologia open source la accelerarea economiei circulare prin cooperare la nivel local
- 27.
- 28. Industria Modei: A doua industrieca nivel de poluare dupa petrol; 61% din deseuri textile nu se colecteaza pana si in tari avansate http://www.circle-economy.com/textiles/
- 29. ECONOMIA CIRCULARĂ: REGENERATIVĂ –ZERO DEȘEURI
- 30. Modele de business circulare: User-centered consum colaborativ colaborare in lanturile de distributie simbiozaindustriala eco-design & remanufact uring E.g. “Sharing economy” e.g. makerspaces, peer2peer economy, marketplaces for sharing resources Marketplaces (online/ offline workshops): deșeurile ca resursă NISP / industrial symbiosis – UK; Design pentru re-folosire, impact de mediu redus, remanufacturing Impact de mediu Impact social Impact economic Comunități locale angajate în interțctiuni dinamice Surse de studii de caz: https://www.ellenmacarthurfoundation.org/case-studies www.eco-innovation.eu
- 31. Initiative de susținere a Valorificării Deșeurilor (Upcycling) vwww.rreuse.orgRREUSE is a European umbrella for social enterprises with activities in reuse, repair and recycling. vhttp://www.nispnetwork.com/ National industrial symbiosis programme (NISP) in UK helps to identify opportunities where waste products from one industry can be recovered, reprocessed or re-used by other businesses, reducing the amount of waste going to landfill vhttp://www.wrap.org.uk/ WRAP is a platform working with businesses, individuals and communities. It has a lot of information and tools that can help in reaping the benefits of reducing waste, developing sustainable products and using resources in an efficient way. vwww.smileexchange.ie SMILE - Saving Money through Industry Links & Exchanges is a free service for business encouraging the sharing and exchanging of resources (Ireland)
- 32. WRAP UK- Sustainable Clothing Action Plan v Target: imbunatatireasustenabilitatii hainelor pe intregul lor lifecycle. v Steering Group: Retailers, brand-uri, actori din sectorul de reciclare, autoritati publice, NGO-uri v4 grupuri de lucru: Re-use & Recycling, Influencing consumer behaviours Metrics and Design for Longevity vRe-use and Recycling group • Key outputs: • Textile collection guidance for local authorities and partners • Re-use potential of household bulky textiles • Textile product flow and market development opportunities • Washing and drying contaminated textiles
- 33.
- 34. Textiles Recycling Valley – Nordul Frantei vInitiatde consiliul regional din Nordul Frantei vFaciliteaza colaborarea in jurul fluxului de materiale si deseuri textile impreuna cu clustere si organisatii de reciclare de textile. vBazata pe o conventie semnata intre parteneri de dezvoltare a unui plan de 3 ani de a crea businessuri cooperative pe tema reciclarii textilelor vFocus pe capturarea materialelor deja iesite in productia de azi si reintegrarea lor in circuitul economic, nu pe eco-design vFinantata voluntar de industrie
- 35. CIRCLE ECONOMY AMSTERDAM – Textiles Marketplace – Pilot in 2016 vConecteazaindustria textila si alte industrii conecte la nivel de orase pentru schimburi de materiale / deseuri vDHL, Recover, G-star, parteneri (versiunea beta) deja in 7 tari, incluzand Jack Wills, Noppies si Wieland Textiles http://www.circle-economy.com/tool/circlemarket/
- 36. Dezvoltare tehnologica sipiete noi E.g. VTT Finlanda – centru de cercetare in textile dezvolta fibre textile reciclate impreuna cu Tampere University of Technology si Aalto University http://www.3domusa.com/shop/wound-coffee-filled-filament http://www.vttresearch.com/media/news/vtt-textile-waste-can-be-made-into-fabrics-that-are-even- better-than-the-original 3Dom USA – 3D printing fibre din materiale / deseuri organice – e.g. zat de cafea
- 37. IMPACT SOCIAL - SMILE Resource Exchange (Irlanda) vNetwork de schimb de deseurisi resurse vColaborare cu ReCreate – preia materiale post-productie si in surplus de la firme si le re-utilizeaza ca materiale artistice. vReCreate e pe baza de membership: scoli, gradinite, colegii de arta si centre comunitare, industria creativa - peste 800 de organizatii si persoane private in retea
- 38. Cooperare la nivel national peeconomia circulara Realisation Acceleration Circular Economy (RACE) COALITION – NL • Dutch National government has taken the initiative to cooperate with societal leaders to accelerate the transition towards a circular economy. In the RACE-coalition, the cooperative company Circle Economy (with members including companies, researchers and public bodies, Click NL, De Groene Zaak, Het Groene Brein and MVO Nederland) is supported by RVO Netherlands and the Ministries of Economic Affairs, and Infrastructure and Environment, to realise the advantages of a circular economy. • RACE goals include: 1. Define and stimulate circular design 2. Stimulate high-quality reuse of products 3. Analyse the barriers to the circular economy 4. Create a portfolio of circular projects that will serve as examples 5. Raise public awareness about the circular economy 6. Involve young people in the transition to a circular economy.
- 39. Reguli Brainstorming vIdei -pot fi bune sau rele – ne axam pe cantitate vConstruim pe ideile celorlalti vPot fi si idei “trasnite” J
- 40. Brainstorming Re-valorificare deseuri textile Care este potentialulpentru valorificare superioara in industria textila in Romania? Ce ar trebui facut pentru a facilita / stimula Ce bariere exista
- 41. Imaginam solutii pentrubarierele selectate • Cum putem crea produse noi / piete noi • Ce rol ar avea industria si fabricile/ designerii / partenerii sociali • Cum sa utilizam / dezvoltam tehnologii noi • Cum putem sa avem impact social • Cum ar interactiona start-up-urile si fabricile, cum s-ar putea organiza schimburile de deseuri
- 42. Design de model de business circular de reutilizare deseuri –in grupuri • • Cum arata o fabrica circulara? • cu cine lucreaza / distribuitori / cum reutilizeaza deseurile • Cum arata un model de business care sprijina circularitatea in industria textila? • Ce fel de platforma ar functiona
- 43.
- 45. Conference context, agenda& results Why we organized OSCEDays Sibiu and who took part in it
- 46. CHALLENGE A journey tolearn from one another how the circular economy and its open variant are an opportunity for entrepreneurs, makers, craftspeople, and citizens alike: • how we can overcome obstacles to sustainability; • how social and ecological principles can be implemented in practice.
- 47. CONTEXT Despite instilling newvalues for more sustainable societies that in principle are easy to agree with, in practice “Open Source” and “Circular economy” are buzz words which risk being discarded by communities on the basis of being radical, dangerous for the status quo (e.g. too costly for business as usual) or simply too cryptic. The OSCEDays Sibiu was a one day event bringing together practitioners and passionate citizens making the switch to a more resource-efficient economy. Our main guests were leaders in larger or smaller initiatives and businesses, who know a thing or two about sustainability as they are already walking the talk and facing a number of challenges. We welcomed participation by anyone interested to share knowledge, learn from each other and critically challenge one another, or simply dive deep into unknown grounds.
- 48. AGENDA PART I:Towards CommonLanguage (9:30 – 12:00) • 1 | Challenge: Why do you care about circular economy? The open source model: why collaborate or give public access to designs, blueprints or source codes? 1hr Facilitated by Noemi Salantiu, Co-founder and community manager, EdgeRyders With Chris Foster, environmental management consultant, life cycle assessment specialist, Director at EuGeos, UK Partner openLCA Network • 2 | Challenge: Towards Circular Cities – 1hr 30mins Open debate: Andrei Bejan, Lecturer Romstal AcademyFelicia si Marius Ienculescu- Popovici, Greenitiative Dorin Beu, President, Romania Green Building Council Gabriel Moncha, Mânecă din Cânepă Andreea Tanase, Architect, Heritas Foundation Flavia, Architect, A.CASA in Roșia Moderator: Iulian Ifrim, Social business consultant
- 49. AGENDA PART II: ImaginingFutures: case studies from entrepreneurs, designers, craftspeople, product developers and makers (14:00 – 18:00) • 3 | Challenge: How can we close the loop of a product from production to distribution/ consumption and reducing waste to zero? 1hr 30mins Open debate: Alina Floroi, Head Cook at Laborazon Makerspace Mircea Ilie, Sustainability Leader, IKEA România Ionut Tata, Co-founder, Corina Stirbu, Head of communications, QUIB Irina Breniuc, Founder, Pimp the Garbage Silvia Leahu-Aluas via skype, Sustainable Manufacturing and Circular Economy Consultant, OSCEDays Global Team Moderator: Teia Ciulacu, President ViitorPlus/ Atelierul de Pânză/ Recicleta • 4| Challenge: How do we hack our lifestyles as circular “consumers”? 1hr 30mins Workshop led by Dan Fofiu-Sanpetreanu, Casa de Cultură Permanentă • Wrap Up Circle 30mins
- 50. DEBATES & HIGHLIGHTS •Circular cities: In Romania landfilling should be more expensive so people are encouraged to organise and recycle waste. How to think long term when planning for sustainability? People never say “build me a recyclable house”. Should we even keep constructing in cities versus ..renovating old buildings? Costs are higher to redo than build from scratch, but these costs are only calculated on the short term. Policy makers, politicians, planners never think of the next 50 years, but they should. What if sustainable architecture is also about options for those traditional excluded? (the poor, the Roma, or in any segregated communities) This is where low cost constructions can make a difference (along the insulation - earthship range of building types). Everyone seemed to agree that supporting grassroots movements is going in the right direction; next step is to partner with people in administrations that are not politicians; next step is to train all administrators in sustainability!
- 51. DEBATES & HIGHLIGHTS •Closing the loop: The key question here was: how to build a market for products involving some circularity? “sustainability does not sell yet. Your price can’t compete with mass products.. people won’t pay 2 extra lei for your upcycled product. Nobody has enough profit yet in order to scale up their business. They’re almost break it even.” There needs to be more awareness of the entrepreneurs, and becoming more skilled at marketing sustainability. We also need to we need to pressure authorities to put the right embodied tag costs on products - there is a lot of distorsion and consumers lack information. Experienced social businesses, or makerspaces and projects incubating creativity and experimentation can offer new ways - they do need to keep up the work and lead by example. • Hacking our lifestyle habits for less waste: Dan shared a lot of things that one can do - build rocket stoves for reduced energy consumption, make our own cleaning products from vinegar, use models such as the Repair Cafe to fix things, source food locally (even do foraging in the city!), consume less packaged products (from organising the food for OSCEDays, Iulian and I learned to never again let the olive lady sack us with plastics!)
- 52. RESULTS: summarized in2 features published on Green Report Conclusion: we will not witness a transition towards a circular economy unless citizens, entreprenours and business alike take teh lead. Read more... Read more...