Poluarea reprezintă contaminarea mediului cu substanțe dăunătoare, majoritatea provenind din activitățile umane, iar tipurile de poluare includ poluarea fizică, chimică și biologică. Plasticul este o problemă majoră, cu doar 9% din producția globală reciclată, ceea ce necesită acțiuni urgente din partea producătorilor, autorităților și societății civile pentru a reduce impactul său asupra mediului. Proiectul "Şcoala oraşului verde" se concentrează pe educația ecologică a elevilor prin promovarea reciclării, compostării și a practicilor durabile în școli, vizând o schimbare culturală în consumul și gestionarea resurselor.

1. POLUAREA MEDIULUI
ECOLOGIZAREA PRIN SORTARE

2. Ce este POLUAREA?
• Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care
afectează sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și
mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al
cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante
provine din activitățile umane. Se disting următoarele categorii: poluare fizică
(incluzând poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea chimică (produsă de diverse
substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de particule solide), poluare
biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).
• ”.

3. TIPURI DE POLUARE
• Există două categorii de poluanți:
• Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi cele conținute în apa menajeră, care
se descompun rapid prin unele procese naturale. Acești poluanți devin o problemă când se
acumulează mai rapid decât pot să se descompună.
• Poluanții nedegradabili sunt substanțe care nu se descompun, sau se descompun foarte lent, în
mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze
acești poluanți din mediu. Compușii nedegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretanul, dioxinele,
bifenilii policlorurați (BPC) și materialele radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de
acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele
compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să distrugă acele plante.
Un pește mic care se hrănește cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine.
Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o
cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numește „bioacumulare”.

4. Poluarea cu plastic este considerată cel
mai mare pericol cu efecte pentru sute
de generații înainte.

5. STOP poluării cu plastic!
• Plasticul e peste tot – pe fundul mărilor și oceanelor, pe malurile
râurilor, în inima munților, în stomacul animalelor, în hrana noastră
zilnică și în aerul pe care îl respirăm. A început să fie produs în cantități
industriale acum 70 de ani și a devenit, în timp, simbolul societăților
de consum și una dintre cele mai grave amenințări la sănătatea
planetei. Responsabilitatea este împărțită între marii producători, care
își ambalează produsele în cantități uriașe și inutile de plastic,
autoritățile, care nu prioritizează politici publice prietenoase cu mediul,
și societatea civilă, care trebuie să își regândească obiceiurile de
consum și să facă tranziția spre alternative sustenabile, la îndemâna
oricui .

6. La nivel global, doar 9% din tot plasticul produs este reciclat. Chiar și
în țările dezvoltate, rata reciclării plasticului colectat în gospodării nu
depășește 50%; mai mult, o foarte mică parte din acest procent este
ulterior convertit în ambalaje reutilizabile.

7. Împreună putem să combatem poluarea cu plastic. Dincolo de auto-educare în spiritul unui
consum responsabil și pentru a colecta selectiv, sunt absolut necesare decizii clare și măsuri
urgente atât din partea companiilor producătoare, cât și din partea autorităților, schimbări care să
pună în centru sănătatea mediului și a oamenilor. Dar ca să reușim, avem nevoie și de ajutorul tău.

10. Cum putem
opri
distrugerea
Pămîntului?
Schimbarea începe
de la noi...
O gîndire și o cultură
ecologică ne va salva.
Cînd nu putem NOI
conduce cu marele
companii ale Lumii,
putem măcar sa
încercăm să
reutilizăm plasticul
folosit.

11. Care sunt
Obiectivele de
Dezvoltare
Durabilă?
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă
(ODD), altfel cunoscute ca
Obiectivele Globale, sunt un apel
universal la acțiune pentru a pune
capăt sărăciei, pentru a proteja
planeta și pentru a asigura faptul că
toți oamenii se bucură de pace și
de prosperitate.
Aceste 17 obiective se bazează pe
succesele Obiectivelor de
Dezvoltare ale Mileniului, iar acum
acoperă și domenii noi, precum
schimbările climatice, inegalitatea
economică, inovațiile, consumul
durabil, pacea și justiția, printre alte
priorități. Obiectivele sunt
interconectate - de multe ori cheia
succesului într-un domeniu va
implica abordarea unor aspecte
mai frecvent asociate cu alt
domeniu.

12. Fiecare dintre aceste obiective globale implică în sine și reducerea efectivă a deșeurilor,
exploatarea cu normă a tuturor resurselor, economisirea și folosirea durabilă a tot ceea ce ne
înconjoară. Pentru ca Planeta noastră să supravețuiască este nevoie de RESPONSABILITATE,
EFICACITATE, SUSTENABILITATE,INOVABILITATE, DURABILITATE

13. ACESTE OBIECTIVE AVEM SĂ LE REALIZĂM PE VIITOR, IAR DE ASTĂZI
PORNIM SPRE CALEA ECOLOGIZĂRII ELEVILOR, SPRE EDUCAREA UNEI
CULTURI EUROPENE, UNOR COMPETENȚE DURABILE, CA INBOLD A
SERVIT PARTICIPAREA LA URMĂTORUL CONCURS MUNICIPAL DE
FINANȚARE A PROIECTELOR
,,ȘCOALA ORAȘULUI VERDE,,

14. Proiectul „Dezvoltarea competențelor
ecologice pentru ecologizarea școlilor
publice din municipiul Chișinău și
promovarea învățământului dual pentru
elevi”
Logo
instituției de
învățământ
și parteneri

15. Scopul Proiectului:+
Adoptarea de către elevi și profesori a practicilor ecologice din
domeniile utilizării responsabile a
energiei, a resurselor de-a lungul lanțului valoric, apa potabilă,
colectarea și tratarea apelor uzate,
reciclarea deșeurilor și reutilizarea acestora, reducerea
impactului activității de exploatare a
resurselor și bunurilor asupra mediului, precum și dezvoltarea
competențelor pentru o Economie Verde.

16. OBIECTIVELE:
• Obiective:
- Crearea oportunităţilor ce asigură realizarea acţiunilor instructiv-educative
complexe pentru dezvoltarea competențelor de elaborare a proiectelor de
ecologizare a școlilor publice municipale, cu implicarea activă a elevilor,
cadrelor didactice, părinţilor şi altor entități interesate.
- Ajustarea și dezvoltarea activităților educaționale de promovare a
ocupațiilor verzi în școlile publice.
- Creșterea gradului de responsabilizarea a tinerei generații privind realizarea
Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (în continuare ODD) în comunitatea
locală.

17. OFERIM O NOUĂ VIAȚĂ- RECICLĂM,
REUTILIZĂM
• Este scopul pe care îl avem de realizat în acest an.
• Ca să putem reutiliza deșeurilor e necesar să le sortăm corect!
• Sortarea înseamnă separarea plasticului, hirtiei, sticlei, resturilor menajere și colectarea acestora
în coșuri diferite.

18. După ce sortăm corect unele deseuri au
șansa să fie reciclate și refolosite
• Reciclarea este procesul prin care deseurile “cu valoare”, precum ambalajele, spre exemplu, sunt
transformate in materie prima secundara pentru fabricarea de noi produse. Beneficiile reciclarii
sunt multiple, de aceea este foarte important ca fiecare dintre noi sa inteleaga faptul ca in
spatele legilor drastice privind reciclarea stau idei si principii solide, benefice comunitatilor. In
plus, reciclarea nu numai ca aduce beneficii mediului, dar are și un efect pozitiv asupra
economiei.
• Ce materiale pot fi reciclate?
• In zilele noastre, cea mai mare parte din produsele diverselor industrii pot fi reciclate: ambalaje,
sticla, metal, electrice si electronice, baterii, anvelope si mase plastice, baterii, ulei uzat si nu
numai.

19. Reciclarea hartiei si cartonului
Se poate recicla aproape orice fel de hartie si carton. Tehnologia de reciclare poate elimina cernelurile,
agrafele, capsele, cleiul cu care sunt legate cartile, insa nu si uleiul. De aceea, nu se pot recicla hartiile si
cartoanele patate de ulei sau de mancare. In plus, nu pot fi reciclate hartiile cerate, plastifiate sau acoperite
folie de plastic (coperțile revistelor glossy), șervetelele sau alte produse sanitare de hartie folosite.
Cutiile de lapte si de suc se recicleaza separat.
O tona de hartie reciclata salveaza de la taiere 17 copaci.
Pentru fiecare tona de hartie reciclata se economisesc peste 26 de tone de apa si aproape 1,8 tone de
combustibil.
Cartonul poate fi reciclat de mai multe ori, dar nu la infinit. De aceea este bine sa evitam ambalajele cat mai
mult posibil, fie ele si din hartie.

20. Reciclarea metalelor
Metalele sunt materiale care pot fi reciclate în proporție de 90-95% dacă sunt
selectiv.
Anumite metale, precum aluminiul, pot fi reciclate la nesfarsit.
Prin reciclarea metalelor se reduce cu 70% consumul de energie fata de producerea
unui element complet nou.

21. Reciclarea sticlei
Sticla poate fi reciclata prin topire la infinit, fara a-si pierde proprietatile. De asemenea,
costurile de reciclare sunt mai mici decat cele de productie a sticlei din materii prime,
economisind astfel energie.
Din sticla colorata nu se poate produce decat sticla de aceeasi culoare. De aceea,
incolora este mai valoroasa, caci poate fi refolosita in mai multe scopuri.
Sticla termorezistenta, precum vasele de Jena, nu se recicleaza cu sticla obisnuita,
deoarece afecteaza procesul de topire

22. RECICLAREA PLASTICULUI
Toate tipurile de recipiente din plastic si obiecte care sunt realizate din acest material trebuie reciclate corespunzator. Ultimii
ani, au demonstrat din plin cat de nociva este utilizarea materialelor din plastic asupra mediului inconjurator, motiv pentru
care procedeele de reciclare plastic trebuie sa faca parte din rutina noastra zilnica.
Desi poate parea a fi putin, dar prin simpla sortare a deseurilor si aruncarea acestora numai in locuri special amenajate face o
diferenta enorma. Astfel, toate desurile ajung in centre de reciclare plastic unde trec printr-un proces nou de sortare, sunt
balotate sau transformate in lichid si apoi transportate din nou pentru a se obtine alte recipiente care sa fie reutilizate pentru
produsele pe care le adoram si nu ne putem imagina viata fara ele.
Preluarea si reciclarea acestor materiale plastice este principala misiune a centrelor specializate in acest domeniu. Prin
reciclare plastic se obtin numeroase avantaje. Mediul este mai curat si mai sigur pentru toate vietuitoarele planetei. Pana la
urma este singura noastra casa si este necesar sa o protejam pentru a o putea lasa mostenire generatiilor viitoare.

23. De aceea COLECTAREA SELECTIVĂ a
deșeurilor este noul nostru scop vital

24. IN INSTITUȚIA
NOASTRĂ ACEST
LUCRU DEJA ESTE
POSIBIL

25. LA FIECARE ETAJ ESTE AMPLASATĂ
ZONA DE COLECTARE SELECTIVĂ, ÎN
FIECARE CLASĂ SUNT PREZENTE
URNE IMPROVIZATE PENTRU A
REALIZA ACEASTĂ ACȚIUNE

26. Realizate din materiale reutilizabile

27. În curte avem lăzi pentru compostare

28. Compostul este materie organică descompusă și transformată în îngrășământ pentru alte plante. Acesta se
formează într-o perioadă de câteva luni, până la 2 ani, în funcție de condițiile atmosferice și materialele puse în
compost. Compostul clasic se formează din trei ingrediente: materie verde, materie brună și apă. Este indicat
să fie amplasat direct pe pământ (nu pe asfalt). Ce se poate pune în compost:
Compostul ar trebui să conțină cantități aproximativ egale de materie brună și materie verde, preferabil pe
straturi.
Materie verde compostabilă: coji de fructe, coji de legume, iarbă tăiată, zaț de cafea, buruieni, resturi verzi de
la gardurile vii.
Materie brună compostabilă: coji de ouă, pliculețe de ceai și frunze folosite de ceai, frunze moarte, paie și fân,
rămurele tăiate, rumeguș, hârtie și carton (din cele nereciclabile, cum ar fi șervețele folosite cu materie
organică, hârtie sau cartoane cu resturi alimentare, hârtie cerată cu ceară natural).

29. De asemenea în școală este constotuit CONSILIUL ECO al elevilor, al cărui membru poți fi si tu, care are
următoarele sarcini:
1. să monitorizeze realizarea coletării selective a deșeurilor
2. să realizeze activități ecologice în școală în baza unui plan
3. să contribuie la ecologizarea elevilor din toată școala

30. Scopul căruia este oprirea POLUĂRII
PLANETEI ȘI SALVAREA VIEȚII

31. NU MAI STĂM – HAIDEȚI SĂ
ACȚIONĂM!!!