DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ: CARACTERISTICI
GENERALE
Clasa a XII-a
DATE STATISTICE ÎN TIMP REAL, 04 NOIEMBRIE 2021
https://www.worldometers.info/ro
Analizați datele statistice și formulați concluzii privitor la
creșterea numerică a populației și consumul de resurse
naturale.
În fiecare an, Earth Overshoot Day (EOD – Ziua Suprasolicitării Pământului) marchează data la care
omenirea a folosit toate resursele naturale pe care Pământul le regenerează pe parcursul
întregului an. În prezent, omenirea folosește cu 74% mai mult decât ceea ce pot regenera
ecosistemele planetei – sau „1,7 planete„. De la EOD și până la sfârșitul anului, omenirea
funcționează în regim de deficit ecologic.
Earth Overshoot Day (EOD) – Ziua Suprasolicitării Pământului
Analizați graficul prezentat
și identificați cauzele
evoluției EOD.
Ziua suprasolicitării Pământului
la nivel de state, 2021
Analizați datele statistice și
formulați concluzii privitor
la Ziua suprasolicitării
Pământului în diferite state.
În ce tip de state, după
nivelul de dezvoltare, Ziua
suprasolicitării Pământului
este mai devreme? Mia
târziu? Cum explicați acest
fapt?
Argumentați necesitatea
stabilirei Zilei
suprasolicitării Pământului.
„Dacă se mențin tendințele actuale de creștere ale
populației mondiale, ale industrializării, contaminării ambientale,
producției de alimente și epuizării resurselor, această planetă va
atinge limitele creșterii în următorii 100 de ani. Rezultatul cel mai
probabil ar fi o scădere subită și incontrolabilă atât a populației cât
și a capacității industriale.” (Dennis Meadows - Limitele creșterii,
1972)
Clubul de la Roma este o organizație de tip bazin
gândirist (reuniune de creiere - think tank) și o
denumire simbolică pentru o organizație al cărei
scop este să supună atenției întregii lumi diverse
aspecte referitoare la viitorul planetei.
anul 1972
AVEM NEVOIE DE RESURSE NATURALE PENTRU A NE ASIGURA PROSPERITATEA ȘI BUNĂSTAREA.
DAR UTILIZĂM RESURSELE NATURALE MULT MAI RAPID DECÂT POT FI ÎNLOCUITE.
OARE ACESTA REPREZINTĂ SINGURUL MOD DE DEZVOLTARE ȘI DE CREȘTERE ECONOMICĂ?
CE PUTEM FACE? EXISTĂ ALTERNATIVE LA CREȘTEREA ECONOMICĂ NECONTROLATĂ?
Răspunsul
este DA!!
DEZVOLTARE SUSTENABILĂ
ÎMPLINEȘTE NEVOILE PREZENTULUI FĂRĂ A COMPROMITE ȘANSELE
GENERAȚIILOR VIITOARE DE A-ȘI SATISFACE PROPRIILE NECESITĂȚI.
1972 1983 1986 1992
Conferința
privind mediul
ambiant
Se fondează
Comisia
Mondială
pentru Mediu
și Dezvoltare
Raportul
Brundtland
„sustainable
development”
„Summit-ul
Pamântului”
Stabilirea unui plan
de susținere a
dezvoltării durabile,
Agenda 21.
Summitul
privind
dezvoltarea
durabilă
Prima dată în mod serios se
analizează problema deteriorării
mediului înconjurător în urma
activităților umane care pune în
pericol însuși viitorul omenirii.
2002 2015
Agenda 2030 de
Dezvoltare
Durabilă
Johannesburg
Stockholm Rio de Janeiro
Asociați Obiectivele de Dezvoltare Durabilă
cu cele trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile.
Cărei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile i-a revenit ce mai
mare număr de Obiective de Dezvoltare Durabilă? De ce?
Analizați imaginea și scrieți cât mai multe cuvinte ce invocă sustenabilitatea
și cele trei dimensiuni ale acesteia.
Asociați fiecare imagine cu unul din Obiectivele
de Dezvoltare Durabilă.
Capacitatea firmelor și a instituțiilor de a
se implica în reducerea impactului negativ
al activității lor asupra mediului
înconjurător.
- Analizați imaginile cu date
statistice și formulează concluzii
despre impactul textilelor asupra
mediului;
- Propuneți soluții pentru reducerea
impactului negativ prin prisma
dezvoltării sustenabile.
Care este mecanismul economiei circulare?
Argumentați importanța economiei circulare.
Cum se construiesc blocurile
în Chișinău.
Un element de bază al planificării urbane este construcția
caselor de locuit. Fiecare bloc rezidențial trebuie să se
conformeze planurilor urbanistice generale, apoi zonale și de
detaliu; să respecte reglementările ce țin de acces la locuri de
parcare, grădinițe, spitale, transport public; să aibă spațiu
verde, lumină și teren de joacă; să respecte normele de
securitate, mai ales într-o țară seismică; și să se integreze în
contextul și istoricul locului.
În ultimii ani, Chișinăul este înghesuit de blocuri noi de locuit cu
multe etaje, care rareori prevăd acces la infrastructură socială,
iar uneori încalcă spațiul public al altor blocuri. Într-un sondaj
online realizat de Primăria Mea despre construcția clădirilor
multietajate, pe un eșantion de 194 de respondenți1 , 84,1% s-
au arătat nemulțumiți de accesul la infrastructură, iar 68% – de
aspectul estetic.
Propuneți măsuri / acțiuni / soluții în baza principiilor sustenabilității
pentru amenajarea durabilă a unui oraș.
1. ORAȘELE BURETE
In China, cartierele de beton sunt impletite cu spatii verzi, care pot retine si filtra in
mod natural apa. Acelasi concept este folosit si in Singapore, care a fost
supranumit „orașul gradină” datorita abundenței de verdeață.
2. PĂDURI VERTICALE
Din cauza lipsei de spatiu, oamenii din orașe au cautat de cele
mai multe ori spatii pe verticala pentru a se extinde. În
Milano, Italia, arhitecții au facut același lucru în privința
copacilor, creând o “pădure verticală” pe doua blocuri turn
rezidențiale. Adăpostind 800 de copaci, 4500 de arbusti si
15000 de plante, “pădurea” ar putea acoperi o zonă de
marimea a trei terenuri de fotbal si jumatate, daca ar fi
plantată la sol. Proiecte similare sunt in construcție și in orașe
precum Elveția, Olanda si China.
3. CARTIERUL DE 20 DE MINUTE
Imaginează-ți că ai putea avea la o distanță de 20 de
minute de mers cu mijloacele de transport în comun, cu
bicicleta sau pe jos, tot ce ai nevoie pentru o viață fericită
si sanatoasă. Unele orașe fac deja demersuri pentru a
transforma acest vis in realitate, iar Melbourne este
deschizător de drumuri în acest sens – orașul vrea ca
locuitorii săi să ajungă mereu cu ușurință la locații
precum magazine, instituții din domeniul educației sau
locații pentru petrecerea timpului liber.
https://www.weforum.org/agenda/2020/09/cities-sustainability-innovation-global-goals/
5. BICICLETE ȘI TRANSPORT PUBLIC
În Copenhaga locuitorii preferă mersul pe bicicleta
decat cu masina, numai 29% dintre gospodarii avand o
masina in proprietate.
4. PANOURI SOLARE PE ACOPERIȘURI
În Amsterdam tot mai mulți proprietari de case încep să
instaleze panouri solare pe acoperișuri și își cultivș propriile
legume și fructe sau le achiziționează din piețele locale de
fermieri, care la rândul lor, aduc bani la economia locală.
https://www.sustenabilzidezi.ro/
https://www.sustenabilzidezi.ro/
1.Înainte de a te grăbi să cumperi produse noi sau să le
arunci pe cele vechi, nu uita că le poți repara.
2.Vinde, donează sau reciclează ce nu mai folosești.
3.Sharing is caring! Multe dintre obiectele noastre zac
nefolosite așa că de ce să nu împrumuți o bormașină sau
un cort doar atunci când ai nevoie?
4.Citește lista de ingrediente! Cu cât aceasta este mai
lungă, cu atât sunt mai mari șansele să conțină elemente
care nu sunt sănătoase.
5.Ce este la începutul listei de ingrediente este în
cantitate mare, ce este menționat la final este aproape
nesemnificativ.
6.Nu tot ce e certificat este organic și nici tot ce este
organic este certificat.
7.Nu te lăsa pradă tentației: nu cumpăra mai mult decât ai
nevoie! Fă o listă cu lucrurile de care ai nevoie
cu adevărat și nu te abate de la ea.
8.Cumpără de la producătorii locali.
9.Evită produsele ambalate în plastic sau care au
ambalaje excesive.
10.Alege produse în ambalaje mai mari. Vei cumpăra mai
rar și vei face și economie.
1. Alege produse naturale.
2.Propune-ți să nu cumperi nimic timp de 3 luni de zile.
3.Ce e în cutie trebuie să fie și pe cutie.
4. Învață-i și pe membrii familiei și pe prieteni să îți
urmeze exemplul.
5. Citește și informează-te constant.
6.Refuză produsele din plastic de unică folosință.
7.Ridică gunoiul de pe jos chiar dacă nu este al tău.
8.Folosește ceea ce ai deja.
9.Ai grijă de lucrurile tale.
10.Consumă mai multe vegetale și mai puține produse de
origine animală.
11.Alege variante de transport cât mai sustenabile.
12.Întreabă-ți bunicii: ei știu multe despre utilizarea la
maxim a unui produs și prevenirea generării deșeurilor.
13.Susține brandurile care investesc în alternative
sustenabile și produse de calitate.
14.Calitate, nu cantitate!
15.Stinge tot: lumină, aparate, oprește apa.
25 DE PRINCIPII DE BAZĂ PENTRU SUSTENABILITE
dezv sustenabila.pptx
dezv sustenabila.pptx

dezv sustenabila.pptx

  • 1.
  • 2.
    DATE STATISTICE ÎNTIMP REAL, 04 NOIEMBRIE 2021 https://www.worldometers.info/ro Analizați datele statistice și formulați concluzii privitor la creșterea numerică a populației și consumul de resurse naturale.
  • 3.
    În fiecare an,Earth Overshoot Day (EOD – Ziua Suprasolicitării Pământului) marchează data la care omenirea a folosit toate resursele naturale pe care Pământul le regenerează pe parcursul întregului an. În prezent, omenirea folosește cu 74% mai mult decât ceea ce pot regenera ecosistemele planetei – sau „1,7 planete„. De la EOD și până la sfârșitul anului, omenirea funcționează în regim de deficit ecologic. Earth Overshoot Day (EOD) – Ziua Suprasolicitării Pământului Analizați graficul prezentat și identificați cauzele evoluției EOD.
  • 4.
    Ziua suprasolicitării Pământului lanivel de state, 2021 Analizați datele statistice și formulați concluzii privitor la Ziua suprasolicitării Pământului în diferite state. În ce tip de state, după nivelul de dezvoltare, Ziua suprasolicitării Pământului este mai devreme? Mia târziu? Cum explicați acest fapt? Argumentați necesitatea stabilirei Zilei suprasolicitării Pământului.
  • 5.
    „Dacă se mențintendințele actuale de creștere ale populației mondiale, ale industrializării, contaminării ambientale, producției de alimente și epuizării resurselor, această planetă va atinge limitele creșterii în următorii 100 de ani. Rezultatul cel mai probabil ar fi o scădere subită și incontrolabilă atât a populației cât și a capacității industriale.” (Dennis Meadows - Limitele creșterii, 1972) Clubul de la Roma este o organizație de tip bazin gândirist (reuniune de creiere - think tank) și o denumire simbolică pentru o organizație al cărei scop este să supună atenției întregii lumi diverse aspecte referitoare la viitorul planetei. anul 1972
  • 6.
    AVEM NEVOIE DERESURSE NATURALE PENTRU A NE ASIGURA PROSPERITATEA ȘI BUNĂSTAREA. DAR UTILIZĂM RESURSELE NATURALE MULT MAI RAPID DECÂT POT FI ÎNLOCUITE. OARE ACESTA REPREZINTĂ SINGURUL MOD DE DEZVOLTARE ȘI DE CREȘTERE ECONOMICĂ? CE PUTEM FACE? EXISTĂ ALTERNATIVE LA CREȘTEREA ECONOMICĂ NECONTROLATĂ? Răspunsul este DA!! DEZVOLTARE SUSTENABILĂ ÎMPLINEȘTE NEVOILE PREZENTULUI FĂRĂ A COMPROMITE ȘANSELE GENERAȚIILOR VIITOARE DE A-ȘI SATISFACE PROPRIILE NECESITĂȚI.
  • 7.
    1972 1983 19861992 Conferința privind mediul ambiant Se fondează Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare Raportul Brundtland „sustainable development” „Summit-ul Pamântului” Stabilirea unui plan de susținere a dezvoltării durabile, Agenda 21. Summitul privind dezvoltarea durabilă Prima dată în mod serios se analizează problema deteriorării mediului înconjurător în urma activităților umane care pune în pericol însuși viitorul omenirii. 2002 2015 Agenda 2030 de Dezvoltare Durabilă Johannesburg Stockholm Rio de Janeiro
  • 10.
    Asociați Obiectivele deDezvoltare Durabilă cu cele trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile. Cărei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile i-a revenit ce mai mare număr de Obiective de Dezvoltare Durabilă? De ce?
  • 12.
    Analizați imaginea șiscrieți cât mai multe cuvinte ce invocă sustenabilitatea și cele trei dimensiuni ale acesteia.
  • 13.
    Asociați fiecare imaginecu unul din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.
  • 14.
    Capacitatea firmelor șia instituțiilor de a se implica în reducerea impactului negativ al activității lor asupra mediului înconjurător. - Analizați imaginile cu date statistice și formulează concluzii despre impactul textilelor asupra mediului; - Propuneți soluții pentru reducerea impactului negativ prin prisma dezvoltării sustenabile.
  • 16.
    Care este mecanismuleconomiei circulare? Argumentați importanța economiei circulare.
  • 17.
    Cum se construiescblocurile în Chișinău. Un element de bază al planificării urbane este construcția caselor de locuit. Fiecare bloc rezidențial trebuie să se conformeze planurilor urbanistice generale, apoi zonale și de detaliu; să respecte reglementările ce țin de acces la locuri de parcare, grădinițe, spitale, transport public; să aibă spațiu verde, lumină și teren de joacă; să respecte normele de securitate, mai ales într-o țară seismică; și să se integreze în contextul și istoricul locului. În ultimii ani, Chișinăul este înghesuit de blocuri noi de locuit cu multe etaje, care rareori prevăd acces la infrastructură socială, iar uneori încalcă spațiul public al altor blocuri. Într-un sondaj online realizat de Primăria Mea despre construcția clădirilor multietajate, pe un eșantion de 194 de respondenți1 , 84,1% s- au arătat nemulțumiți de accesul la infrastructură, iar 68% – de aspectul estetic. Propuneți măsuri / acțiuni / soluții în baza principiilor sustenabilității pentru amenajarea durabilă a unui oraș.
  • 18.
    1. ORAȘELE BURETE InChina, cartierele de beton sunt impletite cu spatii verzi, care pot retine si filtra in mod natural apa. Acelasi concept este folosit si in Singapore, care a fost supranumit „orașul gradină” datorita abundenței de verdeață. 2. PĂDURI VERTICALE Din cauza lipsei de spatiu, oamenii din orașe au cautat de cele mai multe ori spatii pe verticala pentru a se extinde. În Milano, Italia, arhitecții au facut același lucru în privința copacilor, creând o “pădure verticală” pe doua blocuri turn rezidențiale. Adăpostind 800 de copaci, 4500 de arbusti si 15000 de plante, “pădurea” ar putea acoperi o zonă de marimea a trei terenuri de fotbal si jumatate, daca ar fi plantată la sol. Proiecte similare sunt in construcție și in orașe precum Elveția, Olanda si China. 3. CARTIERUL DE 20 DE MINUTE Imaginează-ți că ai putea avea la o distanță de 20 de minute de mers cu mijloacele de transport în comun, cu bicicleta sau pe jos, tot ce ai nevoie pentru o viață fericită si sanatoasă. Unele orașe fac deja demersuri pentru a transforma acest vis in realitate, iar Melbourne este deschizător de drumuri în acest sens – orașul vrea ca locuitorii săi să ajungă mereu cu ușurință la locații precum magazine, instituții din domeniul educației sau locații pentru petrecerea timpului liber. https://www.weforum.org/agenda/2020/09/cities-sustainability-innovation-global-goals/ 5. BICICLETE ȘI TRANSPORT PUBLIC În Copenhaga locuitorii preferă mersul pe bicicleta decat cu masina, numai 29% dintre gospodarii avand o masina in proprietate. 4. PANOURI SOLARE PE ACOPERIȘURI În Amsterdam tot mai mulți proprietari de case încep să instaleze panouri solare pe acoperișuri și își cultivș propriile legume și fructe sau le achiziționează din piețele locale de fermieri, care la rândul lor, aduc bani la economia locală.
  • 19.
  • 20.
    1.Înainte de ate grăbi să cumperi produse noi sau să le arunci pe cele vechi, nu uita că le poți repara. 2.Vinde, donează sau reciclează ce nu mai folosești. 3.Sharing is caring! Multe dintre obiectele noastre zac nefolosite așa că de ce să nu împrumuți o bormașină sau un cort doar atunci când ai nevoie? 4.Citește lista de ingrediente! Cu cât aceasta este mai lungă, cu atât sunt mai mari șansele să conțină elemente care nu sunt sănătoase. 5.Ce este la începutul listei de ingrediente este în cantitate mare, ce este menționat la final este aproape nesemnificativ. 6.Nu tot ce e certificat este organic și nici tot ce este organic este certificat. 7.Nu te lăsa pradă tentației: nu cumpăra mai mult decât ai nevoie! Fă o listă cu lucrurile de care ai nevoie cu adevărat și nu te abate de la ea. 8.Cumpără de la producătorii locali. 9.Evită produsele ambalate în plastic sau care au ambalaje excesive. 10.Alege produse în ambalaje mai mari. Vei cumpăra mai rar și vei face și economie. 1. Alege produse naturale. 2.Propune-ți să nu cumperi nimic timp de 3 luni de zile. 3.Ce e în cutie trebuie să fie și pe cutie. 4. Învață-i și pe membrii familiei și pe prieteni să îți urmeze exemplul. 5. Citește și informează-te constant. 6.Refuză produsele din plastic de unică folosință. 7.Ridică gunoiul de pe jos chiar dacă nu este al tău. 8.Folosește ceea ce ai deja. 9.Ai grijă de lucrurile tale. 10.Consumă mai multe vegetale și mai puține produse de origine animală. 11.Alege variante de transport cât mai sustenabile. 12.Întreabă-ți bunicii: ei știu multe despre utilizarea la maxim a unui produs și prevenirea generării deșeurilor. 13.Susține brandurile care investesc în alternative sustenabile și produse de calitate. 14.Calitate, nu cantitate! 15.Stinge tot: lumină, aparate, oprește apa. 25 DE PRINCIPII DE BAZĂ PENTRU SUSTENABILITE