deseurilemnoase.procedee tehnologice

1. UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ- NAPOCA
FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR
SPECIALEZAREA INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIE
PROIECT
DESEURI- TRATARE SI VALORIFICARE
VALORIFICAREA DESEURILOR LEMNOASE
Studenta: Iuliana Hantig
An: 4 SIM
Grupa: 3741/2 IPMI

2. INTRODUCERE.............................................................................................................................3
1.2 Avantajele si dezavantajele producerii peletilor si a brichetelor..........................................3
1.2.1 Beneficii directe asupra mediului:.................................................................................4
1.2.2 Beneficii indirecte asupra mediului:..............................................................................5
1.3 Codurile de clasificare ale deseurilor....................................................................................5
1.4 Informatii generale despre deseul ales..................................................................................5
1.4.1 Soluţii de utilizare a rumeguşului: ...............................................................................8
CADRUL NATIONAL CE INCADREAZA DESEUL..............................................................9
CADRUL EUROPEAN CE INCADREAZA DESEUL...........................................................11
PARALELISME INTRE CELE DOUA CADRE LEGISLATIVE.........................................12
COLECTARE, SORTARE, TRANSPORT, METODE DE VALORIFICARE, PROCESARE,
DEPOZITARE...............................................................................................................................16
5.1 Fluxul tehnologic al fabricarii peletilor..............................................................................16
5.1.1 Aprovizioare cu materie prima....................................................................................17
5.1.2 Descarcarea si receptia calitativa si cantitativa a materiei prime aprovizionate..........18
...............................................................................................................................................18
5.1.3 Mixarea si uscarea........................................................................................................18
5.1.4 Macinarea si presarea ..................................................................................................18
5.1.5 Ambalarea si depozitarea.............................................................................................19
5.2 Linia de peletizare automatizata.........................................................................................19
5.2.1 Beneficiile utilizarii peletilor.......................................................................................19
5.2.2 Caracteristicile tehnice a peletilor ...............................................................................20
5.2.3 Instalatii automate de peletizare...................................................................................21
5.3 Linia de brichetare .............................................................................................................22
5.3.1 Beneficiile utilizarii brichetelor...................................................................................22
5.3.2 Caracteristici tehnice ale brichetelor............................................................................23
...............................................................................................................................................23
5.3.3 Instalatii de brichetat ...................................................................................................23
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................25
2

3. INTRODUCERE
Codul din clasificarea deseurilor 03 01 05 rumegus, talas, aschii, resturi de
scandura si furnir, altele decat cele specificate la 03 01 04.
1.1 Scurt istoric despre rumegus si deseurile lemnoase
După 1990 exploatarea forestieră din România a luat o amploare fără
precedent, prin apariţia unui număr mare de societăţi comerciale care au ca obiect
de activitate procesarea materialului lemnos şi obţinerea de cherestea.
În urma acestor activităţi au rezultat milioane de metri cubi de rumeguş care
au fost şi încă sunt depozitate neorganizat în diverse locuri:
malul unor cursuri de apă, râpe, gropi de gunoi, terenuri agricole, păşuni, etc.
Durata de transformare a rumeguşului în îngrăşământ este cuprins între 15 şi
25 de ani şi ca urmare nu este corespunzător pentru agricultură. Rumeguşul de
lemn are o serie de particularităţi: greutate specifică mică, este higroscopic, putere
calorifică medie în funcţie de specia arborelui. Depozitarea în condiţii
necorespunzătoare a acestui tip de deşeuri duce la afectarea profundă a mediului.
Rumeguşul plasat pe malul apelor este antrenat de ploi şi astfel pătrunde în apele
de suprafaţă şi devine un factor de stres pentru animalele acvatice, iar rumeguşul
depozitat pe câmp efectează grav calitatea solului, care nu mai poate fi utilizat
pentru agricultură.
Ca urmare a faptului că în prezent se produc mari cantităţi de rumeguş din
diverse esenţe de lemn şi ca urmare a impactului negativ asupra mediului se
impune luarea unor măsuri urgente şi eficace pentru diminuarea cantităţii de astfel
de deşeuri prin găsirea unor soluţii pentru utilizarea acestora.
1.2 Avantajele si dezavantajele producerii peletilor si a
brichetelor
Folosirea rumegusul sau talasul ca combustibil, se poate face prin 3 metode:
3

4. - Arderea rumegusul in mod direct.
- Transformarea in brichete de combustibil.
- Transformarea in « pellet », granule din lemn cu puterea calorica mai mare
ca a lemnului brut.
Avantaje:
- Mai usor de depozitat (pentru aceasta putere energetica, necesita numai o
treima din spatiu de depozitare);
- Se comporte precum un combustibil fluid si se preteaza bine la
automatizare;
- Ardere curata fata de combustibili petrolieri (mai putine emisii nocive);
- Este o energie renuvelabila si sigura;
- Mai economic decat motorina si gazul;
- In Franta si in Germania, investitiile pentru sobele / centralele care
folosesc pellets sunt subventionate de stat (ADEME).
Dezavantaje:
- Procesul de fabricatie este mult mai costisitor. Consumul de energie este
considerat sub pragul de 3% din valoarea energetica a granulelor.
- Fata de produsele petroliere, spatiul de depozitare necesar este mult mai
mare.
Achizitionarea si darea in functiune a instalatiei de peletizare a rumeguslui
verde, are impact direct asupra protejarii mediului inconjurator.
1.2.1 Beneficii directe asupra mediului:
- reducerea poluarii cu deseuri din rumegus de lemn prin prelucrarea
anuala a circa 150.000 mc rumegus verde si deseuri lemnoase rezultate
din exploatarea lemnului;
- reducerea riscului de innundatii ca urmare a depozitarii necontrolate pe
malul apelor a rumegului si a deseurilor din lemn de catre firmele ce
lucreaza in prelucrarea primara a lemnului;
- reducerea suprafetelor de depozitare a deseurilor lemnoase;
4

5. - conservarea si protejarea ecosistemelor;
- imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor din eliminarea surselor
de poluare;
- protejarea solului, apelor si aerului prin gestionarea corespunzatoare a
deseurilor din lemn;
1.2.2 Beneficii indirecte asupra mediului:
- reducerea emisiilor de gaze poluante in zona( CO2, SO2, NOX, s.a.) prin
inlocuirea combustibililor petrolieri, cu combustibi ecologici din
biomasa;
- dezvoltarea turismului prin creearea unei zone turistice nepoluate;
- cresterea veniturilor la bugetul statului prin vanzarea aerului curat
recuperat prin utilizare apeletilor drept combustibil;
- reducerea costului energiei termice si electrice prin cresterea eficientei
energetice ca urmare a utilizarii peletilor;
- reducerea efortului valutar prin importuri mai scazute de combustibil
pentru producerea energiei termice si electrice;
- cresterea constributiilor cu taxele si impozitele la nivel local;
1.3 Codurile de clasificare ale deseurilor
Hotărârea de Guvern nr. 2.293/2004 (MO 1.261/28.12.2004) privind
gestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului de obţinere a materialelor
lemnoase.
Cod CAEN 5153 - Comert cu ridicata al materialului lemnos;
Cod CAEN 2020 - Fabricarea de produse stratificate din lemn: placaj, panel,
furnire, placi din aschii de lemn, placi fibrolemnoase, brichete, peleti.
1.4 Informatii generale despre deseul ales
5

6. Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folosit
sub forma naturala. In plus, aditivii care se adauga la finisaj produc uneori
substante periculoase care poate avea efecte directe asupra sanatatii. De exemplu,
prin fabricarea PAL-ului sunt riscuri de expunere la formaldehida, gaz generator de
cancer al gatului.
Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa sau
compostata, rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil,
sau in agricultura ca litiera pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru
cazane de lemn, pentru panouri de PAL sau pentru pasta de hartie.
In urma procesului tehnologic rezulta urmatoarele tipuri de deseuri :
- pentru exploatare forestiera – craci, ramuri, coaja , talas ;
- pentru debitare – margini , talas si rumegus ;
Fiecare fază de producţie are ca rezultat un produs intermediar caracterizat
prin dimensiuni şi calitate. Pentru maximizarea valorificării produselor
intermediare de calitate inferioară (clasele D şi E) se foloseşte operaţia de tăiere
rezultând tocătura necesară în industria celulozei şi a hârtiei.
Evidenta gestiunii deseurilor conform legilor in vigoare pe tip de deseu :
rumegus si talas.
Rumegusul si talasul este depozitat pe platforme special amenajate. Parte din
aceste produse -40 % este valorificat prin ardere in centralele unitati in vederea
obtinerii agentului termic. Un procent de 30 % este valorificat prin vanzare catre
perfoane fizice sau juridice care il folosesc ca agent termic sau materie prima in
productie ( ex: productia de PAF ).
Deseurile rezultate in procesul tehnologic al societatii sunt de tin deseu
neimpregnat cu lacuri sau vopsele.
Codul forestier, prin Articolul 75 incearca sa stopeze defrisarile prost facute
si aparitia respectivelor resturi. Pentru a scapa de aceste resturi cei care exploateaza
lemnul le arunca in apele celui mai apropiat rau. Fabricile de cherestea sunt cei mai
mari producatori de asemenea resturi care variaza de la rumegus la taluj. Talujul si
rumegusul impreuna cu toate celelalte resturi de lemn care sunt deversate in apele
raurilor reprezinta pentru pesti o adevarata otrava. Rumegusul care pluteste intra in
branhiile pestilor iar acestia se sufoca. El are efecte grave si asupra vegetatiei de pe
malurile raurilor cat si a animalelor terestre care vor sa consume aceasta apa.
Rumegusul si cheresteaua, daca sunt depozitate necorespunzator reprezinta surse
pentru incendii.
Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera
daune asupra mediului, poate contamina solul, apele si de asemenea genera
6

7. distrugerea habitatului acvatic. Chiar daca provine de la o sursa naturala, deseurile
generate de prelucrarea lemnului nu mai sunt in forma lor naturala.
Generarea levigatului, adica rezultatul percolari apei asupra deseurilor din
lemn poate fi comparata cu infuzia de cafea sau de ceai. Se genereaza un lichid
negru cu miros de petrol care provoca aparitia unei spume si un film superficial in
apele din jur.
Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce
levigat in ani de zile. In timp indelungat, in prezenta apei, datorita ploilor
frecvente, substantele care se gasesc natural in lemn precum acizi, lignina, lignana,
acizii grasi si tanin se dizolva si se intind cu concentratii ridicate. Movila
deseurilor din lemn retine levigatul pana la saturare. La aceasta etapa, levigatul se
deverseaza in mediul inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui.
Levigatul lemnului contine cateva produse chimice cu o concentratie uneori
mai mare decat cea masurata la canalizarea municipala ( vezi Tab.1 ) si deci, nu
poate fi deversat fara o tratare adecvata.
Tab.1 Concentratiile compusilor chimici ai levigatului
Deseurile din lemn depozitate necorespunzator poate contamina si stratul
freatic. Apa poluata este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabil
inainte sa atinga concentratii daunatoare sanatatii.
Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica
extrem de repede. Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru bio-
degradarea lui, poate fi letal pentru pestii precum pastravi si nevertebrate.
Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac in
conditii anaeroba. In apa, amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor de
a transporta oxigen astfel incat induce un efect letal asupra vietii acvatica prin
sufocare.
7
Compus chimic
Concentratie a levigatului
(mg/L =
milligrammes/litre)
Apele de canalizare
orasene
Consum biochimic de
oxigen
2 970 mg/L 150-250 mg/L
Amoniac 0,3 mg/L 15-50 mg/L
Nitrogen organic 22 mg/L 25-85 mg/L
Fosfor 8.75 mg/L 6-12 mg/L

8. Rezulta ca deseurile din lemn, chiar din lemn brut adica netratat, pot
constitui un pericol pentru mediul inconjurator.
Legile europene nu permit sa fie adus la rampa de gunoi pentru ca:
- Este inflamabil;
- Poate fi valorificat si numai deseurile care nu mai pot intra intr-un proces
de reciclare pot merge la groapa de gunoi;
- Poate fi valorificat pentru sub-produse a lemnului si combustibil ceea
poate fi considerat un avantaj atat pe plan ecologic cat si economic.
Numai daca este si tratat cu substante chimice periculoase, poate fi
considerat atunci ca un deseu care nu mai intra intr-un proces de reciclare.
Majoritatea deseurilor din lemn , 60% , este generata de prelucrarea
lemnului.
Din cantitatea de lemn taiata direct in padure, doar jumatatea este
exploatabil ca a tare.
1.4.1 Soluţii de utilizare a rumeguşului:
- realizarea plăcilor fibro-lemnoase, rumeguşul de lemn poate fi adăugat în
masa de fibre lemnoase până la un anumit procent care depinde de
tehnologia de fabricare a plăcilor.
- în compostul din agricultură dacă este introdus în cantităţi mici, deoarece
asigură solului o bună permeabilitate şi friabilitate,
- pentru decontaminarea unor terenuri infestate cu substanţe petroriele,
datorită capacităţii mari de absorbţie. Rumeguşul este apoi colectat şi
incinerat
8

9. CADRUL NATIONAL CE INCADREAZA DESEUL
Legea nr. 426/18.07.2001 (M.Of. nr. 411/25.07.2001) pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/16.06.2000 (M.Of. nr. 283/22.06.2000)
privind regimul deşeurilor
Ordonanţa de urgenţă nr. 61/06.09.2006 (M.Of. nr. 790/19.09.2006) pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deşeurilor
Legea nr. 27/15.01.2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor
Hotărârea de Guvern nr. 856/16.08.2002 (M.Of. nr. 659/05.09.2002) privind
evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase (completată de Hotărârea nr. 210/28.03.2007 pentru
modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis–ul comunitar
în domeniul protecţiei mediului – M.Of. nr. 187/19.03.2007)
Hotărârea de Guvern nr. 1470/09.09.2004 (M.Of. nr. 954/18.10.2004)
privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului
naţional de gestionare a deşeurilor
Hotărârea de Guvern nr. 123/30.01.2003 (M.Of. nr. 113/24.02.2003) privind
aprobarea Planului naţional de gestionare a deşeurilor – plan naţional de etapă
Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1385/29.12.2006
(M.Of. nr. 66/29.01.2007) privind Procedura de participare a publicului la
elaborarea, modificarea şi revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate
sau aprobate la nivel naţional, regional şi judeţean
Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1364/14.12.2006 şi
al Ministrului Integrării Europene nr. 1499/21.12.2006 (M.Of. nr. 232/04.04.2007)
de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor
9

10. Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 951/06.06.2007
(M.Of. nr. 497/25.07.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare a
planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor
Hotărârea de Guvern nr. 1213/06.09.2006 (M.Of. nr. 802/25.09.2006)
privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru
anumite proiecte publice şi private
Ordinul MAPM nr. 860/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) pentru
aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a
acordului de mediu (modificat prin: Ordinul MAPAM nr. 210/25.03.2004 - M.Of.
nr. 309/07.04.2004; Ordinul nr. 1037/25.10.2005 – M.Of. nr. 985/97.11.2005)
Ordinul MAPM nr. 863/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) privind
aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare
a impactului asupra mediului
Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 757/26.11.2004
(M.Of. nr. 86/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea deşeurilor (modificat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi
Apelor nr. 1230/30.11.2005 - M.Of. nr. 1101/07.12.2005)
Hotărârea de Guvern nr. 128/14.02.2002 (M.Of. nr. 160/06.03.2002) privind
incinerarea deşeurilor (modificată de Hotărârea de Guvern nr. 268/31.03.2005 -
M.Of. nr. 332/28.04.2005)
10

11. CADRUL EUROPEAN CE INCADREAZA DESEUL
Directiva Consiliului 75/442/CEE privind deşeurile modificată de: Directiva
91/156/CEE Decizia 1996/350/CE Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.
11

12. PARALELISME INTRE CELE DOUA CADRE LEGISLATIVE
CADRUL EUROPEAN CADRUL NATIONAL
Directiva Consiliului 75/442/CEE
privind deşeurile modificată de:
Directiva 91/156/CEE Decizia
1996/350/CE Regulamentul (CE) nr.
1882/2003
• Legea nr. 426/18.07.2001 (M.Of.
nr. 411/25.07.2001) pentru
aprobarea Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 78/16.06.2000
(M.Of. nr. 283/22.06.2000)
privind regimul deşeurilor
• Ordonanţa de urgenţă nr.
61/06.09.2006 (M.Of. nr.
790/19.09.2006) pentru
modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 78/2000 privind
regimul deşeurilor
• Legea nr. 27/15.01.2007 (M.Of.
nr. 38/18.01.2007) privind
aprobarea Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 61/2006 pentru
modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 78/2000 privind
regimul deşeurilor
• Hotărârea de Guvern nr.
856/16.08.2002 (M.Of. nr.
659/05.09.2002) privind evidenţa
gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând
deşeurile, inclusiv deşeurile
periculoase (completată de
Hotărârea nr. 210/28.03.2007
pentru modificarea şi completarea
12

13. unor acte normative care transpun
acquis–ul comunitar în domeniul
protecţiei mediului – M.Of. nr.
187/19.03.2007)
• Hotărârea de Guvern nr.
1470/09.09.2004 (M.Of. nr.
954/18.10.2004) privind
aprobarea Strategiei naţionale de
gestionare a deşeurilor şi a
Planului naţional de gestionare a
deşeurilor
• Hotărârea de Guvern nr.
123/30.01.2003 (M.Of. nr.
113/24.02.2003) privind
aprobarea Planului naţional de
gestionare a deşeurilor – plan
naţional de etapă
• Ordinul Ministrului Mediului şi
Gospodăririi Apelor nr.
1385/29.12.2006 (M.Of. nr.
66/29.01.2007) privind Procedura
de participare a publicului la
elaborarea, modificarea şi
revizuirea planurilor de gestionare
a deşeurilor, adoptate sau
aprobate la nivel naţional,
regional şi judeţean
• Ordinul Ministrului Mediului şi
Gospodăririi Apelor nr.
1364/14.12.2006 şi al Ministrului
Integrării Europene nr.
1499/21.12.2006 (M.Of. nr.
232/04.04.2007) de aprobare a
planurilor regionale de gestionare
a deşeurilor
13

14. • Ordinul Ministrului Mediului şi
Dezvoltării Durabile nr.
951/06.06.2007 (M.Of. nr.
497/25.07.2007) privind
aprobarea Metodologiei de
elaborare a planurilor regionale şi
judeţene de gestionare a
deşeurilor
• Hotărârea de Guvern nr.
1213/06.09.2006 (M.Of. nr.
802/25.09.2006) privind stabilirea
procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului pentru
anumite proiecte publice şi
private
• Ordinul MAPM nr.
860/26.09.2002 (M.Of. nr.
52/30.01.2003) pentru aprobarea
Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului şi de
emitere a acordului de mediu
(modificat prin: Ordinul MAPAM
nr. 210/25.03.2004 - M.Of. nr.
309/07.04.2004; Ordinul nr.
1037/25.10.2005 – M.Of. nr.
985/97.11.2005)
• Ordinul MAPM nr.
863/26.09.2002 (M.Of. nr.
52/30.01.2003) privind aprobarea
ghidurilor metodologice
aplicabile etapelor procedurii-
cadru de evaluare a impactului
asupra mediului
14

15. • Ordinul Ministrului Mediului şi
Gospodăririi Apelor nr.
757/26.11.2004 (M.Of. nr.
86/26.01.2005) pentru aprobarea
Normativului tehnic privind
depozitarea deşeurilor (modificat
prin Ordinul Ministrului Mediului
şi Gospodăririi Apelor nr.
1230/30.11.2005 - M.Of. nr.
1101/07.12.2005)
• Hotărârea de Guvern nr.
128/14.02.2002 (M.Of. nr.
160/06.03.2002) privind
incinerarea deşeurilor (modificată
de Hotărârea de Guvern nr.
268/31.03.2005 - M.Of. nr.
332/28.04.2005)
15

16. COLECTARE, SORTARE, TRANSPORT, METODE DE
VALORIFICARE, PROCESARE, DEPOZITARE
5.1 Fluxul tehnologic al fabricarii peletilor
Fluxul tehnologic (prezentat in Fig.1) cuprinde urmatoarele etape:
- alimentarea cu materie prima ;
- sortarea si omogenizarea materiei prime;
- mixarea si uscarea ;
- macinare si presare material ;
- ambalare in saci plastic ;
- asezare in saci de plastic si depozitare;
16

17. Fig.1 Schema de principiu a fluxului tehnologic
5.1.1 Aprovizioare cu materie prima
Pentru functionarea la capacitate a instalatiei de peletizare, materia prima
necesara se ridica la circa 150.000 mc rumegus anual. Acesta provine fie direct din
exploatarea primara a lemnului, fie din tocarea deseurilor din lemn de calitate
inferioara. Firma isi asigura din productie proprie circa 40.000 mc anual, urmand
ca diferenta de 110.000 mc sa fie asigurata din colectarile in zona.
Transportul deseurilor are loc de pe distante scurte de 1-50 km catre puncte
stabilite din fondul forestier, puncte in care vegetatia forestiera are caracteristici
stationare bune.
Aprovizionarea cu materie prima se va realiza zilnic, cu camioane proprii in
cazul rumegusului colectat de la firmele de prelucrare a lemnului din zona. In plus
putem sublinia faptul ca exista amenajate in prezent mai multe platforme de
depozitare a rumegusului in zona. Acestea constituie o sursa de aprovizionare
gratuita pentru firma. Firma va avea amenajata o platforma acoperita pentru
depozitarea rumegusului. Conform datelor furnizate de Agentia de Mediu exista
peste 100 de firme care isi desfasoara activitatea in domeniul exploatarii brute a
lemnului prin activitatea carora rezulta deseuri lemnoase. Odata cu darea in
functiune a instalatiei de peletizare, Agentia de Protectie a Mediului ii va
determina pe agentii economici care au ca obiect de activitate explotarea si
prelucrarea lemnului in diferite faze sa elimine depozitarea pe sol a deseurilor
rezultate in urma prelucrarii si sa transporte aceste deseuri la centru de colectare si
prelucrare a lor. Mentionam ca pe raza in care ne vom desfasura activitatea nu
exista nici o alta societatea care are ca obiect de activitatre recuperarea si
transformarea acestor deseuri.
Volumul deseurilor rezultate anual din exploatarea lemnului, depaseste insa
capacitatea de prelucrare sau depozitare in conditii optime. Prin darea in functiune
17

18. a instalatiei de peletizare , 12% din volumul deseurilor rezultate este eliminat si
prelucrat in totalitate.
O linie de peletizare cu o capacitate de 8t/h prelucreaza anual circa 150.000
mc de deseuri lemnoase, rezultand astfel necesitatea si oportunitatea unor proiecte
de investitii in instalatii de peletizare rumegus.
5.1.2 Descarcarea si receptia calitativa si cantitativa a
materiei prime aprovizionate
Selectarea materiei prime care va intra in procesul de productie ( prin site de
separare a pietrelor si detector de metale ) si tocarea deseurilor lemnoase mai mari
de 10 mm. In exteriorul halei de productie exista un utilaj numit tocator ce are ca
rol producerea materiei prime necesare producerii peletilor.
5.1.3 Mixarea si uscarea
Uscarea rumegului verde cu umiditate de 50 % pana la umiditate de 12-13 %
in uscator la temperatura de 100-450 grade Celsius. Dupa uscare o parte din
rumegus este transportat in siloz pentru a intra in procesul de productie, iar in alte
parte in arzatorul uscatorului.
5.1.4 Macinarea si presarea
Rumegusul cu mai putin de 10% umiditate este introdus in presa pentru
peleti. Sparturile sunt maruntite precum talasul cu ajutorul unui malaxor iar dupa
acesta sunt introduse in presa. La urmatorul pas acestea sunt introduse intr-un tanc
de maturare unde se adauga un procent oarecare de umiditate. Talasul este apoi
presat printr-o extrudare, etapa in care liantul aflat in lemn devine activ, formand
astfel peletii. Liantul ( care provine din compozitia chimica a lemnului) produce
totodata suprafata lucioasa a peletilor, importanta in etapa prinderii automate
initiale. La iesirea din presa peletii au temperatura de circa 100 grade Celsius.
La producerea peletilor nu se adauga aditiv. Producerea peletilor nu necesita
aditiv sau lianti chimici, datorita rasinilor existente in mod natural in materia prima
de baza.
18

19. 5.1.5 Ambalarea si depozitarea
Dupa presare, peletii sunt raciti pana la temperatura de 15-20 grade Celsius,
trecuti printr-o sita si incarcati in saci de 15 kg din PE si depozitati.
Rumegusul ajuns in mod accidental in procesul de productie este reintrodus
in procesul de fabricatie.
5.2 Linia de peletizare automatizata
5.2.1 Beneficiile utilizarii peletilor
Peletii din lemn sunt combustibili ecologici, economici si neutri privitor la
emisiile de CO2, in majoritate produs din rumegus si resturi de lemn, comprimate
la presiune ridicata fara aditivi pentru lipire.
Peletii prezinta enorme avantaje fata de lemnul de foc normal: in primul
rand au o putere calorica de 5.3 kw/kg care este 1.5 ori mai mare decat lemnul, iar
in al doilea rand cu peleti si cu sobele sau centralele ce funtioneaza cu peleti se
poate obtine o incalzire ce poate fi controlata (pentru ca aportul de combustibil este
reglat direct de la soba sau centrala) facand diferenta in acest fel fata de lemnul
normal cu care era imposibil sa se ajunga la o incalzire cu un randament optim.
In tarile membre ale Uniunii Europene se inregistreaza o cerere foarte mare
pentru acest produs.
Practic o cantitate de 2 t de peleti inlocuieste cu succes combustibili
traditionali mai ieftini ca pret cum sunt:
- gaz metan : 957 mc;
- diesel : 1000 l;
- GPL: 1370 l;
Bogatele Paduri ale Romaniei pot asigura materia prima necesare pentru
producerea de peleti. Lemnul de slaba calitate rezultat in urma curatarii acestora,
lemnul rezultat in urma taieriilor programate ca si deseurilor- rumegus , talas-
rezultate in urma prelucrarii acestora in industria de profil, sunt in cantitati mai
mult decat necesare pentru acoperirea necesarului tarii si in prezent aproape de loc
utilizate.
Incalzirea cu peleti este total ecologica si perfecta pentru intrunirea
cerintelor de incalzire rezidentiala in totalitate prin sistemul insusi , ori in
combinatie cu alte sisteme de folosesc surse regenerative fara dezavantaje de ordin
ecologic decurgand de aici.
19

20. Peletii din lemn sunt combustibili noi ce raspunde noilor cerinte de utilizare
a energiei curate si regenerative. Acestia reprezeinta alternativa de incalzire
domestica cea mai curata iar in conditiile alinierii preturilor combustibililor clasici
la preturile europene, in curand va deveni si in Romania alternativa cea mai
economica si in acelasi timp confortabila.
Acestia sunt produsi din materiale biomasice in special lemn. De obicei
acestia se produc prin presare rumegului rezultat la gater, din tocatura de lemn
produsa in tocatoare a resturilor lemnoase rezultate din debitare sau din lemn de
slaba calitate. Producerea peletilor nu necesita aditiv sau lianti chimici, datorita
rasinilor existente in mod natural in materia prima de baza.
Deosebirea dintre produsele bricheta si pelete obtinute prin presarea
rumegului in diferite conditii, este acela ca in procesul tehnologic utilizat pentru
producerea peletelui nu se utilizeza nici un aditiv pentru lipire, fiind un produs
ecologic.
5.2.2 Caracteristicile tehnice a peletilor
Acestea sunt:
- diametru 4-10 mm;
- lungime < 50 mm;
- densitate > 1120 kg/mc;
- umiditate < 12 %;
- continut cenusa < 1%;
- putere calorica 5000-6000 kj/kg ;
Fig. 2 Forma si dimensiunea peletilor
20

21. Peletii sunt de forma cilindrica (Fig.2) , de obicei masurand intre 6-10 mm
diametru si 10-30 mm lungime conform standard austriac “ ONORM M 7135 “,
suedez “ SS 187120 “ si german “ DIN 51731 “ Fiind un combustibil produs la
standarde inalte si comprimat, peletii permit ca transportul lor sa fie economic si sa
se utilizeze sisteme complet automatizate in unitatile producatoare de electricitate
si caldura, de la cele care deservesc o singura familie pana la cele publice. Cu o
dezvoltare rapida a segmentului de piata, ele reprezinta tehnologia cheie pentru
cresterea utilizarii biomasei in Europa si intreaga lume. Peletii sunt si o modalitate
excelenta de utilizare a resurselor locale si de contribuire la pastrarea mediului
inconjurator si prevenirea schimbarilor climatice.
5.2.3 Instalatii automate de peletizare
Din punct de vederea tehnologic ansamblul de producere a peletilor are un
circuit inchis si mai ales ecologic.
Instalatiile automate de peletizare sunt produse in Uniunea Europeana, fiind
instalatii de ultima generatie tehnologica, in care intreg procesul de productie este
automat, si respecta standardele de calitate conform Directivelor 98/37/EEC,
89/392/EEC, 91/368/EEC, 93/94/EEC, 89/366/EEC.
21

22. Fig.3 Masina de peletizare
Aceste instalatii ( Fig.3 ) se compun din:
- sortator;
- tocator deseuri lemnoase,
- uscator rumegus verde,
- masina presat,
- racitor peleti,
- masina ambalat.
Intreg procesul de productie este automatizat si monotorizat in camera de
control pe monitoare.
Instalatia automata de peletizare a fost conceputa de catre producator astfel
incat pulberile fine din lemn sunt captate si reintroduse in circuit, fara suspensii la
toate fazele de lucru. In cadrul obiectivului nu se utilizeaza nici o substanta toxica.
Capacitatea instalatiei este de 8 t/ora.
5.3 Linia de brichetare
5.3.1 Beneficiile utilizarii brichetelor
Brichetele sunt formate 100% din lemn pur, fara lianti sau aditivi chimici si
sunt libere de impuritati fiind produse prin presarea rumegusului uscat rezultat de
la prelucrarea lemnului. In timpul procesului de uscare, lignina (un compus
existent in lemn) este eliberata si functioneaza ca un liant astfel formandu-se o
bricheta compacta cu densitate mare si o valoare energetica ridicata.
Brichetele din rumegus sunt combustibil ecologic si sunt indicate pentru
centralele termice, boilere, sobe, gratar, etc. In acelasi timp, ele constituie o sursa
de energie economica si prietenoasa mediului inconjurator avand o putere calorica
dubla fata de cea a lemnului din care provin. In plus, pentru comparatie energetica
se poate considera ca 2 kg de brichete elibereaza energie echivalenta cu 1 Nm3
gaz
metan sau 1 kg de petrol.
Brichetele din rumegus elibereaza prin ardere o cantitate de CO2 egala cu
cantitatea de CO2 asimilata in lemnul copacilor in urma procesului de fotosinteza.
Din acest motiv se poate considera ca brichetele sunt neutre din punct de vedere al
poluarii cu CO2.
22

23. 5.3.2 Caracteristici tehnice ale brichetelor
Acestea sunt:
- putere calorica: aprox 4700 cal/kg ~ 19 MJ/kg ~ 5,5 KWh/kg
- umiditatea relativa: 6,5%
- substante volatile: 80,3%
- sulfuri: 0,02%
- cenusa: 0,43%
- greutate specifica: 1,03 kg/dm3
- dimensiuni: Ø (diametru) 70x70mm
- ambalaj: saci din polietilena
Fig.4 Procesul de brichetare si impachetare
5.3.3 Instalatii de brichetat
23

24. Seria Brik a preselor mecanice de brichetat este adecvata pentru indeplinirea
cerintelor clientilor care au nevoie sa compacteze cantitati mari de resturi. Calitatea
superioara a constructiei masinii face masina durabila si fara probleme, garantand
în acelasi timp înalta performanta si eficienta in prelucrarea non-stop.
Presa mecanica de brichetat dezvolta o forta de compresie de aproximativ
2000 Kg pe centimetru patrat pentru a obtine o bricheta de inalta calitate avand o
inalta greutata specifica si un remercabil volum redus, fara adaugare de adezivi.
Materialul ce trebuie brichetat trebuie sa fie celulozic si uscat (avand un
continut de umiditate intre 10 si 14%). Productie orara se refera la un material care,
în starea sa initiala, topit, are o greutate specifica egala cu aproximativ 160-200
kg /m3
.
Capacitatea de productie: 180/300 Kg/h;
Diametru bricheta: 50 mm ;
Lungime bricheta: 20-300 mm;
Putere motor principal: 15/22 Kw;
Greutate aproximativa: 2200 Kg;
Masina de brichetat ( Fig.5 ) este o masina hidraulica de compactat materiale
granuloase in vederea reducerii volumului. Brichetele obtinute din materiale
granuloase lemnoase rezultate din procesul de prelucrare a lemnului pot fi utilizate
ca inlocuitor al lemnului de foc fiind un combustibil perfect ecologic fara nici un
adaos de alte materiale adezive.
24

25. Fig.5 Masina de brichetat Seria Brik
Masina de brichetat este o masina hidraulica de compactat materiale
granuloase in vederea reducerii volumului. Brichetele obtinute din materiale
granuloase lemnoase rezultate din procesul de prelucrare a lemnului pot fi utilizate
ca inlocuitor al lemnului de foc fiind un combustibil perfect ecologic fara nici un
adaos de alte materiale adezive. Umiditatea materialului granular lemons ce
urmeaza a fi compactat trebuie sa fie cuprinsa intre 8 – 14% pentru a obtine o
bricheta compacta de calitate. Se pot bricheta toate speciile lemnoase cu diferite
granulatii realizand insa diferite capacitati de productie functie de specia si
granulatia materialul utilizat. Masina este echipata cu grup hidraulic, rezervor de
racire, dispozitiv de final de ciclu, indicator de nivel pentru rezervorul de ulei,
sonda de nivel, vizor, panou de comanda cu programator PLC vizualizare ciclu de
lucru.
BIBLIOGRAFIE
1. SC.ALCOTIM-VASALCOMIT.SRL
2. www.anpm.ro
3. Curs DTV- Prof. Oviduiu Nemes
4. http://www.aerostil.ro/explicativ/Cod_CAEN.html
25

26. 26

27. 5.
27