1. CIUPERCI DIN FAMILIA ERYSIPHACEAE
Ciupercile erisifacee produc boli numite făinari pentru vreme uscată, iar pentru vreme umedă,
mănări.
Făinările sunt boli ce se dezvoltă numai pe organele verzi ale plantei, caracteristic fiind atacul
pe frunze. Pe frunze apar pete pâsloase albe ce devin pulverulente (adică prăfos) în momentul formării
conidiilor. Mai târziu în pâsla miceliană se dezvotă nişte puncte negre (CLEISTOTEICILE
CIUPERCI).
Cleistoteicile sunt globuroase brune conţin asce cu ascospor (spori sexuaţi), iar pe suprafaţă
prezintă nişte apendici ce au rol în transport cu ajutorul vântului şi la fixarea pe plante.
Apendicii pot fi situaţi ecuatorial, polar sau pe toată suprafaţa. Pot fi simpli sau bifurcaţi.
Forma conidiană, cea mai frecventă, este de tip ORDIUM. Conidele sunt dispuse în lanţuri
unicelulare, inoculare, elipoidal trunchiate.
Exemple de boli:
- Făinarea castraveţilor şi a trandafirilor: „SPHAEROTHECA FULIGINEA”;
- Făinarea mărului: „PODOSPHERA LEUCOTICHRA”; TAPHRUIA DEFORMANS;
- Făinarea floarea-soarelui ornamental: „ERISPHE CICHORACEARUM”;
- Făinarea la sfeclă: „ERESIPE BETAE”;
- Făinarea grâului: ….;
- Făinarea viţei de vie: boabele se crapă, seminţele devin vizibile, mustul se scurge.
UNICINULA NECATOR;
- Făinarea liliacului: „MICROSPHAERA LONICERAE”;
- Făinarea alunului: „PHAYLLA CTINIA CORYLEA”.
Ciuperci care produc mănări din familia PEROSOPONACEAE:
- Mana cartofului, tomatelor: „PHYTOPHTHORA INFESTANS”;
- Mana viţei de vie: „PLASMOPARA VITICOLA”;
- Mana la floarea-soarelui: „PLASMOPARA HELIANTI”;
- Mana la soia: „PERONOSPORA MANSITURIA”;
- Mana spanacului: „PERONOSPORA SPINACIAE”;
- Mana curcubitaceelor: „PSEUDO-PERONOSPORA CUBEUSIS”;
- Mana salatei: „BREMIA LACTUCAE”;
Fam. ERISIPHACEAE:
1. SPHAEROTHECA;
2. PODOSPHAERA;
3. ERYSIPHE;
4. UNCINULA;
5. MICROSPHAERA.
Fam. PERONOSPORACEAE:
1. PITOPHTORA;
2. PLASMOPARA;
3. PERONOSPORA;
4. PSEUDO-PERONOSPORA;
5. BREMIA.
Clasa BYDOMICETES:
- Cuprinde ciuperci perfecte de au înmulţire asexuată, cât şi sexuată;
2. - Produc boli: tăciuni, măluri şi rugini.
Ordinul USTILAGINALES, fam. USTILAGINACEAE, gen USTILAGO (TĂCIUNI)
- Cuprinde ciuperci ce produc tăciuni la cereale;
- Ciuperca distruge organele florale, transformând spiculeţele într-o masă prăfoasă neagră,
alcătuită din sporii ciupercii (adică clamidiospori);
- Clamidiospori sunt globuroşi, unicelulari, galbeni-bruni, cu suprafaţa netedă.
USTILAGO NUDA - tăciunele zburător la orzului;
USTILAGO TRITICI – tăciunele zburător al grâului;
USTILAGO ZEAE – tăciunele zburător al porumbului: atacul se mainfestă pe frunze, cât şi
pe inflorescenţa femelă. Pe aceste organe se formează şi escrescenţe cărnoase galben-
verzui ce apoi se transformă într-o masă de clemidiospori.
USTILAGO HORDER – tăciunele îmbrăcat: spicul îşi păstrează forma deoarece
clamediosporii rămân prinşi într-o membrană pergamentuoasă.
