Documentul analizează importanța construcției în romanul românesc, evidențiind conexiunile dintre tehnică și semnificație în operele autorilor precum Rebreanu, Papadat-Bengescu și Petrescu. Se subliniază că interpretarea romanului nu se limitează la tehnici stricte, ci implică explorarea tensiunilor și relațiilor intrinseci ale textului. Critica literară este încurajată să investigheze complexitatea structurii și mesajul profund al operei, depășind o abordare reducționistă ce își propune o simplă examinare formală.

1. NICOLAE CRHTU
A c:onstrui in arta (inclusiv in romttn) este
un gest um(tn, o rnanifestare a naturii rctiinale
a onruIui $i a .creptiei srr/e estetice,
nu fnsd o operatie de mf'nuliousu orktgerie lard viuld:
in orlce caz nu tn opera odevurolilor romailcieri*urt{gti,
lu core .constructio tramnnului sa na;te
din reflectia luciclri, dor tn can/runture
eu ;i sub tensiunea un.gajarii iredintelar, vnlarilor
;i intrebarilor, absesiilor gi temelor udtnci
ale itrclividualit(tlii lor ortistice sl wmane,
eare vorhe;te. Iumii prin opt,ru. in aceastci viziune
cc incearc(t sa picrrdu cit mui pulin din legaturile
substantittle care intcgreazd tehnicile romancierului
lrti;cdrilor vie[ii ;l cornplexito{ii artei,
ruportul constructie-sentni.ficatie poate o.ferl
rriticii una din perspect[vele revelatoarc
asupro ,.mesajului" ;i artvi rontonului. i
EDITURA EMINESCU
NICOTAE CRETU
COnSt frctrf$.}#,.f
r{flt
romanul,
EDITURA EMINESCU
tslt*ttrtr&*1Fir
a
I
b{#
Lei 14,50

2. Coperta de Petre Hagiu
NICOLAE CRETU
Constructori
eg rornanul.ui
LIVIU REtsREANU,
H. PAPADAT-BENGESCU,
CAMIL PETRESCU
EDI'XURA MMINESCU
Btrct1rsq1l, l982

3. Surnar
. (lonstruclie ;i struuturd i T
. ,,rhitectr,iri rcbrenicne / 30
Ion / 30
I'irdnrea spinzura{ilor I 53
Ilisccala / 71
. (lic:lnl Ilallipilor / 91
'l'irblou cle fanrilie I Sz
Anatomia caracterelor / SS
Sintaxa inraginarului / l2A
llor-nanul ca ..rn etalori cp i stt.nr oJ ogi r:5,,
t.rltima noapte de clragoste,
intiia ruapte tle rbzboi / I42
I'ittul lui Procust ,/ 167
('onstl'uC!ie si ..ntt,'saj" f 1l).r
ote I 287
i r4I

4. ii
I
Constructie qi structurS,
Lr,rcrarea de fa!5, s-o spunem cle la inceput, nu igi pro-
pune o dezbatere teoreticd a problemelor construcliei.
Poeticianul, teoreticianul literar sint interesa{i de proce-
dee, de ,,tipare(' (patterns), de categorii Ei relalii domi-
nante, ei lintesc intotdeauna dincolo de individualitatea
operei. Formaligtii ruEi ($klovski, de pild5, scriind des-
pre Cerr,'antes sau Sterne t) sau unii din reprezentantii
lrrtut:riticisnz-nlui ermerican gi englez ficeau incl o cri-
tica in care :rnalizzr artei literare proprie scriitorului stu-
diat se impletea cu preocuparea cle a degaja tipuri de
procedee Ei futc[iil,e lor 1a un nivel, clacd nu aI genera-
litetii, clepdqind oricum caracterul cle unicat al operei,
marca ei de originalitate. Cit priveEte poetica, in viziu-
ne:r tinora din promotorii ei de seamd cle azi, adevdratul
proiect a1 acesteia e cle a descrie modelele fundamentale,
ideale, la care trimite realitatea ap:rrent infinitd, ,,dez-
ordinea<( literaturii:. Se cauta aqadar clefinirea structuri-
lor profunde ale cliscursului narativ, o logicd a imagina-
rului, chei constante ale raporturilor clintre sintaxa si
sernantica povestirii etc.3. besprinclerea cle,,materi#(
particulard, de sensurile precizate slujeEte lumindrii unor
valenle q;i raporturi mai generale.
Importanla unor astfel cle cercetdri nu mai trebuie
dovediti. Rezultate demne cle toatd aten{ia se aduni.
S-au elaborat concepte-cheie a1e poeticii (mai puline la
nurn5r decit ar da impresia pletora cle termeni), pe care
critica, chiar cind preferd sd nu le introducd in limbajul

5. ei, nlr le poate ignora in interpretare, in ra{ionamentul
sau. Vori:ind despre arta constru,c{ei, ne vom raporta,
fireqte, la nnele repere teoretice, la ,,universaliile(( poe-
ticii. Dar tinta noastrd rdmine opera (textttl in prirni
instanli ; dominantele creafiei antorului, Ia un alt nivcl)
cu accentnl ei nnic, ctt unitatea ei interioard care se
nagte clin tensiuni .gi ,,migcare(( : ale romanului Ei rornan-
cierului (ca individualitate creatoare). Dacd am ales o
perspectivi care insistl asupra valorii formelor este pen-
tru cii astfel interpretarea poate nu numai si citeiiscri
sensul in tehnicile-semne (gi mai ales in dialogul, in re'-
laliile 1or), ci sS descifreze qi irnpiicarea mai adincir, dcloc
transparenti, a adforului in opera sa. Attfel spus, crcclern
ci in romtrn solicitirile complexe cdrora le rispunde
constrttctia, tensiunile ei cle semnificalie clar qi cle risc
estetic fac clin raportul construcfie
- sens unul din accle
,,locuri geometrice( in care liniile de for!5 ale criticii
se pot regdsi qi comunica intre ele rocinic.
Inten{ia noastrii e-qte de a clefini arta Ei sensui con-
struc{iei lu trei mari romancieri romAni : Rebreanu, }Ior-
tensia Papaclat-Bengescu, Camil Petrescu. Nu in perspec-
tiva unei r-rnirrersale poetici a lomannlui, ci in acaea a
poeticilor romancierilor. Pentm cd in fiecare man:e ro-
man, la olice romancier antentic existir o congtiirrta a
,,l"imbaiului( tehnicilor (a situdrii in cl) gi totodatti a unor
deschideri de semnificalie virtualS proprii acestui. trimbaj"
In{eleasa necleformat, arhitectura romanului este c sin-
tez6, la care participi toate nivelele gi articulaliilc tex-
tului, fie clirect, fie implicate in jocul raporturilor sl,rr-rc-
turi -_ construc{ie. Tocmai de aceea ori de cite ori i se
reteazir iegdturile in planul formelor satt relalia
-
mai
subtilA
-
cu strtictura, constrttclia nu-Ei clezvSluie sen-
s'.rl, aclevdrarta valoare de arti. Ceea ce rimine atuilci e
o inlelegere uscatd : construclia-schelet al ficliuniii, scl-re-
rnd a .,sensnlui.{( I)eformare cu atit mai grarri cr,r cit
singurii pe care ea ii micEoreazd qi ii falsificd sint torrnai
antorii esenliali, cle rtiscruce : cei prin care rornanul i;i
pr-rne p::oblemele clestinului stiu in cimpul literaturii.
O intrebare cle ordin general, privind concli{ia r'oma-
a ,.rnesajului!
a ei ? Sau, ceea ce e acelagi lucru : poate
.. r#
fi socoTiH-sari nu organizarea compozilional5 condilie (nu
.,Condilia(() de tlefinirc q*rclsan:dui ca romnn? in 1o-
cul unei abcrddri teore=f-ice, am preferat insi sugestiile,
poate mai convingitoare, ale unui mdnunchi de interpre-
tlri sr.ificient de deschis ca si nu fie nici o binuiali de
inirebdri retorice. Ceea ce ni s-a pdrut pasionant a fost
tocmai posibilitatea de a urmdri, schimbind unghiul ana-
lizei cle cite ori relieful intern al operei o cere, cdiie pe
care expelienla construcliei comunicS. cu nivelele sensu-
Iui. de a pune in lumini
-
la romancieri de structuri atit
cle diferite
- rolul ei in clescoperirea de cdtre fiecare,
pe un drum care nn seamdni cu aI celorlal{i, a echili-
lxului Ei orclinii interioare spre care tincle imaginarul
sr-tu, univers literar niiscttt clin intuilie qi elaborare, forfe
complementare.
Cirrrlincl sir surplinclcrn sernnificalia efortului de con-
struc[ic la fiecare clin c:ei trei scriitori, situarea lui in
orizolrtrrl miri lirrg irl arlei romancierilor, punctele fier-
Ilirrti irlt' rrrlrorhrlilor construite, revelatoare pentru dialo-
gttl (1i tt'rrsitrrrilt'): irrhitecLuri "- structurS, n-am vrttt
:ri liiccrrr rlirr irniilizrr r:itonra fr6iT-6iere un pretext c1e
rliscrrtic tcoretic5, teren de verificare a conceptelor poe-
tic'ii 5, ci clin acestea
-
acolo unde e ss2Lr]
-
un instru-
rncnt al interpretdrii qi totodatS reperele unei meditalii
posibile asrlpra statutului imaginarului in roman.
Se scrie mult, in toatir 1umea, despre structur5, cles-
Irre ,,arhitecturile(( qi tehnicile romanului. Critica mai
nor,r:i se intilneEte pe toaie directiile ei esen{iale cu pro-
l;1emc.le organizdrii semnificaliei in text. Pledindu-se
perriru .,intoarceregllg_operd (reaclie legitimd, dincolo
rlc toate cxceselC ei, la exageririle criticii externe), se
rrpiLsi pe utitatea*!1ylgrioar(t a acesteia, pe jocul cle re-
lirtii qi rapcrturi care o singularizeaz6., pe ,,inchiderea((
Lcxtului 6. Construclia este mereu atrasd in miezul insnqi
rr1 interprebirii, incit aclesea ,,lectura(( criticd este, cu in-
tcresnl ei pentru figurile Ei semnificaliile centrale, o lec-
ttrrl a orciinii interne, a sensului ,,inchis(' dn constrr"rclie"
nului, exist6 in cercetarea noastrir : cit estg de jnrrporttiqt
rolul constructie! in existenla eqteticl ftFeilrr t
R

6. Cum se explici insi f:rptul cd tocmai romanul este
mai cu insistenld privit clintr-un asemenea unghi ? De
ce nu nuvela sau drama, care ascultd de rigori mult mai
precise, mai greu de infrint ? Principala diferenld st6,
credem, in natura insigi a organizirii. MoEtenit5, dat5,
virtual con{inutd
-
cel pu{in in liniile ei mari, dominan-
te
-
in premisele nuvelei sau dramei (duratd sau intin-
clere limitat5, o logicA destttl cle severi a ,,termenilor( _-
qi a succesiunii momentelor
-
in conflict etc.). In timp
ce in roman ordinea in eauna cuceritS,
rpozi!ionale
proprii genului. Sintaxa sa este de fiecare datd rezulta-
tu1 unei op{iuni, deci conotatd semantic. Critica poate,
in consecinld, intreba formele, scruta raporturile lor in-
terne, pentru a rdzbate
- drnm posibil, intre mai multe
-
pina 1a inlelesurile mai ascunse Ei mai revelatoare ale
operei, pini la nuantele care ii dau acesteia ,,formula((
r-rnicd (de artd Ei sens). Cu ambi{ia de a opune proiec-
-fiilor impresiei degajarea unor structuri latente, contro-
labile in text.
Fdrd a fi totugi o fatalitate care sd decurg6, cum se
crede uneori, din chiar demersul propriu oricdr"ei critici
interesate de forme Ei de participarea lor la sens, primej-
clia alunecdrii intr-un tehnicism arid existd. Condi{ia ho-
tdritoare pentru a o evita, ni se pare, este sd nu se dis-
cute despre procedee, tehnici, ,,rezolvdri(( E.a.m.d. in sine,
ci sI se refaci necontenit iegiturile 1or cu viala mai
complexd a operei, cu solicitdrile Ei tensiunile
-
ldun-
trice sau externe
- cdrora ea le raspunde : ,,mesaj"
construit, in care omul qi artistul Dorbesc. ln fala noas-
tri nu std ,,obiectul estetic(, produs aI unei reci virtuo-
zitdli combinatorii, ci un fel de palimpsest, in care dis-
ponibilitSli qi experienle de ordin diferit gi-au ldsat ur-
ma ; naEterea unei poetici clistincte presupune confrun-
tdri, direclii ale sensului
- divergente sau chiar opuse
-
se pot concura. Fdrd a restitui operei freamdtul ei
semantic, ceva din miqcarea, din viala inepuizabil5 a
sensului, orice criticd a forrnelor se condamnd la etsfixie
siguri, devine sterild.
Dar, in definitiv, de ce alegerea acestui drurn
-
din-
spre forme spre semnificalii
-,
de ce nu calea inversd,
cfe ce nu chiar abordarea directd a sensului ?
Tenclinla ,,natural6(( (nu intimplitor ilustrati de poe-
ticilc clasice ;i reluirile lor rnoderne) e de a asocia teh-
nicile in genere unui moment final, al ,,,execu!iei((. Ce
poate pdrea mai rezonabil decit credinla ci nu se p.ogtg
Lorrlpune fdrd a avea mai intii gata' elaborat, materialul
viitoarei,construcfii ? De aici nu mai e decit un pas pind
1a a trage o linie despdrlitoare
- rigidd, artificialf, *
intre ,,co-ncep!ie(( Ei ,rexecufie(, intre artistul care a gindit
opera qi artilanul care vine s6-i dea exi"qfsnlS in materia
cuvintului. Dar, se va spune poate, unde e
-
cei pufin
in zilele noastre
-
critica blocatd de atari prejudecdfi ?
Cincl primeidia, clc la o vreme' pare a fi mai cttrind toc-
mai in-'iffi-prea mare pusd pe studiul tehnicilor, in
exagerdrile unei inlelegeri formaliste 7 a literaturii.
B foarte adevf,rat ci mare parte din ce a prodt-ts ,rl]olla
critic6(( (fdrd a fi totdeauna Ei o criticl noud), sub eti-
chete cam repede schimbdtoare -(structulslltP'
poS:A'
semioticd), este descriere $i qna]lgl
-L
foFmelor, a teh-
nicilorYiterare. Dar in ce o@ nln pdcate, obiceiui
cle a vedea in ele rezultatul (forme) qi respectiv instru-
mentele (tehnici) ,,execu{iei(6 -
ca transpunere a unui
proiect anterior, mental, al operei a rdmas tln mo-
nopol al ,,vechii({ critici. Nu insistenla cu care se vor-
be$te despre forme Ei tehnici conteazi, ci spiritui in care
e inleieasd participarea lor la arta, la condilia literatu-
rii.:'O critici ale cdrei analize, migdloase, uneori subtile,
ciieodatd peclante, nu par decit si repete m,ereu
"Pri-
vifi, iatd ce mecanism iomplicat e forma in literaturds,
elogir-l al virtuozit5lii artizanului clin artist e, orice s-ar
spune, foarte departe de a avea perceplia autentici a
erperi.enfei
- complexe, de substanli
-
care e arta. In
fond ea e tot atit de convinsi ci tehnicile sint ,,exeeu!ie(
ca Ei interpretdrile cdrora li se adaugd citeva referiri --
trm zice: d-ecorative
-
la stil, Ia construcfie, perspectivi
naratir.d etc.
10 11

7. A fost qi rdmine puternicd inclinarea de a veclea in
construcfie tin efort stimabil, de megtegug, necesar pen-
tru a monta pdr{ile lntr-un ansamblu (romanui), fdri
pulgre insd asupra sensului (la exprimarea caruia i se
atribuie o participare de insLrumenq, fdrd, cle asemenea,
for{a artisticd hotdritoare recunoscute capacitilii de a
crea personaie (avind un chip, o identitate interioari gi
o ,,lume(( a lor). Ceva secundar oricum, in inzestrarea ro-
rnancierului : nu era convins Thibaudet cd riu compr.lse
sint tocmai capodoperele gi c5, prin rirmare, constnrLtci;i:r
nu se num5rd printre virtu{ile esenliale cerute de ro-
man ? Polemica sa cu Paul Rou_qget I aratd bine tenc,lin-
lele extreme care deformeazd (gi astdzi), fiecare inL felul
ei, lnlelegerea adereratei situdri a construcliei in arttr
romanuh-ii : de o parte ,,compozilia(
-
piedicd in cale:r
impresiei de viali neingrdditd pe care trebuie s-o nasci
romanul, de cealaltd
-
tot ea, calitate supremd care con-
firmi vocafia cle romancier. Dar sint aceitea gi slngurele
perspective posibile asupra relaliei roman __ con-_"truc-
{ie ?
in r:ealitate, problema nu este dacd romanul e orbine(6
salr ,,rdu{( comprls, nici dac;i aptituciiniie de constructor
fac-.dintr-un prozator un romzriicier sau nu, ci cle un alt
ordir]. Important e sd gtim dacd efortul cle constructie Ei
rezultatele lui (care-i preiau tensiunile) angajeaza' ni-
mai ,,suprafe{e1e,(, ori, dimpotrivd, stau in legittrri {er_
1,ile cu esentele a ceea ce numim roman. De cite ori nu
l-, .l-ut exemplul lui Tolstoi (Rdzboi ;i pace) pentru ir
dovecli c5. ,,reaua compozilie(( nu EtirbeEte cu-nimic ma-
rea artd a romancierului ? $i tobugi, cine nu simte, ci-
tindu-I, legdtura adlncd clintre forla epicd tolstoiand, am_
ploarea medita{iei asupra istoriei !i eiistenlei Ei edificiul
narativ intr-aclevdr: monumental, cu aerul ieu'cle gigan_
ticir zidire, cldditd din mari biocuri care, numal feitrLr
:r fi ,,tdiate(( Ei aEezate alituri, alr cerut o sfortare clc
art.A dincolo de tiparele obiqnuite ale aprecierii ? ,,Gre_
gelile( de compozi{ie e sint in astfel cle ronzanrclsu.md.
martorii unei incerciri de absorbire a totalitdtii existeir-
lei esenliale (experiente, iclei, sensuri) in ficlilne.
.. Sigur, operele de o atare complexitate, rare. ating
Iimitele ,,genului((. Ce^rantes, Tolstoi, prousl, ltlr.;l ti,rri
sil)re epopee, jurnal (epopee a interioritilii), eseu. Ideea
tlc ,,romanst e clestul de largd ca in ea sd intre nu numai
Btiizac sau Fielding, Flaubert ori H. James, ci qi excep-
{iile care, mereu clin alt unghi, ii pun la incercare stabi-
litatea relativS. Bazele romanului sint mai aproape cle
lriografic ;i de clrarnd, clar alituri de Roprz ;i negru satt
l/rrlrlsoorc Bette, Attna l(arenina Ei lon, alte opere cap-
tcitzi ttn quvoi de viafa nu cu unul, ci cu mai muiti
<'crnfri ({td,zboi gi pace, Fra$ii, Kqramazou, Rd,scoala) sau
clcscoperi un dramatism al,,perspectivelor6( conqtiinlei
(ln cti.utarea timpului pierdui, TJl,ysses, patul lui prlo-
r:rr.:l/ rq.
A gindi romanirl ca un c6ntrapunct cie destine 7
(,.dialogii al experientelor) sau ca clragEloii-,ffi6p-ee,,;
" {
inLerpretirii ,,traitului((, iatd forme ale unei"aipiratii ae I
t uprinderq jqlifonici, deloc mai pulin densd decit po- |
ve:rict unei vieti sau ciocnirea cilorva oameni minali deri
scntirnente, interese, credinle distincte, oplrse.
De o diversitate, de o mobilitate care au cie ce sd de-
ruleze pe cdutdtorii cle definilii cr_r orice pre!, romanul
are totuEi esen{eJe sale stabile. $tim mai bine da&G
tcxt este sau nu*ffiffilecit am putea gdsi (gi formula)
,,clilerenfa specificS( a notiunii : ceea ce inseamnd cd pu-
Lem avea noliunea de roman Ei fdrd a dispune de o de-
fir-ri{ie irrfailibila. Povestire, personaj (cu tot ce insearnnd
el in ordinea miEcdrii epice Ei, totodatd, ca relief interi-
or', psihologic), confruntdri, evolulii Ei raporturi care au
Lln :rens, in fine tot ce se inlelege prin metodd narativd,
toate acestea sint for{e ce intrd in joc in configura{ia fun-
clamentald a romanului, chiar dacd, e drept, cu o pon-
clere foarte diferitd de la o modalitate ia alta (rapoitul :
po-vesbire/,, analiz6.( in romanul comportamentist fali cle
cel psihologic, de pildii), fiecare cu echilibrul ei specific.
icest lucru l-a in{eles bine E. M. For:ster cind. in loc
si caube o defini{ie salr un model teoretiffintru toate for-
mulele de roman, a preferat sd defineascd ,,aspectele((
rlorninante, forlele romanului 11.
Contrar unei prejudecdli inci larg rdspindite, nici
rrna clin aceste esen{e ale romanului nu apare in stare
1rurd, undeva, departe de tehnicile
- ,,instrumente6. pen-
tru a fi ,,turnat5(( apoi in forme. A ginOi personaiele il-
r;r'urnni a le construi adevSratu po"ffia
t2 13

8. o progresie ciezvdluirii qi creEterii lpr. Povestirea, cum au
ur'atai unii din formaliEtii ruqi, nu este ,,fabula({ ci ,,su-
biectul('1ro faptele organizate, cdrora li s-a imprimat un
relief nu intr-o fazia a ,,executiei(( la rece, ci in plin pro-
ces de cristalizare a nucler-rlui viitorului roman. Pentru
a da virtuaiitdtilor de sens pe care le conlin ,,oamenii((
Ei ,,povestirea((, aclincimea qi densitatea intuite in ele,
iehnicile creeazd raporturi, efecte de perspectivi narati-
vi, clezvoltdrile r-rnui ton, participind astfel din plin ia
naEterea unei structuri. Cea dintii intemeiere a unei cri-
tici care ,,citeqte(' textele intrebindu-se asupra ro-ly-l-ui
tehniciior rdmine chiar aceastd pldmddire insepatabili :
formd si sens. consubstanliale, intrezdtite cle artist in
moclelaiea ffi maturizarea) lor reciprocd, fdrd nici un fel
de suborclonare a unuia ctin planuri celuilalt. Semnifica-
{ii aproximate in contururi Ei organizari provizorii, v5-
zute
-
in niluciri cle figuralie Si scenariu imaginar, da ;
dar gi tehnici care ,,gindesc(' 9i adincesc sensul, ii modu-
leazi nuantele, ii relevd latentele (Va16ry : nl{ne- forrne
est f6concle en iclees'(), PUr in valoare tensiunile lui as-
nde
Ina ln
De aici nu trebuie in{eies ci forma genereazd sen-
sul (afirmalie care n-ar fi mai pulin falsd decit cea simetrici
ei). E1e cresc definindu-se qi consolidindu-se reciproc-'
Rezultatul final e realitatea osmoticd a structurii.l$Agul
se maturize az'a i,n tehnici, rnodulat de ele pind la o depli-
nd pose:li ffiel-Tl5r aceasta rdmine una din
'necll-
noscutele(' elabordrii Ei de cele mai multe ori critica nu
poate reconstitr-ri raporturile mobile ale formei Ei sem-
nificaliei, numeroasele lor restructurdri reciproce c1e-ir
lungul seriei de proiecte lranzitorii din care s-a inirlla[
opera. Pentru cd
-
cel mai adesea
-
asemenea sr:hilc
se inlocuiesc unele pe altele nu in manuscrise (variirnte
etc.), ci in con.;tiin{a artistului, unic ,,atelier(( complct,
inaccesibil ins5.
In fa{a noastrd std textul. Chiar cind existd mdrturii
revelatoare, ale autorului, despre traiectul eclific6rii, citi-
torul nu e deloc obligat si Ie cunoascd. El cautd drumul
cel mai clirect spre individualitatea artei Ei a ,,mesajului"
cu care se confruntd prin lecturd. Ce poate fi mai normal
decit sd perceapi (: si inleleagd Ei sd simtd) sensul ope-
rei i.n structura ei, in, raporturile (de sens) pe care le
con{ine gi, totodati, le controleazd forma ?
Ambi{ia (Ei, de Ia un punct, chiar dogrna) diverselor
critici structurale (nu numai cea structuralist-Lormald, ci
qi p-ihilrrrrrrrrocritica lui Ch.-P. l{auron. tematismul lui J.-P.
Ric'ha-ifr-critica insnirati de ie--toricd a lui G Genette si
%
alLele inca) de a nu-qi situa oiricffil decit dn text iqi
are unul din punctele de plecare aici: in dorinla criticu-
lui de a demonstra posibilitatea unei lecturi intensive
gi totodatd riguroase (close recd,irtg), care nu e, cel pulin
in principiu, privilegiul unei elite de rafinali sau eru-
clifi, ci proieclia ideali (ob{inutd printr-un fel de filma-
re au ralenti sau radiografiere) a lecturii pur gi simplu.
Cu cliferrenla cd tot ce acumuleaz'a, sintetic intuilia citi-
Loruh,ri obiqnuit in progresia lecturii, o aEemenea criticd
vrca sri evidenlieze aealitic, line stdruitor sub lup5, des-
compllne in relalii qi raporturi mai simple. Ar fi ridicol
si ne inchipuim cd Levi-Strauss Ei R. Jallobson scriind
clespre sottet.rl bauclelarian-ZZ s ihats13 uftEresc sd-l
,,inve!e" pe cititor cum se cite;te poezia, pe ei ii intere-
seazd. enal,?.?g--sg$glor ,,obscure'( (pentru cd prea com-
plexe) ale poeticititii:St6arcerea textului, un fel de 1ec-
turi voit mioap5, intreprinsi de ei nu line si p1ac5, sb
secluci, ci sd ne convingd cd aceste surse sint analizabile.
Nimeni nu va incerca sd-l citeascd pe Proust ca G6rard
Genette (Figures, III) 14
-
lectura ar deveni 6 gaTn!
-
rlar e absolut sigur ci in constituirea impresiei (tocmai
hailo-ul ei imprecis, sustras unei astfel de analize spec-
lrale, il {ine pe cititor sub puterea textului) lucreazd teh-
nicile demontate de poeticianul critic.
Ni se pare dealtfel o naivitate sd se creadd in exis-
tonta realS a unui ,,cititor avizat( altul decit criticul gi,
eventual, scriitorul (cind ii citeEte pe alfii): interesul
pcntru sistemul tehnicilor unui autor, pentru ,,secretele(c
I'ormei qi sernnificalia opliunilor la nivelul ei, nu e nici-
esurl
t4 t5

9. oclatd al cititoruiui pur qi simplu, ci al celui care, intot-
tleauna, este (fie qi numai potenlial) tin critic. In timp
c'e primul se mu1{umeEte sd tr5iasc5, sA ,,guste(( impre-
sia, al cloilea vrea sd-i qi cunoascd resorturile, disecind-o,
cercetindu-i sursele Ei cdile de consfituire. Unul preferi
si reciteascd opera, descoperind in ea mereu altceva, as-
pira{ia celuilalt e de a controla simultan toate planurile
cie semnificalie gi de expresivitabe, toate ,,mecanismele((
tehnice din umbra 1or. In acest inteles, numai cititorui
citeqte, criticul studiazi (ceea ce nu inseamnd mai pulin,
ci de reguld mai mult, pentru ci nn bun studiu critic nr-r
€ o ,,punere in ecualie(( a textului, ci presupune impre-
sia lecturii, pivot Ei ferment al interpretdrii). Prin urmare
critica nu este, nu poate fi niciodati inocent6; chiar
daci nu orice critici impinge atit de departe voin{a de
a scruta premisele, rnodul de funcfionare a propriuiui ra-
{ionament cum o fac criticile structurale care vin dinspre
lingvistic5, retoricd, semioticS, totr-rgi toate nuan{ele de
critici se raporteazi in fond * slnt obligate s-o facd. '-,
pentru a-Ei construi propriul cliscurs, la formd, la teh-
nici: ciutind in ele (fie la vedere, sub ochii noqtri, fie,
dimpotrivd, undeva in,,culisele(( interpretdrii) argumen-
tele, punctele de sprijin, controlul ,,lecturiis pe care o
propun. Inleleasi ca moment necesiir (decisiv) ai defi-
nirii sensulr-ri (qi a arhitecturii mobile a semnifica{iilor
din care acesta creEtel5), atentia acordati tehnicilor, for-
mei nu ni se mai pare a fi nici o dovadd de ,ralexandri-
uism(( in criticd, nici o modd trecdtoare, ci o op{iune
esenlial5, vitald congtiinlei de sine a criticii, capacitd{ii
ei de a se autodefini: de a privi deci relalia sa cu opera
literard (cu textul) in ader'Sratii ei termeni.
Reac{ia negativd impotriva mostrelor de pedanterie
,,modern5(( care incarcl pagina critici e uEor de inteles.
Problema nu e totugi una de limbaj in primul rind. Ciq-
tigul real, in ordinea celor discutate aici, la care a ajuns
,critica in secolul nostru (pe drumuri venind dinspre for-
maiiqtii ruEi, rnewcriticisms-ul anglo-saxon, critica ger-
mand ,,gestaltisti(, dar Ei dinspre psihanalizd, sociologie.
semioticd etc.) e de a fi opus numeroaselor erori (a ,,in-
ten{iei((, istoricd,,,biografic6o',,rsentimentalA( etc.), acu-
rnttlate de vechea criticd ,,externd(
16,
o infplegere c;171;-
'!urtru iLipjrrei, principii gi melocic. ale interpretilrii care
irslz,i ciitica in regimr-rl unei lecturi ,i.l94g,, s:lll, cu cr.l-
viiltele adesea citate ale lui liimbauci : inF-o perspectiva
a textului citit ,,litereri qi in toate sensurile,,l_-_-*-.*
Criticui rnoctern vr"i*ffi*6lilJTiitor icleat apt si
deschidi sensurile operei, si le clescopere iri, ea. Dar
peniru asta e nevoie ca tehnicile Ei forma, ca gi temele
situ stilul si-qi dezvlluie o logici a raportlirilor interne,
o coerenlA particulard : acea figr-rri a lextului, centrali
;i totodatl ascuns.l, care face sir comunice intre ele toate
planurile de explicatie parli:rle, limitate : .,inlentii((, ob-
sesii, intuilii, experientd creatoare etc. O critica iL tro-
lcrs les_formes 17,
cuprinzitor in{eleasit, polemizea:FTffi-
plicit TffI-tir critica externd cit gi cu cea impresionistA.
Iiilportarea la ,,sintaxa{( operei esle forma ei cle ralio-
nalism, de autocontrol lucid in actr-rl construirii propriu-
Iui discurs, o foarte ioierlA supunere la obiecb. T-entitiva
rlc erpropiere maximi a termenilor in relatia : sens pro-
ptts clc critica (:interpretarea)
-
senij emis cle (sau la-
tr.rrl irrJ opcra.
in Teoria literctturii cle P,. Wellek qi A. Warren o a-
soc'iere de termeni revine frecvenl : complexitate gi co-
,'r'9.e.R r8. Simptomaticd. impel'cchererr aceailiJle no!iuni
;Ll pulea fi socotita clrept formlrla concisir a insugi clo-
incnrului criticii : ,,coerentar( in altsenta complexitdtii
cste semnul sigur al unei arl.e sirace, simulate, foarte
,, l'icute(( ; ,,complexitatea(( fdrd coerenti (fie chiai' coerenta
('rr care se contestA... coele,nla) este, ia rinclu-i, cr.i o vorbd
rr c'iberneticienilor, ,,zgomotr(. mesaj opac, cacle in afara
;rrLei. Clnd se ocr-rpi de aceste doui zone de margine, cri-
1 ica n-o face pentrti a interpreta (nr_i ar avea ce;, ci cit
sc poate de .iudecator.eEte : ea condamni (sau ar trebui
:, -o facii) eqafoclajele reci, ,,str.ucturile(( strivezii (indd-
lrrtLrl lor : r.eleitati sluiite de oarecare abilitarte qi formele
rnoclerne
-
mai disimr"rlate
-
dE ,,roman a these((), ca
:;i incoerenlele regizate (nu mai putin caboline : ,,avan-
;1;rlclato produce cel mai ridicat procent de imposturi, mult
rrrrri grelr cliscernabil fai6 de ceea ce e revoltii autenticd
rl,'r'iL in cazul contrafacerilor traditionaiiste, al cAror aer
t6 r' 'lit 5{j;5 coal:r 2
t7

10. epigonic e totcleauna izbit-or) a1e unei :,?t!9"- cale scapd
oricarei orclini inter:ioarere. obiectul criticii cle in'r"erpre-
ttrre este insa intotcleallna opera, in care complexitatea
qi coeren{a iqi sint reciproc condiiie cle clefinire (nu e
complex diecit ceea ce are o coerente' nu poate fi. coerent
cl-ecii ceea ce este qi complex), iar la ttn 1oc, rettnite' c'on-
stituie concli{ia necesar.l qi suficientl a
-
in inlelestll ei
adevirat, necir,rntit
-
structurii ca existenlii estetic5'
Plecloaria criticii moderne pentru o lectura .,strinsi((,
riguroasd a reuEit si reclegtepte .interesul pentru t'ehnici,
p"r-rt..r rolu1 acestora in construirea sensttltti. I)ar rnalea
mizd, a ttntti astfel cle clemers critic sta tocmai in capa-
citatea lui de a nu se z5vori intr-o lectura n formelion san
tehnicilor producdtoare cle sens, ci de a integra Llll ase-
menea moment gi o asemenea cale ttnei lecttiri c'tlprin-
zdtoare, in stare si regdseascd raporturile operei aa il-
treg, uncleva dincolo cie inteligenta tehnicA, pltr coml:i-
natorie a artistului.
Amploarea qi complexilatea romanultii fac ciin.con-
struclie o condilie esenliald a
',controlultti((
sen-ctiltli, ttn
capitol hotiritor (inci o datl : nu singttrttl) ai artei ro-
mancierului. Aspiralia criticii de a limpezi, de a cl-efini
sursele impresiei printr-o analiza intensivd a textulni,
echivalentd cu o moclelare a le<:tut'ii totale pe ciire o
incluce, o diriieazd textul insuqi, este mai ir-idrept'dtita ca
niciodati cind e vorba de roman. in clasica The Crctlt
oJ F'iction (Arta ficliunii), Percy Lr-rbbock veclea esen{a
altuluri critic in tentativa, mereu reluatd' cle a fixa ,,fi-
gura(( operei 20, pulsalia sensului in formele ei ah.lnecd-
fou.", incercind .sd proiecteze simultan ceea ce la lecturd
se percepe succesiv. Un estetician contemporan, NI'-'T' Le-
febv-e, insistd asupra dublei miEcdri a cititorului qi cri-
ticii intre sen'.Sttl Ai materialitatect operei, ceea ce e] nlt-
mc'qte,,p."r"iTifi6Tiffia- (raportarea textului literar la
lume) Ei, respectiv,
',materialisation('
(contemplare:t . 9,
perei in
'raporturile ei interioare, cle limbaj ,.artis{ic)
:r'
ivi ." p"oputl" in fond un model al re-lecturii. Ceea ce
citim incluce in noi un sens calre comunicd esenfi'al ('11
ansamblul experienfei umane' ctt lumea, cu existcnl,il,
clar ldrgirii in cercuri concentrice a ariei acestor :rr-tgcsf ii
ii rispJncle impulsul optls, al intoarcerii la text, aX l^efa-
ceiii percepliei directe (imbogititl cle ecourile lecturilor
a.nterjoare ale aceleiagi opere) in contacl cu ,,concretul('
imaginarului romanesc, cu arhitectttra lui interioarir, in
citre sensul se ghi.ceqte fird a se ldsa clesprins clin re!e-
lele structurii.
. Ur.u_clin nizuiptele cri_tigii e cle a construi.:ltggoTl
sinopLic5, ,leglg.1att care si insumeze acumttlarilc ilcestel
rniqciri cle du-te-vino intre tS8_Sj-uge$lg_lui. Daci
se "scrie atit cle mttlt clespre operffi mfrloiTomancieri,
clacir perspective diverse se confruntir in interpretare:l
1or, este qi pentru cl intre deschiderea romanr-rltti (nu
atit amploarea, cit puterea cle a absorbi o ,,materie(( cli-
versd, necumin{itd) Ei polisemia lui existl o relalie ac-
tivd Ia nivelul coirstrucfiei, ca ;i la ace1a, mai aclinc gi
>---=-
mai cuprinzdtolal stn:cturii. O criticl ce-gi proptine si
citeascd sensul in ,,fo-ffula" unicd a operei (rezultat al
optiunilor care-i clddesc un echilibru .- ,,instabii(( --
al formei), claci nu vrea s.l cadd in pedantismr-rl 9i usc5-
ciunea unei analize pur tehnice, trebuie sd pund in cen-
trul reflecliei ei distinctia $i raporlgUligEe co-n:lruclie
Si structurii : definite exact, ele nu pot nici intr-tlltr caz
i:, s"
"Effincle.
Iar relatia 1or nuanlate concluce spre
iocul nirrelelor
-
coexistente '- de semnificalie ale
textului, altfel spus, spre resorturile complexe :rle poli-
se'miei.
Romancielul de vocalie este scriitorul incapabil cle
ir gincli abstract raporturile, esenle1e, de a le clesparli
cle strncturile concretului imaginar care e lurnea romii-
nului. El are nevoie sA vadI, sd ,,cunoascd( existenlele
Ile care le inventd, se poate ldsa
-
cu uimire chiar
-
purtat spre clezlegdri surprinzdtoare ale unor destine 22.
Dar mai ales el inti,rieEte in confruntdrile dintre oame-
rrii sdi cle fictiune gi in conflictele 1or interioare iraclieri
rle sens posibile, virtuale, dincolo de .,mesajul((
-
in-
tcnlie, gindit, care rdmine la tofi marii romancieri ltn
grroiect tranzitoriu al operei. Se--mitul voca{iei in roman
,'ste poate tocmai u""uitd bticuiie cle a intre-veclea, cle
rr pre-simli o incSrcdturd cle sens virtual (cu neputinld
r lt' echivalat abstract) in acea viala imaginata (starq
18
l9

11. sau ceea ce ii line locul) fara de care rornanul nu poate
exisLa.
Pentru ci adevdratul roman nu e niciodat6 silogism
tr:arvestit, nici la cei mai cerebrali romancieri (un Musil
sr-rl1 un Th. Mann, Huxley sau Camil Petrescu) : ,,ideea((,
chiar cind se pleaca cle la ea, se relativizeazS, se incarci
cl.e nuante. este atrasa intr-urn joc al perspectivelor mul-
tipie 2;i gi al accentelor mobile, al ambiguititii si elip-
se1or, igi pierde rigiditatea sr-rb putered ,,1urnii'( de fic-
{iune ca prezenla. $i, ceea ce nu e deloc rnai pu{in im-
poi'lant, i;i clescoperd qansa proprie cle dramatism inte-
rior intrincl in comunicare cu ceea ce am numi sernon-
tir:a lcftetttd
-
prin definilie impliclncl raporturi, nu
fgrns
-
a formelor. O poeticd a structurii polifonice, in
inteles mai larg decit cea pe care M. Bahtin:a o desco-
perd in miezul artei lui Dostoievski, este astfel reinven-
tata ori de cite ori romanul pitrunde nu in jocul dia-
lectic a1 ideiior, al ,,punctelor de vedere'6, ci *.- inci mai
adinc
-
in asumarea existenliala a tensiunilor lor ul-
time, a antinomiilor fundamentale la care trimite dialo-
gul ior total. Fralii Karamszou, Mutttele urdjit, Patul Lui
Proutst. nu at' irece clincolo c1e nivelul unor (oricit de)
abile ,,montaje(( Leza-antiiezi
-
sysnlusl, sinNezd (din
perspectiva,,naratorlrlLli((, dacl :rutorul nu-Ei propune
programatic
-am!.!gullaterr.,mesirjrrl -dcschis) fara acca
ittcarrdescen{a p'c
_dEre
o tlir idcii lirsr'inatiir rrnor ade-
varuri crticiale ;i violenla umanl a patimii, a riscolirii
cu care experienta cunoa;terii este trait5. Un mare ro-
man de iclei se recunoagte clupa forfa Ei adincimea semna-
liziirilor neliniqtitoare ale impasurilor gi riva;irilor fe-
cunde, stdri de criza in care umanitatea igi verificd
rrlereu noble{ea ei tragicd, setea c'[e aclerrdr, cle autentic 25.
De ciLe ori incearcd sd priveasca in fa!d, ,,pind la capdts,
tensiunile existentei Ei ale congtiinlei (a1e con-diliei uma-
ne. nqaclar), roinanul intilneqte dincolo de ele o imagine
miticd a lumii qi ar ciestinuhii omului (nr,rtriti din insegi
limitele cunoaqlerii gi experienlei), sintezd de meditalie
ontoiogicd gi istoric (social, politic, moral).
Desigur, clrumul invers este incd mai adesea rrrmat
in roman. Praclic, ori cle ciie ori se rnerge pe linii <.are
continua ttn realism lradilional. Cei c;rre pleaci cl<,. la
contempl4rea intensi, necruldtoare in setea ei c,le ac.le_
var, a spectacoluiui qxislen{ei descopera _ pe cai ce
le sint proprii
- orTZiffili_l_""fi", in stare ;-.;_
leve energiile mari :rle realiliilf un sens care rdzbate ciin
:::Xii:i cotidian,,gi,r..tiaia.. aparcfiT:iffiirna. Fe l;,,gi
posrtrrlele ior- imptjca{ii psihanalitice (semnalizdri ;i"
snbconqlientului incriviclual), existd poate in fascinatia ri-
nor..imagini-pivot asllpra scriitorului Ei
"_
ilr,igiti; rL";-
dinii ascunl.e_ i*- real, un apel al acesttii ffi-i""hFi"_
l,i'-un ,,semn( izolat, lipsit cle legAturile care l_ar .xpfi"o.
f'aulkner, care indici o astfel cL cheie pentr.u Zgomotul
;i furia, Rebreanu (cerebra scend a sirutarii pa#intLriui
clin Ion) sint mari exemple cle inchegare a imagirro.lrlui
romanesc in iurul unei imagini pririorcliale, o6secluntc..
ca o trntrebare cdreia romancierui ii raspuna" ,".,u"li"ii
qi construind fic{iunea. o asemenea matrice sirrrboli.ri
nu nunai cd e in stare si ciezrrolte, in cercuri concen_
t.rice, uir spaliu irnaginar, cu arhitecturd, ritrn Sl ;i_
rnosferd crescute organic ciin viziunea originard, dur: .o
l_:l:"]:="*1a5i timp inima structurii de sens a operei,in
rcgaiur.a cu torte liniile fundamentalc care compun re_
liefui ei de seronificatie. Rarii romancieri, ,oOri iJi"fu"_
ticieni ai tragiculuitt 25,
care ca*ti un acievdr omenesc ne-
rctuEai reulqesc, inldtu::ind lnveliqurile ingelAtoare ale
r cnu$iului . ryi ,,comunului((, sd restituie realul unei co_
('rente mitice extraordinare : cea cle Ia rricidcinile unirrer-
srri6. ,,1" vieiii, ale umanuiui. Ei consiruiesc i' op*"u io.
lrlcscopeid deci in luioea clin j,-rrul lor) un,""0, o or_
rliirc,. o logic5 a clestinelor, fie ele evocate uneori chiar
I r rrivelele ceie rnai c.lementar.e, mai apai,ent fdri con-
:,; Li iirl,it.
.. lr,'Iai imporiant clecit orice e ca intotdeauna, pe oricare
rlirr ciiie posibile (mai cliverse qi rnai nrianlate-decit ex_
lr'('mele indicate voit schematic aici), romanul vaOeil
, ,i rL'Ja
*)Sotr-. : a ordinil.Srealoare cle ,."-il;; ;
l';ilr('. pe cie al[a- a sugestiei cle coe|err[4*_Tilr"gg*g__lUngi,
,r .iisten'1ei. liceste dffi ordfii "6ilpru;a-;A;;'-i;*;
,,lr,r'rleazd rornanul gi-i creeazd tensiunile profunde)
"*rlrr,
'rrrl ploiectate rnereu in clialectica altor raporturi; con_
I r r rr'1.ic' - structuri, inchidere - deschiclere, ia"a ca ter_
28 2l

12. lnenli 1or sf, se ztlinieze simetric' Orcline, constrtic-lie'
."inchiclele" nu sc confundd, nici sugestie, structur?'.,,dut.
:hi;,";;". In afara cle noliunile polar opuse (inchide-re7/
O"t"t-ti.t"tu), intre 'uo!i aceEti termeni (intre sferelc 1or)
existi sLlprapllneri parliale Ei construc{ia poate II des-
chisi. gener:rtoare cle sttg-estie, structura nu se opune
r"ai"ii'elaborate, ci o imflici in relalii mai largi gi mai
;;;l;1;";, ..,g"tii,', este ltr rinclul ei dirijat5, deqi.
"]n-
"hiri,,
iirire inumite limite qi repere ale st.ucturii etc.,
etc. Toale acesle ,'incIlcdri6( reciproce cle clomenitL sint
semnnl unei capacitdti cleosebite de allsorb{ie gi remo-
.1"i,;;;' purtatoar-e cle sens
-
in roman
-
a c'risten{ei (ra-
p"rl"tl, esente). Poetica romanr'llui esle limbajul care
a'rrticr-rleaz:i ace.sl s;ens, ii clA o errhitectttrA, o orcline ln
tert.
,,l)ifeten{a intre conlinttt, saLt experienfi, Ei conlinut
pus'in vttloar"e satl a'r't5 este tehnicils, afirrnd un teore-
ii"ion contemporan ; ,,si, mai departe' acelaEi : ,,tehnica
"rt.:.i"g"rul
miltoc'pe care ii.are scriitorr_rl pentru a-gi
;i".;"dii. explora, clezvolta subiectul, pentru a-i ,c1ezv6.-
lui sensul Ei,' in cele clin urml, pentru a-l evallla (( 27'
p"tiqirot" :i tehnicii clintr-o prejuclecatir lar,g imp'irligita
i1e criiic:r moCerni Ei c'leveniti pentrlr rnulti r-rn
.fi'1 cle
p;.tti;ti Tenclinia cle a substittii ideii r.vechit'-ti",,lfig
1r" ,,""",,. mai notrA' cle fefurricd,
^intr-o
cpcca tionttnata
fie tehnologie ca a noastra ? in fapt trebuie si-i dam
Jr:"prot" airtorului citat, departe de a fi singurul care
ia girlA"u."A astfel. Aclincirea experienlei tehnice 1 o:t9l
.,tt8 put'tt.r, artistul acleviral, o formi de exigen!6 falir
cle sine, ii revela inllexiunile ascunsP ale sensttlui la-
tent in subiect. Primele contururi ale imaginarttiui clin
care se naqte rornanul (teme, personaje, tcn) stau- cel
mai aclesea in legaturi cu obsesiile Ei experiet1fele_ deci-
sive zrle romanciJrului -- cele care marcheazi un destin,
o opera
-,
dar clincolo cle ele' indata ce incep a se ciutit
1r" iir-r" o structuri, un sens, roltil teh'icii clevine csen-
!iul, "o
participa la o intreagd maieutic5 a ,mesajului((
operei.
Problema se pune in termeni mai precigi cincl c vorb.a
cle rela{ia strucir:r5-conslruclie (centra15 din pci'specli-
va i:.oast,rA). Pentlu ca este aproape trn acord tinanim sd
se vacia in construclie un capitol cle tehnica literard, in
tirrip ce complexitatca artisticd a romanului s-ar ascuncle
in reiielul ,,imiiterialt( al structr-rrii. llncle este neclrep-
tatea lare i se faice astfel cliei constrr-rcliei ? Jn chiar'
tendintaL rle a uit;r ci ea e totcleeuna angajata in efor-
t,ul c'on-rpiex din care se na;te stlnctura. Conslrr-rc{ia nnui
romaxl esle o ,,suplafafi(' care, cititd bine, trimite la o
logicil interioairT A operei (structura), lil organizarea cir-
ieia' ea. construclia, qi tehnicile ei participd esen{ial.
S-a spus nu o clat5, cariera moCernd atit de specta-
cnloa,t:i a termentilui ,.sLrttci:rtrAa' cl:rtoreazd mult conli-
nutului imprecis, ambigr-ru chiar, care i-a fost atribuit 28.
Critica lilcrari l-a imbrl(i;:rt cu atit mai calcluros cu cit
e1 pdrea sa rezolve clirrtr-o datd citeva clin marile ei
irnpasuri : dihotcmii ar:tificioaise (foncl/folma), raporturi
inconirolabile (ra{ional trans-rafional in crealie) etc. Ntr
e senlnificativ oale ci descoperirea qi interpretarear strutc-
turilor este cuvintul cle orcline pentrr.i v:rriantele de cri-
licir lehnica qi, nu mai pu!ir-i, qi pentru cele cle inspiralie
psihanaiilicir / insi primele viid in operi proch,tsul r-rnei
ars cornl:inatorit'r superioare, in timp cc pentru celelalte
ea esle proiecfia, refr:rcfia sau sr.rblii'narea unui univers
obsesional. B iimpecl,e ci in realitate e vorl:a de doui erc-
cep{ii opuse ale aceiuiaqi cuvint, cle doud structtiri dife-
rite : una construiti lucid cle artisl (imbogSlitd de intu-
itiile unui sim! ai polisemiei Ei expresivititii), alta
-
ordi.r're subterand, a temelor interioare
-
care se impune
cle tra sine operei, totdeauna dincolo cle gi adesea impo-
trir,'a organizdrii voite, de suprafali.
In intelesul sAu cel mai cuprinz'ator, structura inclucle
construcfia, clepdqind-o insi prin tot ce {ine de ordineer
gi coresponden{ele interioare, neelaborate, ale operei. Ea
igi poaie chiar trada sensttl cel mai adinc in clialogul a-
cestor doua ordini, Llna conslruitei, meditata, cealaitil
impus6, modelati de obsesii qi conflicte
-
netranqate
-
ale congtiinlei artistului. De i.-rici insf, nn trebuie deloc
sI se inteleagi ca am echivala construcfia cu o tehnicd
cle execu{ie, disociati astfel de structura-limbaj al indi-
viclualitdlii secrete a operei ,9i a artistului. Ar fi o sim-
ar,
23

13. piificare Er fa1s6, Ei daunitoare. Pentru cA : a) struciura
nu existA, nu este constituitir
-
dincl cuvintultii intrea-
ga iui valoare
-
nici inainte, nici in afara textului con-
stmit ; b)-experien{a tehnicd, construclia angajeaza pro-
funcl mesaitl conEtienl al artistului gi ideea lui despre
cn'td., or, priir aceasta insaqi, ea participd la tensiunile
structu-rii, are legituri
-
oricit de cttrioasd e uneori forma
Ioi, raporturile existl intotdeauna
-
cu celSlalt mesaj
(sr,rbcoirEtienl sau doai prea complex pentru a-i fi con-
trolate toate arliculaliile gi planurile cle semnificalie),
incil slluarea ei la intrel5ierea atitor fire sporeqte enorm
rdspunclerile constructorului
-
r'!omancier ; c) chiar in
in{eiesul limitat, c.le ansamblu cle. procedee piin care se
da form5 operei. comunicirrd cu gi astfel finalizind toate
nivelele cie expresiriitate controlatir a textutrui, construc-
{ia e departe crre a fi dorneniul unei dexteritSli artizanale,
cle vreme ce integrarea par{ilor inir-un intreg nu-rci are
(decit extrem cle rar) punctul cie plecare intr-un proiect
formal, ci in efcrlul scriitcrului cle a cla fic{iunii saie
Ei incdrciturii ei cie sens Lrn relief de mare for!6 reveler-
toare, accentul cel mai intens cu putinla.
Rdmine de v5zut, clesigr-rr, daci toate acestea se veri-
fica in analizi, claci lezist5 confruntaie cu realitatea con-
creti a operelor. lJe-ocamdaiti sd se vadi in ele ipoteze,
intrebiri, i.n nuce, o pledoarie pentrr,r o alta inlelegere
a construcfiei decil cea tradilionald. Domeniul ei apare
astfel ca fiind sintaxa iniernf, a romanului, capitol cen-
tral al artei qi tehnicii scriiton.ilui (nu realizare a nr-lr-ii
plan satt p,-lnere ln pagini a unui sens cristalizat ante-
rior, ci rnoment esential al creatiei, fdri delimitdri ar-
tificiale intre ,,concep{ie(( ;i ,,execufie(() : construclier
este organizare a imaginarului romanesc qi a nivelelor de
sens controlate iucid de artist, dar totociati ea trideaza
in insisten{ele, in ezitarile gi eEecurile, in tensiunile sale,
o parte din liniile gi cimpul cle forle al structurii. O
lectr-rrd atenta a raporturilor care definesc ,,echilibrtil((
construcliei poate deschide drum cdtre configura{i:r de
ansamblu, situatA rnai in profunzime, a structurii gi calre
rnesajul ultim pe care ea il emite spre cititor. O crilici
interesatd nu sd clasifice tipurile de arhitecturi a ro-
manului, nici sa stabileasca ierarhii, clasamente in or-
dinea virtuozitdlii pe care o cere construclia, ci sd pund
in lumind, in spaliul tertului, acea miEcare a sensului
-fdcuti
din tensiuni, nuanle Ei perspective divergente
-
inseparabila de structur5, nu mai poate fi o criticd
pur tehnici; obiectul ei este lectura operei in toate di-
mensiunile decisive ale existen{ei ei estetice (aqadar Ei
de sens), insii o lecturA care nu iqi propune ,,disecarea((
tehnicista a operei. linta e, dimpotrivd, re-construirea
rilodelului intern al operei (structura care este sens, me-
sai).
Vizibil salr nu, critica de interpretare a fost dealt-
fel intotdeauna obligatd prin insagi natura ei sd-gi veri-
fice lectura (decupajul de sens propus) prin raportare 1;r
configura{ia interioarl a operei (inainte de toate la ar-
hitectura ei construitl). Numai ci pina nu prea de mult
momentul acesia aI verificarii perspectivei critice prin
revenire }a raporturile interne ale textului, socotit prea
ralional qi uscat, rdminea aproape cu totul ascuns in um-
bra rezultatelor lui : interpretarea coe;:ent5, elegantd, sin-
tetizatoare. Asldzi pericoh-rL este mai curind cel opus :
o exager:]re a dezviluirii travaliului de laborator critic
(cu pierderile previzibiie : mai pulind strdlucire stilis-
lici, lungimi ciescriptive, exces de analiz.l care atomi-
zeazd ansamblul etc.). Dar clincolo de aceste riscuri, in
principiu, o astfel de criiicA acordd mai mult credit irz-
teligsen{ei cititorului ei, pe care nu-Si propune s6-l se-
duca, ci sd-l convingd qi, incd mai mult, fdrd a-i ascunde
propriiie impasuri Ei dificultSli, punctele vulnerabile a1e
lecturii pe care o construieqte. tra incearcd s5-1 inilieze
pe cititor in ralionamentul interpretdrii criiice, in 1o-
gica acestei ,,descifrdri((. Riscurile sint evidente, !inind
insi de o alegere deliberatS. Se pierde din farmec, se
cigtigi in rigoare. O criticd ,,distanlatd(( brechtian, nu
impotriva, ci alituri de cea care cultivd o ,,identificare((
stanislavskiani cu textul : amindoud indreptd{ite sd
existe, complementare una celeilalte.
Citim un roman polilist : succesiunea episoadelor, am-
ploarea datd fiecdruia din ele, ,,caden!a( montajului de
i.rnsamblu nu pot fi intimpldtoare. De ele depind con-
24 25

14. slrtrire:r almosferci clc agleptarc, cie tensirrne, impresia
cle enigma fala in fala cr-r raficnamentr-rl cletectivistic, in
r-ritimi instantA interesul citiLonrlui. E ritmul interior,
miEcare a cle :rrc in clcstinclere, pc care le organiz:eazi
conslli,rctia. La un :rlt liivel rie arti, lectr-rra nnor mari
romane ca Rdzboi gi ptL<:e, I'or:;31te ScrgTcr, llciscoalo l'.ri
P'cbreanu lirsir impresia clurabil;i a" 1um.ii in care eroii
1or tr5iesc, se intretaie ciesline. Dar spaqiul ficliunii, de
mare amploare qi clensitate, 'ioata clesfigurarea cie viali
imaginati sint qi eie c15,dite, orchestrate cle construclie.
i)r'oq{,_*lovcq-.1-i-qinia UsqlJ, la_noi Lrrr ('irmil Petrescu,
- ry.'-#--:%-.
in genere romancier'il universului interior sint preocu-
pa{i cle posibilitatea de a face ciin spa{iul textului Ei ra-
porttirile lui interne o ploieclie (un ,,semn(() a reliefului
gi miqcarilot col;liin{ei. In misurd mai mare gi mai evi-
1 L.#'--'*re
clent dEdit ritmtil, organizarea ,,cuantumului" de exis-
lenfir imaginara fie ir-r scena sr:ciald, fie in seclir-rnea trans-
r.ersald a vie{ii interioare, participi la construirea seu-
sului. a unei viziuni clespre om, despre lume Ei rapor-
turiie 1or. Alte nivele ale poelicii construclier (organi-
zarea mesaiului rroit, mai ales in clecupajttl ,rsubiectr-i-
1ui'( f:r{a cle ,,fabuia'(, rnoclelarea rela{iilor nar:r{ie / die-
geza Ei narator i personaje. constrllire:r rinei orclini sim-
bolice in san clincolo cle logica realului), sir-rt totai an-
gaj:rte in articnlarea sensuitti complex, cie arnsamblu, al
romanului.
Toate aceste functii ale constrncliei sint importante,
toate i9i au locr-rl lor in arla rornariului gi
-
ori de
cite ori e vorba cle un romancier autentic
-
ele parti-
cipa Ia articttlare;r mesajuh-ri operei. Ar fi o mare gre-
EeaIS sd se tragA o linie Cesparlitoare, gi snmari Ei prea
rigicl5, intre verlorile (sau f unc{iile) artizanale gi cele
artistice ale constrttc[iei. Plimele vizute ca limitir-rciu-se
la ordinea gi coeren!:r exterioare sensultti, celelalte, ciim-
potriva, angajate in semantic:r operei. ln rezrlitate
-
.,si
orice romancier aclevirreit refacc necontenit experienla --
nu existl tehnicir neutrri sr-ib rapcrtul sensului, dup.l cunr
nici plan c'le semnificalie care sd nu treacd prin limbajui
tehnicilor, sinteza ior constituindr,r-se nu intr-o formi-
rezultat al .,execufiei{(, ci intr-o structuri in care sensul
se revela sieqi (iredtictibil 1:r o ,,iclee( sau teza), sistem
'cle tEnsir-rni a1e sugestiilor emise de terl. Rt1]4g,- DqJp,
ievski, Proust. Jo)'ce, Faulkner', nici turtll clintre aceEti
titani ai .omffiii nu esle mai ptrlin !sjlS!r!lll!91 det'it
ceilalti : perspectiva cli6GF-i$i=Fffi-problemelc Fon-
ttrffi"i e cl" fiecate clata alta, altele clominantele, clar
"i*i""
f:rplul esen{ial ca atit romancierii preocr-rpali .cle
orgi,irrizarei spaliului cie ficliune (',lttmea(') 9i tr tcnsiu-
niior 1ui (clram:i), cit qi cei intercsitli m:ri mult cie ino-
Oiilaiiile metoclei'naratirre (,,punct'ti1- cle t'eclerei') sar-r ale
iemporalitetii (,,timpurile* tlomanulr'ti Ei contrapunclul
toi,i^' toti implici in riltimA insLanla sensr-r1, releauer c1c
semnificalii it operei, in ccnslntcfie. A clefini I'ilpoftllrile
p,,trLi""fu"'" ale ir'ttr:ror aceslor nivele ale tehnicii 9i arlei
constrr-rctiei, a ciruta coerenta lor unici ;i -"'alorile ei tltl
e i-ii.ci intttil qi nici uqor.
d)esigur'. fieclrui rolnan ii esle propne o anr'rmita
coristr'ciie. I)espre Reb,i'eanrt-coi-tslrilctcrr-r1
'.'lt
se poale
scrie firb a .nalirn t:u[.oc,.ett ;rrhitech-rriicr {[rtt, Ildst:r.tct-
klj crc:rte de c'1, consubstffiffi*o vizir.tnc i'el-,''euiituir
a cleslinuitli qi a socialului, ctl
',inlelesrtrilct'
pi'oprii ca-
pocioperelor iale. Csmil Pclrescu- a construit tl:-A-?fJE
pe|bj.iJ;[Lllr.P! !]i r :'rr
ir r o,ililffi* i nei nr-r,, a*al i z a
(',
"
t-9-*g]lql9j"tet u
pe 'ist. iir roman. nu intimplitot, abia in PtifflTit
tivisiA desQp" qqloartere : temele ccmirniciirii
'si
acler,'it-
rr-Li*i pe aelo"iffi-ciialecLica pun-ctelcr- cle
'eclc.c'.pe
d:
a1rl. nu pol fi rllpte Llnele cle ce1e1a1le, ele se explica' se
I r.u:-i i neaz-a reciproc. Construclia alg*",q;L J-gLjtl;t*. ilpzr rte,
ccirililtrtrl,ei spccial in [iecaFFwriitttr'
;.;;, ;; "".r.*;f-*inhil irti constrt
ln5emtlc oill'e
;.;; ;ti o'*i'#A-F.ivma--;;i; ddfrstruc[iei la.citiva" ro-
mancieri foarte cleosebiii intre ei este imposibilS ? Ar fi
sa tiitirm ca clominantele z'rr',cei cle a consbrui (preclileclia
pentru anumite mocluri compozi{ionale, cle pilda)' aspi-
'ra1ii1e qi tensiunile caracteristice, ch'urnr-rl specific tlrmat
cle' Jiecare romancier in ordinezr inclusirr zr experienlei
construcfiei nr: mai trimit la trnicalul lextultli (clrttia
altrninteri nimeni nu-i tagiduieqle inLiiet:rlea ct'r obiect
a1 criticii), ci la o unitate cle rang superior' a'lceea- a
ansaeblt&r-jESIgi fieclrui ar"rior" Creati:r unlri mare
..,m,rn@ irn tie'ifTHSI]R
,,.ti.r.u ::----------
26 27

15. Avem convingerea cd tocmai acesta este nivelul la
care se pot situa articulaliile sintezei in cercetarea noas_
trd, intre treapta construc{iei proprii fiec5rui .o*ur, fJo_
meniu al analizei prin excelenla, de la care vom pleca _
cum- e_ Ei firesc
-
cdutind in organizdrile concrete, ire_
l"tl!,tli: esentele Ei constantele
"pe care ele Ie relevd)
$r cea prea generala gi abstracti a poeticii constructiei
in roman (spre care, cu pruclen{a necesard, ,"
"u
1"u*
totr-rgi uneori in capitolul final, de sintezd
'gi
"o""fur;i),
std una dominatl de indivi{ualitatea olgqnice (:unitJl
t e a d i a I e c ti c d, i n t e n s i un e g i-m q*c-ar e]-a :gk$r iui. C e e a
ce ne intereseazd in primul rind nu'e friTiloZitatea ro_
mancierului-constructor, aflai ii-r. posesia unor te,hnici .5i
procedee mogtenite sau pe
"uro
el le rlescope"t, ;i;i ;
rece qi universald descriere a mecanismului
^construc{iei
in roman, a ,legilor( gi alternaiivelor ei : oprinclu_n"
"i"-
pra a trei romancieri contemporani unul celuilalt, net
deosebili ca structurd Ei avind fiecare o alt6 iAe" C"spr*
rornan, incercdm sd definim citeva tipuri (sau forme)
esen{ia1e ale erperienfei construcfiei, raporturile in care
tehnicile Ei arta ei se afld fali de lggicisJmffilf
";ful
ei revelator pentru statutul inieElfi?utui in rornan.
In miezul acestor preocupdri std creclinta cd o criticd
de interpretare care sd citeascd. operele t""-"""f1-po"-
nind de- la o- inlelegere a solicitarilor semantice
"o-pi"**
cdrora le rdspund formele in literai,urd nu este numai
pcsibild, ci Ei foarte necesard. Fiecale romancier cle vo_
calie desppgrd
- in orice caz tincie $T!:-un ""hilibr.,
uL sau intre ceea ce cons_!gg$!g_el, ne de o partffiTe*ea
ce se construiegte de la sine, pe cle alta, intre'orclinea
pe care oEAl, inteligenla
"rti.ti"a
gi o alta, rnai aclin-
cd, secretd, care se semnalizeazd. clin invariantele ima_
ginarului. Construclia nu e structura (in inlelesul ei de_
plin, singurul justificat), dar e una dia caile' care conr}uc,
intr-un fel sau altul, spre ea, care o ,,trddeazd( intoti
deauna :
_
spre a pute? citi o ordine proiuncla (structura
conlinind mesajul ultim, total), inti-una de suprafatd
(construclia), critiql trebqle_ sd devind o lccturd a sem_
ttifi"ut,iilo" f-qlmelo ii'
optitrnile tehnice, ea are de reconstituit modeiul formr:-
Ior semnifi:W, existen{a torffilffifrili-}Eilp6"-
tivd ideald a lucrurilor, desigur greu cle reaiizat inte-
gral, o asemenea critica iEi propune sa-Ei construiascd
interpretdrile fari a rrlpe inlelesurile de text, ci
- dim-
potrivi
-
rglisflgd (prin decupajul analizei) o anume
r iatA_gi miEcare* a*sensului in struetura.-o^pgl9i_, iail-H6i
clepaFl6, Brfii conTru;tefeg'- a;mi;unt"6;- 6."1Ato tema-
tice, forme predilecte, semnifica{ii recurentej, sd defi-
neascd unitatea dialecticd a unor atitudini semnificative
fali de lume, de existenfd, de condi{ia prgpriei arte.

16. li
I
ri -
I
il
I
ri
'1
I
i
il
i$
Artritecturi
II
rebreniene
Rebreantt e singttrttl romancier romAn cdruia i 'c-a re-
cunoscut constaqt o vocalie de constructor. Soliclitatetr
.,iumilor(' lebreniene, forla clramatica_a tensiunilor prin
care ele se clefinesc. deschiclerea ampla a spaliultli epic
pe ciire scriitorul iI domini in mariie sale romane slnt
calitii{i ce presuplln, toate, ochi qi mind de arhitect. Cri-
tica nr-r putea sA nu remarce sigurania constrttctori-ilui
care t,e-a clal lott, qi Rdscocrla. I)ar tocmai pentn-r ci pi-
reir L1n aclevdr prea evident, rareori1 s-a trecut clincolo
cle afirmarea ltri. Ceea ce este inci c1e fdcut e sI se lu-
mirie.ze analitic rosttirile complexe :rle constnrc!iei in
capoclopereie rebrenie'ne, raportttriie cu celelalte ciomi-
nante ale ari.ei romancierului, participarea ei specificd
nu nttmai Ia o esletici (implicitl) a romanului' ci qi la
articttlarea unei viziuni particulare a existenlei. In lorz,
in /?dscottl a, in Pd,clurea sgti,rt'zura[i'!'ot", la care limitdm
clisculia no:rstrd, se poate vedea ce inseamnd pentru J?ue-
]rreanu a construi, ce loc ocupd conslruclia in ans:tmblttl
poeticii r:elticniene- a romanului.
Ion este, mai trr,tlt decit celelarlte lcmane ale scrii-
tornlui, o operi rotundd, cle un sobru echilibrtt interior,
in care secretr-il unei montlmer-rtalitdli simple pare a se
inchi'-le in el insuqi, inaccesibil analizei. Sint alteie cale,
ta Pticinrect spi.t^tzurt$ilor, transforml drama unei mi;-
cdri in ,,cerc inchis(( 2 intr-iu-r adevdr;rt sistem cle semne
ale structurii, dar in Ion cregterea ciramaticd, dimpotri-
v5, coexistd cu cleschideri mai largi (satul, problemele
sociale gi politice ale Arclealului, poezia marilor momen-
te ale existen{ei : naqlerea, nnnta, moartea). La rinclu-i,
grandoarea epopeicA a Rd.scoal.ei se cladeEte pe Lrn mare
efort al cuprinclerii, rilmurile psihologiei colective, clo-
cotul energiilor !Srdnegti, cliagrama violentei incleqtdri
sociale creeazi soiicitdri complexe, care se pot ,,citi,( in
reliefr,rl eEafoclaiului compozilional : in articulaliile qi
proportiile ansamblului, in tralarea tehnicl rliferenfi:rta
a planurilor nar"ative, in schimbdrile cle litm epic.
Nimic din toate aceste indicii evidente, care s5 se
ofere de la sine analizei, in cel dintii roman al lui Il,e-
breanu. Impresia prima, la lectura lui lon, e de supra-
fa{d sferica, pe care priviretr alunecd merelt in cdutarea
punctelor c].e spriiin, cle la r,rn cletaliu la a1tul, din sec-
ven{5 in secvenid, fdr:i a intilni insd sublinierile aqtep-
tate, accentele marcate ale strncturii. Impresie totugi in-
gelitoare. Sub supraf:r{a ,,continud({ a epicului; dincolo
cle ,,rcspiratitr nattrralii a intimpldrilor(( (pe care roman-
cicrr-rl merrturisea u o fi c6'.itat 3), existi un reiief al
dramei, o selec{ie qi un montaj al clet:rliilor cle ,,cronicti.(
qi ,,fresc5((, organizarea compozilionaIS a unei infrastmc-
turi simbolicc. toate in slrinsi legatura cn semantica fun-
clamentali :r operei : ziceastd relalie poate qi trebuie si
fie obiect ai interpretirii critice.
in centn-rl romauruliii stir povestea lui Ion al Gl:ine-
taEultti Ei a setei lui de pimint, drama ldrineascir (in
care se ciocnesc c:'iLactere, ciestine : Ion, Varsile Baciu,
Ana. George) achind mai toate firele esenliale din care
se alclluieqte sensul acestei opere, oricit de mare ar fi
(;i este efectiv) rolul celorlalte siraturi ale epicuh.ri in
rimplificarea gi sublinierea aderi5rurilor inchise in con-
flictr-rl mariior ,,patimi(( (parnintul, ir-rbirea). Dacir existi
ltn pttnci clirr cale arrta rebreniand a construcliei igi clez-
rriluie nai bine qi mai clirect valorile funclamentale, te-
meiiiie ei de soliclitate qi naturalele, acesta e tocmai
analiza liniilcr cie forti erle nuclenltti dramatic din Ion.
Pentru cd niciociatA nu a reuqit scriitorul, rnai organic
clecil zrici, si clea celci rn:ri sobre Ei mai necomplicate
30 3l

17. povestiri atita clensitate uman5, o mai mare putere de
.iradiere in{elesurilor de care se umplu reliefurile qi in-
cordarea ei. Organizdrile dramei din lon relevi caiitdtile
primordiale ale romancierului-arhitect care este Rebrea-
nu, sursele forlei Ei echilibrului care disting compozi{ia
tt-tturor crea{iilor sale de prima valoare. Calita{i gi surse
care cer o scrutare analiticd atentd, tenace.
Construclia este simultan ordine (sau ,,logicd() a
clramei gi a creqterilor de semnificatie pe care denilarea
gi raporturile interne ale miEcdrii epice le dezvoltd. Ana-
liza scoate la iveald, pe fiecare din liniile care leagd sau
confruntd caracterele, ,!axe(( semantice, dar la lectura nu
existd decit ciocnirile de interese, ambitii, pasiuni, toatd
acea revdrsare de ,,via!d((, ritmatd dramatic, de un mare
adevdr simplu a1 acumuldrilor tenace, al zbaterilor Ei
rdsturndrilor, uneori abrupte, cle comportament, care a-
testd la Rebreanu o cunoagtere substanliati a omului,
absorbitd in crealie.
Cea dintii grija a romancieruiui e ca personajele si
existe, sI aibd un minimum de prezenti directd. ,,,Hora((
cle la incepr-rtul romanului aduce in scend pe toti eroii
cle' prim-plan. Nu Etim nimic despre ei inainte ca ges-
turile, vorbele, expresia chipului, gindurile sa le inche-
ge o primd imagine, in care premisele confruntdrii de
mai tirziu sint deja schi{ate. Naratorui nu eziti se ne
clea din primeie pagini cheia intimplarilor care vor mar-
ca destinele eroilor : ,,Nu-i fusese clragi Ana Ei nici
acllma nu-qi dddea seama bine dacl i-e draga. Iubise
pe Florica Ei, de cite ori o vedea sau igi amintea de ea,
sim{ea ca tot o mai iubeqte [...] Dar Fiorica era mai
sirracd decit dinsul, iar Ana avea locuri, si case, gi vite
multe...(( (I
-
p. 24)a. Iata esentialul, de o simplitate
clezarmanl5, spus fira aminarl studiate. Amdnuntul ,,no-
tat(( vlne insd sd suslind peste tot, cu adevS.rul lui con-
cret, gi omenesc, liniile sobre de crochiu al subiectului.
$oapta Anei in bra{ele lui Ion e ,,moale(,, este in ea
bucuria unei fiinle care se crede iubit5. Chemata cleparte
de lume, se aEazd linga el ,,fdrd sa se uite ltr dinsulc(,
fericitd, dar ,,privind neiinigtita pe cirare, pe uncle tre-
ceau mereu oameni(6 (I. p. 23). Sint reacliile unui
personaj care trdiegte, pe care invSldm sd=l recunoag-
tem. in fiecare gest al sdu. ,,Fa!a Anei, lunguiaid, arsl cle
soare, cu o intipdrire de suferin!d...(, (I. -_ p. 24): a cui
e privirea aceasta rece, care cerceteazd chipul fetei cu
un amestec de mili Ei instrdinare aLria ascuns ? ,,fon se
ttitd iung la buzele ei subliri, care se miqcau uEor, dez-
velindr-r-i din{ii cu strungulife...u (I.
-
p. 24): destinul
amindurora este inscris in distanla sugeratd de citeva
notalii rapide. ,,Apoi, deodati tresdri, o strlnse la piept
qi, fdri sd rosteascd o vorb5, o sdrutd lung pe buze(( (I.
-
p. 24). Cuvintele capdtd o rigiditate, se simte inverEu-
narea cu care eroul se sileEte sd uite ce-l frdmintd, sd-qi
alunge nehot6rirea. Intre liniile mari ale conflictului,
date cle 1a inceput, dar adincite merell in planul motiva-
liei sociale Ei psihologice, qi {esdtura strinsd a amdnun-
telor care le insuflS via{5 se stabilegte o circula{ie in
dublu sens : observa{ia realistd dd o armdturd temeinicb"
dorninantelor, raporturilor-cheie, concentrdri de fapt ale
aceloraEi pasiuni Ei incordSri care iqi fac simliid forla
qi la nivelul cletaliului. ,,Instinctului(( sigur al acestei Ie-
g6turi ii datoreazd mult soliditatea arhitecturilor rebre-
niene in roman. $i aceasta tocmai pentru cd, la autorul
Itti lort,, construclia face din fiecare episod, scend, mo-
ment, o verigd a dramei (un pas inainte pe un drum cle
pe care nu existd intoarcere) qi totodatd o reconfirmare
adincit6, in miEcare, a esen{ei caracterelor, a legii 1or
interne. Arta organizdrii imaginarului este direct anga-
jatl in aceastd creqtere organicd a oamenilor qi intimpld-
rilor, de la o pagind Ia alta, in ,,lnmea(( romanului.
Nimic nu-l distinge pe fon, 1a inceputul romanului,
de nivelul comun cdruia ii aparfin toli ceilalli. Ezitarea
intre dorinla de a avea pdmint (de a scdpa de sdrdcie)
qi dragoste nn are incd adincime : nu-i qtim sursele, nici
nu-i sim{im tensiunile. Violenla lui ? ,,M-am rdcorit olea-
c5...'( (I.
-
p. 50) sint vorbele sale cdtre Titu dupi bd-
taia singeroasd cu George. Totul pare deocamdatd a nu
depdqi o obignuitd incdierare intre fl5cii. Textul ne trans-
mite semnele, atmosfera unei stdri de lncordare ; eroul
c-da 5sf,5 coala 3

18. li
ll
;
lr
{li
ft
il
;
i'il
nu se simte impdcat cu nici unul din drumurile ce-i statl
in fa!d. Rornancierul va da treptat acestei zbateri toatd
amploarea qi forfa, lnsl prima ei infAliEare este aceasta,
a unei iritlri fdrf, clireciie precisd, revolti confuzl a
celui care se vecle constrins str piardd ceva esen{ial,
oricare i-ar fi ,,alegereas. Agresivitatea, violenla slnt aici
semnele unei ilileme triite elementar, fird mari desfa-
qurdri de nuan$e psihologice, tocmai d'e aceea intr-o ter-r-
siune nudd, ireductibilS.
Pind la hotdrirea de neclintit de a-l ,,sili(( pe Vasile
Baciu sd-i clea lui pdmintul, averea, drumttl lui Ion nu
e decit o continui lntdrire a rddicinilor gindului mai
vechi, acttmulare rlbdltoare a resurselor de viclenie, te-
nacitate, cruzime, pe caie le va scoate Ia iveali incle5-
tarea de mai tirziu. Lovit cle ,,ocdrile(( tatSltti Anei, ,rpro-
bozitr in bisericd in fa{a satului intreg, eI se revolti, iEi
strigd obida, curincl insi le dI dreptate celorlaili, se
acui'a singur. Hotdrirea cuminte de a se intoarce la
adevdrata dragoste gi cle a trli fdrd inqeldciune se va
micina sub puterea realitti{ilor. Eroul traverseazi un spa*
liu care ntt e atit al indoielilor (existii Ei ele), cit al
ezitdrii. AEteapti parcd ceva care s5-1 scoatd din strin-
soarea a cirei tdrie creEte chiar pe mdsura acestei rezis-
tente prelungite. Miniile (impotriva plrinfilor, care i-au ri-
sipit averea, impotrir,'a satuhii, a lui insuqi) sint semnul
,,zvircolirilor{'. SI aleagl viafa cle sdrdcie aidturi cle Flo-
rica ? Sd i-o lase lui George pe Ana, inmullind pirmin-
turile neamr-rlui de ,,bocotani(( al lui Bulbuc ? Gindul ini-
{ial revine intdrit : ,,Ce sI fac ?... Trebuie s-o iau pe
Ana... Trebuie !...(, igi repetd el ,,ca ;i cum ar fi vorbit
cu sufletul s5u( (I.
-
p.Bg).
Preferinla lui Rebreanu pentrlt stdriie de c1iz.a, pentru
situaliile fdrd ieEire in care iEi ,,inchide{( eroii a atras
adesea ateniia criticii. In eseul sdu monografic, Lucian
Raicu discutd valoarea cle adevlrat leit-motiu a ,,zvirco-
lirilor(( in marile romane rebreniene 5. Ele sint pentru
romancier una din c6ile pe care obiEnuitul, cotidiantil se
incarcd de {ncordare, pregdtind descdtuE6rile finaie tra-
gice. Balzac vedea romanul ca pe o artd a acumulSrilor.
Rebreanu pare de atitea ori a {ine totul in loc, dar acolo,
in aceste ,,intirzieri" Ei ,ocoluri( se hotdrdsc forla 9i
in buni mdsurd adincimea de semnificafie a epicului
sdu. Tehnica amindrii are la el, intotdeauna, o pozilie
centrald in crearea premiselor dramei.
Aparen{a e de reintoarcere la punctul de plecare. ln
realitate personajul e acurn altul. Nu numai cd a fost
pus in situalia de a cintdri totul, de a inlelege c6 pen-
tru el nu existd altS cale, dar tot ce i se intimpld face tot
mai pulin posibild reluarea lttcrurilor din acelaEi punct.
Apropierea iniliald de Ana, imbrdli9drile fird dragoste
erau viclenii cu care fon lncerca sA se inqele qi pe eI
insuEi, nu numai pe ceilalli. Scandalul de la hor5, bdtaia
r:u George, ,,probozirea(( sint momente care rup ins6 td*
cerea qi fac confruntarea f5{iE5, satul asistd la ele, mar-
tor colectiv. Totul capdtd altd rezonanfd, loviturile, dis-
preful, ocara nu pot fi ldsate fdrd rdspuns. Astfel, pre-
misele unei creqteri continui de tensiune se ivesc acum,
in preludiul clramei. Dar mai cu seamd, ceea ce fusese
un .,gind(( ascllns clevine un ,,plan(. fon, cel care ,,nici
acuma nu-gi dddea seama bine dacd i-e clragd( (I. ---
p. 24) Ana, nu va mai putea sd nu inleleagd iimpede cd
pentru a avea pimintul trebuie cel pu{in si pard cd o
iubeEte, sd sacrifice aEadar pe cineva mai slab clecit el.
Vind pentrn care eroul va avea de plItit un pre! greu
de-a lungui a tot ce se clddegte pe acest lnceput.
Existi in roman un moment care, lipsit de legituri
,,naturale(( cu ansambiul intrigii, atrage
-
prin aceasta
ins5Ei
-
atenlia asupra semnificaliei lui : episodul con-
flictului cu Simion Lungu, unul din cei la car:e ajunsesen
prin vinzdri succesive, p5mintttl GlanetaEilor. De ce intri
Ion cu plugul in ,,delni{a(( vecind ? Ldcomie, sete ,reLe-
mentar5(( de a ouea, ,,be!ie a brazdei( ? Construcfia su-
gereazi aici un proces mult mai adinc, esenlial in mo-
tiva{ia caracterului. Nu ,,instinctul( il impinge pe erou
spre pdrnintul altuia. Gest absurd, judecat cu mdsura
faptelor obiqnuite (ce lnseamnd cele citeva brazde smul-
se vecinului fa{d de ,,pdminturile( lui Vasile Baciu, pe
care lon, din nou sigur ci Ana tot pe el il vrea gi nu pe
George, se simte ca qi stdpin ?), dar profund semnifi-
cativ in ordinea determindrilor care incercuiesc persona-
iul. lmpreiurarea cd pdmintul acela a fost cindva al lor,
al Glanetaqilor, e intr-adevdr importantd, dar nu la nive-

19. lr
iil
ili
i
I
it'
lui imeciial aI faptelor : pentru ca ,.in fond toatS intim-
plarea nu e decit o tentativ6 simbolic5,a eroului de a se
impotrivi constringerilor, intervenincl acolo unde in tre'
cut i . s-a decis soarta (odatd cti pierderea pdmintultti
farniliei), ca qi cum totul ar putea .fi reaEezat ca ,,inain-
te((. In visul acesta de a schirnba dal,ele destinuh-ri sdu,
personaiul r-riti o c1ip5 rigorile realului, incercind sd in-
toarcd parcd timpul inapoi.
De aceea locul dat episodultti (fapt de construcfie) ir1
roman nu e deloc intimpldtor. Exact in clipa in care
perspectiva dramei se redeschide, dar incd nimic nu-l
arati pornit pe drumul ei ireversibil, eroul se intoarce
spre trecut intr-o ultimd incercare cle a rezista, de a
scdpa evidenlelor constringdtoare. I)e aici inainte in fala
sa nu se mai afld decit o teryporalitate ,inchisd, in care
prezentul se insumeazd titrl. greg puterii trecutului, spo-
rind mereu presiunga lui asupra a ceea ce urmeazS. Timp
tragic prin excelen{d.
tron nu este singurul personaj cArriia astfel de-,.in-
tirzieri'{ Ei opriri in loc ale ,,miEcdriil ii dau adincime.
Ana, ctt vocalia ei de viciimi slab[ prinsi in ciocnirea
unor voinle gi pasiuni nedomolite, e un caracter fdcut
din linii pufine qi simple, a cdrui esen!5 se clezvdluie
foai te cu::ind, incit tot ce urmeazi vine sd confirme Ei
sd sape mai adinc drumul lui previzibil. Fdri a fi gSsit
nota exacti a acestui clestin (patetic in curgerea lui
rnonotond), romancierul ar fi ralat intemeierile psiholo-
gice ale dramei qi, odatd cL1 ele, dimensiunile ei de sem'
nificalie tragicd. Insd tocma.i intr-o asemenea materie
ingratd lucreazi mai bine arta lui Rebreanu, pe care,
cum s-a spus, rezistenlele o stimuleazd 6.
Pufina lumind care trece pe chipul Anei vine toatd
,din iubire. In clipa sfirEitului, ,,ca o fulgerare( li mai
trec prin min-te ,,noaptea, cuptorul, durerea, pl5cerea6i
(L
-
p. 454). In rest nu e decit suferinlb qi drumul spre
Etreang" De o parte dragostea, ruEinea, bdtdile, descope-
rirea treptatS. a adevdrului Ei ,,grea!a(, de cealalti gin-
dul tot mai puternic al eliberdrii de toate chinurile, in-
credin{area ci via{a ei nu inseamnd nimic pentru ni-
meni, Etergerea,progresivd a fricii de moarte. Trebuia
for{a tenace a lui, Rebreanu pentru a cla consistentd si
;rdevAr r-rnei qparitii cr-r'o atit Ce ingustd prezenld in inid-
earea epicd. $i o inttrilie sigurd a ritmului interior pro-
priu caracterului, int::airii lui tot mai depline in climat
tragic, pind la rriptura lanni ricd gi prdbugirea finall.
Firele care o leagd pe Ana de viald sint cle la inceput
clestul de firave. :Urma anilor cenuqii petreculi in c-asa
t:rt51ui ei e in firea ,,i5cuii gi oropsitd(( a eroinei, in
puterea de a indura. Dragostea pentru lon este Si. o
smulgere din ce fnsese i,'ia!a ei de pind atunci. Giriclul
morlii _apare fcarte clevreme (cind se simte uitatd, plrd-
sitd), dar el devine treplat focarul r-rnic spre care duc
;i pe care il presnptrn toate momentele hotiiritoare ale
tlestinului ei. Ten'nica ,,amindrii(( slujegte unei aprofun-
c15ri, punctul de ptrecare are deja sirbstanla sfiiqitului.
rna nu e o Laura (Herdelea) ldranci : ea nu ameninfd qi
nu se lamenteazfr, ti6iegte lotul cu un suflet inchis $i
statornic, foarte grav in fiecare din hotiririle lui ldun-
t,rice. ,,Aminarea(., revenirea unui gind mai vechi, pur-
t"ind intipdririle urmri intreg calvai, creeazd o clufatd
irrterioard, o adincime a timpului lrdit: aceleagi resor-
tr-rri dau un suriet rnai anplu, plin de ecouri. personajul
in'ea de la inceput in fala mor:fii o impietrire in sfare
:.ii spuni mult. Cind, peste ani, li strigd lui Ion cd se va
omori, e ca qi cum ar fi qi fdcut-o, nimic n-o mai poate
intoarce la viald : aceea e clipa in care sufletul ei a
nturit, inaintea trupului.
Ana este unicaracter tragic realizat cu o economie cle
mijloace exemplarS- O existentd ritmatd sever in misca-
rea unici cle ilux-ieflux al iubirii, pasiune
"a""iu-ti-S*
sacrificd totul, riry4ald de un moment al aclevlrutui Si
rlesperirii, dineolo de care nu mai poate fi decit moartea.
lntre aqteptarea Ei' fr5mintdrile-preludiu ai izbucnirii pa-
timii (capitolul Noaptea) qi obsesia totald a morlii
('<itreangul), drumul Anei e un qir de destrdmdri, ale tu-
trrror rezistenlelor.qi energiilor ei interioare, una dupi
:rlta. Rebreanu'creeazd cu o forfi excep{ionald a viziu-
riii concrete spectheolul crud al mortif,icdrii unui carac-.
t.cr, fibrd cu: fibr5.l lluzia, dorinfa, ruEinea, spaima, spe-
r':rrrla vagi $i gindut la copilul pe care il va naqte sint
37

20. asemenea pllncte succesive in jurul cdrora se adunl su-
fietul ei, dlunecind de Ia unul la altul, pini cind ,,sila"
gi istovirea acoperd totul, impingincl-o in moarte'
' Ce e extraoidinar intr-o asemenea crealie Lipologicir
e puritatea de iinie a ung'i destin construit numai din
experiente ale omenescului celui mai comun, peste care
bale insd un suflu persistent de fatalitate, victimd stri-
vitd intre forte care ii fring rind pe rirzd toate legdturile
cu via{a. In bdtdlia aceasta clintru inceput pierclutl 9i in
care totugi fiecdrei surpdri lduntrice ii urmeazd o nouA
rezistentd, merell mai s1ab5, mai vulnerabilS, este o Po9-
zie patelicd qi adinc omeneasci a energiilor viefii, cAreia
construc{ia .ii organizeazi liniile. Arta arhitectttlui lle-
breanu este in stilizarea de martirir-r a ,rdiagramei(( carac-
terului gi gesturilor lui esentiale, in cadenla inainti.rii
irevocabile spte moa"te, paradoxald laudd, totttqi, a vie-
!ii. Constructbrul d.6 ritmul'ui intern al destinului
- dez-
vdluit cu o rigoare clasicd
-
puterea de a revpfa, in
plini clomina{ie a realului imediat (social Ei psihologic)'
-coerenta
qi monumentalitatea tragicttltti, Ana este
"cenu-
qiul(( ridicat fdr6 artificii la o astfel de demnitate severA
qi memorabild : afintind
'comttnul(,
privirea toman-cie-
rului regisegte esenlele, exerhplaritatea' adevirurile clra-
matice Ei austere ale eternuh.ri uman.
Ion nlt e, ca Ana, un personaj al cdrui clrum sI fie
tnscris intre limite strinse, cu viall pu{ind Ei esen{iald'
El a.coperd o arie mare, mult mai bogatd, in ordine:t
,,triituiui'(. Ilnergie in atac sau in apbrare aproape tot
iimpul, eroul, stipinit atit de aprig de logica durd a
"*nlitalilot,
i se sustrage din cind in cind pe calea ne-
aqteptati a unei ,,instriindri( de real trditd chiar in mie-
zul vietii imediate. Paradox care e una din marile iz-
binzi ale nrtistului Rebreanu.
Frlmintat o vreme de indoieli (dup5 scandalul cle Ia
hori qi ,,probozirea in bisericd()' nesigur pinl Ei de dra-
gostea Anei (feciorul lui Bulbuc e din nou, mereu, in
iasa lui Vasile Baciu), Ion se simte intr-o seard, p€ ne--
aEteptate, ,,foarte vesel, singur nu-Ei didea searna de ce((
(I. * p, 94). Dintre glasurile flSc5ilor care chiuie 9i tro-
pdie lingd circiumd ,,parci auzea numai pe al lui Geor-
ge, aspru Ei riguEit, ca d'e coco$' bltrin. In intunericul
cenuqiu il vedea ca ziua, burduhos, fopiind greoi printre
ceilai{i. I se pdru atit de caraghios, incit il umfld risul"
(I. __ p. 9a-95). Cit de limpezi sint izvoarele acestei
bucurii ? Este ea semnul unei iegiri din goyiiali Ei ne-
siguran{d ? Speranli, eliberare interioard ca inainte de
luarea unei hotdriri mari ? Scriitorul lasl intreagd pul-
salia nebuloasd a acestei stiri : in Ion e acum, pe lingd
ceeei ce poate fi explicat distinct, o pregdtire de forle
adinci, mai obscure, care ia chipttl unei ,,presim{iri((
a reuqitei. Pentru el, Ana inseamnd, nici vorb5, plmin-
tr-rl, dar ce iI stipineqte intr-o astfel de clipi nu e cal-
culul, ci un fel de exaltare aI c6rei sens std in alL plan
decit ,,explica{ia" psihologicl strict5 : personajul pare sd
fi limpezit in el insugi ceva hotdritor pentru el, cind de
f apt bncuria lui nu poate dura decit atit cit line gi
confuzia care e climatul ei.
Ion va Eti incepind din aceeaEi seard cd drumul spre
.ina qi o,pdminturi( e liber : ,,fnima lui Ion zvicni sdlba-
tcc de bucurie. Suspinl ttgurat Ei se hot6ri sd intre la
Ana si-i mulfumeasci gi s6-i ceari iertare( (I.
-
p. 95).
Se indreaptd insi ,,grdbit, infierbintat de bucurie( spre
casa Floricdi. Personaiul trdiegte o stare ciudati de fe-
brd, gindurile ii sint ,,incilcite( : ,,Numai bucuria ii tre-
mura in inim5, mereu vie qi stlpinitoarett (I. * p. 95).
Fetei iubite, pe care n-o poate ,,lua(( din pricina sdr6ciei
arnindorura, ii fdgdduieEte s-o ia de nevastd, ,,m5oar de-ar
fi orice r( (I.
-
p. 96). Ce in{eles are amestecul acesta
de ,,absen{6( qi ,rconcentrare(, care nu a trecut neobser-
vat de critici 7
?
De fapt personajul unegte in astfel de momente intr-o
singurd migcare forla celor doui chemdri sau ,,glasuri(
(pdmintul, iubirea) care normal rdmin distincte, opuse,
cerindu-i sd aleag5. E o sforlare supremi de a confunda
polii dilemei. Veghea interioarb cunoagte o scurti eclip-
sd, in rdstimpul cdreia eroul ,,trdieEte(s, suprapune in
inchipuire dou5 bucurii de semn contrar, cu neputinli
cle impdcat aievea. Se simte purtat de o putere ce-i sca-
pi : (,,Cum a Stiut ea [Florica] ci are si vie, ci,nd nici el
in.str.pi n-o ,tiut ?( (subl. ns.), I. -
p. 95), animat de o

21. iirdivizibilS vitalitate, la care voinla, pasillnea, railir-rnea,
instinciul particip[ deopotr-ivi. in Ion se regiisesc por:ni-
rile eontrarii, alternante, gi 'pe de alti parte o energie
unificatoare, a viefii, in stare sd le ,,irnpacet' ttneori in
astfel de stdri ambigui.
Jocul. confnziei revine incii o ciat5, rnai -qci:-r1., mai
incol{it de semnele realului, in episoCul n'.rn!ii. Pe Ana,
lnsdrcinatd, o inlocuieEte la joc ,,,druqca intii(!, Florica.
Gindul de a fugi cll ea in lume este atri:ngat repede.
RealismuL plagmatic nu lasA loc untii atare impu):;, dar
tocmai pr.esiunea lui in ciocnire cu puterile dorinlei ii:r-
pinge totul spre o clipi de febr:i in care inchi.puirea se
substiiuie realit6{ii. Cu clegetele incleqtate ,, n qolciu.iile
ei pline((, Ion fierbe cle patimS. ,,uittnd de tot pe Arra,
inchiytuindu-gi c(t b'Lorica e rireasa Lui(t (I. _- p. 303)
(subl. ns.). Iatd miezul situafiei, reaEezarea irnagincLrd a
raporturilor,,,corijare(( a realului.
Proiec{ie speciald a aceloraqi tensiuni cale dornind
toati evolulia eroului, asemenea scene sint rerersul pa-
tetic al marilor desfdqurdri de voinld tenace gi acumu-
15ri de pasiune din lorz. in ele o natur6 energici se
apdrd qi se automistificd totodatd, gest utopic de ann-
lare a constringerilor lumii, intr-o inchipuire confundatd
cu ,,trditul(( : incercSri de a depdgi ,rruptura(( din real.
Seria lor, care se deschide de fapt cu episodtil conflic-
tului cu Simion Lungu, continud (in altd tonalitate) cu
intilnirea din cimp, ,,sub mdri(, cu Florica qi sfirqeqte
cu moartea lui Ion, comund fiindu-le tuturor o anume
,rabsenl6(, suspendare provizorie a asprelor adevdruri
imediate. Constructorul le-a imprimat o ritmicitate care
face din ele virfuri ale unui proces de inevitabilS alie-
nare morald : anticipind fiecare moment clecisiv (intrarea
in dramI, seducerea Anei, nunta, moartea), ele sint mar-
torele unei degraddri progresive de-a lungul cireia per-
sonajul are nevoie s5-gi inchipuie cd nimic ireversibil nu
se intimpld, cd totul ar putea fi inci refdcut, trlit alt-
feI. in aceste scurte amdgiri, tot mai dificile qi mai du-
reroase, este unul din semnele creEterii de tensiune tra-
gicl din lon, in pas cu mdrirea distanlelor icare le cles-
part de o realitate in continud intunecare.
Tncd din prima scenii. confruntarea de voinle ;i ener-
gii Ion-Vasile Bacir{ lasi sir se intrevadir o virtualS am-
pla desfir;urare. Treirr-ria ca ,,ciocnirea" de la horir sir
cleschidi numai conf f.ict'.r1, ..razboittl( Ior, cle propor!ii
epice B, cere o sceni miii larga : intreg iomanltl. Cei doi
iqi seamfula (inclirjirc', vioien{ir. incipirlinare) Ei in ace-
lagi timp se ollun '.rnul aituia furiclamental. TatJri Anei
nu a iubit toali rrieria l''ri ciecit averea qi gincltri cii e
stapin. Nevasta ii .,lltruchipa'( avutul, in ea i9i iubea
tot ,,1:dminturile(( (acluse ca zestre). DupI moartea eri,
rf,mas singur, intre c,i qi obiecttil acler,'drat a1 pasiunii n'.t
mai stf, nimlc ci-lre sri ascuncli e;rcnln reald. Voinla de a
area capAtd cer;a patoiogic, o agresivitate speciald, cle-
viatd, e in hotdrirea lui de a nu ,,ciopir!i( ia mdriti;ul
fetei ,,moqia". Cel clintii personaj prin care este introdrisi
in roman
'tema{(
iulririi cle pdmint ca patimd este el"
Vasile Baciu,-nu lon. Romancierul a indl{at in fa{a se-
tei de pdmint a GlanetaEului obstacolul unei impdtimiri
de o pritere egali : clin cumpdnirea lor indelungS, ritmati
de compozilie, reztrlti grancloarea epopeicd a confiictu-
Iui din Ion.
,,RuEinea(( nr-r-l apasl cincl afll cd fata a ,,pdcltuit((,
ci abia cind in{elege cI George, pe care qi-l hotdrise .ca
ginere, nu are nici un amestec. Era chiar bucuros de o
lntimpiare care sd-i slujeasc6 atit de bine planurile : ,,vi-
novat(, feciorul lui Bulb',rc ar fi trebr-rit sd agtepte zestrea
Anei (,,1ocurile() pini la moartea socrului. Substituirea
care explicd ,,orbirea(( iui 'Vasile Baciu scoate la ivea15
o inqelSciune soldata cu, e drept, o autoinEelare. Conse-
cinld importantd, eroarea face incd o datd din cei doi
eroi doi egali, fiecare cu viclenia sa, intenlii ascunse, o
mare obsesie a pimintului, care acoperd totul. Vrdjmdqia
,5i asemdnarea erau de Ia inceput prezente, dar o curioasd
progresie tinde sd 1e suprapund. Ion a ,,sucit min{ile(
fetei, Vasile Baciu nu-Ei {ine fdgdduiala (,,zestrea('). Unul
nu vrea si dea nimic pind la moarte. cel5lalt vrea t.ot
pdmintul fdrd aminare. Pe Ana amindoi o imping spre
moarte. Speriat cu judecata, ,ibocotanul( cedeazd pro-
prietatea, ii dd lui Ion .,locurile((, mai Lirziu insd, ca sA
1e recigtige, ameninld la rindu-i cu darea in judecati
etc., etc. Inv6{ind parc6, urzul de lcr altul sd foloseasci
4A 4l

22. I'
iil
acelea$i arme, adver:sarii devin tot mai asemlnAtori. Pa-
radoxal, cluEminia ii,rapropie((.
Nici o clipd schimbul acesta de lovituri nu decade
pind 1a o simpld mecanicd (previzibilS Ei schematicd) a
intrigii. Romancierul iEi poate permite simetriile cele
mai riscate pentru cd a reugit si facd din reciprocitatea
,,rolurilorr' o lege internd a conflictului, in acord cu men-
talilale:r lumii {drineEti clin Ion. Scena antologici a
,,intabuldrii" este o coqfirmare de virf a artei cu care
compozi{ia lumineaza cheia simbolicd a unei teme cen-
trale. Ameninlat de proces, mdcinat de indirjirea neisto-
viti er ceiuilalt, pornit oricum pe drumul concesiilor (iatd
stralul motiva{iei realiste, imediate), Vasile Baciu reg6-
seEte vechea sa agresivitate in forma surprinzdtoare a
voin'gei-de a se i6sa fdrd nimic, de a da, cu o inverEunare
ciudat5, ,,Tot, tot...'-sf, se isprdveascdu (I.
-
p. 406), ca
qi cttm ar acuza sau ar pedepsi astfel ldcomia celuilalt.
Dxistd insi Ei o logici de ordin secund, o semnifica{ie
simbolici a momentului. In perspectiva lor ,,intabularea((
este clipa schimbdrii ,,rolurilor(( intre cei doi : ,rsdrdn-
tocul{i se vede dintr-o clatd bogat, ,,bocotanuls rdmine
,,cerqetori(. llaslurnare de ,rroluri(( radical6, perfect si-
metricA, neagteptat semn cd lupta continud : ,,asediato-
rulr' de altddatd devine ,,asediat((, igi pierde libertatetr
de miEcare, trebuie acum s5. se apere ; celdlalt, sdrdcit,
trece el in atac, amenin{are mereu prezentd, tenace. Raz-
boiul lor capitd in plan simbolic o umbrd fantastici,
cle invirtire in cerc inchis. Urmdrind prelunga confrun-
tare dintre cele doud voinle (dublate de ,,patimdc), con-
struc{ia creeazd, in arcuirile ei largi, ritmul amplu al
unui timp intern, al ficfiunii, o impresie de mare adin-
cime temporalS (plind de migcare, de tensiune), decisive
amindoud pentru monumentalitatea epicl a romanului gi,
prin decuparea unor raporturi simbolice, pentru atmosfe-
ra lui miticir.
Gravitatea cu care arta romancierului se aplici clia-
lecticii raporturilor dintre personaje, fundamentarii ei
substan{iale, e unul din secretele forlei rebreniene. Scrii-
torul are puterea de a vedea energiile pasionale investite
in inlin[uirea faptelor, acumuldrile, complicaiiile, para-
cloxurile caracterelor. Intriga nu este in ochii sf,i un
,,rdu( necesar, o servitute inevitabilf, in roman, de tratat
iu dispret sau cll uEr.rrin!6 : ea nu e pentru el nici pre-
text, nici mecanism, ci in acelaqi timp metonimie a vielii
qi melaforl a tensiunilor ei esenliale. Iradierile simbo-
lice, numeroase, nu sint niciodati fird acoperire in stra-
tul motivaliei realistice. In ,,geometrias mobill a dramei
clestinele se coniugf,, iEi modeleazi reciproc 1inii1e, con-
slruincl semnifica{ia.
tln personaj in care soiicitirile intrigii se adunl pinir
foarle aproape de o limitd periculoasf, este George. Ili-
valitate, gelozie, crimd pasionali : cll asemenea date, ca-
racferul trebuie si facf, verosimile, credibile, citeva din
punctele cele mai delicate ale dramei Ei totodati sd ntt
ie transforme' in funclie a ei, sd-Ei pdstreze deci consis-
ten[a, aclevXrul interior. Rebreanu a reuEit mai mult de-
<:iL atit : ,,acLor6' cle prim-pian in clrami, termen-cheie a1
irrlrigii, Gcorgc cstc gi ttn clestin de semnificatie para-
lrolirlii in trlLimi trntrlizA. ln relalie, t'om vedea, ctt mie-
zrrl irrstr;i irl scnsului din 1orl..
tseciorul lui Bulbuc este aproape tot tlmpul foarte
tleparte. cle rolul care i se rezervA in final. SchimbAtor,
mimetic, ueinstare de mari pasiuni, nll are nimic clin
concentrarea lduntricd: a celorlalli eroi ai dramei. Vani-
ta'uea de a se Eti in fruntea fliclilor ciin sat (sau de a-qi
inchipui ca este), ,,rivalitatea( cu Ion (pe care celtrlalt
o ignorl), inclinarea ciudatd de a nu-Ei clori o femeie
(ina, Florica) decib clacd i se pare ci o smulge altuia ;i
in cele din r-rrmi chiar r-rciderea iui Ion, manife';taie
paradoxali a fricii celui care lovegte, trddeaz.l toate
nu amesLec caracteristic de nesiguranld 9i agresivitate.
'Ioate liniile de forfl ale trcestui complex se concen-
treazi in finalul dramei : surescitare:r care precede omo-
rr-d este in egalA mdsurd crispare (din sldbiciune) Ei, pe
de altA parLe, anticipare a clipei de rdzbunare, cind totul
va fi re'jucat incd o dati intre ei doi. Prin George mai
mull decit prin Ion, romanr-tl are o deschidere spre str:r-
turi de psihologie abisalS
-
sugerate nr:mai' Rebreantt
face posibile aceste sugestii, fArI a insista, ldsind intrea-
gir puterea epicului sdu direct, cle o sel'erd simplitate.
42
'13

23. I
i
ii
I
r
[i
Atrage ,atenlia o particularitate a prezerrlel persona-
jukri in text : practic rel nu existir in roman :decil Ia
i;rc,:;:ut qi la slirEit. intre clc George ,,clisparc.(, esLe
ilpfoil.pe r.ritat. Dar tocmai ::evenirea in prim-plan,r ciupd
o hingir eclipsS, ii relevd unitatea lduntricd, o dialeciicd
r L ,rrrlplslglui. care pi"cgiL'Lcgte gcsltil ultim. Ucicle el clin
gektzie ? Ana fusese ln centrul unei confrtintdri in care
nimeni nu se gindea cle fapt la ea : Ion rroia piminlr:I,
ncciincli-r-i-o pe Ana., Vasile Baciu iqi apiril atvuttrl, pe
George- nu*i stipinea cr,ecit ginduX cd a fringe neincltipie-
carea fetei ar fi victoria lui asupra celuilalt. Ftorica e
ferneia care dd conflictuiui o aprinclere qi o violenla
nerniiiociti, dar ea sti in centrul unei uri rnai largi,
cu mai aciinci gi mai vechi rdddcini. Din perspectiva lui
Geoi:ge, omorul e retriirea trecutuh-ri intr-o singuru cli-
p:i, o-eliberai:e cle apdsarea lui. Falia clintre cei doi timpi
iri prezenlei personajuiui (intinsd pe aproape jum:itaie
clin spa{iul romanului) dd asernS.nirii lor (aceeaEi luptd,
intre crj bdrbafi, ,,pentru( o femeie : intii Ana, apoi, spre
final, Florica) o sugestie de timpi-ri suprapuse,'pint }a
iluzia confunddrii, o circularitate tragicl a ,,triitului(,
care motiveazd qi semnifici.
in lon, Ana, chiar Vasilc Baciu, vorbese ,,glaslrrile((
(puterile) mitice ale ,,pdmintului(( Ei iubirii,,,Geo g e
animat {e . o duEminie tulbure. Agresivitatea e in toli
(in afard cle Ana), dar patirna,' dorinla, forme de mani-
festare fie qi monstruoasd a vie{ii o rdscumpdri la cei-
lal{i, ii dau un sens. Singur cel de mina cdruia trebuie
sI cadd Ion face din aglesivitatea insdgi forma sa de
",patimd6'. Femeia e doar ,,indreptifirea(( unei revf,rsdri
de urd, inddrdtul cdreia se afld un complex : personajul
simle o teami primar6, deviatl in violen{d, in fa{a vitali-
tdlii autentice. A-l ucide pe cel care intruchipeazl ener-
gia impetuoasd a dorin{ei este un gest de negare a viefii,
de rdfuiald cu ea, Eansd unicd qi subtilS
-
pentru ro-
mancier
-
de a situa in cimpul de forfe pasionale al
dramei o naturS care structural nu-i aparfine. Opozifie
irecluciibild, care explicd rolul dat la nivelul lntrigii qi
in construirea semnifica{iei unui erou fdrd nici o valen-
!6 tragicd : ,prin care totuqi tocmai logica unui Destin
tragic se implinegte.
Romanul nu inseamni insd numai clrama (cn ,,actele(i
ei succesjve) in care Ion, Ana, Vasile Baciu, George sinl
actorii principali. in jurui ei se desfdEoard o mi;care cie
viatd mai iiberd gi mai 1arg5, de mare importan{5 in
configurarea ansamblului Ei a sensului lui. Satul, r'iata
,,domnilor((" problemele Ardealului se insumeazl spalii-r-
lui de existentd imaginard din lon, qi ii modeleazi in
mare mS.surd atmosfera, tonul, viziunea morald. Ocu-
pincl mai r-ru1t de iumdtate din roman, ele ii constituie
un al doilea plan narativ, ciruia constructorul trebuia,
pentru a nlr rLlpe roman-ul in doud, sd-i gdseascd acele
legiituri fireEii care sd unifice firl rigiditate totul'q.
raloarea de subliniere, prin contrapunct, a reliefuiui
Ei sensului dramei fardnegti a fost adesea remarcati de
criticd :.,,cronica( intimplarilor mdrunte din ,,familia in-
v6!StoreascS(, cearta Herdelenilor cu preotr.rl Belciug,
realiti{ile unei vieli lesute din compromisuri lumineazi,
prin pontai compozifional, grandoarea tragici a prim-
planultti. Situalii aserndn6toare, comparabile, trimit in
fiecare din ceie douS planuri la o altd atmosferd morald,
la nivele cliferite de adincime a trdirii : Vasile Bacir_r
vrea un ginere care nrl. cere zestre, dar nu pentru, cd
nu ar avea de unde sA i-o dea (cazul lui Herdelea), ci
ca si-qi plstreze averea iubitd cu patimd ; frdmintdrile
Anei Ei ,,nefericirea(( Laurei, ca Ei cele doud nunli (na-
rate in acelaqi capitol) sint de o parte un preluilir: cle
desLin, de cealaltd o scurtd crizl. de rnaturizarc, mici
dramd superficiald. Iar cearta dintre Herdeieni gi,Belciug
nu 'e qi ea o replicd, in registru moclest de comeilie i
cotidianultii, la rdzboiul {dranilor pentru,,pdminturi(.?
Tactul constructorului evitl orice ingrogare excesiva
a unor asernenea rime epice, transformarea lor in sistem.
Modificdrile de plan arat5 renunlarea treptatd ia intenlia
unui mult mai suslinut paralelisrn compozilional. Roman-
cierul i-a preferat sugestiile mai libere, nuan{ate, aIe jo-
cului raporturilor de ansamblu. Grijile Ei necazurile iui
Herdelea (mdritiqul fetei, datoriile,,,suspendarea( etc.),
tribulaliile lui politice, experienlele trdite cam Ia lnt,im-
plare care_ ii maturizeazd pe cei tineri (Laura, Titu) dau
impresia de derulare a unor existenle fdrd centru, ,io-
tlmplSrile( vin peste ei Ei ii modeleazd pe aceqti eroi
45

24. care nu au nimic din energia concentratd a caracterelor
din planul dramei {Srdnegti. Ion incearcd sd-$i forteze
clestinul, Herdelea e mul{umit sd atenueze loviturile gi
copplica(iile 'unei existenfe comune, amoife. $i ca ei
sint lumile morale cdrora cei doi Ie aparfin.
, Planul narativ secund are linuta unei ,rcronicitt care'
'urmdregte cu minu{ie, fdrd comprimdri gi"omiriiuiri, ci-
terra destine-tip. Nota lor este fragmentarul, disconl,inuill,
juxtapunerea intimpldriior. Fluctualiile .so,artei lui
Herdelea (suspenddri qi reintegrdri, procese ba pierdute"
ba ciEtigate, grijile a doud mdritiEuri), refacerca cle mai
multe ori a aceloraqi naivitA{i (Tittt), reludriLe cle .,des-
tin(( (Laura-Ghighi) aparlin unui timp omogen (r.rncle re-
petilia este 'posibilS) opus diarnetral timpulni unilinear"
al conseculiei tragice, in care se inscriu ,,amindrile(t, ,,in-
toarcerile(( la punctul de plecare, uneori ,r:rbse:r{ele(c
(George) din scend, simetriile de evolulie, in gencre rtr-'
porturile care clddesc drama. Regimul compozi{ional al
epicului d-evine semn al unei perspective axiologice in
care nal"ratum-ul iEi proiecteazA semnificafia : climatul
propriu ,,epopeii vie{ii curente(( este fundamentttl ne-
tragit'.
Prea credincios realismului pentru a da r,omauuh:i
o alcdtuire net. antiteticd, Rebreanu nu res"tringe funclia
contrapunctului la aceea de oglindd mdritoare a dramei-
I{erdelea, Titu, Belcitig, Laura sint, intr-adevirr, perso-
naje a cdror existenld e mediocrd. Compromisul, renttn-
tarea, ranchiuna meschind sint felele normaluli,ri in baie
e inrdddcinati viala 1or. Aceasta nu le impiedicir sti
acluci in roman qi ceva din elanurile, iluziile qi frarnin*
tdrile omului dintotdeauna gi sd imprime astfel epicului
gi semnificaliilor lui dimensiuni fdrd de care tonalitatea
ansarnblului Ei echilibrul viziunii asupra omenescului
nu ar mai fi aceleaEi.
Herdelea e, cu grijile Ei temerile lui, cu naivitdlile gi
sldbiciuniie sale, imaginea rromului oarecare(', impovlrat
de problemele vielii curente. El este tatdl, slujbaqul, ro-
mdnul ardelean sub stdpinirea ungureascS, tot atitea de-
termindri gi limite impuse existen{ei sale. Rebreanu, fdrd
a infrumuse{a nimic, vede in lupta lui mdruntd cu via{a
un eroism sui-generis, de fi'ecare zi, cdt-ui'a qtie sd-i dea
un accent de mare adevdr omenesc, triit. A-Ei trece cu
bine familia peste ameninldrile zilei, a-gi vedea urmaqii
Ia ,,rostul'( Ior sint victoriile lui. Un realism al datorii-
lor imediate, nu fdrd scrupule 9i govdiri, structural stri-
in insd oricdrei pozilii teatrale, dd personajului o mare
valoare de tipicitate 10. Le lipsegte unor asemeuea cles*
tine violenla patimilor. Dar clacd ele nu clulosc pasiu-
nile mari, Ei nici ravagiile lor tragice, nici mf,relia lor
hiperboiicd, au in schimb un instinct al coutinuitd{ii' aI
clSinr-ririi, care le conduce clin ardinc toate migclrile. Fa-
milid este realitatea puternicir in jurul cireia se organi-
zeazi gesturile acestei rezistcnle fdri stralucire, care
face din trIerdelea o figurir lnarc, itcluninc.l totuqi iu cro-
nica destinului lui comulr nttmai indrlzneli rutate, apd-
rdri vulnerabile, speratrlc 1;recitrc. I{erclelenii sint pen-
tru lumea romaneascl (a Arclealr-rltti) cee:r ce sint Rostovii
pentru cea rllseasci clin lldzboi ;i pace, prin ei roman-
cierul ,,cintd familirt( 11,
clczvolti tabloul de epocd, dar
mai cu seamir alirturit spectitcolului aspru al pasiuniior
tragice poczia fc!ei obiqnuite, tlemonumentaiizate, a exis-
tentci.
ln spaliul de ficfiune al dramei din Ion ,,patima(( e.ste'
realitatea esenliald, sub puterea ei se fring destine, se
angajeazd incle$tdri. de anvergurd epic5, se produce o
resituare secundb a gesturilor eroilor intr-o perspeciivd
simbolici gi , arhetipald. Existd insA o prezen!5 continud
Ei mai cuprinzdtoare, care unificd planul vielii lirdneqti
din roman, dincolo de marginile dramei : este climatul
unei violenle directe de neobiqnuitd densitate (care trezea
in epocd indignarea lui N. Iorga 12), ferit insd cle orice
alunecare in estetica rudimentard a ,,feliei de via!d((
naturaliste 13. DimpotrivS, Rebreanu a descoperit in Ioit
poezia epicd virtuala a violen{ei Ei asprimii lSrdneEti, in-
tegrabild simultan,,cronicii( realistice (cenuEiul, cotidia-
nul) gi nivelelor superioare de organizare a semnificaliei
(drama pasiunilor puternice, cercul sugestiilor ei simbo-
lice, monumentalitatea asprd a momentelor capitale ale
existenlei : iubirea, nagterea, moartea). 'E ccea ce face
din materia violentei matrice a unor stilizdri diverse Ei
46 47

25. totodati unul ciin lianfii romanului, poate cel mai im-
portant chiar.
Rdfuielile dintre flicii, infruntarea pdtimaqd pentru
o,femeie sint Ei una din iiniile pe care se procluce apro-
pierea epicului din lon. de atmosfera vechilor Saga 1o ;
Anei bdtdile sdlbatice ii dau o aureolS cle martird I ir_r-
l:irii omeneqti ; rdzboirea epopeica dintre Ion Ei Vasile
Baciu.inv5luie intr-un haio mitic marea temd a ,,pdmin-
tului'4. Mimesis-ul este sistematic depagit intr-o
'miqcare
de i_nilfare spre accente de poezie exisientiali gravd, ges-
turitre eterne aIe omului iqi reciescoperd o Jolemni-tate
austerS, o nuditate care nu disloci. ci reveld mdrefia,
miracolul, misterul vie{ii sait morlii. Nagterea la cimp,
sinuciderea Anei, scena ,,s5rutdrii pimintului((, cu vidl-
tul- ior ton poematic, nu sint mai pulin impregnate de
violenld decit episodul clefiorArii, calvarul bdtailor sau
crima din final. Romancierul nu exaltd violen{a, dar vecle
in ea pimbolul epic al unei r.ilalit5li primordiale, in par-
te deformatd gi corupti sub pnterea determindrilor so-
ciale.
Mentalitatea ldlSneascd e moclelald cle rigori econo-
mice neiertdtoare. ln lumea fdri ituzii a satului clin lon
imprudenla sau sldbiciunea se plirtesc intotdeauna. Smul-
gerea citorva brazde de pAmint sau a ,,locurilor(( aituia,
sinuciderea circiumarului Avrum, blestemele vdcluvei la
moartea lui Moarc6g, felul aprig in care Belciug apdra
,,pdminturile(( bisericii contureazl o realitate istoricA si
socialS cu morala ei crudi, excesiv pragmaticd. Violen- *r
!a exprimd tensiunea mocnihi, 6ga1d, a cenuqiuirri coti-
clian, ea aparline acestnia, dar totoclati pregiiteqte gi ar-
ticuleazd momentele de cregtere mot'r'"rmentalii a tragi-
cului. IJn asemenea punct care ,,rezurrtd(( viziunea io-
mancierului asupra lumii eroilor sai este rnoartea iui Ion.
Ctt ,,intabularea(( pdmintului Ei apoteoza simbolicd a
triurn-fului, una din energiile fundamentale ale caracte-
rului este epuizat5. FdrS a fi un personai reductibil Ia
mecanica a doud pasiuni, Ion pierde acum ardoar:ea con-
ftiz5. c.are suprapunea puterile vointei gi pe cele ale ,,clo-
rinlei( in iubirea pdtimaEl de pdmint (pldcerea senzuald
de a posedals, din scena ,,sdrutdrii plmintului((, era in-
cununarea acestui joc al ambiguitilii gi automistificd-
rii). Fascin-alia tulbure se clestramd. Eroul care igi ap5ri
prcprietdliie nr-r mai ar-tcle ,.glasul( pdmintului.
Deloc .,superflud6, i6, aceastd pbrte a romanului in
care fiecare' ciestin de. prim-plan capdtd figuri aetinltivi,
sitr-rindu-se sernnificativ in iaporturile aniamntutii,-;ri;
rer.elatoare pentru arta constructorului in lorz,
";
;;:
chestrare a sensului operei intr-un final de -u"u'"o,-t.".r-
trare a nuanfelor' gi accentelor funciamentale. Ce ciru_
rnuri se mai cleschictr in fafa personajuli-ri ? Acluiterul,
,,insur;itoarea(. cu Florica, foate o vlbp .1" ,,t ocoiun?l
a.crit (ca a lui Vasile Baciri) ? Romancierul a
"construit
creqlei'ea cle pind aici a eroului in perspeciiva unui ciciu
intcrior al ciestinului lui, sflrEitul pe cbre i-l cia trebuie
sa riispundd solicitarilor acumuiate ale ,,arheoLogiei. l;i
interioare, dar gi focaliziirii necesare a"sensuh-fi operei
ca ir:treg.
Culoarea ir:rgici a epicuiui se poienfeazi, are acum
o ccncentrare extremd : sinuciderea Anei, moartea copi_
lu-lui, omorirea lui Ion se nrrneazi in ritm sirins, pd;fi;
sd rotunjearsci r-rn verdict ai fatalitalii, un timp' ;l s;;:
clentelor. Existenllele-semn (Ana, copilul), ileveni; i;;_
ti.le .r,garanfii( de proprietate, se curmd,'ultimele ame_
ninliri se retrag (inlelegerea Ion _- Vasiie Baciu * Bel-
crug), {emeia dorit5 este din nou ca Ei a lui. I{oartea _
uedeapsd cade neagteptatd (clar aclinc necesarit) fringincl
cilumul unui,,invingdtor((.
. O mutlilie esenliald se produce. Setlucerea unei fete
bogaie, calverul ei zilnic,
-lupta
aprigd pentru pili;;
a9llz.1l1 la inceput cercul unor constiingeSi mai largi, din
afar5, in care ero*l se sim{ea el insuqi"inchis, miniiit Oe
f.orte qi circumstanle care .,au ales( pentru el. Cu fiecare
ciin
-treptele
pe care Ie coboari acum (construcfia ,,rUii_
niazl o consecu{ie
. nestinjenitii, neatenuati db nimi-;,
victima din Ion lasd tot rnai rnult loctil vinovatului clin
el.
-Altidati jocui substituirilor gi confuziei tragice era
,,soiu{ia(i orneneascd a estompdrii unor tensiuni" insolu_
bile, interven{ia mor{ii separd termenii, interzice lfuria
;i automisiificarea, ii obiigri pe pel:sonai si ..vadd(( si
si-Ei ersume vi.na (scena imbrdligdrii cu Fiorica"sub mir,
uncle ndscuse Ana). Logica esteticd cere aclim peclepsirea
lui gi cititorul aderd interior la verclictr-il ei tacit.
48
c-da s6"65 coata 4 49

26. Surprinzdtoare este cloar direclia din care vine a-
ceasti implinire cle clestin. Anb ar fi fost singurul jude-
cdtor, in iilan moral, al vinov5liei lui Ion gi ea i1 ,jude-
ceu'intr-idevlr prin puritatea Ei lumina (personajul e
acol.o, in mijiocul unei agitalii care nr-r il atinge, parca
anume pentiu a aminti ceva uitat de toli ceilalli) iutre-
'girlui siu martiriu din iubire Ei el insuqi iubire, form6
6 ei. Vasile Baciu, Belciug sint variante, mai pulin com-
plexe, ale ,,patimii(. George' care nu are nici pasiunea,
nici voinla,'nici mai cu Seami bogata vitalita'r'e a- udu.9;
manului(( sdu, il va ucide pe Ion implinind o ,,ir'rdecat6".
care ii depSEeqte pe toli qi in care cel- ce loveqte e, 'sigur,
cel mai departe de condilia judec5torr-rlui'
Romancierul a intuit acestui final' valoarea lui cle
concentrare simbolicd a sensului dominant in foil. Crimii
pasionalS ciasicd ? in realitate George este numai blali-tl,
violenla comun5, care fdrd s[ qtie slujeEte pedepsirii din-
tr-o perspectivd infinit mai largd a culpabilitdfii. Eroul
angajase intr-un cimp al tensiunilor tragice destinul sdu
qi pe al altora, instrument el insugi al unor determinSri
spcial-morale ineluctabile, deformatoare, care lucreazd
prin eI asupra tuturor. La capdtul opus, iegirea lui din
scen6 este opera unui alt instrument al fatalitdlii, purl
tind amprenta aceluiaqi climat saturat de ,,patimdrr, dai'
care nu rezolvd cu adevdrat tensiunile, lSslndu-tre cie-
finitiv suspendate. ,,Vinovatul( este pedepsit, insd pen-"
tru alti uind. decil cea adinci (de nedesparlit cle o vin6'
a lurnii sale) gi aceasta face din el dinnou o victimd (de
asti datd a unei, in plan moral, morfi-accident). O ,,exe-
cu!ie(( care nu coincide cu ,,judecata( gi care tocmai de
aceea lasd deschis un proces menit sd nu se incheie nici-
odatd cu o sentin{d : ca alli mari eroi de ficliune realistir
(Julien Sorel sau Raskolnikov), Ion este un patetic ,,vi*
novat((-victim5, cu destin revelator. Finalul romanului e
rhetafora epicd a unui tragic tulbure, c6ruia neputinla
personajelor de a-i in{elege Ei asuma adevdratele impli-
ca{ii ii bonJerd exemplaritate, autentica deschidere a
sdmnificaliei.
Strict compozi{ional, Iorz este o combina{ie cle ,,dra-
m6( (a marilor patimi) Ei ,,cronicd(( (a evenimentului de
rriatai curentd), povestea citorva clestine aspre angajate
intr-o confruntare fdra ieqire, nLl, cum se spune, r,pe
fundalul((, ci indlfindu-se din chiar realitS{ile care fac
masa imensd a existenlelor banale, oarecare. Tehnica sin-
gur5, in sine, nu poate explica unitatea romanului. ,,Mon-
tajul6( ar fi rdmas inert fdrd fh-ridul cle mare poezie epi-
cd, rebreniand, care circuld in Ei intre planurile narative,
legind ciin aclinc ansamblul.
Conflictui care std in centrul romanultti se incheie
printi-c uliime
- Si cca mai brutala
-
rdbr-rfnire cle vio-
len!5, aflatd in prelungirea seriei de scene dure din lon,
rnoment de r.irf al coliziunii pasionale Ei totuqi in stare
sI evoce confrizia Ei ,,cenuEiul(( cotidianului prin tot ce
este de natura accidentalului in circumstanlele acestei im-
pliniri de destin tragic, in angrendrile finale ale intri-
gii. Dar nu numai finalul ; nu poartd intreaga lesiturl
epicd pecetea aceleiaEi miEcdri continui intre polii tragi-
cului qi ,,banalului({ ?
Formula de artl proprie lui Iott este ciescoperirea
unei perspective simbolice a realului in realul insuqi, prin
denudarea liniilor lui esenliale. Momentelor cle ,,calen-
dar sempitern aI satului((, cum le-a numit G. Calinescu,
nu li se aplicd o poetizare din afard : lupta perltru pdmint,
bdtdile intre flScdi, naqterea unui copil, mqartea ,cuiva,
suslinute de texttrla detaliilor de obselvalie reaiistS, igi
redobindesc substanfialitatea originard, de aite ale exis-
tentei fundamentale. Selectarea unui epic de o tipicitate
maximd, din sfera omenescului celui,mai comun, deschi-
de clrum spre viziunea mdreliei ascr-rnse a obignuitului.
Asprimea, violenfa, tensiunea sint inainte de orice alt-
ceva realitdli de climat social qi moral, care igi clezvlluie
amestecul inextricabil de tragic qi monstruos, potenlarea
pini la paroxism, in cercul dramei, a aceloraqi determi-
ndri care apasd difuz gi in aria cenuqiului cotidian. Aici
trebuie vdzutl legdtura adincd dintre cele doui planuri
narative din lon, infdliqAri complementare ale unei esen-
{e unice. $i totodatd unul din izvoarele poeziei epice care
urmdreEte, in doud registre deosebite, aceeaEi presiune a
sistemului asupra inclividului qi a atmosferei care mo-
5r

27. deleazd raporturile lui .cu ceiialli. Rebreanu este primul
scriitor romAn capabil sd vadd cu o forfl artisticl ega15
puterea alienantd fabuloasd a mecanismului social-eco-
nomic (drama ,,patimilor(() Ei ipostaza de uzurd nespec-
taculoas5, de mEcinare ccntiirud, ziinicd, a energiilor
umane (,,cronica(( existenlelor mlrunte, comune, care dau
nota obiqnuitd a vie{ii). Dar tot el qtie si vadd gi iocul
unor esenle, mitice care transcend sqcialul qi care datr
oamenilor sdi, trdirilor lor, o monumentalitate siinbolicd,
pe fundalul unui sat care, fdrii sd fie ,,satu1-idee6( al lui
131aga, are Ei el o organiciiate cosrnotici, in climatui c5-
reia destine individuale comptrete se implinesc aldturi de
qi in interferenld cll un destin supraindiviciual, al co-
munilalii {praneEti care e satul in cvasiizoLarea sa cos-
n'ricii gi tragicd.
Lectura rea, fdrd gravitate, care ,,prdbugegte totul in
banal( 17, este echivalentd cr-r ignoraiea acelui ton care
face posibill, in lon sinteza de drarnd gi epopee, trecerile
nefor{ate Ei neostentative de la cronica cenugiului coti-
dian la violen{a interisd a pasiunilor Ei de la amindoud
la suflul de poem aspru al vielii gi morfii, din roman. A
vorbi de o ,,epopee a vielii curente(( 1B
alSturi de cea a
marilor ,,patimif( nu este o gratuitate. Pdmintul, iubirea
sint permanen{e mitice, familia Ei lupta prozaicd cu via.
[a sint continuitate prin transr4itere, ddinuire. E sernni-
ficativ cd Rebreanu incheie romanul in nota unei poezii
epice a timpr-rlui, a succesiunii generaliilor, a ciclurilor
existenfei umane. Herdelea s-a pensionat, Titu iEi cautS'
drumul, Ghighi reia destinul Laurei, Belciug Ei-a vizut .
indllatd ,,biserica de piatrd((. Lingd ei s-au stins citeva
viefi, s-au consumat actele unei drame in care'aluneca-
rea aceasta lentd a timpuh-ri nu se simfea. Certuriie md-
runte s-au stins, ilttzii s-an destrdmat ciocninclu-se de
asprimile qi adevdrurile relative ale lumii, cei tineri iau
parcd in viali locul celor bdtrini intr-o inlelegere calmd,
in cele din urm5, de cdtre to{i cd aceasta e legea deve-
nirii gi continuit5{ii. Rebreanu e din spi{a marilor rea-
ligti care, ca Tolstoi ori Faulkner, fac si se audd, dincolo
de limitele impuse de convenlia artisticd lumii 1or epice
(gi miEc6rii ei), pulsalia neistovitd 9i ampld a timpului
cosmic 10.
. Ig". este capodopera rebreniand in care arta roman_
cierului.-descope_r5, cu o rigoare qi sobrietate exempta"e,
aclincurile simplitdlii, mar& poezie epicd a *il;;;i;;i;i
existentei esenfiale. $i^in care lini;tea-povestirii gi echi_
Irbrul constructiei _rdsfring infelegerea rnatu:"i Ei armo_
nioasd. a omenescului, clau epicului statura memorabild
{: .:ipngi comptex qi suh,stanfial at frurnuse{ii gi contra_
dicliilor lumii gi viefii reale.
o
Din altd serie morald decit eroii din Ion este Apostol Bo_
loga d-in Pddurea spinzurafilor. El e un suflet tortriratr-con*-
qtiinld muncirtd de intrebdri cdrora nu le poate ,Ari";;;
Nu se adund intr-o energie interioard rinici Ei i.iiiG
(o patimd), de nestdvilit. fuu primeEte nici compro-ii"i
cu. r,1umea66 care! ar face din eI un resemnat intie mu11i
a1{ii. Prea complicat ca sd nu clea frdmintrrilor sate un
limbaj de o reflexivitaie cam celoasa, pe"so"ij;l -";;
toiugi in esenld_o noud ipostazd a omuluitomurr,"a omu_
1"1 p"i qi-simplu, in confruntare cu un uriaE ittecanism
(rdzboiul, Puterea) care incearcd sd-l ..unexe"ei,.
, Intiia in_fdfiEare a eroului e cic slujitor credincios, plin
de_ rivni, al ,,sistemului((. {I acelui sistem in nurnele'c6_
ruia i se ia lui insugi viafa, in ultrima ,""rrtr; ;;;;;;i,,i.
Dj Ju ofilerul plin de ,,congtiinfa clatoriei(,
"er.
io""*
ca funia. spinzurdtorii inainte de executia lui Svoboda si
caT p hot6rit, fdri sd ezite, aldturi de ailii (,Curtea,Mar_
tia16(), moartea unui om, gi pind la condamnatul ,din
final, care iEi a teaptd sfirgitul ca pe o desppvdrr"u.-nr"_
mul siu urmeazi treptele unei eliber6ri toi mai radicale
ile reflexele Ei urmele existenlei inautenti"" u"tu"il""i
ciizei morale, ca qi de cercurile determindrilor neesen{l_
aie. Co4struclia descoperd gi adinceEte ritmul interior
:ipeciflc de metamorfozi sufleteascl, o logici riguroasd,
dar nu previzibild a tranziliilor qi ruptuqii, o intreagd
rrreEtere a sugestiilor simbotrice. Dintre rnarile romane
lel:reniene, Pddurea spinzurafilor tealizeazd cea mai ne_
t,ir ,,drarnaticitate(, ai cdrei terrneni mai exacti urmeazA
insd sd-i definim prin analizd.

28. j'
t
Ini{ial, Apostoi Bologa este incd un automat, reacfiile
lui exclud incioiala, nuanla, totul e dinainte cintdrit, ju-
clecat, inscris in criteriile sumare ale ,rCodului((' cdrttia
el qi cei ca el nu au decit sd ii aplice corect litera. Pen-
tru o ,,fire excesiv de ;ovditoaret( ca a sa' e aproape ,ull
or,.oro"ii ci r6zboiul a instaurat un sistem de norme ,,cla-
iett ale ,,binelui<( gi ,,adevdrului66, care elimind incertitu-
clinile qi'complica{iile r.rnei alegeri.,,Datorie((,,,lege((,,,do-
vezi({, ,,du;man(( sint repere simple, tranqante, necesare
ca si orienteze ac{iunea. Singura griji a celui care uitd
sd pund sub semnul intrebf,rii intemeierile
',Codului((
_-
lasat si juclece gi si aleagd ln locul lui
-
mai poate fi
ca 'totttL
"sir
,,func{ione2ei normal, fdri abateri Ei fdri
surprize, in ctipa transformSrii principiilor- reci 9i-ab-
stracte in act. Este oare excesul de zel al 1ui Bologa
(,,Gata tot. caporal ?() un simplu tluc retoric menit si
iiiblinier" mai apdsat, prin contrast, apropiata dezarti-
culare a ,,convingerilor" personajului ?
O execu{ie aie intotdeauna ceva de ritual destinat sd
consacre .'"idi"Lrrl in, lzurnele ,,lumii(, chematd prin re-
prezentanlii sdi sd qi-l insuqeasci sau cel pulin sd ofere
iimulacrui unei participdri la faptul implinirii iui. Spec-
tacolul facut sd inspdiminte qi sd intimideze, dar.' 9i sI
creeze aparenfele unei aprobdri mai largi, dincolo. de cer-
cul ,,jud-ecitorilor((, are de aceea nevoie sd se desfdEoa-
re aiipa un scenariu precis, mereu acelaEi, de cerernonial
perfect, care si ascundI (si sublimeze) conlinutul sit"t
trutal. $i cu cit este mai indoielnici vinovdfia pedepsitd
(cu moarlea), cu atil cievine mai important tolul punerii
in sceni, pentrr-i a ince{oEa prin ea miezul omenesc tra-
gic al siiualiei : cle rigoarea ei depinde ca omul sacrifi-
Iat si fie uitat in fala ordinii ,,impecabile(( a maqinii de
tiiat capete. Or spinzurarea lui Svoboda ,este de la'un
capat la :rlttt1 un iir ae incdlcdri qi defecliuni ale scena-
riului ,"iCeal((. Lipseqte ,'sciunelul(( pe care trebuie sd se
urce conclamnatLll, caporalul care {ine loc de c6ldu se
rnigcd in neEtire qi in ultima clipd este pus sd-qi sjoatd
tunica (,,1{ilitaru1 in ttniformd nu poate fi c51du() (P' sp'
-- p. +3'81 '0, ceea ce line scena in loc Ei face sh se reia
cle doua ori acele3qi gesturi, condamnatul nu-9i expri-
m6 o,ultima dorin!5((, doctorului i se cere sd constate mai
repede moartea, generalul renun{5 la discurs. Totul este
cle o silnicie rau ascuns6, evocd atmosfera unei supri-
mdri ruginoase, fird sens Ei fdri autoritate moral5.
Bologa este intr-adevAr, cum s-a spus, inci din prima
secven{i a romanului lntr-o stare de agitalie simptoma-
ticd 21, tot ce face Ei spune el acum este parcd o incer-
care de a se convinge cd vechile certitudini care il feri-
serd cle incloialS qi neliniqte nu gi-au pierdut puterea. $i
tocmai neliniqtea se simte crescind in exaltarea lui nefi-
reascd, febrilA. Dar mai e Ei altceva, important pentru a
infelege conlinutul Ei formula aparte a acestei nelinigti.
Ifebitarea frazelor gata fdcute despre ,,patrie(( ,si ,rcla-
torie(( il aratd pe personaj dornic sd se punS sub scutttl
,,Codului(( impersonal, prelungind abdicarea congtiin{ei.
lnsi ele rdrnin inci in sfera abstractd a principiilor. Exe-
culia este fa{a lor concretd, de act sdvirqit de oameni, Ei
de aceea tulburarea ,,scenariului" ei ii poate face sI se
simti vinova{i, complici la o crimd, E ceea ce se intim-
p15 cu Bologa, care uede acum totul de aproape: Si pe
omul (altceva decit ,,condamnatul(() ucis de formulele
goale, Ei recuzita sfigiatd care trebuia sA ascundd reali-
tatea omeneascd a clipei. In zelul locotenentului venit sd
inspecteze, fard a avea vreo ,rinsf,rcinare direct6(, clacd
1,otul e in ordine trebuie sd vedem incercarea lui de a
pistra iluzia cd totul (principiile, verdictttl, chiar exe-
cu{ia) se petrece pe un teren al Impersonalulgi, al Co-
dului infailibil, mai presus de oameni. Dar Ei teama sar.i
presimlirea cd adevdrul e altul Ei cd intilnirea cu el se
apropie, dureroasS. Deschidere magistrald, in care ince-
putul conline virtual sfirqitul gi sugereazi drumul spre ei,
Ta PddtLrea spinzurafilor impresia de ingustare ex-
tremi a scenei fic{iunii, ,pe care se joacd de fapt drama
iinni singur destin. e izbitoare. O singura clati se mai
intimpld ceva asemdndtor la Rebreantt gi tot intr-tln ro-
man al oirsesiei : Ciuleandra. Dar ceea ce e u$or de pri-
mit in analiza psihologiei bolnave a unui degenerat
care ucide din impulsuri obscure are de ce si ne mire
in cazul r:nui conflict de congtiin!5 ndscut in plini vio-,
lenlA a istoriei (rdzboiul), imprejurare de naturi sd-l
facd pe om, in mod normal, sd simtd apropierea celor-

29. Ialii oameni, sd comunice cu ei mai ciirect, sj.tuinclu-se
alituri sari impotriva lor, intr-o realitate profund drarna-
ticd, trdittr colectirr, asumatd insi (sar"r respinsd) indivi-
dua1. De ce trebuie sd rdmini atit de singur Bologa in
fa{a intrebdrilor care il m,rcini lduntric, ca dealtfei Ei
in ,,rdspr-rnsul.(( pe care 1i-1 gdseEte la capbtul cdutirrilor
lui dureroase ? Unde este lumea dir: afara eroului, ce
devin legdturile sale cu ea ?
Iixistri desigur Klapka Ei rarga, Gro-qs Ei Cervenco,
generalul Karg, preotul Boteanu, Marta, I1ona, mama lui
Apostol, dar cum se face cd prezen{a tuturor acestor per-
sonaje in jurul lui nu i1 lmpiedicd pe erou
- dimpotri-
vd !
-
sf,-gi trdiasci destinul ca pe o aclincire continud.
(Ei reevaluare) a unei singurdtd{i specifice qi revelatoa-
re ? Camarazii de regiment ai lui Bologa, cei mai aproa-
pe de el, sint Ei cei dintii prin care se face simliti dis-
tanla ce il desparte pe acesta de lumea rezolvdrilor mo-
rale obignuite, ,,normale((. Importanla lor este atir de
ilare incit cu ei se deschide qi la ei se intcarce, in final,
creqterea inlelesului de parabold al romanr-rlui.
O scend ca aceea a discu{iei de la popota ofilerilor,
nnttl din momentele-cheie din Pddurea spir.tzuratilor, in-
frunti n'; puline grave primejdii estetice. Se vorbeqte
mult (aproape ciudat de muit), in ce spune fiecare e mul-
tA retoricS, de o nuanlA sau alta, pozitiile caire se desem-
neazd. sint gi e1e parci prea sistematic distrii:i-rite : Var-
ga-omul ,,datoriei({, Gross-profetul r-rtopic ,,ci violeni al
unei lumi f5rd state gi rdzboaie, Cervenco-."propovIdui-
tor al iubirii prin suferinfd". Iiu numai ctr Rebrealnll pune
in gura 1or o aglomerare neotriqnuiti de fraze, dilr in
parie chiar aceastS ingrogare ii 1:niilor (necaricaturali
insd) di intregii secvenle aerul ei de duel al ,,punctelor
de vedere(( 22. Nu Varga, gi Gross, qi Cervenco se aud
aici, ci citeva teze ireconciliabile, toate ler fel de exch-r-
siviste "gi categorice, $i tocmai vorbirea impersonald prin,
personaje irealizeazl, atmosfera. Doi oameni tac : Klapka
- din teamd, din prudenld ; dar Bologa ? Nu pare el sA
asculte acum rostit limpede, ln afara lui, ceea ce erlte
,,voci(, Iiuntrice, pe punctul de a vorbi i,n el, ii vor repe*
ta mereu _. ins6 amestecindu-se una cu alta .Ei nu sen-
tenfioase, ci intrebitoare
-
de aici lnainte ?
Puterea scenei vine toatd clin aceastA suprapunere de
planuri, sugerat5. Disculia nu ii strecoarl eroului indo-
iala, care mocneEte deja in el, dar dramatizeazd terme-
nii ei fundamentali, puri, ii joaci vocile, o obligi sir se
recunoascd qi si se cleclare. El reia lncd unele din cli-
qeele ,rconcepliei(( pe cale sd se destrame, dar fd.r6 con-
vingere, cu o ,,sfialitt pe care n-o avea in prqgul execll-
{iei lui Svoboda. A intervenit faptul esenlial al mor{ii
unui ozrr, care a distrus vechile reflexe de autoliniEiire
(,,datoria(', ,,patria(( etc.). Simte in _e_J
,9ovdia1a, incerti-
tirdinea. Bologa nu mai este un alt Varga (structural, ei
n-au semdnat niciodatd), respinge solulia urii predicat*
cle Gross (dar mai tirziu va cduta sd-qi intlreascd su-
fletul prin urd), repeti ,,in nerltire6', dupA Cervenco, ,,Iu-
birea... iubirea...((. E un moment al golt-tlui. IrIu de un
nou egafoclai de ,,principii( qi ,,fraze(( are nevoie eroul
ca sI iasi din nesigurania Ei deruta de acum (,,Ce intu-
rreric, Doamne, ce intuneric s-a lSsat pe pdmint{' (P: sP.
-
p. 23) rosteEte el dupd execulia ofilerului ceh),
-ci de
r.rn aclevdr al, sdu, trdit ca o descoperire scump pldtitd,
r1-e ,olumina(( (alt simbol obsedant in roman) unei- credin-
te interioare puternice. Tot ce urmeazd sI se lege in-
tr-un clestin revelator va sta sub semnul acestei nos-
talgii.
Cei1al{i au fiecare convingerile lor, Bologa e singurul
c:rre cautf,. $i aceasta i1 separS hotdritor de toli : pentrtt
ci. nnrnai el nu ,,qtie(( nimic (fiind ca atare deschis dra-
mei gi tragicului), nu se poate- bizui pe nici -un
fel cle
ceilitudine'in juiul cdreia totul si se a$eze clar' Gross
i.iutd barbat'ia ,,cu grea!d(, da1 o
-llutA
totugi, frica de
.,bAdt
""u
spinztiralilot'6 face c'lin Kia-pka un executant
i]i'"t faqitute aI ordinelor, mistica lebuloasd. a ,,iubilii
pentru iubire(( (Cen'enco) este evident ineficace qi de
aceea tol.eratS, cu oameni ca aceqtia in fond (fanatismul,
tiri Varga e mai curind o excepfie), rdzboiul, crima, ne-
clreptatea merg inainte, se menlin' $i asta tocmai pen-
tru cd ei sint prea ,,realigti( pentru a nu se integra gsrin'
t:e Jac, dincolo de ce gindesc qi spun, mecanismului pe
cilre convingerile lor il resping, il detest6. E o intimpla-
re cd nu numai Varga, dar Ei Grcss, chiar Klapka, aqa--
57

30. clar cei care il acuzl., cei care nu-l infeleg, cei care vor
si-l apere, apar to{i ca participincl in ultima instanti la
condamnarea lui Bologa, in Jinal ? Refuzul 1ui
'cle
a
incerca si,_scape de moarte cu pre{ul unei minciuni, cum ii
pr_opune Klapka, nu e o ,,nerozie(( deciL in planul imeclia_
tului. Aitfel el este dovada cd eroul a incetat sa mai
accepte in vreun fel reguia jocului, a acelui joc pe care
t-o!i ceilalti continud sa-l joace : o convingeie se poate
,disocia de realit5li slujite fdri adeziune lirintricd, o cre-
din{d cere coerenta totali, echilibrul neabdtut intre Iu-
mea dinafard Ei cea dinluntru. $ovditorurl Bologa, cel
,care nu are rdspunsuri, dar e frdmintat cle intrebdri,
neocrotit de armura vreunei convingeri in cdutarea lui
,de_ adevEruri neinjumdtalite, este frai primejclios decit
vehementul Gross. De aceea Bologa este pa egafod qi
ceilalli ramin, trdiesc mai cieparte cu ginclul cd ,,orice
'viaf6 e mal bund ca moartea,, (p. sp.
--
p. ZgT). Nu, nu
.,,oriceit via{d, iatd iinia care desparle pe broul'tragic cie
'omul comun.
Rezulti cd destinul ,,ales(( de personaj trebuie inter_
pretat ca o conclamnare a resemndrii gi compromisurilor
qlin jurul sau ? Cu toatd exaltarea lui, el nu aiureazd rti
nici mincinos nu este vorbind cle iubirea lui pentru toii
Ei tot, in pragul sfirEitului eroul ii iezuml fntr-adevir
.pe ,,ceilalli((, devine sinteza 1or, a ceea ce este esential
uman in ei : el are acum gi spaima omeneascd cle lnoarte
a lui ,Klapka, gi febra de halucinat a lui Cervenco, Ei
,ceva din profetismui utopic gi pdtimaE al lui Gross, chiar
cite o clipd de,,lealitate66 in felul 1ui Varga. $i, mai cle-
parte, dincolo cle ,,regiments Ei de climatul rdzboiului,
toate legdturile lui cu lumea (Ilona, Boteanu, mama lui
.Apostol, amintirea tatSh-ii, Parva cea romAneascd) sint
tdiate gi totodatd refdcute intr-o noud lumind in ciipa uI-
timd. IJroul nu acuzd pe nimeni, rdmas singur e1 li ex-
primi pe to{i de pe un prag al omenescr,rlui funclamental.
Trecerea printre ei ni-l ardta mereu mai clepdrtat, mai
striin de lumea lor gi de soiuliile ei de via1d, in fala
morlii el este foarte aproape, interior, cle ceilal{i, ii r.egi-
:segte in contradicfiile clin care vin frumuselea Ei aile-
vdrul drumului sdu tragic. Bologa nll este un mai.tir, ui.r
:sfint, un erou, dar tocmai pentru ci rdmine in moartea
sa revelatoare, ca Ei in via{i, un ,,lliet orrl((, el dezv-dluie
;;*;- "" e ireductibil inait
'in
insSqi condilia Lrman'' De
*"""u in atingere cu existenlele obiEnuite din jurul s5u
.i-"* A"tp"rt6 cle ele Ei in acelagi tjmp pare a,le incor-
poto, o le transforma in semne a1e inlelesului cle caire se
;;;i" trnicul clestin' clin Fdclurea spinzurafilor; pe sce-
"a-?a-i""
un singur ,,actor((, tot mai cuplinzdtor om in
"i"g*it"i"a
lui ciescinde, cei care pAreau a-l inconjura
""--ui
sint decib umbrele pe care le arunci neliniEtea
gl c5utf,rile lui.
Rornancierul realist cate este Rebrealiu nu reduce
insi cu nimic vigoarea stratuiui clens ,cle observa{ie, de
pi"i".a a realului"din roman' Povestea erottlui nu.e pre-
i""t .f" alegorie rporala Ei datele ei de situare istorici
;;^;-;l-frrimordial in bonstituirea unui'sens parabo-
lt; F finiile revelatoare ale realului 9i nti prin estom-
;;tJ; "o"t*""ifor
acestuia. Capacitate de a crea epicu-
iti o
"o""un!a
care semnificd, tara a-l sacrifica ttnei sche-
rne sau unei teze, arta constn-ic{iei se afli in centrul poe-
ticii rebreniene a realismului intensiv (scrutare a esen-
i"ro1 r"*ii qi vielii ca realits{i adinci) $i lfiliol-11,,:1::
are in Pdd'ui'ea spi'rt'zura{ilor cea mai omogellll impllnlre
a ei. 'r
* -,,Ca"Utorul
de adevir(' care e Bologa
":t" :ill"^i..]i
armata aLlstro-Lrngar5. Realitatea istorica e t11la preclsa :
;;;";;t;J.ti taruoi monclial' $i ea 1u e ,'funclal" pen-
tru cLama de conEtiin[5, ci tercnul ei concrel" cu con-
;Gd;;G lui de. neignorat' ,Eroril trebuie si traga in a"i
sdi sau s6, d'ezetti)e,"si faci parte clin Cr-trtea l{arlial5
care vtt condarnna pe lSranii iomAni - - ,,spioni'i sau, s.i
r.eftize execuLarea unui ordiLr' Ntt a|e (le al('r: s'ltl -rt'I-
*it" p. al{ii la spinzuritioare.l .lut'- r'iscii si l'rjr'ingi el ln
;;;;;"g. n-irrroi"r, ierarhia militari tracr:c c'-t o violentf,
neascunsd ceea ce in imprejurdri normale larnine, mai
i;;l"f. i"ainte de a fi iudecat, eroul i'9i rrede Via{a --
a ltri qi a altora -- prinsi inlr-r'rn uriaS
.,,cerc
cte,
{1.1e1-
clenfe(i (P. sp. -= p. 292). Nu eslc atmata impertulur cu
intregui mecanism a1 ordinii ei ilustrarea tr;lfectd'.foarte
"orl.*tA,
a dependenlei tragice ? ,,Imposibilitate mora-
58 59

31. 15(( ? Execu{i sau 1q e-xeculi, atit. Varga, omul ,,datori.
ei((,
.nu vorbegte nicioclatd de ,,congtiinia,i. Un
"ifdi".
il
qces!9 -concli{ii, nu este transm'iterea ."lu1i"i d;-;;;r;
den{5 de la instrumente agezate mai sus spre alte i#iru_
mente aflate rnai ios, pe trepte ccboritoare ?
. ,ExistA. un p."rotrul fr. lo".loria acestei presiuni a
sistemului se materiaTizeazd uproup" ri*tofiJi;;;;"r:
Jul $aig. EI este prezent la fiecare rdscruce u A"""mirirri
lui Bologa Ei de fiecare cratd cre la el vin ordinere care
ii schimbd acestuia soai:ta sau il obiig6 ia
"i""Sd,
iere
putin{d de aminare. De doud ori }rctiiirea de u"Auru"iu
e luatd in urma intrevederil-or cu generalul h;il;-;i
-;
treia oard). Intre ele -- intilnirea iir, t"ur.,
"L
Ao,ruht*
ei de ,,umanitate(( (trecerea eroulni la coloana Au
"r"*
ni!ii). A_inpune cuiva.si lupte firri a se intreba impo_
triva cui, a-i arita o bunivbinld se:rer protectoare,'a_i
cere sd condarnne oameni nevincva{i sint forrnele 'ace_
leiaEi puteri care manevreazd incliviclul, corrst"ingi"Ju_l
sau ,,indulcindu-i(( jg3Ttq dupd piac. Karg nu * i;;;g;;;
"mesa{ler
al fatalitS{ii( decit in rrdsura it ca"e o ratati-
tate este ciocnirea dintre sistemul cu care el, instrument
trerfect, se identificd qi nevoia cle acieva'. i oo"Elii"1"i
omcneqti iibere.
Ilste Pd"durea spinzurafiil.or crama lensiunii interj.os-
re ($i ezitdrii) intrb doud datorii morale O"
"ui*pa"*i',
cea de ostaE qi cea de romdn ? ll,otnanul este gi nri", Jo"
ry1--ng.mai asta gi rnai cu seamd nu in terrnenii unei opo_
zil,ii fdrd nuante. Ce poate insempa ..patria(( habsburlroi-
$.(li dpc_i Ei- ,,jurdmint((, ,,datrrric(( eji'.; pentr-
""rari"i
Bcloga ? Leal vrea sd fie el fafd de sine, ca sufletu] li.ri
nou si ciddeascd totul pe temetrii cr_rrate, drepte. Since-
ritatea sa in discu{iile cu generalul este felul iui do a
r:5mine cinslit cu el insuqi gi de a forla ,,sistemul( (care
vorbeEte prin Karg) sd iEi arate pind la capdt, fdrd echi_
voc, chipul. Numai ultima oard, tnainte de a alege defi_
nitiv, Bologa nu mai are nimic de spus. ,,Dreptate severf,
gi fdrd rnild(, ,,Noi condamnf,rn.., totul e atlt cle iimpcde
in cuvintele generalului incit eroul nu rnai poate r5s_
punde decit intr-un singur fel : aclionincl impolriva ,,sis_
temului(, ieqind complet clin,el.
Personajul gtie mult mai bine ce refuzd decib in nu-
rnele a ce o face. Plecind de la Karg, nu aude decit glasuL
interior care ii porunce;te mecanic: ,,lnainte !... Inain'
te !...(' Dar ,,inainte(( spre ce, incotro ? Dezertind, este
nerdbddtor ,,sd ajungS.(t_ rnai repede, deryi nu qtie ,runde((
qi nici nu se intreabS. In toatd aceasti atmosferi de rir-
vdqire confuzd, el ascuitl de un impuls rnai puternic
rlecit orice, acela de a scdpa de ,,datoria(, inevitabiid in
mecanismul sistemului, clre a trimite pe a1!ii ia moarte.
Nu e ceva analizat, cintirit in d.ezbateri interioare, e in-
tr*adevlr un impuls 23
mai tare d-ecit raliunea, reac{ie*ii*
miid a 'omenescului din om, nu in afara congtiinfei, ci
,doar venind clin reflexele ei cele mai adinci, de aceea sus-
trasl oricdrui dubiu qi analize. Aici este unul din prlnc-
tele nodale ale sensului tragic dirt Pddurea spinzuraf.,ilor.
Nu insul Bologa, ,,slab ca tofi oamenii((, este apcteozab
in roman, ci puterea acestei iimite inalterabile a umanu-
Iui din ,,bietul om((, a clrei rndretie se vecle bine nu-
rnai inconiuratS" de semnele contradicliilor gi slSbiciuni-
lor omenescului celui mai obi;nuit. Ar fi rezoivat dezer,
tarea toate implica{iile dramei interioare ? L-ar reai fi
putut feri de intrebdrile conEtiin{ei misura generali de
mutare a ofilerilor romAni pe aite fronturi decit cel ro-
mdnesc ? Romancierul nu aminb intimpldtor implinireir
hoiSririi lui tsologa, de rnuli luatd, de a dezerta. Ce ciq-
tigd eI, cn fiecare nouS intirziere a infdptuirii, este o alti
inlelegere, mereu mai larg6, a sensului hotdririi qi actu-
lui sdu. Mai e personajul care preferd particip6rii la cri-
nri riscul mor{ii, ,,nafionalistuls rom6n chinuit doar de
gindul cd va trebui si lupte impotriva conalionalilor, dar:
gata si ucidd ,,bucuros Ei cu entuziasm., pe alt front, to|
sub steag austriac ? AEa il vede Gross qi aEa a Ei fost o
vrei:ne eroul : un Bologa rdmas insd undeva in trecut. E1
este acum, pe altd treapt6, omul care contestl dreptul
oricdrei Cur{i Mar{iale din lume de a adduga noi vicLime
(pe cei doisprezece !5rani romAni sau pe oricine altci-
neva, de orice neam) ,,pddurii spinzurafilor(( gi de a-l
face gi pe el pdrtag la crim5. $i de-ar ajunge sd lupte
in armata romAn6, pe cine ar avea in fa!6 ca duEmani
daci nu pe atilia al{i Bologa gi l{Iapka qi Gross sau Cer-
61

32. venco ? Nici o rezolvare nu e totald qi cle aceea sflrEiitltr
indoielii, oricare, este o ,,izb6t'ite(
24.
Existi in roman trei rnari confruntdri cu Mecanlsmul
.,si spiritr-rl sistemului (ce1e trei clisculii cu l{arg) 9i in
fiecare din ele eroLtl e, interior, altul. De trei ori ia
Bologa hotdrirea de a dezerta gi de fiecare clatA senslrl Ei
valoarea hotaririi sint mai c'lepline, crescute. Construclia
face din ele treptele unui proces qi transfcrmi epictl],
intre ele, intr:-un spa{iu al semnelor care pregitesc Ei
anun!5 aceste impliniri qi cregteri, organizind ,in pJina
naraliune realistd o coerenld superioarS, de paral:ola lra-
gici a relaliei omttlui cu lumea Ei istoria.
Un aclevdrat tur cle for{d este clesfdqllrarea' 1n .,c:tr-
tea irrtii({ a romanului, a arcului unei rdsturniri totale
de atituciine : in prima scend (execu{ia lui Svobocla) erouJ.
este incd un instrument al sistemului (fdrd si lipseasci
nici primele semne de neliniEte) ; in secvenla ultirnd el
e gata sI dezerteze pentru a ieEi din strinsoarea ,rimpo-
sibilitAtii morale(( (evitind trecerea irninentd pe frontul
impctriva RomAniei). Tot ce se intimpl5, cu o precipita-
re ciudatd, intre aceste doud trepte, il impinge pe erou
spre hotarirea pe care o va lua. Destrdmarea forrnulelor
liniqlitoare (,,pedeapsa... crima... legea") in fa{a realit6-
{ii vdzute de aproape a morlii unui om, ucis de acesle
formLrle, o primd distan{are de propriul trecut (retro-
specfia), inceput al instriin[rii de vechiui Bologa gi pre-
gdtire a apropiatei intrebdri: ,,ce cautd el aici 2( * (P.
sp.
-
p. 66), disctilia de la popotd
-
proces al ,,sistemu-
Iui(( qi, totodatd, prilej de intrezdrire a propriei lor im-
pdcdri vinovate, cu el ,gi in el
-
se urmeazd strins, cu
o rigoare severd, de cliaiecticd sufleteasci a uuor ,,Pfl$it'
esenfia1i, fdrd ocoluri gi intirzieri.
Dar adevdratul centru al primului ,,act(( clin drami
(decisiv pentru ritrnul intregii creqteri de sens in roman)
este dialogul Bologa _- Klapka. Remuqcarea nedefinitd
Ei ,,nedumerirea'( din ciipa execuliei il intorseseri pe
erou spre temeiurile ,,concepliei sale de via!d(, trezi.seri
in el o replicd mai confr,rzd a cluelului ,,punctelor de-ve-
clere'(, clar acestea erau incd o febrd a minlii. Irrin Klap-
ka se iese din sfera lor mai abstractd qi se cleschide ma-
rele cimp tematic al fricii, nesiguran{ei, lagitdlii 9i spe-
ran{ei, care fac viala contradictorie, trdit6, a unei con-
gtiinle scindate, nu schema ei de convingeri. EI nu mai
este incarnarea unui punct cie vedere, ca Varga ori Gross.
Pe Bologa i1 ,,zdpdcegte((, il dezatmeazd priuirea cdpi-
tanului ceh, totugi doar mereu speriati, nesigurd, in-
cdr:catf, de ,,sfiald(. Simte in ea o ,,primejdie(', dar este Ei
atras de ce e dincolo de ea: privirea aceasta aduce foar-
te aproape de erou un omenesc simplu, liminar, care di-
zolrrd prin accentul lui neprefacut vorbele mari qi cre*
dinlele false. I(lapha este numai om, fdrd nimic retuqat
sau ascuns, qi tocmai aceasta constituie forla qi semnifi-
calia personajului, temeiul rolului sdu in roman.
El este insul ingenuncheat, infricoEat de mecanismtll
,,sistemului(. De dragul soliei Ei copiilor sdi se simte ,,ca-
liabil de orice laqitate( Ei cu gindul la ei s-a ,,lepidat6'
de prietenii osindi{i la Etreang, in ,,pddurea spinzurali-
lor'{ Vede toati minciuna Ei nedreptatea lumii sale fdri
orbirea dogmaticd a lui Gross, totuEi teama il poate face
mai zelos clecit Varga. Voluptatea autoflageldrii este de-
fulare a conqtiin{ei (,,Mi inlbugi laqitatea, Bologa(
-
P. sp.
-
p. 63), dar ,,spovedania(( lui dostoievskiani des-
chide qi alte sugestii. Klapka este un Svoboda (9i un Bo-
loga) fdra curaj, care s-a salvat in extremis de Etreang-
Privirea condamnatului (Svoboda) se intoarce prin Klap-
ka incdrcatd de frica gi slSbiciunea unui ,,biet om((. $i
Bologa le va avea in final pe amindoud. Alegindu-l pe eI
pentru a-Ei clescdrca sufletul, celdlalt vede in erou ace-
lagi orn cu ,,mascd pe obraz(' (P. sp.
-
p. 59) care este
el insuEi, inqelindu-se, dar Bologa are in Klapka aprozl:
pe, in fa{a sa, imaginea a ceea ce ar putea cleveni la
iindu-i, lisindu-se ca atilia al{ii, mii, dominat de teroa-
rea ,,sistemului((. Cei doi se proiecteazb unul in altul qi
::omancierul sugereazi o intreagd dialecticd a dublului
,,imperfect((, de mare finefe a implicaliilor -ei.
simbolice-
iVeputinla celui ,,1egat6( in frica qi dragostea lui o-meneas-
cd,- spectrul lagitilii, obsesia pddurii spinzuralilor trec
cie la Klapka la Bologa ca gi cum eroul l-ar continua pe
ce151a1t in altd ,,cheie(( : ca Ei cum ar avea nevoie sd se
vacld, s5: se regeseascd in vulnerabilitatea 9i slSbiciunile
lui numai pentru a le depdEi, incorporindu-Ie cu sernn
62

33. schimbat in propriul sdu destin. Klapka este un catali-
zator Ei un r"evelator in procesul moral al erouiui, rela_
lia ior sti in miezul de sens aI romanului.
Dacd ar fi dezertat atunci, cind lua-qe prima oard ho_
tdrirea, gindeqte mai tirziu Bologa, mornentul nu }_ar fi
gdsit cu un suflet ,preg5tiL incieajuns((. Dar cu ce ,,s11_
flet( igi hotdrise eI atunci clrr-rrnul i Cu ai celui care"ru-
gase ,,soarta(( sd-i clea ocazia, ciistrugind reflectorul ru_
sesc,. sI merite ingdcluinla de a nu fi trimis pe frontul
romdnesc ? htru sperase sir induplece ,,sistemul(6 si*i acor-
de lui o favoare, un privilegiu ? $i chiar cind visul aces-
ta naiv se spulberase gi se decisese sd treacd ,,Cincolo((,
area el, cu g'roaza 1ui de inoarte Ei cu minclria'neatinsir
inci de suferinle cle atunci, infel"egerea aclevdrati. a ccea
ce voia sd facd ?
- Irlicdieri nu apare mai izbitoare creEterea de sens de
la o treaptd la aita a destinului lui Boioga clecit in tre-
cerea de la prirna la a doua sa hotdrire de a clezerta. Toc-
mai pentru ci aceastd trecere este cea mai concentratd
din roman, ea accentueazd mai intens mutalia interioari
produs6. Cu ce suflet ni se aratA eroul acum ? Rdnirea
grayd, suferin{ele, ezitarea mult timp intre viald Ei moar-
te ii fac sI trdiascd totul ca pa ,ro noud nagtere,i (p. sp.
_- p. 116). Acum el vede mdsura adevdratei creclinte in-
terioare (nu de Dumnezeu e vorba) in puterea di-, a-i
jertfi viala pe care o iubeEte ca pe un mii'acol nesperat.
Ceea ce era altidatd ginciit ca un risc Ai un accident po-
sibil al dezertdrii (rnoartea) este reproiectat ca sacrificiu
lpumat, pret al unei ,,mintuiri(( (disctitia cu Klapka).
CauiS igsi o energie (care s5-1 susfind gi sd-l intdreiscd)
in ,,urd'( Ei acesta e semnul, cllm va inleiege mai tirziu,
ci nici acum nu e ,,pregdtit indeajuns(6. Ce leagd intre
ele toate momentele care preced imbolnf,virea (noud ra-
tare a hotdririi Ei aminare) este febra unei uri fdrd iu-
bire sau, ceea ce e acelaqi lucru, fird aclevdrata iubire,
inlocr-riti cu aparenlele ei abstracte. Nu se si,mte el mai
singur ca oricind, in fala impf,cdrii lui lilapka, a fricii
lui Boteanu, a disprelului ofiferului romAn prizonier ?
Nu i se pare cd totui ii pune la incercare hotdrirea (re-
semnarea altora, bunlvoin{a lui Karg, apari{ia Ilonei) ?
In exaltarea Ei orgoliul ,,jertfei{r ini. de acum, Bologa e
64
aproape de Gross Ei_de rarga (intre ei), ,,credin!a( h,ri e
numai idee, incapabili inca ia inleleaga cjinut Ei'sd_i ex_
priine esen{a fdrd a-i ignora contradictiile.
Va fi roltil noului rastimp al aminArii sd-I invete ia_
rdgi si ucdd oamenii, nu abstracliile sale. Marta, ireii_
giequ nr-r sint romAni ? pruden{a iui Boteanu nu e si :r
mamei lui Apostol ? ,,Regasirea lui Dumnezeu(( il cies_
prinde
-de urii, dar rdmine tot o iubire (altfei) abstractd.
Abia c'lragostea p_entru Ilona (noui renaEtere) va fi in
stare. sd irnpace ,,flacdra albd.( cu omerres"ui qi atunci vine
Ei clipa in care vechea sa hotdrire, inc6 o dtrti reinno_
iie, il gdseEte cu sufletul ,,pregdtit incleajuns({ Ei fdrd
gtn.ezq de moarte, dar Etiind ce iiscd, fdrd 6rgoiiul ,,jert_
fei((, dar acum avind ce jertfi, iubincl om"rr"ite viJia gi
refuzind tot omeneEte, intr-o reactie-limitd, compro*is.it
m9r{, gata sd aleagd mai curincl clrumul r_rnui posibil
osindit decit pe cel al osinditorului.
Cele patru ,,cdr{i(( ale roman.rlui sint ccnstruite ca
actele unei drame. 5Si fiecare clin e1e are rrn centru al
!g_" i" jurul cdruia se organizeazta liniile semnificaliei :
T(lapka gi
_clescoperirea omenescului, l{ama Ei rdddcinile
cle neam, Ilona qi puterea iubirii. ln ultimut'act eroul e
singur in fala morlii qi a lumii. Toate motivele funda-
ment-aie revin in perspectiva apropiatului final trilgic,
tclul este resituat acum intr-o drar,rl a omului care fid-
ieEte contraclictoriu, orneneEte, un destin cie :;emnificatie
paraboiicd. Cum coexista in Apostol Bologa cautitorul
unei ,,mintuiri(( gi ,,bietul om(. ? Rdspunsil se afld in
arhitectura de simboluri a rcmanului.
In Pddurea spinzurafilor totul participi la o atmosferd
care conline premisele. coeren{ei de parabold tragicd cli-
seminate in ,,real((. lJn cer de toarnni ,,ca un clop6t uriag
cie sticli aburit5.6', spinzurltoarea ,,sfidltoare(( caie ,,ame-
ir.in!i(( cu ,,braful(( ei pe soldatii-gropari, groapa ca o
,,rani a pdminiului((, iatl accente ale nnui decupaj care
interpreteaza realr-rl de la primele pagini. CAlduI impro-
vizat, rdmas ,,in cdmaEd gi cu capul go1.( ca qi condamna-
trrl, e. v6.zut ca -,un aI doilea osindit((, migclrile ii sint
d,iriiate de a1!ii (nu qtie ce are de fdcut) qi omul inde-
C-da 5655 coala 5 65

34. plineqte totul ,,nduc((, cil gi cLlm ar fi minuit din afi-rril"
Cuprincle picioarele spinzuratului parcl penlru a le- opri
spisinttl, fest cle colmar, ret'elator : aclevdratul cdldu e
to'ccleauna-'absent, obligind o victiml sit sttprime pe alttr.
Oricui i se poate da ordinul de a jucit rolul clldului. Nu
sint cr-rvintele generaluh-ri (,,NIilitarul in ttniformi. l.ru
ltoate fi cdlatt(), firrit s[ rrei:t, o crudi ironie ?
Faptul esenlizrl cste int;:area cletaliilol intr-o conu-
nicars semantici ciiircolo cle realitatea 9i motivalia ime-
ciiati a }ttcrurilor, oamenilor qi ,,gesturilor((. Totul esfe
(verosirnilr-rl realistic), dar in acelagi- timp pcLre, sugerea*
zi, evocf, Ei alte raporturi, cale ne fac si simlim 9 ag.u-
me iluminare liuntiici a epicului, f[rA impresia de dis-
c-'ursiv sau impus, dar neindoielnic controlatd compozilio-
nal. Am viizui forfa unui asemenea decupaj, orientat, de
accente iu analiza extraordinarei scene a execuliei lui
Svobocla, construiti astfel incit totul sd de$aje o 9try9s-
fer[ simbolicd cle ritual al impirtSEirii culpabilitd{ii. cittctr
recurenla ioac"l pe spatii mai largi, ea creeazd mari cim-
puri cle sirgestie a motivelor simbolice' ca in dialogtttr
-""eu nuanJat al ,,intttnericului" 9i ,,luminii((, care acom-
paniaza clrumul eioului : ,,Ce intuneric, Doamne, ce in-
luneric s-a ldsat pe pdmint(' (P. sp.
-
p. 23), ,,Ispiteqte,
firereu ispiteqte lumina !u (P. sp. -- p. 57) sint vo-rbe
halucinate, ,cu cadenli de lamento qi inlelesul ,
mdrit"
cosmicizat. ,,Flacdra(( din ochii lui Svoboda, ,,lumina
alb6, tremuritoarett (neliniqtea), ,,ucisd( de Bologa (dis-
trugerea reflectorului), lumina de,soare, a speranlei' 9ar9
insJleEte prima sa hotdrire de a clezerta sint incd in duel
direct cu,,intunericul(. Lumina
"tulbure-cefoas5((
(urd
gi ,,febrd()'cle ,,noud naqter:e(( sufleteascd, .,'flacdra albi((
i rbgesirii lui Dumnezeu, lumina- primivdratici in care
"
t.5ldute iubirea pentru Ilona sint trepte simbolice, iI
pregdtesc pe erou pentru o ultimd
-
qi cea mai grea -_
confrttntare cu ,,inLunericttltt. Care revine, ,ramar(, qi din
care Bologa nu mai iese decit murind, ,'cu ochii insetali
de lumina(( unui ,,rdsdrit(( apropiat, posibil' Alegorie ?
Nu, ,,lumina(' poate fi inumand sau funestd, ,,intunericul('
poate fi ocrotitor (fa{n' de o ,,lumind((-amenin!are), dar
finalul oare nu este o intrare in ,,intuneric(( care are to-
tuqi ,.lumina( ei ? Leit-motivele simbolice puncteazi rit-
roic, insi cliftlz, f6rd mecanicd, atmosfera.
iJar clacd in Pdclurea spinz:urafilor nimic nu rdmine'
itr atara unei iraclieri simbolice este pentru cI, inainte
cle toate, o creqtere cie simbol complex are chiar destinul
eroultti,
'a1
cirui sens qi nuanld tragicd se precize.azl
"t]-
mai intr-o perspectivd' a apropierii Ei distanldrii simul-
tane c1e tipare fpatterns) mitice aie existenlei qi cunoag-
terii. Si uimarim ciialectica acestor raporturi'
Am vizut cd eroul are alt ,,sttflet(( la fiecare din cele
trei hotAriri cle a clezerta qi ci intimpldrile, oamenii care
ii i"-- f" cerle, limpezirile sau tulburdrile care se produc
in el cie la o treaptd la alta par sd-l pregdteascd meretr
peniru o implinire finald' de sintez6- revelatoare' a acu-
rnulirilor qi'clibuirilor anterioare. Linia cdrlii intij tre-
Uii se ducd cle la execulia lui Svoboda la
',spovedania({
lui Klapka pentru cd ele clistrug in- Bologa automatrtl
..autori"i" qi reaclttc in locul lui omul, cu incertitudinile
-;i neliniqtea sa. 'Irebuia ca, clespdrlite de a doua ratare
i f-roia"irii, ,,felia cle ur6( si cea de ,,iubire(( (abstracte
aminOoua)' ,a-1
"olr.A.tcd
spre o clipi a ,,inal!5rii( dea-
r"p* fo" (sfirqitul cdrlii a doua). $i trebuia ca gi aceste-
ia'sn-i urmeze o intoarcere intre oameni' in lumea p5-
mi"teus"a a iubirii (Ilona) Ei speranlei, pentru ca incer-
;;;;; de a mai facL din' e1 clin nou un instrument al
;i{;;"lti mecanism(( sd se loveascd de impotrivireu- siT:
iit . unui omenesc liminar' care acoperi
"li"-: -t"l"^i.Xt^l
qi teama (cartea a treia). Construclia organizeaza asttel
"top"i" ""ei
cregteri interioare capabile sd motiveze
substanlial alegerea c1e clestin tragic gi- sd-i dea. in ace-
lasi timp aclev-ir omenesc gi reliel simboiic (sinteza lor'
i;'";;i;; a patra). Ea pune accentelc (cele trei tlenie,
^-renasterile('
'succesive
etc.). creeazd un ritm qi o logrca
il;;;;;-l; succesiunea momentelor (Ei a mutaliilor pro-
.fi* ."n puterea lor intrunitd, convergentd) Ei atmos-
i"." a" lnidntuire ir experienlelor traversate ca sub pu-
terea unei vocalii inevitabile.
Tntr-un r:oman'in care nu intimpldtor domind tipa-
rul-ie compara{ie
"ca 9i cum(( ,(cu variantele sale",,-ca
qi cind( gi^ ,,parc6'i), intimplirile, oamenii, ilumindrile
66
67

35. ititititrice apar, se ur9ea.zq. ca gi cnm at. exista o ,,regie(
;r
.f*talitd{ii..sau preclestindrii. Ca qi cum ; Klapf,l, ii"e
.,cle 1:r gard(( (,,nici nu-nri clati bine seama cum, iatd cI
;lm nirnerit aici(( (p.- sp., p. 12) la execulia iui Svo_
boda gi esbe martoru_l zelulLri'iui Bolog:r cer gi cum ar fi_
gura congtiinla omuiui, inci netreziti in ,,celdlalt", cli.i_
culia cle la popoti evolueazd ca
-qi cum ar'proiecta' ,,;; -
cile( i*terioare ale- eroului, confesiunea capitanului "ceh
parci 1-ar incirca de.toatd povara om"rl.scului ei (flica,
.l:sesia, laEitatea, ruEinea), irllindu-i totoclatd c;_a; pir]
tea deveni el insuqi resemnindu-se. reu9egte sa distrugi
re{lectorul ca qi cum ,,soarta(( ar -re:t sei_i arate ca rTti
are inci sufletul upregatit iucleajr-tns((. Rdnirea,
"o"l.o_
lescen{a Ia Parva, iubirea pentru llona, zbuciumul
-an_
l"rigo iudecSlii gi execu,tiei sint toate ca nigte ,,noi naE_
teri'r a1e sufletr,rlui.sdu. Nu pare ,,scarta( si_l"putr6 ia
'incerca::e ardtindu-i bunJi'ointa h_ri' Iiarg, teamJ-;iil:
picarea altora (Boteanu,.. fiapka;, ispiti' iubirii iif*"1
ca Ei cum ,,mintuirea,( ciutath acum'ar cere o initiere
prin ,,incercdri(( ? Iertarea data tuturor (Marta, dt[:
gieEu), cerindu-le ei lor ierl,are, nu este trditd ca'Eicurrr,
,,inai!inclu-se((, Bologa ar pldti prin umilinfi p;efti ;*
)::llJtgi?.$i_.IJong, nu urmeazi sir fie ea intrucli:pu"*u
luminii gi cdldurii
Jlqtii, ca Ei cum, fdra a avea de pld-
tit .cu pretul despirrlirii de ea, insi;i rnoartea lui n*ar
m;ir pulea avea acela;i inlcics ?
. Construind ,amindriie(6-Ei creEterile succesive cie sens,
d.e la_ o treaptd la alta a destinuiui personajului, rominj
cierul a dat ordinii_ ,,intimpidrilor( o sugestie Ae p""O"i_
tinare, mai_ mult, de dialectici a unei i"nilieri iaii;-;;;
splrne eroul, a unei ,r-pregdtiri,( iduntrice
'prin
deicope-
riri gi inlelegeri pariiale, necesare unei sinteze finale.
For{a artistica a acestor conota{ii simbolice
"i"*-
t""_
mai clin coerenla qi unitatea lor 'construitd,
in care fie_
care ,,termen((, luat-in parte, rdmine motivat realistic,
dar raporturile simbolice copleqesc intregul, u.op""l
logica imediata a faptelor. Necesitatea care guverneazi
aici nu mai este cauzal6, ca in lon, unCe eiistn
"
i"_
trigd, ci revelatoare : Bologa trdieEie intimpldril-; ;;-
perienfele, intilneEte oamenii, pe care sufletul qi conEti_
inla lui le Ei ii cautd, cle care au nevoie ca sd se revele
lo-r inseEi. El recupereazd, a posteriori Lln sens raLici_
:-i!.: "!u""rilor
qi ciescopeririior sale, clar qi tinOe Crin
eie spre acest sens, il .,bdnuieqte(, il aEteaptd, il cautd
in eie. Dramaticitatea exista astfel ca
'modelare
a toi
ce- iese in drumul
-eronlui (oaureni. intimpldri,
"niao
t.,_
crurile : reflectorrl.,.. hyt_a, ,,casa cie plpiisi,; 'U.n.1l*"pt
qernne
-ale .,ini{ierii(( gi clestinr-rli,ri tuif in care
'nimic
nri
poate fi. intimplito' sau sir ristoarne orclinea necesa.ii"
Drama interioari proiectatdt
-eplc este mai riguroo.ra i"
ordinea ei totdearina semnificativa decit O.!mu .rcirr_
lelor sar pasiunilor cu orclinea ei cai,rzalir. Ulai;a p;;-
mite, chiar cere cunoscutul .,effet cie r6e1((,
"*"f"fi,:
transformd sistematic realul iir semn, este spatiLi epic
saturat de simbol"
i)estinr-rl l,i Bologa trimite- ra marele arherip rt} ini-
lierii sfi-ntr-ih-ri, martirului, eroului. Nu numai'
"i*p"f",
,,aminirile((, i'cercdriie clarte h-ri, trecerea sa pritr au""..,_
rjle.. unor experien{e. care concentreazA exiri*rr1n os","r_
liali o arala, ci ;i inclicii mai precise, cle cletalir,r. inlA_
lrte_ rte org:rnizarea lor intr_o re{ea simbolica. Zgiriat,
cu.hainele sfiqiate cle copaci gi in sirma Sli-pJi." .lr.l."l
lit((, aqa aratA eroui in- noapteer arestrriii : nu
"i'o.a "t
rtu m.rliriu cle crist ? .,D*rm,l Llrca merell(( atu'ci si
tot,,,,Lrcu;ar e.ste gi celdlalt clrnm. in ,,linutui ".,"i*oi-
1Lrt"((,
d.i. fin:rl, prelungincl.-se rrirr.rl in'rilttit, ..,
"".1o
,lu
tiolgota a omr,rlui. Ref uzincl sir fie iucleclitorui ooio"
rloisprezece tarani, r'omAni ci-r gi el, nu este Apostot go_
jogl l" ,,apostol{( care cletesiii sir' joace rolul h-ri luda
f irlii cle ceilal{i ? $i nu se sllprapune aproape alunecarea
ta spre moarte cu ,,sdptdmina patimilor(,-ietr in noap_
tcet execntiei nr-r este inconir-trat cie,,f/rclii aprins..,,ca
..in aiunul unei sarbitor.i
.mari.. (p. sp. _ p. J1J) ? $i
tolugi, Bologa nli este nici un sfint siu profet, nici tin
r.r-rir'tir, nici un eroll s:llr Lr' nolr Crist, chiar haca ati-
1('a semne evocd asemenea umbre tutelare. Rosiul lor
{,:jte tocmai acela cle a lumina gi de a cla nlimal ouzo_
rrantd miticir nnei -mire{ii contraclictorii, acler,;,.ai".
-a
omului. Romancierul rupe e.riclent lesdtira ac"asta' du
:;i.rgestii in ..cartea a patra(.. Este omul ,,ostenit((. stApi-
rril. cle o ,,chinuitoare dorin!:i cle oclihnii (p. sp. _-p.
ll71), care. prins, trdieEte ,,o ugurare cinclata(( (".Itr sfir-
68
69

36. qit... Tn sfirqit...((- P.sp.
- p.-270) Ei are un soi de curioasi
,,fr:;""{a in momenteie-capitale (arestarea, judecata,^exe-
;;Fi; este el un erou?-PArind cd nu realizeazi in ce
.itii"ii" se afld, mai poate el sugera t5ria lduntricd a
unui'martir care traniformd supliciul in c1ovacl6 a cre-
clintei saie'/ Ciipa cle curaj Ei de hotdrire a treclrt' a-
;;;-;" trezesc indoielile gi framintarile omeneEti' Res-
pi"S*-go".a salvdrii prin minciund (ntt ar insemna, pri-
;i;li, 1td .; ,,lepede'i cle el insugi, ca un alt Klapka ?)'
.int ^iputa c5",,merite1e" sale il vor apdr-a Ei calculeazl
i,orurir" favorabile din juriu. striga judecitorilor. sdi :
..Omoriii-md !... Omoriti-md !(, insd tocmai pentrtt cd sim-
i",
"pa;at""ru,
f.i.u, groaza omeneascS de moarte' Cu-
.'iirt"i" preotului Bofeanu (,,Pent'u neamul parinli-
lor{i
-
p. rp.
-
p. 314) el le"repeta strdin de lnlelesui
io.. pti"."l -
eliberator,
'gemetele,
,,firicelul(( incipdlinat
cie ih-rzie qi speran!d...
'titii este ceva eroic in sr-rfletul de
acurn a1 iui
^Bologa,
mai poate eI si se ridice pind ia
inillirneir tragicului ?
Si totusi.*tocmai revenirea aceasta finala, mai strins'
-.,i- "o"O"nlat,
sub semnttl moltii' a incertitudiniior qi
.itibiclr-rnllor omului di aclevdrata valoare cle simbol
l;..;i" sfirEitului eroului. A gdsit el ,,mintuirea(( cdutatd'
o c"reclin6'care si il impace*cu lttmea, cu moartea, 9u 9l
i".Gi t btte ,,Ir-rbirea dea mare'( despre care-i vorbeqte
i"i iirupr.u ,,idspunsult( n'azuit sau mai curind numai
;;:.Re;;i;;.'a "intrebiirilor la care nu qoate risp'-rn{e ]
poite ci intr-aclevlr ,,s-a amdgiL cu vorbe(( merert' pini
i;;;"g;l^.tii"Eit.tt.ri i'o inchlpuire care impaca. sufle-
tiri...,' 1 P. sp.
-
p."298). daf nu estc tragica chial a-
ccasti zbatere a omulr.ri ilunecincl de la o formul[ la
uiirt ittit 'si:nd voit clelirant ,,frazele(( despre .
iubire ?) ?
i;l;"g' cirumul sdu fusese o incercare continui de a co-
i.ncicle cll omenescul autentiC 2t, o ,rdezbrdcare* -treptatd
of"' iot ce il impieclica si incorporeie in destinttl sdu e-
;;"i; ,-,manului. Neputinla de
-a
oslndr. (rpi^dure1 tp],1
zura!i1or'(), iubirea pdminteasci (Ilona) -qi in cele drn
.r.*,i moittea sint mdsura adeviratd a frumusefii-q93-
ti;;, contraclictorii, .
a omulr'ri Ei ele se leagI in Pddu-
rect spinzt:trafilor, iricolo de frimintdri, indoieli Ei ,,for-
,mnle(i, prin aceeaEi puritate scr-lmp pldtit6. Bologa moare
,,ped.epsii(t pentru cir omui (insul, ,,bietul om() din e1 a
cedal umantrl,ui, :mai tare o clipd decit orice team5. Dar
in rnoarte nu intri ca tln fanatic al unei idei sau cre-
clinte, ci iubind viala, cle aceea el atinge ,un tragic care
exprirrri omul din mijlocul incloielilor iui. Destin Ei
sfiirsib ca o inl,rebare aruncati lumii qi in care lttmea
insigi este cuprinsir. Scenariul arhetipal retezat se re-
ve1[ ca o laucli omului in stare sd triiascd un destin
cle rylartir sau de erou, fird platoga lor de virtuli gi cre-
din![, ci cu ezitarile qi fragilitatetr unei fiinle adevd-
raie gl obignuite.
Foetica Pddurii spinz,urafilor este prin excelenli cea
a untr.i epic cle cttmosferd simbolicd. O poetic6 a lui ca
;i cwrn. In spiritul cireia realisticul nu iEi adaugd un
halo simbolic, ci il degajd, dar f6rd a anula prezen{a psi-
hologicului qi func{iile lui. Roman a1 rdzboiului, roman
in care politicul este absorbit in imaginea condiliei tra-
gice a omului prins in cleEtele istoriei, parabold a,setei
urnane de adevdr qi puritate trAiti adinc Ei simplu o-
mene.il;:.
Socialul esbe la o"rr""nrir, in fiecare clin mariie ro-
mane altfei, o prezen!5 centrald, hotirritoare. Pentru
Ion sAricia e o realitate funciamentald, a scdpa cle ea
inseamni a infringe puterea unor cleterminAri cu valoare
c1e Destin in lumea lui. in Pddurea spitlzurufilor omul
infrunLi -qistemul cle constringeri care ii oprimd conqti-
inte, rlzboitil pune intr-o lumind crudi mecanismul
Pr-lter i.. llar niciieri imaginea socialului 9i a tensiunilor
lui esell{iale nu este mai directd, mai purd, decit in
RIscoala"
Frapeaza in acest ,,roman al gloatei((, mai intii, Iar-
girea considerabild a caclrului narativ. In lon' satul era
mai rnr:lt un martor colectir', ,,voce(( care comenta in-
timpl5rlie, drama. Acum tocmai miqcarea lui psiholo-
gica specificir gi fierberea energiilor sale clezldnluite
itau ?n. prim-plan. lntre Herdeleni qi lon nu erau nici
pe departe barierele sociale care ii despart pe Miron
Iuga, Platamonu, Petre Petre : lumea Rdscoalei este
mu!.| mai rigid stratificata. in locul unui mic Lrnivers
70
7l

37. inchis,- sintem in fata unei rotiri mai complexe cle
meclii 2u
: secvenlelor cle la Amara 1e poate uima evo-
carea unei gedinle de Camerd sau rin moment de ,,se-
zon'{ monden din Capitald, nu numai conacul moqierilor
Iuga, primdria, postul de jandarrni, circiuma, satul in
genere, ci Ei casa Nadinei din Bucureqti, un interior de
reclaclie. casa cloamnei Alexanclrescu etc. sint scene ale
ficfiunii. ,,Cronica6. rdscaalei tdrdnegti are Lrn spa{iu e-
pic deschis, o mai mare mobilitate a naraliunii, capa-
citate cle cuprindere sporitd, dar tocmai aceastd OesCtri-
de.re subliniazd Ei mai mr.rlt un aer cle singuritaie cos-
micl a satului in plini convulsie a istoriei.
i'Iale parte clin efortul romancierului, in prin-ia parte
a lld,scoalei, se cheltuiegte pentrti a institui acest spaiiu
imaginar, pentru a crea centrii lui de miEcare, 1es;Liira
cle raporturi (interese, rela{ii cle antoritate, tensiuni)
cale si faca clin eI o ,,lume.6 cn viafd qi fizionomie pro-
prie. Scriitorul Etie ca tot ce va intra mai tirziu, in paitea
a clor-ra a romanului, in quvoiul general al zgucluirii so-
ciale trebr:ie mai intii sd existe, sd. capete o prezentd
epici suficient de precis5, ca epopeea sd aibir nii numai
amploare, ci Ei clensitate, aciincime.
Cum este qi firesc intr-un roman care cor-rcjuie nll-
meroas€le-i fire spre un ,,moment(( de revArsare paro-
xisticl a lncorciarii sociale, in centrul atenliei se afld
interesele care opun sau apropie inclivizi gi grr.rpuri a-
r,'incl situarea lor particulard in lumea de fiitiLlne clin
lldscoolcr. I,IoEieri, arenclagi, aEaclar proprietarii cle, pa-
mint san interpugii lor, cle o parte, cle cealaltl. tiranii :
r-rnii. pu{irri Ia numir, ceva mai cu stare (cei care vor sd
cumpere moqia Babaroaga), ceilalli, formincl n"rullimea
m?re a satullri, zeci qi sute cle Petre petre, Ignat Cercel,
cel, Melinte Fleruvimn, sdricimea Amarei. Scriii_oml
recompllne ,,stratigrafia social6( 27 a epocii avincl grija
sd nu lase in afard nimic esenfiai, nimic clin ceea ce"-lip-
sincl, ar face tabloul sociologic clin roman mai plllin
exemplar.
$erban Cioculescu oltserva in 1936 c6 persctrajele
din Rdscoala (Miron Iuga, Platamonlr, Naciina) rep.e-
zintd ,rcategoriile sociale ale vielii rurale(( : o .,'iloieiime
crepuscr-rlald((, arendagii,'',,stipinitorii cle pimintriri. ab-
sentei;iii('tt. Mai mult, adiug6m, sint urmdrite atitncli-
nile fundamentale care se delimiteazd inlduntrul ace-
luiaEi statut social. Alituri de bdtrinul boier legat cie
pdmint, energic, aLitoritar, inflexibil, apare qi tinirtil
proprietar cu vecieri mai iiberale, spirit concesiv, tem-
perament mai s1ab, care e Grigore Iuga. ,,Absenteismul((
are arlti nuan!6 la Nadina, la Gogu lonescu, la Balo-
leanr:. Fricos, inabil, gtrta si complice meleu inutil ltt-
crurile, Cosma Buruiernd e gi el o altd ipostazi a aren-
claqului decit Platamonll. Nu cle individualizate e vorba
aici, ci cle o alcdtuire a distribuliei in funclie de ,,roltt-
rile(( tipice produse cle o antime configuralie social-mo-
ra1d. Amara nu trebuia sii fie un sat, ci shzteza satului
romAnesc la 1907. Rebreanu a construit intr-o asemenea
intenlie portrelistica lldscoalei, incercind si cuprinc'i;t
intr-o imagine complexd resorturile sistemului agrar al
timpului, totodatd Etiind sd vadd nuanlele de psihologie
sociala pe care 1e reprezintd personajele, dincolo cle cee:r
ce cor-rslituie iclentitatea lor unici.
Prima parte a romanului pare sd-qi descopere numai
treptat aclevdrata matcd epicd, dupi dislocarea sau es-
tomparea citorva posibile romane, ale cdror linii clo-
mini tin timp, ,,inEelind((, nu fdrS o real5 strategie n:r-
rativd, aEteptdrile cititorului. inceputul e de roman bai-
zacian al tindrului pornit s5-Ei facd un loc in lume, ntt
olirrnde insd, ci intr-un mare orag ca Bucuregtii. Apare
insi limpecle clestul de repede ci nu Titu Herdelea este
sortit sb rdmind printre protagonigtii Rdscoalei Ei, in
timp ce el devine tot mai lAmurit ,,martorltl((, atenlia este
captati cie Grigore Iuga, personai aqezat la intretiierea
a cloud posibile direclii ale intrigii : una, confiictul cale
opune mentalitllile a doul generalii (cei doi luga), cea-
lalta, iubirea chinuit5 cle indoieli a tindrului moqier
pentru Nadina. Dacd Rebreanu ar fi vrut un roman care
sa impleteascd aceste doud fire, ar fi ales atunci un carac-
ter cn alti fibla interioar6 clecit aceea a eroului, care ce-
cleazd destul de uqor in fala voinlei tali a tat5lui Ei care
ajunge firii compiicalii qi grabnic la limpezire cleplinir
iLr crisnicia sa ratati. lncl o clatd romancierttl curmii
72 73

38. ceea ce perea a deveni subiectul siu qi introduce, odatd
cu agitalia din jurul vinziirii Babaroagei, un non Jo-
crr.s of interest tt. Epopeea rascoalei nu-qi va mdrgini
totuqi sensul nici la lupta pentru pimint : in partea a
cloua, l?dscooZa dep5gegte orice plan de explicalie par-
!ia1i a miEclrii sociale, crescincl viforos pini la propor-
!iile patetice de ,,dram;i colectivir, fartal6 qi iresponsa-
Jrili(' de care vorbegte uncleva Perpessicius 30.
Prima jumltate a romanului este cle fapt o foarte a-
bili in5llare de numeroase panouri epice, falete ale
nnei lumi qi ale unui timp, in care se pregdtegte fresca
monumentald a rdscoalei. incA inainte ca ldranii sd in-
tre in scend, ,,uvertllra(( introciuce marea temd a ten-
siunii sociale, aclucincl deocamclatA numai ecottl inde-
pdrtat al realit5lilor rurale: peste tot, pe unde ii poartd
pagii, Titu Herdelea nu aude vorbinclu-se decit despre
",chestia l6rdneasci(', clespre impilarea Ei nedreptatea
care domnesc la sate etc. Pdtrr-rnclem apoi, oclatd cu ace-
laEi personai-martor, in lumea Amarei qi in timp ce con-
frr-rnlirile individuale se sting repecle (Miron Iuga-Gri-
gore, ruptura acestuia clin ur-m[ cu Nadina), seria con-
flictelor care soliclarizeazA treptat satul impotriva std-
pinilor qi. a uneltelor lor erciinceqte mereu aceleaqi linii
:tle rerroltei colective, in creqtere mocnitd qi necurmat5.
Ancheta porunciti de bdtrinul lug:r, ciocnirea de interese
in iurul vinzirii Babaroagei, are-starea invdtatorului sint
astfel c1e momente. Focare cle tensittne mai m5runte.
prinse Ei e1e in lesdtura generali, vor alimenta setea cie
rdzbunare gi minia risculafilor, clinclu-i Ei o culoare
personalii : Serafim Mogog, Ignart Cercel, Nicolae Dragog
vol fi printre siluetele rnai conturate din tabloul mig-
carii de gloati.
Constrr,rcton-il intinde :rstfel pe nc'simlite pinzele pe
,care se va proiecta nnitari, coleclivd, istoria dramaticd
a rdscoalei. Ceea ce apare cieocamclati dispersat, frag-
mentar, -se va contopi mai tirzir-t in fluxul unic aI unei
dezlin!uiri sociale de nestiviiit. Portretele de stdpini
gi, in f:r!a 1or, marele portret de grup, mai intunecat,
mai clifuz, al satului se inalfd acltm. Construind falsele
intrigi care conduc spre, acievirratul centru al romanului,
Rebreanu creeazi spatiul larg a',1 r'iiloarei clrame soci-
74 75
a1e, il umple cle freamdtul omenesc a1 intereselor' cioc-
"i"il"t ii--'pasiunifot "u""
ii clati viat[ qi arata
19y1t{1;
rii*
-t""ti.inii subterane' in necontenitd agravare'
'
ual'
,',-rui 'rtus : gralie ,,romanelo"(( schitate Si', st"lgcgsi^r':
?!-1]]-
rlonate, roiancierul 19i strf,mutd cititorttl' Iara a-l Drus-
i,*
"*ii"""fe,
cie la aparenlele cle
-roman
a1 clestinelor 9i'
irt:ll*..ior inclividuale'(de care se leagi tot atitea r,a'!lep-
tiri f lttstr:rte(( in aciul lecturii) pe terentil mult mzri
.uirtii .i'*oi insolil al unui epic
-clominat
cie ritmurile
;t;;; il- qi p.iltolosiei cole-ctive' Solulie in spiritul pro-
;;;;ti^,,'nui.ti.tlt"" i clintotdeauna proprie romancierului'
n"ft""""ii, ale cirrli iehnici refuza sistematic orice for-
md cie ostentalie.
"^-
Fi"A la siir;itul pdrlii intii romancierul urmiris<.'
llu*rrli" dispersate ale
'nernullumirii inci asctlnse il'l
t;.,f1=t"t" ldritnilor. Rattrti' ndpistuiti' privili.t tlT.p.L*
dc c',.re stdpini, ei sint incd departg cl." u ginctl-sa smtlrga
prin razmeritA ceea ce al lor ai trebui sd fie, dtrr printre
i;;;,, *;;;; ii"-"i"4 in cind, tot Tai cles qi m1i ag1-
;.*,-C.,h;i rf,scoalei, prevestirea ei' Rebreantl are o In-
i"i!i-
-""*p!io"uta-'u'
miEcf,rii glasm'il'or care fixeaza
mornentele cie conitii,,{i colectivi : ezitirile' uimirile' in-
r'':,..i,i,i", paqii incltj iiar siguri spre inleleF:ti:" f:^:t-::
pe t.lrani clin izolarca lor resemnati' ttnindtl-I ln aceeilr
revoLii. a tuturor. ,fei, ""
sd facem, oameni buni' ce sd
facern ?u (R. -- p."rrij 3r, rosteqte-meretl' cu ,,durcte Ei
.rtrlii"ia., .inut .titt
""i
bare asculti 1a hora istorisirea
--anrhelei(( intreprinse cle Boiangitt,. un aitul ii leplicii
,{'l'.i.--,""C"-.L-in""-, ce Y facem'?"' dlrr termini spc-
riat de propria-i revolie : ,'DLlmnez'eu stie ce si facem"
('
1ll
-
n- 111). iaJ"ind "iii"uu
se inlreaba tottrqi
"cle .ce
Ir, tt"'';;rlJ" "ii"i"
ho{ii" (R' p' 111)'. ttn-ttilim
;i,,.';;=i;.,t""ua"uatut aqtepiat par"i de to{i : "D-apot
cir 1,,- munca rloaslr5
" '"'1Fi' -- p' 112)' E trnul-gil.T9.
menleie cle luminare a obqtei, al cdror ecou (lalnule $L
".-"iipl"a"qte
in f"tt"S romanui'. Rdscoalct' este un veri-
t;rbiL oratoriu al glasurilor revoltei'
,,i56 punem noi mina pe-pSmint' c5 pe urmi nici
Dumnezeu ,t., ,tr-i-rr,ni ia !i (R' -- p' 1-16) sau.:."Pamin-
t*i'ri "o.tru'
ce
"oi
if muncim, tot pdmintul !( (R' --
p. trL9), ,,Nu-I mai saturi Dumnezeu cle moEii' minc:i-l-ar

39. rriermii s5-l mining" lj, (R.-_ p. l2B), ,,Dacd ciunrrealor
lboieriil nu se indurd ae bunavoi""i;i'.f"u pi*;,,i..ii_
ranilorl, cine poate sd-i sileascd 2... Noi ,r_av"m ,,i"i''*
l:lt"^.^"]:,J.R.
__ p. 142), mai tirziu : ,,Apoi ni"l u*
'il*
')arJoconlr asia nu-ne_om lasa !(( (R. _ p. 172),..i1.::i,i.
rabzi gi oltezi pina nu mai poqi, s,'_apoi...u (R. _ r. l{Ji).
,,?:Toi o viata, avem, nu b ,.,i.i.,in.'--t'; plii ';;.i,,
rl"rrrol a$a nu-r bine, cLlcoane ! [...] Nu-i bine dc]o"* si :
,,Sd se mai hrdneascd Ei boierii
"L^"orfrJ'i"_i".',., ;"i
T"-"-T ?l!yl-ot,
." F. - p. 284), iati trepte"i,.ri," p,.cl_
ccs (tc limpezire gi .autocrrnoaqterc, carrria i *" , , -;r.in.
o cregtere a tensiunii gi un riim clin ce in ce nrai ,,r"iin
in prima parte a romantilui.
, Brusc. la inccputrrl pdr,qii I Corrrt, almosfera sc .i Jrim_
b;'i. Glasurile mullimii se at,A mlrl' .a., clar acur:: inclr
lloi amcnintiLourc Ei mai in"or.t"t* ca olicjnri r..-MiLi
r)ute re dam j'oc, si se a^ieagjr scrum gi cenuga ,lj;;" t;i
neamul 1or((, R. -- 4.^i20,_,,"Soarele $i'dum;;;ij';;r$l;;
rle tilhrri6,,.F _ p. J21,,,'nicit-aq;tiai, tot mni i:i,r,i rr.
rr moalt.eAl.., Ii.
- p. 362). Ceea'ee clominA estp it,,'"
rea(, aEteptarea iirfrigurate 3r. O;;;ii;;; ;""$;?":1
neclinti{i, zile cle-a riiclul, aaunali-undeva in i"i*,;-";;_
tului, de parci ..le-ar fi fosr frici'sd-iiu se intimple rur:r
in lipsa ior(. (R. _- p. 2,96). frfi"i
"i "_"i Eti sa sptinii jim*
pede ce anume astelaptd :'pjndind *g.nr"" A"'io o.L,ii",
f.:ft?:1.^:33tite sri ,vo,.u"lie .tnsp"u-'." se intir.nplii in
rirra. Iarflnrr ,,vorbeau clespre aceleagi necazuri. ". 1.,1_.
deeuna, dar mai cu _irrare_amintc.-cL- ;i-;i;;i''r-,,,: J:;l
sd nn-i auci5 cineva. Nu se prea p"i*u,, in ochi Jje rle,
teamd si nu vacld ce pilpiie in ocfrii celorlalfi, .;;; ;;
1u v1$a ceilalti focul din- ochii- propril.* 1g. __'pr':ilOj"
l:l o l,Alir:zrrire grea, intre ura ;i irici niiupto."o irrrui -r_ri_
l1"oi" .:1
in fa[. u'ui prag'p."ri-tii q;"];J;,'i..l',;i;
ue a apuca pe ur] drum firri intoarcere. ,,Ami,-,.;re..tic
face sd se aucld bdtaia ritmicd u ,l,.o"
"fip"
ftJ;;il;;;.;_
piralia incorclatd a ,,satului((
,,^_,L"brqutrl n"q. geniu._ in .compunerea miqcirii psiho_
togrer coteclive din. voeiie 9i tdCerile mulfimii. nuilre
-0"
:r construit crescenclo-ul. gi
.convergenla glasu"ilo; ;i;r;:
mancierul lasA sd se simtd, .rn gol, 'aeiul
electriz,ai Je
inaintea furtunii. ,,Tdcere(( li scr cere {aranilor irrif,r.*c>
scend de virf (cuvintarea prefectr_rlui Boerescu) Ei toc_
mai tacerea lor e inclrcatd de o tensiune-limittr. ln cele
cio,uii capitole cle la inceputul pdr{ii a dona (VII, Scin-
leia 4; YIII, tr'td,cdril, inainte cle a se infrunia deschis,
fortele se misoarS, se studiazi reciproc. Interludiul a-
cesta, ai ,,linigtii(< ameninldtoare, este compozilional ne-
cesar ca pe fonclul ei si se prelungeascd ecoul grav al
glasuriior revoltei gi totodatd sd se ghiceascd fiErberea
acllnczi : neclintirea aproape mutd, de acum, prevestegte
m:liea ciescircare c1e r.iolentl care va urma. Construclia
fLrsese, in prima parte a romanului, cuprinclere, insii-
tuire, prin reveniri concentricte, a unui spa{iu cle fictiune
qi orchestrare a strigitelor celor oprimaii, in partea a
do',ia, dincolo cle intervalul tfcerii sumbre,'ea org-anizeazi
miqcarea epicd a riscoalei tdrdneqti gi puisul -accelerat
ai unui timp de excepfie. iVliEcarea Ei fimpul rdscoalei
.clin l:r'riscoala.
Citd vrerne romanul urmdregte acumullrile 1ente,
lirlrrezirile, creqterea treptatd a incorddrii, domind glal
sr-u"iXe ; ii auzim mai mult decit ii vedem pe cei ca"e luo"
-dcveni
curind ,,satul(i rdsculat. ,,Arnncate cu rnetocli(.
in -r'?rlscocls nu sint numai intimiilerile, ci Ei, intr_o or_
cline cel pulin tot alit de necesarA, momenteie cle consti-
in{d colectivd, ,,vocile(( mullimii. Sintem cleparte cle vor-
bire;i rnultiplicatd, amorfd, a prostimii din cunoscutele
pagini ale lui Negruzzi (Alenarzd.rtt Ldpugneanu). La
Re:breanu vocile sint individualizate Ei acie.sea uEor de
rcrrlrnoscut dupd leit-rnotivele sau obsesiile lor, cind nu
si clupi ,,culoarea(( lor particulard. : vorbele lui Trifon
Gr-i.j'l alr o intunecare asprd, ale lui petre petre san
I4atei Dulmanu sint aclesea ,,esopice(, Marin Stan se
gindeEte mereu la pimint, un altul 1a rdfuiala cu jan-
Carrnri g.a.m.d. Simpla tehnicd a caracterizlrii verbile ?
Desigur, Ei asta, pentru cd. scriitorul, aici ca qi in cele_
lalle romane, nu nesocoteEte nimic din indatoririle sale
de megtersug elem.entar, clar numai atit ? Interesant este
ci individuaiitatea glasurilor se reline gi nu portretul
fi:ric. Ca nimeni altul la noi, Rebreanu aude aceastd ,,fug5(
76
77

40. a vocilor spre o clipd a tensiunii supreme Ei construieEte
arhitectura lor mobild de accente qi leit-motive, o spi-
ra15 a creEterii tumultului general qi mai ales un ritm,
o cadenif,'(cale nu e mecanicd) a revenirii lor tot mai
intense dr:pd ocoluri, tlceri grele, false acalmii.33, ,,dis-
tribuite(( in text cu o rard Etiinld a efectului (Ei, toto-
clata, suslinute cle reala capacitate a s-criitorului de a-gi
reprezenta momentele de psihologie colectiv;i in miEcare,
scenele gi atmosfera lor).
Putini sint in stare s5 vacl5 cu aceeaEi- pdtrundere
ca auiorul ll.dscoalei rapor-turile speciale a1e fdrani-litti
cu cuutntul. Doar Marin Pre'da (in Moromefii, II) a rnai
intuit neliniqtea tdrdneascd in fala cuvintelor, dar ia el
este mai mult tin lAran bdnr-ritor ctt ,'vicleniile({ vor-
belor, aproape inci de !5r:anii cu vorbire infloritd (Ei
de aceea cuiioqi cle cuvint) din Creangd qi Sadoveanu'
I-a llebreanu e altcerra. O analizd atentd ar arlta ln ro-
manul revoltei din 1907 o frecven!5 simptomaticd, con-
stant pusl sttb accent, a comunicdrii suspenclate, a fal-
selor ieplici (,,De l((), a tdcerilor care inconjoari cuvin-
tele hotdritoare. Vorbirea ldranilor din l?dscoala, ,rapil-
sati qi interjeclionalil(( 3a, nu este un indiciu de prirniti-
vitate, ci semn cd ei simt cu gravitate qi chiar teamil
foft,a anumitor cuvinte. Muitimea' ala cum o aude scrii-
torul, cuvinteazd intotcleauna esenlial, limbajul ei e 9ory-
primat, adesea eliptic, fiindcd el nu e niciodatd indi-
ferent actului : dimpotrivd, cuvintele care o exprimil
sint ele insele ac{iune sau aratd iminenla ei' De .aici o-
colurile temltoare in jurul gi opririle numeroase in fa{a
unor cuvinte fdrd intoarcere, cle aici puterea nerosti-
tului in vorbirea eroilor lIrani clin roman' ,,Rabzi, rabzi
qi oftezi pinl nu mai po!i, q-apoi...((, ,,Ce sd facem, ce
sd facem ? t...] Dumnezeu qtie ce sd facem."((, rApol
pind n-om pune mina pe topoare, nici noi n-om"'(, a-
cestea qi alte usem"neu replici lasd doar si li se ghi-
ceascd miezul, care e intotdeauna din sfera ac{iunii stl-
ciale. Energiile comprimate ale rdscoalei se bdnuiesc in
apropierea
-prr-rdentd, gravd, cle ceea ce am numi cuvin-
tele-torld.
Sub acest unghi se poate pune in eviclenli -in-
ltds-
coal,a o ordine construitl a reludrii unor veritabiie cu-
vinte-motiv : revenincl, eIe igi scltimbi mereu accentnl,
tonul, prin ele igi croieqte lirym forla care -<e va cles-
"ir"u'in
acte ndpraznice- ,,C[ bine zici, face gi focul lu-
-itta "ir'r,l
nu-i
-alta
!" roiteEte, ,'apdsind((, Petre Petre;
"
mu ilin vorbele cu tilc asculls din r-oman, person-ajul
po"" n
-o
ipttlu doar pentru el insugi. in partea a dou.a
Gif"f "i
gett""aL : Fo'curite, iar ale- primelor trei capi-
iof" r ScetLia, Fldcdri, Fac'ul) ,'focttl(( capAtd gradat va-
ioot"u cle obsesie colectivir. Lasate o vreme sd se audi
incd fdri ecou in ceiialli (,,Mai bine si le dim foc !"
etcj, aceleaEi strigdte incep -mai
tirziu sd fie auzite pen-
tru'ci ele spun ceea ce ginclesc acttm 9i simt toli : mul-
timea gi le insuEeqte, le face ale ei. De aici nu mai e
;;it ,rr. puu pina'la unirea tuturor glas-urilor in unul
.-ingrrr,
-
cotectiv (,,Focul !... Focul !"'(() 'g 1"
-
princlerea
oufi*rrilo. in iurequl unic a1 fdptuirii' Eruplia de vio-
lenlb pedepsitoare se preg2iteqte in qi prin cuvint'
Existb gi alte planuri in care se urm6reqte rostul
.-",r.rir.t"1o"tl in soticlarizarea treptatd a satului razvrdtit
ii in mutatiile psihologiei de grup' De pildd,
-trecerea
;;";;";ita-;;-1.' hazr-rl",1" n""uZ Ei vorba..,in doi
-P"li|
rpt" t utio"urd qi r:tlmor sinistru(' (G' Cdlinescu), qi ele
iiaicii aie eliberdrii treptate, sub puterea disperdrii,- de
""il"""t"
supunerii. Pini a ajunge sd se dezldnluie ho-
hotitor,
"a
in s"".ta pedepsirii feciorului lui Platamonu
o"i
"
i"r"rmdrii qi aiungdrii jandarmilor, batjocura !5-
rineasci urcd (graclalia ie poate urmdri in text) citeva
trepte clistincte. E aici o altd fald a puterii cu cal'e cu-
vinlul, in Rd'scoala, fixeazi temperatura momentului
cle psihologie a mullimii : inaintea foriei ameninlitoare
trece uneori o revanqd necesari sufletul'ui ,,satului(('
care ricle'aspru, intunecat, dar ricle totuqi, de foqtii st5-
pini dispreluitori, ii umileEte la rindu-i' lnsi cea mai
revelatoare qi, epic, cea mai memorabilS reliefare a va-
lorii cuvintului in maturizarea conEtiinlei colective se
prod.uce in seria dialogurilor directe dintre sat Ei std-
pini.
78 79

41. Fiird si fie prea numeroase, asemenea scene s€ L1r-
rneezd cu o anrlme ritmicitate : intre ele se petrec acele
mici inaintdri gi limpeziri prin care multimea gincieqte
pe firul obsesiilor qi frdmintdrlor ei. Dialogul celor cloui
t:rlrere sociale concentr.eazd decantdrile partiale ale con-
fi;iin{ei colective, le imprimi o energie sporitd, a sin-
tezei. Izbinda romancierului e de a sugera diaiectica re-
l:Liiei dintre teama in creqtere a -qlipinilor qi conqtiin{a
fortei lor ca masd Ia eroii fdrani, cornpunincl seria a-
ceslor scene clupd iegile unui crescendo al efectului clc
f a1s clialog. Arrtologici rdmine secvenla ,,1iniqtirii.( sa-
tr-rlui cle cdtre prefectul Boerescu, crator riproape ca-
ragialesc. Scriitorul subliniazl ciisonan!a flagrantl clintre
poiopul de vorbe ale politicianului gi tdcel'ea !6ranilor,
riiptii de scurte strigdte esenliale (',Pdmint !... Pdmint !...
Pamint !...((). Mai important in astfel Ce momente decit
cLr spllne mullimea este ce nu spu1le ea, dar se simte in
golt-il pe care tecerea ei incordatl Ei neincrezitoare il in-
tinde in jurul vorbelor cind mieroase, cind autoritare,
cind ,rlinigtitoare((, iirsi venind totdeaun:r ile uedeva,
ciin ;rfara Ei cle deasupra ei qi lovinciu-se lllereu cle ace-
e:rEi neclintire {Srdneascd ameninl5ioar.e.
Nlultimea vorbegte numai in prelungirea problemelor
ei vitale gi in perspectiva nbzuintei adinci a rezolvdrii
lor prin acl;iune. Dovada ::euqitci depline a romancie-
rului este cI aproape tot ce spune ,,satul({ in roman (gi
nu nurnai ce, ci gi cum) este memorabil, nlt se clestrami
1:r capitul leclurii. Dacd frazele ,,incolore ca apa de mare
finuii in palmd(( capdtir pe sute de pagini ,,tonalitatea
neagri-verde gi urletul mirii(:)s, este pentnr cI nu nu-
mai miEcarea epice, ci gi vorbirea ,,f6ranr:iui colectiv((
este organizatd compozi{iona1 cu o rigoare care ii lnze-
ceqte energia, clocotul. Rebreanu :r fost ,,constrins(( cle
particr-rlaritdlile subiectr-ilui sd inventeze in Rd.scoola un
stil a1 polifoniei glasurilor gi, flri a rLlpe irnprcsia cle
texturd ljberS, ,,spontanS((, si. construiasc:i riguros struc_
tttra unei vorbiri care joacd aldturi de Ei nr_r rareori chiarr
mai mult clecit epicul in paginile romanului sirti.
BO
( -rlir 5iiii {'1lL;i $
81
trcr'1a gi tensiunea lld.scorLlei sinL pregirtite ;i sus!i-
nute e energiil gi incord:rea ,.cnvintelor(, r,-orltirii co-
lecti.ve din roman. Citi vreme satul sti inca sub pulcrca
tiparel.or sale de existenld ,,norrnald.( sau coace in el
lAzvnitirea, e fir.esc si rredem mai pulin chipurile, miq-
carea Si mai mult sl-i auzim glasurile. Timpu1 sLlpune-
rii qi atr pregdtirii era al gindului Ei cuvintul_ri, nr-i ir-rci
al {aplelor. Incepincl cn agteptarea infriguratii care pre-
cede dezlinluirea c1e ur5, ii veclem pe eroii !:irani mai
cie,sluglt, mai de aproape. $i forla plastic:r a Rdsr:oalei
va fiterg€ crescind pind in final, eclipsind progresiv gia-
snrile. Ce valoare expresivi gi cle semnif icali. are a-
ceastd schimbare de accent din gam:r tehnicilor i,
nzolate, aproape pierclute in {esitura ,,r.ocilor{i, ci-
ter.a secven{e lasl sd se intrevacli inze,qlrarea roman-
ciertrtili pentru o plastic5 monumentalA cle rnnre rri-
goare. Fetre Petre in atelierr-r1 lui l,Ienclelson este Lt1-r
portrei: cle o sobra expresivitate. Atituclinea, gestlrl r,-or-
be:rc. NIai rnult clecit facies-n1, miinile stan iu ientrr_rl ta-
bloului. Rebreanu intuiegte stilizarca cle care arc lle-
voie piastica Rdscorrlei. O femeie munciti de griji, tri_r-
ni-iriie aitor copii dormincl pe lavili, fiaicdul in fala r_rnui
blid cr,l rnincare sdraci, iatd un interior cle casii tdrAneas-
cA. o siend aproape, prin atmosfera ei, cle Ocliltr-td. la cimp
a h-ri oineliu Baba. ,riziunea cre;te insi hiper.llolic, clc,-
t-inc, rnonnmentald. La Lrmina focuiui din vatri, inte-
titii pirrca c1e vorl:e cu inleles ascults clcspre ..foc,i ;i
,,1urnini6, ,,Fa!a lui Petre se roqi. Umbra ini iuc:r pe pe-
rete gi peretele parrcir se clltina.( (R"
-
p. 1S2). Sil-rela
person:riului este acum un simbol cle mar:i energii sti:l-
pinite, ca umerii gi blalele cr"r impletitura cle fr-rnii ra-
sucite a mngchilor clin frescele 1ui Siqueiros sau Diego
Rirrera.
rparitiile de grup sint pr:line in prima parte :r ro-
m:iirr,rhri. firanii rlmaEi ,,cu circiulile in min:"i({ 1;r r-r5:r
minisr-ruh-ri (care pleaci fard sa te fi zlsculLnt giasul).
Mai iirziti, ln pragul riscoalei, oamenii aqteptincl ..ceva,.
in l'int-, in frig, strin;i in sumane qi cr-r cS.ciulile infrin-
clate, r'iztrli parca cle nn Luchian (Lrt impdrtitttl porum-
bttli,ti) ntai aspru. Dar aclevdratul triumf al trrtei r.eltre-
:-iiene, sr-r1: raportul plasticii, este in Rdst'onlc lilmarezr

42. mi;cirii colective, in capilolele care narea;zit rtio:lente-
Ie revoltei (Focttl ql Sin'g1ele), apoi ciocnirea dintne r&s-
ctrlati Ei armatir (Petre Petre). Picturalul e-cte ciepdqit
in sensul cinematograficului 3'j, ritmul, miEcarea lrnagi-
nii conteazd mai mult clecit contururile precise, cllloarea
generali mai mult clecit detaliile integrate ei. irr' cXteva
pagini greu de uitat (,,ajunul(( rdscoalei), prim-planuri
scurte lumineazd grdbit Ei intens atitudini, gesttlri care
recompun, prin clerulare rapidS, o atmosferi, freami-
tul, a$teptarea infriguratd. Un tdran bate coasa .,sd f,ie
bdtutS((, un altul e ia cdpirtiiul nevestei bolnave, ci-
neva iEi biciuieEte cu necaz vitele pentrtt cI ,,s-au
.bo-
ierit((, cutare ins iEi face de lucru pe lingd un garc'n qti-
brezit, mai mult ca sf, lind in mind toporul, unii lirani
qovdie, stdpinii dau semne cle teamd sau cel pu(in de
incorclare. E ca o luare a pulsului colectirr inaint,e cle
furtun5, pe fondul liniqtii electrizate care o prececne. Sd
numim aceasta ,,fresc5(( ? trsenlial este cd lumina con-
centratS: qi intensd a unui ,,reflector(( central trece peste
chipuri qi gestr-rri (filmate sctlrt, ,,reportericegte'i), nota-
bile nu fiecare in sine, ci prin convergenla lor cle sernne
ale febrei unice ce se refractd in caractere, firi. rflorrlen-
te sufletegli diferenliate, personaje distinct siiuate so-
cial. Febril5 este aici miEcarea insdqi cu car:e est,e mi-
nuitd ,,camera(( cle luat vederi, incercare de a crea ln stlc-
cesivitate iluzia simultaneit6lii, prin insumarea in:lagi-
nilor proiectate scurt, precipitat.
Impersonal, ,,naratorul(' rebrenian din Rdscooln nu
este nici
'impasibiltt
qi nici, vom vedea, cu aclevSrat
neutru tt. Dar participarea lui se ascunde in tetrlnici, in
proceclee, compozilionale mai a1es, qi de acolo lucreazS
ist-rpt'a noastri, moclelincl lectura cititorului in sensul ei.
Aceeagi tentativS de a simula in Brzdlt'lensz'eit'-utr' Ii-
near simultaneitatea evenimentelor clin Erzrih'{,tezeit38
apare in paginile care nareazi apogeul rAscoalei. Cu im-
plicalii muli mai adinci insi, de ordinul vizirrnii. rebre-
niene a socialului. Rdzvrdtitd, mr-rllimea se imp;rLrte in
mari grupuri care lovegc in acelaqi timp lintele princi-
pale a1e urii colective. Atenlia se distribuie pe cii.er';'r
scene (Lespezi, Gliganu, Amara) urmdrite alternatir'.
,,Filmareai' intirnplarilor cle la conacul Nadinei este in-
treruptl intre primul ei ,,timp(( (violuI, secvenla Petre
Petrc,-Nadina) Ei cel de al cloiiea (uciclerea qi jefuirea
moqieri{ei), ficindu-se loc intre ele unui moment si-
multan cu cel de Ia Lespezi, rdfuiala cu feciorul lui Pla-
tamonu. AEadar, o desfdEtirare epici ttnitar5, continud,
este tiriatd la montaj in doud secvenle, separate prin
relaiarezr a ceea ce se petrece in acelaEi ceas al ldscoa-
1ei pe o altir scend a ei. I)e ce procedeazi astfel con-
structorul, ce ciqtigi de fapt naraliunea datoritd acestei
,rsol_u{ii(( tehnice'/
Inainte cle toate, agezarea acolo gi nu in ait }oc, in
text, a peclepsirii Platamonilor, intre cele ctoui momenle
clin alt plan epic creeazd un timp dens, al faptelor, care
aratd o descltuqare atit de mare cle energie incit ea um-
ple dintr-o clatd mai multe ,,albii((. Un prim rezr"rltat cli-
rect, imecliat : impresia de deschidere monumentald, cr-l
adevirrat epopeici, a narafiunii, 3e, cititorului suger:in-
clu-i-se chiar o amploare mai mare decit cea efectiv
cuprinsi in paginile romanului, odatd ce i s-a arilat a-
ceastd lirgire posibiid a ,,tabloului((. Dar compozi{ia al-
ternanti produce qi o concentrare, ieqitd din comttn, cle
miqcare epic5, de acfiune narat6 cu o aproape totatra ab-
sorbire in imagine, in spectacol. Se acl:nd aici toate vir-
fr-rrile marelui val de violenld sociald (viol, evirare,
omor, incendiere), pregdtite in acele ,,,timpuri htngi ;i
mlsurale(( de care vorbea C5linescu 40. Monumentaiiti-
{ii cr-rprinclerii i se adaugi una a intensitdlii, a relie-
fului dart miqcarii colective care lovegte cu toat;i pnteree,
clezldn{uit, dupi inclelungi aqteptdri Ei acumuldri. ?rip-
ticul cle secvente are ceva clin aerul fantastic al r-inei
cdcleri simultaire, multiplicate, de ghilotine (mult timp
rlmase suspenc'late, pregdtite), care provoaci, cleqi aq-
teplatd, snrpriza, fiorul ,,privitorilor(' ce sintem noi, ci-
titorii. ,tdsconlo este un spectacol cle mare regie a -'-orbi-
rii, tdcerii, miqcdrii, in care spaliul, timpul, ritmttrile
se sr.lpun consiructorului Rebreanu.
In esenld, procedeul
-
alternarea planurilor epice
-
e vechi qi in romanul antic grec, chiar Ei in Od.iseecr,
era cleja folosit. Ajunge ca :loarta, intimpldrile si-i cle'c-
82 83

43. parta pe protagoni;ti pentru un timp cii nararliunea si
fie obligatd sI se bifr,irce. ir-L foncl, ltt'r principitt simplu,
elernentar Ei de aceea acceplat .ctr ,,natLrlal'( cle catre'
cititor'. Montaiul alternant al planurilor ilarative are utl
loc in gama acelor proceclee tehnice, compozitionale ale
irr-ilortrltri Rdscoalei, care virdesc o stilizare. cinemaiogra-
fic;i. tocrnai penti'r-r cd ncLltLrct sr-lbier:tr-r1tti sir-t i-a ce-
rut-o. Scriitorul va fi preluit intr'-o ilsemenea r"ezolvare
sin-lplitatea mollumentala Ei grar:;i necesarS. corrstrucliei
sale, ..natura1u1(( ei ;i putin{a cie a proiecta aslfel mi;-
cAriie sirnullane, pe scene ciiferite, aie muilimii.
Cit r1e puternic6 este sttgestia c1e amploare epica gi
forla se vede qi clin prelttngirea ei clincolo c1e montajul
secver-rfelor simultanc (sulr e1..t.t1 lor insit), in marea
.";cenir a uciclerii lui Miron lttgtr. Primele revArs5ri aie
miniei colective lovisera pdtimag, in mai multe direclii
cleoclatir. inf runtinclu-l pe aclerrdratr"rl stipin, satul iEi
stringe rinclnrile, toate f orfele lui leintra intr-o sin-
gLrra albie. Impresia cle monumeutalita'ie a miEclrii e-
pice nu numai ci nr1 sc:icle cn nimic, dar se intdregte
asifel. Tocmai pentru cti urmeazf, ttnei cleschideri iargi,
menila sa imbrS{iqeze fronturile paralele (fiecar:e clt pro-
pria-i capacitate cle a face cleja sd se simt[ vuietr-rl rds-
coalei). reintrtinirea tttturor ,,aclorilor(( (sertul Ei capii ltti)
pe o singurd scenA clezvolti st-tgestirt cie grauclo:rre :1 e-
popeii larlneqli. Ordinea momerltelor in tcxl, fapt cle
coirsi.i'uctie prin excelen!5, participir hotaritor la tehnic:-r
reJrrcniani a monumentaliti{ii.
Pr-rrrct cle virf in tensiunea clramalich a }?iiscoalei $
cenrrLl al semnificaliei, male:r confrttntare clintre sat ;i
iroier este, qi sub raportul artei romancierultti, sinteza
concer-rtratd a clominanteior ei. Scena pare si reaclttci in
priirr-plan glasurile, clialogril clinh-e mul{ime (Ei, in nr,i-
mele ei. Trifon Gujr-i) gi ,,stdpin((. Tot,r-r1 nu face insi
clecit sA pregdteasci cele citeva clipe scilrte, cle minie
ner.etinutS, descdrcatd fulgeritor, din final, aqa cr-tm in-
tr-un fe] intreg romanul este construit in perspectiva
3gs;tei secven{e centrale. Tocm:ri trecerea cle la clialog
la ac1. este revelatoare in planttl raportulilor aclinci din-
tre cr-rvint gi irnagine. Fali in fa{i stau clotta ztoittle ire-
cirictibile, pe c:ire acfir-rnea ie expriml clincolo cle punctul
clin care cuvintul nu o mai poate face, clezrroltind insi ace-
ieaqi tensiuni. Veclem ciclerea {Aranului impuqcat, !rci-}
Lln sac f;reu(, miqcarea surprinsd gi apoi ,,innebunireir
subitdit a mr.rl{imii (invoiburarea ei, zecile de bele 1o-
vind in neqtire, trupr-rl boierniui ncis cilcat in picioare),
nLl se aucl decit {ipete, injurlturi, ameninliri nedeslu-
qite, urlete, trnite toate intr-un ,,vuiet prelung((. trn sce-
nele de la .conacul Nadinei sau al Platamonilor, Dgloata(a
nr-r mai gindea prin cuvint, ci acliona prin el : erau sim-
ple comenzi care ritman migcarea grupului. Aici nu mai
e nici atit : vorbirea inciistinctd e scrignet de urd, expre-
sie sonor5 a revdrsd.rii clelirante de furie colectivS. Rds-
t:oela e cel .rnai cinematografic din romanele lui Re-
breanLr. Dialog.ul este aici totdeauna esenlial Ei solidar
-
aproape'confunclat ciiegeza (miqcarea epici puri),
el insuqi parte clin imagine.
Ne putem intoarce acum la cuvintele-semne zgit-
t-'ite, concentrate puncte nodale intr-o masivd urnire a
conqtiin{ei co}ective clin inerlia gi resemnarea ei. Ro-
mancierul, prin construclie, prin tehnici ale reliefdrii,
amina cuvintul seru amina insugirea iui cle cltre rnul-
r.ime. Teamzr tdranilor ile ,,cuvint(( se aratd astfei a fi
irretafora '.unei for{e a rutumitor cuvinte esenliale- cu-
r;inte-ccf ; nu.,confunciate ,,magic( cn actul, dar gindite
intr-o :succesiune vorltire-acliune, ireversibilS. Rostirea
este nn moment cle ginclire colectiv5. in Rdscocla, iar in
r:iipa faptuirii (scena r.iciderii lui Iuga o ciovecleqte) cu-
vintul poate lipsi. La Rebreanri, ,,satul(( nu vorbegte
pinii nu simte cd va qi fSptui ce spune, aEadar cd tre-
lerea cle la cnr;int la act nu mai este nicicum evi-
tabild.
Ile aceea cuvintul asumat colectiv este prag nemij-
locit al acliunii, are o for{d egalS cu a ei Ei este intot-
cleauna . inperctiit cie unda puternicd a ecoului sdu in
irlte ,,cuvinte( qi in faptele mulfimii.
trnspirat cle una din paginile cele mai singeroase ale
istoriei sociale romAneqti, scriitorul a pus in Riiscoala
toatil for{a artei ,sale in inventarea concretului epic din
rolnan Ei in construirea unei structuri care ne snrprinde
84 B5

44. nll imaginincl ceva nea;tepteit, ci narind tocmai ceea ce
e realititea tipicl (;i ca atare previzibilS) a unei r5scoale
larineEti. Pr-rt-erea cle crealie, capacitatea cle a vedea
iniEcarea epicd qi scrutarea raporturilor fundamentale
(semnificalie) se sttslin reciproc. Rebreanu nu. pare, in
marile romane {Ardnegti, decit si ,,povesteascir((, insi cu
atita putere de a princle esenlialul (termenii, tensiunile,
dinamica), incit montajul narativ degaji cu organici-
tate sensttl, conline gi este el insttqi viziune. Documen-
te1e. mirturiile celor care triiserl riscoala i-au putut
stlgera scriit^orului aproape tot c9 e important- in-e-pic.ul
roil:inului. Ii rdminea lui si aleagd ,,intimpl5rile( (in
stare si clea mdsura adevArati a unei mari drame so-
ciale). si imprime aclincime qi aclevdr omenesc motivaliei
1or, sii le gindeascd inl5n{uirea, o ordine necesar5. Rds-
coala oferi enorm oricr.ri mediteazir asupra dialecticii spe-
cifice a psihologiei ;i urc{iunii mulfimii. Adevirurile' ra-
porturiie, procesr-rl, care sint ale oricirei rizvrdtiri ln
masa. triiesc in paginile romancierului. Iar tehnicile lui
nu sint simple ,instrumente(( expresive (construcfia, mai
ales), ci ttn moci aparte de a gindi iogica migcirii social.e'
firir nimic abstract, implicincl-o in articularea narafiunii'
Ca qi celelalte mari romane rebrenier-re' llcis'cocZa se
cleschide pe un fundal al centtsliului coticlian. Amara
cle inaintea rdscoalei ? Abtizr'lri, sirdcie, umilinfe' NLt sint
,,cauzele(( rdzvrdtirii, ci ciLeva verigi dintr-un lung lan!
3e manifestdri ale aceleiaqi injustilii sociale adinci, ele
,.exemplificd( numai o cott"cl'ifie cale- naqte revolta, qi o
intareqte necontenit. Nimic extraorclinar in epicul ro-
manului cit line aceast[ creqtere subterand a incorclirii,
clar' la ttn loc, o impresie cle ireversibila apropiere de un
timp critic, al inclbqtdrii violenie. Linigtea satului ,,cu-
mirite" nr-t e mni pulin clurir clecit ciezlinluirea care va
ttrma qi ir-tctircetrea ei cle tensittne datoreazi mult com-
pozitiei : ,,intimpl6rile( gi mutaliile procluse de ele in
cori;liin{a colectivd, orchestratc cle construclcr, comuni-
cd intre ele, declanEeazi qi arclincesc, prin cotr'uergcttfd,
un proces care va culminar in zilele cie ,lfoc!{ qi ,nsinge('
ale rlscoalei. Rareori, ,in literatura lumii, tln romancier
a simtit mai adevirat energia poten!ia15, ca qi inerfia de
rni.scar"e, amenin{itoare, implacabilir, a mullimii rizvrd-
tite, purtatd de un elan Ia care participd toli 9i care
toiuqi se invdluie intr-un aer impersonal Ei tragic.
Exista in Rdscoctlcr o intui{ie centrala a ,,fatalitdlii((
unui. proces cle raclicalizare ireversibil[ a tensiunii so-
ciale. llanevrele cle intimiclare indirjesc satul, incerc5rile
cle a-il .,1iniEti6 ii confirmd ingrijor:rrea Ei teama stipi-
niior, rolul ajuta Ia intdrirea cluhului revoltei' odati in-
trat pe fagagul impotrivirii. O intreagi dialecticd a incli-
r,'iduaiului qi colectivului intrir in motivalia epicttlui 9i
tot ea lumineazi o anLlme ar-rtonomie tragici a violen{ei
rAsco;rtrei. Nicolae DragoE qi Chirilit Piun la conacul Pla-
tan:roni1or implinesc un act cle clreptate aqteptat Ei apro-
bal de toti, ei sint bralele mullimii care loveqte' Dar in-
tirnpiSrile simultane cle la Lespezi ?
Fetre Petre este intre Naclina Ei satul rdsculat aproa-
pe url c;rz cle ,,mauvaise consciet-rce(( farirneascS, instinct
iirit*rua lui tuibure e dorinli) revirsat odatd cu qi sub
acoplerirea valului cle uri socialS, pe care nimeni, nici
el, ntci altcineva ntt-l poate opri sau abate din cale.
Gloata ,,ratifici( siluirea 9i uciderea moEierilei ,tocmai
pentrru cir vinov5{ia pe care o pedepsesc ei in plan so-
cial este veche Ei mare, ciemu]t juclecati de conEtiin{a
colecbirra : acum e nttmai ceasul implinirii ttnui verdict
nerostil, ciar irevocabii. lVlontajui cle planuri alternante
(Lespezi-Gtiganu) este tehnicd semnificantd, implici o
viziune morail a istoriei. Pe amindoud ,,scenele( __ ace-
lag1i cli.alog de gesturi : protagoniEti-multjme, plan, qrirn;
plan genEral, ceea ce asigurd sinteza de intensitate qi
arnpldre, de miqcare precisd in centrul im-aginii 9i m3l
nebuloasA spre marginile ei' Rifuiala cu Nadina aratd
insl Ei ce e excesiv, chiar clelirant in furia colectivd'
O vinovA{ie a risculalilor fa!5 cle ei inqigi, fald de. sen-
sul. nevoliei lor : Rebreanu nu indulceqte nimic Ei im-
pletirea violen{elor clrepte cu cele ex-cesive,e {9 o mi-
ie{ie asprl Ei sobrd. Poezia epicA a Rdscoalei iqi are in
vizi'lnea forlelor incontrolabile a1, scoase la ivealA de cri-
za sociala aclincd, marele ei centrtt, cu iradieri in toatd
structura romanului.
Scena capitall incheiatd cu uciderea lui Miron Iuga
ests momeniul cle raclicalizare complete a confiictului
87

45. socrial. Nu mai e nimic cle venclel;ttr, nimic tulbr"rre. Con-
frr-ut1,are:r nuclir, cle interese qi cle situare sociala, irebuia
si rtrntez-'e (orclir-ie, constructie) revirsirilor de r,iiuleirtri
palimaqa. Este moartea bitrinuir.ri Iuga rrn accicleni, re-
ztiltatnl unei clipe de emofie colectivri a satuh-ri tulb,.;ra1" I
Moare el pen'im c:i, .,provocat((, nu-si retine fulia- atrir-
gintlu-5i ;rgtfel minia fulgeritoare a mullimii ? Sub logicer
epicd, imediata, eristir o cauzalitate mai aclinci Tnifon
Gr-rir-t I'ru e impuisir. Ei inrait, nici pracld unei aprenderi
a instinc'lrilrii, nu are de rizl:nnat nimic precis : rl, eslc.
intrr-rchiparea revoltei prtre a celui ctrre vrea s._i se simlri
liber: qi am. in ferla 1ui, dimpotrivi, -, birtrlnul boier
trufaq, iritat cie ,,obriznicia({ genernl5 clirr juru-i. convins
cd lumea se imparte in cei ce poruncesc qi cei care tre-
bnie si agtepte porr-rnciie. i{ulfimea lasa prin-l-planr,ri
infruntirii clintre cei cloi pentru cd ea exprimi re:ir
esentierl pentru to{i : inviluitc. intr-o foarte orneneascl
cerbicie, stau falA irr falA clor-ri mentalitSli sociale ire-
cluctibii opuse : stdpinul Ei raizvritiLul. E clipa sthim-
1;5rii, a r5sturnirrii raporturilor. Extr:rorclinari este forla
austerA cll care lJebreanu capte.aze climatui speciiatr al
unui tiirrp cle suprimare a barierelor sociale. Nadina,
Pl;rtanlonn ,gi fiul sdu, lViron luga, fala in fa{a ca rt1scn-
l:'rtii sini oarmeni in f:rla altor oameni, ngor r,tulnerabili
cinrl tot ce ii apira a clispirrlit. impuqcarea ,,neisprivi-
tului(( Trifon nu e clecit urmarea fireasca ai unui f:rls
elialog social ajuns la scaclen!5. Singur in fa{a n'rr.riL{lmii,
bitrinr-rl h.rga e ca Lrlt generai plrasit de ai-rrrat5, care
mai incearr:;i inci sii comande, si domine, sil int,iniir'ie:ze
qi tocrnai astel iI pierc{e : i-au rimas reflexele, nu gi pu-
terea de stiipin. Suprema rlzvritire a {dranilor clin /lds-
cotilct e irnpotriva ol:stacoielor interioare, de psihol.ogie
qi eductr{ie social5 : e tocmai ceea ce clir scenei. cllmen-
,.iirinea el aparte, unici, cle semnifica{ie.
Rdscaukt este o mec.litafie implicitd asupra clialecticii
rertoltei, in care,,inldn{uire:r((, constrr-rcfia echivaleazii
cu o annlizl a iogicii interne cll care tensiune:l .rocialii
merge spre rezclvarea L'i, urminclu-gi ritmurile specifice,
animind toh.rl de un sllflu epopeic. Construcliir nrr orga-
nizeazA semnifica{ia, ci' e.sfe ea insdEi sernnifica'tie.
Toate marile romane rebreniene cresc din clificultiili
(de trrlir) in','inse. In latt., setea {Srlneascd cle pdmint
motivati social este, in acelaqi timp, una clin patimile in
care se rAsfring puterile primordiale ale vielii. Ca Ei
iubirea. Ilroul trebuia sd iriiasci monstruos dialogul
ircestor cloui teme mitice ca din tensiunile lor sd se
clesfacd o imagine a omullti, esenlial5, insi nr-r alegori-
cir, dimpotrivS, de un adev:ir tragic. In Pd'durea sptllztL-
ra,lilor, construci,ia urmeaze un dramatism interior, al
interogaliei liminare, funclamentale. Organizdrile epictt-
lui participA la maietttica unei coerenle simbolice to-
t.a1e. l?dscoo/cr, tomanul evident cel mai construit al au-
torului, face din ritmul gi amploarea monumental6 a
rinei clramatice epopei coiective ,,semne(( ale sensului 9i
viziunii.
Cei dintii mare merit al constrltctorului este chiar
acela cle a ciuta echilibrul specific aI fiecdrei compozifii,
clominantele 1or, liniile cle organicitate, in natura proprie
a subiectelor lui. Rebreanu se :rplice fiecarei c5"r{i in
parte cu o exemplari capacitate de reinvestire a inzes-
tririi sale specifice qi de supunere creatoare la obiect'
Lle a.ceea tehnicile romancierlrlui au naturalele, par ieEite
din materia inslEi a epiclllui, nu ap]icate ei din afard.
Ele nr: sint pentru scriitor pure instrumente de expresi-
vitate, elaborarea construc{iei este iuare depiind in po-
sesie a virtualitA{ilor adinci ale temei, descoperire a ra-
porturilor care clau mdsura sensului ei latent.
l)esigur, mai izbitoare este cre$terea a tot ce rezisti
timpului clin opera scriitoruh-ri dintr-un nucleu de ,,,obse-
sii(( primordiale ale imaginarului sdu (o analizi din un-
ghiui psihocriticii qi tematismului ar putea da rezultate
excelente). Existd insd qi o unitate de spirit a artei con-
struc{iei la autorul Lui lott, al Rdscoalei, al Pddurii' spi'rz'
zurafilar. Sint ele, aceste doul fe{e ale unitdlii unei mari
opere, str'5ine una de ceaialtd ? Este o intimplare cd
tocmai Rebreanu, poet epic al existen{ei aspre, elemen-
tare gi monumentale, tocmai un astfel de romancier se
apropie cu o gravitate maximi de tehnicile artei lui '5i
ci, intre ele, arhitecttira imaginarului ii apare ca qansa
88 89

46. cc'ii mai inalt6 cle a-;i interpleta sr-rbiectele intr-o viziune
a sii (asupra vielii gi omului), farl a-;i comenta intruziv
epictil'l Dar clramaticitatetr marilor crealii ? Dar tonul
qi cacten{a 1or epica'/
Convingerea noastri este cA autorul lui lolz gi al
Iid.scoctlei este un mare constrr-rctor tocmai pentrtt cA
este ttn autentic poet epic ,si ci poetul epic clin el se
realizeirzri in operd nr-rmai in mAsr-rra in care arta con-
struc!iei ii revell aclevdr:rtele dimensiuni, inflexiunile
ultime aie temelor lui. Preferinla romancierttlui pentru
sirr-tctlLrilc. ciramatice ni se pare a ardta legitura adinci
clinfre obsesiile poeziei epice reltreiriene, tonul ei incon-
funcltrbil qi o anumitir rigoare grav5 a tehnicilor, in mod
special :r construcliei, in romanele scriitorului. Va tre-
bui s:r teluAm intrebirile de acum in final, acolo unde
raport€rrea la alte tipuri de experienfi a construc{iei in
r:oman r:a putea lumina mai pdtrunzritor gi mai net va-
loarea qi sensul artei de constructor a lui Rebreanu.
III
Ciclul HalliPilor
C r:ercetare criticir asllpra artei constrr'rclici in rom:rnuL
rornAnesc nu e ile conieput firri llellreanr'r, firti Carnil
Iretresctt. Pe temelii cu totul ciiferite', ei au ind$ill mii-
i'il,-. nroclcle arhiteclonice: lort, Il.d'sconltt, Pcttttl lui Pra'
cr.r..ir. lJat IlorLensia Farpadal-BengescLl'/ Se pot'rte o:rre
:sus:lne
-
clt clestule argumente
-
cti atttoarea l{allipi-
lor este, sub raportul constructiei, o egali a mar:ilor el
contetnPorani ?
E adevdrat, ea e cleparte de a tivea trcel sim! aI. pro-
por{iilor Ei a1 ritmului, proprir-r constructotultti liellrca-
irLi.'Dupi cum nici linia 'sinuoasi a analizei sau jocul cie
flr{ete iionice ale tonului ei nu pot concluce spre o c9n-
sLri-tc!ic-metafori,,epistemologicit(. sp:r!iu a1 relatil'itii-
{ii qi elipselor cunoaqterii, ca la Camil Petresctt' $i totLt;l'
nll
':,e
constituie in opertr romancierei o poeticA clistiuctA
:r construcliei, la conflttenta clatelor ei proprii, interne i'
Farlicularitdliie cle struclr-rrl ciclici (romanele Halli-
pilcr) pun intr-o altA ltlmilrir valoarea 9i sensul construcfi-
ci" Sr:riitoarea ntt al'e vocalie de consLrttctor ? Un motir'' in
plur sJr urmSrim in opera ei tensiunea fundamentaia carrt:
r" rlaite clin ccnfruntarea rigorilor (defini'uorii pentru
,o*i,tti cle organizare coerenti a ,,lumii( rom:rnelor' a
vi;;innii qi semnificaliei. cLl stilui clemersr-r1.-ti analitir-
bengescian, meanclric, inEeldtor, r:r-r o int'reagzi poetici zt
t'unbiguului. Hortensia Papaclat-Bengesctt estc o mare ro-
nli{ncier6. Itrr romanul presupttne o Orcliue scrnnifici'rn-
91

47. lI. Pe cle altd parte, toate atributele centrale aJe cpcrei
iruloarei (primordialitatea tonului, anaiizl, irorrie etc.)
par si dizolve contururile, si impieclice moclelarea llnei,
arhitectr-rri. Ce fel de artd a construcliei va ieqi clint.r-o
asemenea tensiune interni a operei ?
Tablou de familie. Adevdratul ciclu al }lallipilor se
incheie ctt Drumul asatns. Nu fdrd ciiferenlieri de ac*
cen_te, intre primele trei romane comnnicarea este orga-
nic5, universul lor imaginar rimine omogen : e ltrrylea
Hailipilor, cu coerenla ei particulard, cu ,rlegile,, mi;-
cdrii ei interne, in care sintem initiati de a6elaqi .oochi,,,
irceeagi ,,voce((. Spaliului unitar ai ficliunii ii riipurncle
o unitate de perspectivd.
in Rddd,ci.ni, ir: Strdirzc, actorii se schimbd, siluete
noi (cu o altd structuri) stau in prim-plan, strline cle
atrrosfera
-
dislocatl acum
-- a romanelor antcrioare :
Dia, Aneta Pascu, Caro qi Madona, Ina, Lucian... Sub
llume cunoscute (Nory rdmine exemplul cel mai izbitor)
apar personaje acum cu totul alte clate interioare, exis-
tenle puse arbitrar in prelungirea a ceea ce fuseserd ele
pina aici. Dar nu numai lumea, ci odatl cu ea qi'organi-
zarea temelor, atmosfera, tonnl, rolul construc{iei (d.esi-
gur, in Rddd.cini) slnt altele in ultimele romane. A c5ror
legdturd rimine, de aceea, aparent.i, formaltr, cu acievai-
ratul ciclu, capodopera scriitoarei.
Impresia de ansamblu este a unui mare ,,tairlou( de
familie, ale cdrui grupuri sint luminate succesiv in ro-
manele trilogiei. Lenora gi moEierul Hallipa, Elena. I4ika-
L6, declinul Prundenilor, in Fecioarele despletite" Tri-
unghiurile Lina-Rim-Sia, Maxenliu-Ada-Lic;1 qi, in
alti notd, Drdgdnescu-Elena-1,Iarcian, clospiri cXe to-
xine, rafinament snob, in Concert din muzicd cle Ecr:h.
lln ait trio, in Drumul escuns, sub semnul incestulrri si
tr1 morlii : Lenora-Waiter-Coca-Aimde, complex;i or-
chestrare de amurg qi triumf, dificile, tulburi.
Printre protagoniqti sau in preajma 1or circtrlir qi
personaje iibere (agenli ai inirigii, raisonneuri, aparilii
cu func{ie simbolici), dar.prim-planul apar{ine I{eil}ipi-
]or : destinele 1or creeazi osatura constructiei m:lri- ]?:lt-
;
l
i
{
1i
ll
le:rn-ul compozilional al ciclului este a;aciar ce1 al unei
cronici. de familie, evocind, cum s-a splrs, monlrmentalele
sagar. moderne ale unor ZoIa, G:,rlsworthy, Martin cltr
Garcl.
Drumul scliitoarei noastre e totnEi, in esenli, altul.
l)aci tiparul esle in liniile Lri mari acelaEi, ,,materia((
Ei riecupajul ei ciiferi funclamental, funcliile arhitecturii
ciclice rispuncl aici aitui tip de strurcturi epici. Hallipii
nu :cinl ,,umbre pe pinza vremii((, clestine in care sri
cilirn iocul de forle al socirilului, piesiunea istoriei. Pa-
:siuilea analizei lestringe 1a minimum cimpr-rl crealiei (in
accepli:r opozitiei teoretizate de Ibraileanu), ceea ce do-
min:i e comeniariul scormonitor, disecarea ,rtrupului su-
flelescti al personajelorl. Romanciera nr1 avea vocatiii
an:-l"itr-trilor laborioase, rev:irsdri cle via{5 epicl densa.
irnailini meticulos cons'r,ruite, conturinci epoci, experien-
{c, geLlera{ii. O mecanici socialS, culoarea istoriei, fdrd
a f,i ignorate, sint puncte de plecare, nu cle sosire, pen-
tm anloarea Haliipilor.
nr-l fond, nu e oare o exagerare si vedem in sintagma
,.ciclutr Hailipilor(( mai mult decit o formuli comodd (gi
,si-rpenr-icia15), buni pentnl a numi astfel mai scurt citeva
l'olnarre racordate sumar ? E un fapt cd fiecare din ele
are propriul s5u echiiibru qi cd legdtr-rrile lor epice ri-
miil firarre. Scriitoarea, dealtfel, nu le-a adunat srib un
tilhl ui'ric. Totugi, tripticul a fost ginclit unitar, el are o
,coereriti:r intr-un plan mai adlnc ciecit cel a1 subiectu-
lui ; exista o atmosfewi Hallipa .5i in ea st5 autentic:r
nnitate a ciclului. A o defini e insd totuna cu a pS.trunde
iocul de coresponden{e, simetrii, tensiuni interioare, care
tiau olterei ,,tdietur:r(' ei inimitabild. Citeva fire din !e-
saitilri, clin cele mai 1a veclere, ne pot ajuta sI gdsim
prirnelu. inclicii a1e organizirii interioare proprii acestrji
con.strr-lctii epice armple.
Exista, poate exista o pcndere :rutentic:i a legSttt-
tilor de clan in cii.tdatul ,,unirers teratologic((2 al trilo-
giei I trrin ce se clistinge, in viziunea autoarei, imaginea
famrliei ca realitate sociala si morali ?
92 93

48. Fr:rpetrz5, inainte cle toate, semnele multiple ale r5s-
trurnirrii raporturilor normale clintre cei de acelaEi singe 3.
Flaiiipa, so! clominat, e ttn tatd qters, absent. Intre nl,ami
qi fiice, intre surori, nimic care sd le lege, fiecal'e se
preocupi rle sine. Crizele Lenorei in Fecioarele desple-
lile, aparrent retrc{ii la ce e in jurul ei, au un forit'l tttl-
bnre, cle impulsuri subcongtiente. Elena ii ignora pe
to{i ceilal{i l{a1lipi. Coca-Aimde 1a palatul Walten e o
femeie in fa{a altor femei (Lenora sau Hilda ii sint la
fel de strdine) : ,,fiica(, ,,aliata(( mamei sint miqtiL pro-
vizorii. I)orinfa ei cle a-i eclipsa pe DrdgdneEti in ochii
Bucuregtiului sr.rob nu trebuie nici ea confundatil i-tl o
lrraie inrridie. ln tot, retezarea aproape sisternatlcil a
firelor cle legdturii mai adincd. Nu numai coeziunea lip-
segte, ci Ei marile aclversitSli : ura, invidia, intrigir slnt
sumare, firl complexitate (sinteza lor : Mika-LciJ. tra-
racloxal, tocmali liitscnla to'cr-rl:i a fiecdruizr din r;i:i1;r =i
scntimentele celorlaili ii ,,une;te" pe IJallipi, ii fi'le s;l
semene intle ei. Neamul lor cleviue simbolul unei irlgi-
clitati totale in ordinea afectelor (anihilarea puteriri i;r-
stincleior e expresia ei supremd), cdreia ii rdspund, com-
plemerrtar, ipostazele abjecliei (Mika-Le,,,gemenii") .si
ferocit6lii (Rimii, cuplul l'{axenliu). Hallipii sint astfel
rlu o familie, ci efigia hiperbolica a unei atmosfer:e ino-
rale qi sociale. Ei sint ce1 dintii semn al ttnui realisrn
poetic, cieformant qi vizionar, poate metafora }ui sir:lte*
tiz:ltoaie-
Averea nu este nici ea un liant induntrul clal:uXt-ti"
T{allipa iese clevreme din scend, ruinat. Nimeni ntl a
simtit primeiclia. Nimeni nu prinde in miini cirma, fie-
care c'ant:i a sdri cle pe corabie la timp. ,,Familiai( este
princtul clin care se ciesfac citeva existenle, fdrir atrac-
1ie centripet:i, clestine care ntt comunicd. Deloc in{,irn-
pleitor, femeile, nr-r biirbalii, sint ,,Hallipii( (Lenora, Etre-
na, Coca-Aimee), e1e suslin axele ciclului. Sfiqierile c'iea-
supra unei moEteniri, incercarile grele (ruind, cleciclere"
zgticlr-riri istorice), marile drame (clugmlnii, pasirtni) itt'
fi dtrt materie epica pentru o cronicd cle observalie re;iiisti
clirecta. llvitinciu-le. rom:rnciera refuzl sd concurezL' llriil
creartle starea civili. Si recunoagtem cd atita aglonlerar:e
ele rncnstnrozitarte, complexe, devieri morale, difort-lti'iate
Ei urit se impacd grelr cll imaginea romancierului adept
al esteticii mimesis-ultti. Realism satiric ? Poale, unul de
o speli mai rard qi mai dificilS, dobindind prin stilizare
qi montai o lucire fantasticd. ,,Pictorul(( strimbd contu-
rurile, ingroaEd linia, zgirie mdEtile, vrind sd prinrl5. esen-
lele ascunse. in virtualititile tradilionale ale materiei
epice Ei tipologice, respinse constant cle autoare, se afld
,,en crelrx(( incliciile unei poetici singulare, cristaliztrta
treptat, in cic1u1 Hallipilor.
in mocl cu totul cleosebit atrage atenlia ciecupajul
special aI materialului cle observa{ie sociald, totcleauna
sau comprimat, sau comunicat. am zice, ,,in treacit(,
oricum pus in umbra arltor reliefuri. Care e rticlicina
acestei procecldri coirsecvc'nte, ce implicalii are ea ?
Teoreticienii angio-saxoni mai ales insisti aslrpra
opoziliei ciintre ,,scenet( (sceni) gi ,,snmmary( (rezumat),
tehnici complementare in roman o. Procecleul obignuit Ia
Ilortensia Papaclat-Bengescu e condensarea reperc'lor
imediate ale socialului ciirect in fiqa biograficd er carac-
terului (summary), in timp ce lumina intensi intirzie
asupra iiniilor cle pollret psihoiogic (scene, monolog in-
terior, comentarirt an:rlitic). Spalir-rl se umple nLI cLl
miEcare epica sau cu intrig5, ci cu cercurile concentlice
ale ernalizei. Trecutul iui ralter, istoria unor mariaje
(Maxen{iu-Acla, Drzigirnesctt-Elena), cariela iui Rim
(legaie cle medii qi moravuri specifice, datate istoric)
sint evocate in r:Lccourci, sintetic, in ,.fiEele(( persona-
ielor. ltutoarea clir in ele semnaimentele high-1ife-ului
din RomAnia postbelici (urmele rizboiului apar nneori
in biografii : Licd, Warlter). Nu o intereseazi. ins6 nici
traseele sociale inclivicluale, nici fundalul lor cle epocir,
cit meci,r.irismele psihclogice gi morale care s-au nirscut
clin ele.
Cu singura exceplie a parvenirii lui Licai (dirijaiai
de Acla), ,,legea(' punerii in par:urtezi a schimbirilor cle
statut social al per:son:rieior e o permanenli ln r:oma-
nele ciclttlui, o constr,nl,ir structttrali. Sesizind-o, G. Ci-
linescu scria : ,,Un asipect carracteristic al aceslei L:mi
este cd inclivizii nri sint preocupali cle bani, ciecit i:r
9.{ 95

49. inceput, in momentul intrdrii in clasd. To{i sint mai mr-rlt
saLl mai pulin boga{i, in afara oricirei griji materiale(i,
explicincl prin aceasta faptr-rl cI ,,toate subiectele romir-
nr-iiui baizacian sint eludate(( 5. La riclicarea cortinei ro-
lt-rrile sint clate, urmirim ,,actoriis instalali in ele : ,,cloc-
Lorul Walter(',,,princesse Nlaxenliu(,,,cloamna DrAgii-
nescr-t-Hallipa((... Trernslatiile spre noua concli{ie s-:rn si-
r.ir;it fdri i;a le veclem. :qadar nu drumul eroilor spre
irceste pozitii sociale, cAre ar fi fdcut cl.in ea o ltaiza-
ciarr:i. ci procesul lrlterior, mai ascuns, :rl aclaptiirii 1a
ele, :r1 moclc'lirii dnpf, cerinleie rolurilor, iatai ce pLlncr
romanciera sub,,ochelarul(( ei,,extr.activ((.
Oclatl kisate in penumbra tranziliite (Ei tranzacliiie
insoliloarre), ambiliile, voinlele, energiile cile apar in
pagiirile ciclului (Acia, Walter, Iiim, Elena, chiar Coca-
,'imrie) ne sint infd{iqale dupii ciqtigarea locului lor in
-qocietate, mobiiizinclu-se pentrn a obline recr-rnoa;;terel
t-tnlli ,.rang((, garanliir nnei asimiliri, iluzia stabilitiitii.
lriroii bengescieni vor merell sd-qi clovedeasci lor inqiqi
gi r-rnii altora c5. sint cu aclevdrat ceea ce inclici pozi{ia
lor socialii. Dar aceastd nerroie cle confirmare e simpto-
mtil clzu' al nesiguranlei, al simulSrii perpeLui care cl:i
1'.tmii Haliipilor senza{ia acuta de inconsistenti, de pre-
carittrie a ,,rolurilor'(, izvor al aproape tuturor ciudite-
niilor qi violentelor ei. Socialul e clescifrat in psihologic,
in cleformlrile qi confiiclele inlerioare m:ir:ite cle con-
i enliile acceptate.
in legituri cu aceastd atmosfera (iletermin5rile ei
sint cle orclinr-rl unei anumite psihologii sociale) cle car'-
navrl grolesc, al mSglilor lipite de ,,obrazett, carer ampli-
fici rictusurile, convulsiile, trebuie pusi qi increclin-
larea tutttror pozi{iilor-cheie, in iniriga romanelor, eroi-
ne1or, nicioclatd personajelor masculine : l,enora Ei Mik:r-
I-c, Sia, Ada, Eiena, Coca-Aime1e. in ,,privilegierea(( a-
ceast:r constanti. se intilnesc mai muite fire cle obser-
r;atie socialA ascunsd, niclieri formulata explicit. Rom:rn-
cieira r.ec1e agresivitatea mai treazi, adaptaltilitatea so-
cialii mai mare a femeii Ei face clin ele pirroti ai rniqceirii
r,'pic'e. Casitoria, :rdulterul, chiar incestul sint arme fe-
niniiie. ln iumea tlallipilor, cu ierarhie sociali'r clestr..rl
c1e 1nx5, fiira caste. in care totul poatc fi oltiecl cle.
tirg, saltui social ai femeii
- sau inlesnit de ea
- e cel
mai spectaculos ;i totodatd mai facil ca infdptuire, mai
uEor de asclrns ,,dnpd((, in caz de reuqitS. Romanele ben-
gesciene surprind mecanismul unui ariuism feminin care
conslituie ol:iectul unei viziuni de supremi ironie : femei
ambilioase Ei energice, ca Ada, in parte Elena, Coca-
Aimee, speculind nevoia altor profitori (bdrbalii ,,aleEi(
cle eie) cle a-Ei da iluzia c6 iubesc, cd trdiesc. Un anume
eros (de neconfundat cu iubirea, absenti din infernul
caricatural al trilogiei) este una ciin pirghiile cele mai
solicitate intre resorturile ,,baletului mecanic( montat de
scriitoare Ei urmirit, cu o acuitate a observaliei dusd
pind la sarcasm Ei cruzime.
Trecerea Lenorei dintr-o clsnicie in alta, mariajul
Eler-rei cu Drdgdnescu, acceptat, nu iubit, ,,triunghiul( de
la palatr-il Maxenfiu, maner,,rele viitoarei ,,doamne Wal-
ter(( care e Coca-Aim6e {in de r,rn continuu cadril al
cuplurilor, redistribuire a eroilor in perechi (cdsdtorii,
adultere) dupi o logici nedezminlitd a schimbului, a
,,tirguhri(. Tratatd ca o afacere, ale cdrei actiuni cresc
sau scad in valoare, cdsdtoria creeazd cupluri monstrlr-
oase, e un creuzet al complexelor, al distorsiunilor psi-
hologice. Facilitatea cu care se fac qi se clesfac maria-
jele e o componentd de mare recurenld in stilizarea ben-
gesciand, atit de aparte, a socialului. Fdrd a fi reconsti-
tuifi cu minulie, curenlii principali ai unui climat moral
qi social precis (un fel de ,,ani nebuni(( ai burgheziei
romAneEti de dupf, rizboi) sint simbolizali in axele epice
ale societa{ii de ficliune din ciclul Hallipilor. Totul insd
dupi leg,,-a aceluiagi decupaj, care semnalizeazi con-
densind.
Socialul clirect e fie informalie, fiEi biografici, fie
resort, din umbrA, al clistribuirii ,,actorilor(( in roluri, fie,
alteori, ingropat 1a temelia ziddriei masive a ciclului,
niciodati insd urmdrit ,,pe viu((, ca proces. Un sector
central in romanul de facturd balzacianS, acela aI ra-
porturilol sociale pe care le rezumd familia, se g6se$te
comprimat in avantaiul altor dezvoltdri, rdmine in mar-
ginea altor cimpuri de interes. Scriitoarea pare a ,,cita((
mereu realismul traditional numai pentru a-Ei delimita
propria formul5 de art5. Viclenie a poeticii bengesciene,
96
c-da 5655 coaia r 97

50. pattern-ul de saga de familie pe care se clideEte cichrl
(Hallipii sint centrul unui tablou mai larg, cheia lui
simbolicd) trdcleazd in conclensirile, elipsele, sttldiniza-
lea subiectelor balzaciene, nostalgia unr.ti romiln noll,
,,altfel(, aratd in ele negatir,'ul ttnei iclentiti{i artislice
nnice. Pentru a incerca insd s-o tlefinim, tr"el"ruie abor-
date alte dimensirtni ale opet"ei.
Anatomia car,acterelor. Ciclr-rl IlrrlJipilol e o ,-.cr"otticd
cle familie(' priviti foarte cle sus, de la mare clistanfi.
Aceea e scheldria constrttcliei, eEafodajul in liniile lui ma-
sive. De aproape, cople;eEte desenul in penild :rl ana-
iizei psihologice, ,,cittdata galerie c1e portrete(( 6 clin trilo-
gie. Romanul bengescian este aproape in in'uregime por-
tret, in a cdrui albie se adund tehnici dirrerse, sttborclo-
nate toate ecua{iei roman:,,oameni(. Stuclitil artei por-
tretistice a romancierei cluce fdri ocol ciitre inima opeiei,
situindu-ne in plin relief specific, de morfologie a ima-
ginarului. Construcl;ia, in cazul uuei texturi ca aceear din
ciclul llallipilor, incepe ctt invetrtarea qi olganizarea li-
pologiei.
Din ce se compun, ctlm se incheagi sub ochii rroEtri
marile portrete ale ciclttlui, N1axenfiLl sau Rim, Cocar-
Aim6e sau Walter ? Sd urmirim cum princle conttll un
personaj care pune in valoare toati gzrma cle procedee
Ei tehnici ale portretistei din ciclul I{allipilor.
Despre ,,prinlul de la Pl5esele((, ,,ex-logoclnicul'( Eie-
nei, se vorbea in Fecioarele despletite f5ri ca el si apa-
rd. Era un nume, poate schema r-tnui caracter posibii, nu
incA un portret. Adevdrata lui intrare in scetlir e in
Con"cert din, muzicd cle Bach, odatd ctt prima intilnire
Licd-Ada-Maxen{iu. Ling[,,gaqperi!a(' cu,,ochi llerll-
qina!i((, in docarul ,,rdu condus66, 'Irubadurul rtede ,.rin
biet cttconag galben ca de cear5, cll gene roqii Ei cu ochi
pdtafi. Purta o bdrbild blondd, ascr-rfitd, cu fire veqtede(6'
(C.e. -- I, p. 243) i. Din citeva linii masca este fixatf,.
Printul are acum un ,,chip((, il vedem. $i totoclatl ir:,cepe
sd aibi o identitate. Portretttl ciqtigi treptat noi linii'
Dialoguri, comentarii expiicative qi analitice deschid figa
biograficd a eroului : originea (Zaza, mezalianla semi-
oficitrli etc.), mariaiul clin interes (banii ,,firinAresei(),
I,Iaxen{iu are un trecut, se intrevdd ,,experien{e(( care
explicd sau confirmd dominantele caracterului. Crimpeie
cle monolog interior adaugd ,,bdrbatului lingav(, ,,so!ului-
coirsorte((, ,,prinlului(( indoielnic pe bolnavui obosit cle
toate -* fdrd a fi trlit vreoclatd cu adevdrat * pe care
cloar rlutatea iI bucur6. Sensibilitatea asculitd de boald
va aduce cu ea notalia senzorialS bogatd Ei logica unei
psihologii speciale. Recapitulind : scena, descrierea fizi-
cd, clialogul, caracterizarea din perspectiva altora, fiEa
biograficd, monologul interior, comentariul explicativo a-
naliza, iat5, desfdcute in evantai, tehnicile de realizare
a r.rnui portret. Din conlucrarea lor, prin tuqe succesive,
se lese prezenla personajului in ficfiune.
Domin5 un amestec caracteristic de ,,monolog inte-
rior( relatat (nu auzim direct vocea interioarl a erou-
lui, ci consemnarea
-
de cdtre un narator, din afard
-
;r gindurilor, senzaliilor, reacliilor mute ale personaju-
Iui) qi analizd, de fapt comentariu analitic (acelaqi nara-
lor omniscient vede miEcdrile unui ,,trup sufletesc(', le
comenteaz5, le explicd). Pe un asemenea fond de ton sint
evocate noplile de febri ale bolnavului (spaime, obse-
sii, coEmaruri), tortura cotidiand a bietului cabotin ,,de
rang((, incepind cu ,,toaleta complicatd ca grima unui ac-
tori' de fiecare dimineald Ei continuind cu obligaliile per-
sonajului monden. Analiza qi crealia se suslin reciproc,
comunicS. Indicat analitic, crescendo-ul istovirii gi iri-
tirrii se proiecteazit gi plastic in poza eroului, devenitd
lrnica lui imagine pubiicd admisd. Maxenliu plimbin-
cllr-se ,,corect(( pe pista hipodromului ,,cu ochi dilatafi((,
cu privirea Etearsd, manechin imbrlcat in linutd de
sportsman, fdrd o ,,greEeald de elegan{5(, frdmintat insd
de teama ascunsd ,tca nu cumva genunchiul sd se inco-
voaie brusc din neglijenla unlri ligament, ca nu cumva
umerii sd scapete qi toatd pdpuEa de panoptic sd se prd-
vale...( (C.8.
-
I, p. 253) este o apari{ie de un grotesc
dureros, automat al simuldrii ,eroice(, clipd ctt clipd.
Este expresia decupatd nu atit realist, cit hiperbolic, a
rrnrri caracter.

51. Nu ar avea desigur rost si urmirim in aminunt creE-
terea portretului iui Maxenfiu. Sau al oricdrui alt erou
de primi mdrime. Nu articularea specificd a unui anumit
caracter intereseazd aici, ci gama procedeelor de care
dispune romanciera in general in construirea persona-
jelor ei. l{axen!iu, portretul cel mai interesant din intre-
gul cicl"u, este un adevdrat ,,recital(( de tehnicd benges-
cian5.
Concentrarea morbidS asupra progreselor bolii, teroa-
rea cu care sint pindite ,,inten!ii1e(( trupului trdd6tor,
clilatarea senza{iilor, sfiqierea intre ruEinea de a fi boi=
nav (de ,,ofticd'r, boalS plebeianl) ;i dorinla eroului de
a da jos masca, de a putea in sfirqit sd zacd, toate aces-
tea sint temele unui portret, configttra{ia unicd a unui
caracter. Dincolo de ele se intrevede insd un procedeu ge-
neral : alcituirea, pentru fiecare personaj, a unei ,,hdr!i(
8
interioare, a unui sistem de prejudecili Ei reaclii carac-
terizante.
Miqcarea ,,epicd(, introducerea in sceni a altor per-
sonaje etc. au rolul unor reaclivi necesari analizei; ,,Era
tocmai pe cale si ob{ie acea imobilitate perfectd capa-
bilS sir stdvileascd junghiul, cind Ada intrd zgomotos,
urmatd de LicA [...]. La vederea lor Maxenliu sim{i o
durere asculitd prin occipital, pe cind o greutate il apdsa
pe spiin6..." (C.8.
- I, p. 258). Nlinia nu e aici o stare
abstractd. notarea senza{iilor organic-e dd imaginea ei
bruta15, fdrd gind, o materializeazia. In loc sd se evoce
prin cuvint noliunea unui sentiment, iatd semnele lui
concrete. Din umbrd naratorul expiic5, disecd la rece, me-
toclic : ,,N-o iubea pe Ada : nu era gelos ! Era, pesem-
ne, (1) urma acelei miEc5ri atavice de indignare mascu-
lini in astfel de imprejuriri ; era apoi (2) minia de a se
fi tulburat qi (3) grija de a-Ei opri turburarea(( (C.8.
-
I, p. 2581259). Minulia aceasta este a anatomistului care
eviden{iazd atent fiecare detaliu, aplicatS insd domeniu-
lui imaterial aI motivaliei interioare.
Gesturiie sint la rinciu-le filmate ,,au ralenti((, linute
sub lupa analizei ironice, adesea descompuse spectral :
,,Cum bralul liber Ei-l simlea grett, il crezu puternic,
Ar fi vrut sd ridice cu el un obiect masiv qi s5-1 arunce
in cei doi. Intinse bralul gi lovi capacul cdlimirii imen-
se, ce !5cdni. Ruginat cle stingdcia gestului, pipii cr-r o
mini tremurltoare de orb biroui, Ei se rezemd qi cu pat-
ma aceasta. Cealalt:i, pe care o linuse pind atunci prea
apeisati, ii furnica.." Ar;ea astfel o atitudine ce-i p5ru lui
Licd foarbe distinsS( (C.8. -_ I, p. 261). Romanciera vede
simultan aparenfele gi cledesubturile, inten{iile, re{ine-
rile qi resorturile 1or, miqcarea cu trena ei cie senza{ii
confuze, risfringelile in constiintd, toatd tragicomedia
infinitului mic a1 unei clipe.
Scriitoarea dispune cle o puternicd. i,mcginttfie sen-
zoriald, care distinge qi ,,simte(( nuante, stdri tr;rnzitorii,
componentele unei impresii, lnzestrare cdreia i se clato-
reazta o anumi'ui maierialitate a prezenlei caracterelor.
in acelaEi timp amdnunlirea qi dilatarea senzoriahilui in-
troduc un efect cle opticd voit mioapd, aliat prelios qi
neaqteptat al stilizdrii transrealiste, care cautd sai spargd
peste tot suprafelele realului. lfoala oferd analizei o suiti
a manifestdrilor paracloxale : volr-rptd{ile zdcerii, exhiba-
rea mizeriei biologice, perrrersii5{ile curioase (iranspira-
!ia, ,,orgiile(( de tuse), portretul capdtd o linie tot mai
acuzat simbolic5, o tdieturi cvasifantasticd : ,,uneori. cobo-
ra flrd voie clin pat, aEa, in cdmagi, aproape goi, oribil,
uitindu-se in oglincld, pl5cindu-Ei vedenia trupului ne-
mernic. iqi iubea mizeri:r, aqa cum alfii iEi iubesc vi{iul
cti voluptate qi cu ruEine(( (C.8. __ I, p. 278). Nu e acesta
Lrn l{axen!iu-,,strigoi(( grotesc? Imaginalia rornancierei
vizeazl. nu numai o clatd asemenea aparilii cle coqmar,
clar ,,mongtrii(( ei nu sint clecit rezultatul deformdrii Ei
selecliei progresive a accentelor unui portret pornit din
obiqauit, din normal, fdrd fringerea axei lui interne (rd-
masl aceeaqi dintru inceput) care ii explicd toate crista-
lizdrile, dincolo de aparente rupturi interioare.
Tehnicile urmirite .,1a lucru( in conturarea portre-
tLrlui total aI lui Maxenl;iu sint prezente, in proporlii qi
rnontaje diferenliate, rdspunzind structurii qi reiiefului
I'iecdrui caracter in parte, in intreaga serie a marilor por-
t,rete din trilogie, dar in funclie de adincimea persona-
.lului, de stilul individualitdlii lui gi de rolul sdu in in-
Lcriorul unui microgruF e, procecleele tehnice se regrlr-
101

52. peazA, r.rneori gama lor se restringe, dominantele se schim-
bh. Fiecare are ln fond formula lui unici, mai uEor se-
sizabili in raport cu a altor portrete aparlinind aceleiaEi
serii. finuta, poza, esenliale la Walter, ,rcinic foarte or-
narnentat", nu joacii nici un ro1 in conturarea lui Itim,
,,luxurios al inchipuirii((, clar amindorura, temperamente
uscate, abstracte, le lipseEte acea capacitate de a avea
senzalii, care dd nota frapantd a lui Maxenliu, portret
crispat intre mdEtile sale in lume gi veghea trzrgicd, ne-
intreruptir, a bolnavului. Lenora, descifratir progresiv, clin
afarri, lllen:r cu muzica ei interioetrir de stdri difuze, er.a-
nescente, Coca-Aim6e, disecatl clilect, cu sarcasm rece.
gi urmf,riti cu continuitate in clibuirile drumttlui ei trs-
r:uns sint portrete ritmate diferit, pentru fic'care portrc-
tista are alt mod cle a pune culoarea.
Mariie portrete, mai ales ele, apar ficule din iposttrze
clisconl,intri : totuEi sub ceea ce pare ttn mozaic, c' clialec-
tica unui caracterl0. Prinlul-sportsman, bolnavul cal'L'
zace cu voluptate, ,,convalescentul'( tiran, curind selafi-
ctrl, purificat qi btin, de dupd hemoptizie Ei, in cele clin
nrm5, muribundul ,,logodnic(' mistic, iati-l pe Nlaxenliu
rezumai; de imaginiie 1ui ,,rupte((. Lenora, Lic5, Sia s:rtt
Lina nu sint altfel compuEi Ei, cu o urmdrire mai insis-
tentir u cletaliilor', chiar Walter sii Coca-Aimce clin Drtt-
rnttl ttscuns (chiar claci aici mai atenuat) unde cierr-ilarea
mai rapiclir a microscenelor (cr't ecourile lor cle
'mo-
nolog interior'( Ei comentariu analitic) poerte cla im-
presfu continuitifii. Tehnica alcltuirii portretului din bu-
cdti, frapantd in Fecioarele despletite qi in Cortcert ditt
ntttzicd cle Bach, rf,mine in intreg ciclul o realitate indu-
bil,abilir. Tocmai pentru cd ipostazele cresc din fondul
unitar, ncschimbat, al caracterului, romanciera poate lds:r
lleumpllrte golurile dintre ele. Nicdieri, niciodat5, racor-
cldli. line, de fondtt enchain1, condensitrile de intervt'il
tempor:rl (summary) Iipsit de intimplari, cle intrigd, qi
explicaliile analitice iau alura unei fiEe cie caracber
lirblr-ryere-ian, nu dizolvf, intr-un flux contut'urrile ,,de-
sen tiri.lort( sttccesive.
Nar:rtorul indici dealtfel, frecvent, axele caractc're-
lor, cheia rdsturnlrilor cle atitudine : ieqirea Elenei clin
rigiclitatea ei protocolard (emofia muzicii 9i iubirea) e
refh-txttl atttocenzurlrii, inr5ireer ,bunei Lina(r se explici
pcrfcct prin stridania ei penibilir cle a ascuncie
-
inutil
-- picate I'echi, Nlaxenliu, cel care ura pe tofi qi se
ittbea pe sine in ,,strigoiul(( din oglindf, Ei Nlaxenliu de
cltLpi crizii, care ,.ltu mai ura pe nimeni, nu se mai iu-
bea pe siileg nu sint clecit acelaEi ins slab, inclinal me-
retr sir se mistifice, sir-gi auieoleze inferioritdfile, ne-
putin{e)e. ; Lenora sufocinclu-l cu senzualitatea ei pe Hal-
lipiL ryi I-enora impinginclu-gi solul in bralele Elizei rd-
min accc;rqi femeie in elerna crizi erotici, dirijata cle
instincl qi cle. fapt incapabili cle a iubi E.a.m.cl. FIrd tran-
zilii Jente, clincolo cle slrccc,siunea 1or brusc5, ipostazele
ficciirrii portrel in migcare .sinL segmente perfect insu-
m;rbiLe, :rparlinincl axei unice a cararctcrului. Esen{a por-
tretisticii bengesciene este clasici, nu in inlelesul unei
cleliniri monolitice a pe'rsonajr"rh,ri, ca Ia flebreanu, r:i in
acela al inventdrii r:nui relief de cletalii gi linii cle for{i
rlecurgind din nucleul stabil, din formula proprie a cn-
racternlui. Tehnica montajului discontinuu al ipostaze-
1or (,,rupte6t) din care se face un portret are ;i menirea
sri compenseze pufindtatea migcf,rii epice, e o punere in
relief a evenimentulr-ri interior, psihologic : tulburdri, re-
gruplri cle linii. care intdresc. nu ciisloci, clesenul carac-
lerlth-ri.
Portretul, gen clificil, cere pic'torului un ochi de mo-
railist pdtrunzdtor, subtil, capabil si vadi omul interior,
si descifreze ,,mesaiul(( unei fizionomii, depdqind asemS-
narea inertd. lJn mare portretist ,,cleformeazS'{ intot-
cieauna
-
pentru a revela
-
prin insugi faptttl cd dd o
subliniere accentelor, linincl in lumind raporturile lor
noi, expresive. Existd insd Ei o artd a deformdrii haluci-
nante, care cultiv6 grotescul, caricaturalul, viziunea fan-
tastici : Goya, Daumier, expresionigti ca Munch sau Ko-
koschka. Promancieri ca Balzac sau Tolstoi iqi vedeau alt-
fel personaiele decit l(afha sau Musil. Hortensia Papa-
clat-Bengescu este, aldturi de G. Cdlinesctt, o mare crea-
toar"e de portrete in literatura romAnS. Autorul Bietu-
'Iui Ioanide e un Caragiale care, in loc s6-qi auda, iEi
t,ecle in primul rincl personajele, inzestrinclu-le pe toate
cr,r cite un tic, un gest, o expresie fizionomicd stereo-
102
LC3

53. tipd sar-r un ait detaliti, apte sd ,,rezume'( caract,--iele,
{intuindu-le intr-o irnagine-cheie. Cu el sintem inci
in plina lumin5 solard, de clasicd ,.umanitaie carnonici<(,
nimic halucinant nici ln portretele sale de clecre]:iti. sau
,degenera{i, care apar uneori, dar vdzute in proporlii
normale : sint oameni, nu simboluri, nu semniriizi'rri ale
nnei atmosfere sau materializalrea unor obsesii. honan-
ciera Hallipilor insd (care marturisea cinclva lui lbrdi-
leanu ci ,,vede cam mohorit(( Ei se suspecta cle rnizan-
tropie) este creatoarea unei adevArate falange i1e monqLri
(morali, mai ales, dar nu este ocolit;i cu tctr:l nici mon-
struczitatea fizic|), maesira neconl;esbabili a unel .,.cri-
tabile esietici a uriir,rlui in arta portretului. la noi.
S-a vizut uneori in aceasta roclul i-rnei inclinalii ni,r-
turaliste cdtre ceea ce e acciclent sau caz, nu nuniai in
plan moral, ci gi in cel al conturelor de identitate fizici
date personaielor. Adevarul ni se par.e a fi totuqi :ritul.
Cind apar, deformarea, ingroEarea liniilor, caricatur:l chiar
sint aici tehnici de aprofundare expresivS, alese dciibe-
rat, simlite ca rispunzind unei viziuni gi unei atmosfere
implicate in recuren{ele qi ,,dialogul( portretelor. }4on-
struozitatea fizicd (mai frecventd in alte pagini aie scrii-
toarei) este dealtfel rareori evocatd in romanele l{allipi-
1or. Salema Efraim nu existl ca personaj, ea e o sim-
bolizare hiperbolicl a viciului cinic. Despr:e fizicui ge-
menilor Hallipa nri Etim mare lucrti. Cu eiricient rol de
simbol grotesc, ei sint ,,portretizafi(( vldit transrealistic
(gesturi Ei replici mecanice, conotalii infernatre etc.), in-
truchipare voit qarjatS. a unui gust instinctiv al rdului
unit ct-t o viclenie elementari. Sint varianta masculind,
ln dublu exemplar, mai acuzat caricaturald qi cleci mai
descifrabild alegoric, a Mik6i-L6, fdrd libertatea ei de
miqcare. Este apoi protectorul,,viernuEilor subterani(,
Rim, tratat in aceeaqi viziune caricatural fantasticizantd.
Totugi, un monstru fizic nu este ,,lunganul'( r:u picior
mic, ,,sl6bdnogul(( pedant imbrdcat, cu trup deqirat, git
alungit gi bra{e ,,ciudat cle lungi(( : ingroEarea liniilor,
deformarea 1or vin clin aversiunea morali pe care o
inspird ,,Rimul(( qi din voluptatea cu care, pe rind, I{ini,
Nory, naratorul obligd portretul lui fizic (izolind qi am-
plificincl unele cletalii) sei se- rnlilcze pe Lln ,,tntp sufle-
tesc{' repugnant, revelinclrr-l expfesionistic.
Cam la fel stau iuc;:ttriie clt Maxenlitt vdzut ca o
ciuclatd. figuri cie par-roptic, ..uasci searbf,dir de carua-
val(( etc., metafoliziili in for:tl ale caiacterului in con-
il-rruri cle aparilie halucinanta. Ur.'ilenia fizicd a Siei qi a
Linei, mtilt ingro5at;:i ia cea tiitrtii, este Ei icoana srifle-
tului ; inainte cic. a fi iile ciripi-iitti
"*i
trupulni, iirer:iia.
trivialitatea, clizarmoiri:r silil liittntrice.,,Fecioara lare'i e
un pelsonai dominani sirnbolic (irtcarnare a picatului
ascrlns, a trirpitticiiniior 5i abjecfiei ingropate in" acor-
clitrile muzicii l"ri Bac'h). it-rsi cu cet,a cl.e fantastic intr-a-
cievlr teratologic (r:r-t.,'int polrir;it aici, cie care se f r:ice
insii aciesea abnz cind e t'otlla tle ciclul Haliipilor).
In concluzie, clif ormrtl. iluorntitlr-tl, caricatnralttl slnt,
in romanele l{ortensiei Papaciat-Bengescu, cle obicei, me-
taforai a caracterului, trtrclucerea acestttia in portrei fi-
zic. inclinarea spre elc'. farii ei fi naturalistl, e o reaii-
tate, ea se explici in-sd. in pLanril psihologiei r:realiei,
prin obse-siile (r.rnci femei scriito:rre) ca"re mocielearzd ima-
ginarul, viziunile bengesciene qi. in plan estetic, prin-
tr-r-rn e;cpt'esiottisttz etnpiric slu.iincl mesajului moral a]
operei.
lncd mai demn cle iniercs este ceea ce 1i se intimpld
eroilor ,,frumo;i(( tu cich,rl llailipilor. Pentru c'i acie-
varul e cd nici un personilj a} trilogiei nu scapi, inclusiv
in ordinea portretului fizic. cle sr.rb puterea 'deformantd a
esteticii
-
bengesciene ---' a nritului. Nu exista oameni
frumoEi in romanele ciciului Ei tocmai ,,frumttsefea'i
mobilizeazd mai mari rezer:e cle cruzime subtili, cle
insinuare causticl in portret, tocmai ea devine, parado-
xal, insf, cu totul in spiritul coerenlei interne, aI struc-
turii imaginarttltti bengescian. monstruoasi. Faciestll de
,,Crist tinir( al doctor..lui Walter iire ochii reci, cle lynx,
sugerind o voinlir rectilini Ei o cerebralitate sterilizantir
(evbcd singele rece al r.tnui ciresor cu puteri hipnotice) :
c. o frumusete de ,,mort vitt'(" inrtmani in perfec{ia ei
inghe{at5. Simpatia contlesceuclentd cu care e tratat Lici
rru trebuie sd ingele : aerul de ..!ing5u(' etern, simetria
corecti a trdsdturilor sint la el semnele unui mare vici
inlerior, flri clrame, firl bttcurii, profilul lui de ,,artist
t
{
t
t
I
104 105

54. cle {iln,e" ure frumuselea ctrligraficir gi (lc acecil inertti,
vttlgttri. l)ar ,,obrazul cle por{elan(( comun pirpuEilor cle
Niirnberg, celor trei Hzrilipa. Lcnora, Elena, Coca-:imce ?
I)incolo cle nttanfe (senzuala redtrs2l ltr instinct, ccrebru-
1:r protocolarl, rranitoasa narcisistir) e o notA anumc, cat'c
sttl-llimeuzir carenle interne : albul fArit vialir Ei firA ex-
presie, rece, cu cevi'r cle f rrrmusete-stiurciarci in el, al
por'lelantrh-ri pirpu;ilor de Niirnberg este metafora r.rnci
vizi.uni zr omenescnlui alier-rat, situinclu-le clc aceca in
cenirtil
'mitoiogiei"
simbolice a romancicrei. Ea igi in-
rrenlearzir a$adar o parl,e clin persontrje, scnrtincitt-le ctt
su-qDiciune masca cle frumusele ..perfecti" gi gdsind in-
totclcauna arccentul 1or fals, trddirtor. Numtri sinteza zrr-
monioaszi cle linuti, vitalitate gi inteligenlir ar scApa for-
mcloi' trrituir.ti bengescian, ckrr un asemcnea echilibrtt
j.clciil nr-r este atins cle nici r,rnul clin eroii trilogiei qi asta
se cite;te, la o privire atentir, pe chipurilc lor. dc o
f lr-rm r:sc.!c totcieauna corupLe.
Ceea ce insi veclem noi, complir:i crt-t uitrutorltl, utt
vZrcl de reguiir eroii ,gi, in simbolica de ansitmblu a ci-
clnhri, irtrac[ia rece a frumuselii calpe are ur-i rol in-
semnal cle iuctrt. Ea reprezint;i, in vizir-tnea crr.rcl-ironicir
a romancierei, un soi cie otravd subtilir pe carc lriumfd-
tolii inEigi (Haliipa, Drdglnescu, mai pr:ucienl Aclti, in
v;rrianta mistificatoare NIaxenlir-r cu,,itmorul ilistic((
pentrn Dlena, chiar Walter pin[ Ia un pttnci), incapabiii
sir cli,qcearni aparenlele gi mai ales clornici si-Ei ofere
micar zrparen{a ca sint in stare incd sit ariba clorinte,
emolii, scnlimente omenesti, o sorb e'-r{oric. Scriitoarea
tr inventerl formula unei frumuscli cr,r sti:Iluciri vitroase,
dar rece, feird suflet, f6ri via!5, f6rd expresie, cdreia i
se inchinir siau ii cedeazi cei urili qi cei comuni, fasci-
nafi cle perfec{ia cite unni chip ca cle ,,Crist tinAr(' une-
oLi, ctr cle actor de c:inema alt5 datii, qi mereu cle masca
impasibila a trufaryelor ,,pipuqi cle Niilnberg(. in umbra
Inmii l{allipilor st6 un miz:rntrop ironic, romancier-poet,
care igi monteazd sie;i un spectacol de pdpngi-mongtri
(.,fnrmogii(i gi urilii siri sint to{i 1a fei de firir suflet,
la fel clc cleparte de omenescul moral, clacd nu loldear-r-
na ;i fizic), nu atit ,,r6spnns(( cit intrebare qi noslaigie
cresctttli clin obsesiile sale :rciinci.
Scriinc[ clespre Flortensia Ptrpadart-Bengescll' Vlaclimir
Streinu vecle:t cu deplinri inclreptilire in opera romtlll-
ciclrei o c'ltttcteristicd ,,impreunare a tehnicii rom:rplrltti
modern cll uceea a romantlltli clusic((, mai precis er ,,stti-
rr.rin{ci :rnalilice(( ctt ,,stiruin!a cle :r portretiz:11(, ,,uni't
,din celc mai interesante irl:tttiri a1e l'omanuhri romA-
ncsi' moilcrnt'11. 'Iotugi, trebttie observat cd portretistica
,esLe cleformant-revelarlottre, ccnotath simbolic szltl alego-
ric, lrimilincl la o formttli proprie t1e expresion-ism empi-
ric, iar' ;rnaliza, pe cle altd parte, ntl ctlpteazd decit rare-
oti stilrile gcnuine, complexe (evanescenl,ele 9i clat'ollscr-t-
rul inter:ior, mttzictt gi allttrul amintirilor, vertijltrile' tne-
morici), <:i c{isecf, anatomistic, clirr nfari, racliografittzir --
insir ctr linefe Ei calitili cle intLtilie 9i observalie
-
r>
met'atticii a c:trtrcterelor. Portretttl bengescian ntt csle r'r
comportetllir integral clirsicit, nici analiztt
-
llilit inlegtill
moclcrnir, in art:r romancierei.
{n tcoria lomanulLli se clislir-rge ii-rtre ,,flr"txul coir;li-
in1.e i.i f si lcrtrrr of r:on,srioustzcss) 9i monologul intclior,
plima l'.--ltttictit fiinci definitA, iirainte cle toate, t'it
"eri-
ploru.* lr nivclelor prevcrbale irle conqtiinteit(-12,-care,ctll-
iiv,r ;rs'c'i,r!ia iiberi, incoerenfele etc., pe t:inci cearlaltii
prlnL- lccentr-rl pe cuvint (nu pe imagine' nu pe- senzalic,
nu p., .,clisc'rtt'sitl(( iiber al memoriei) 9i, prir-r el, pc stii-
lilc cie ccn.stiinfit clarl, oricttm me]i aproape cle conlro-
lul r;t!ittrtii. Lucrurile se complicit, insi ntt inui'il, crtt
<iclirnii*rc* r"tnui,,mo'olog i'terior i^clirect'( (,ulo1lti
omni:;cieul se interpune intrc cititor 9i monologt'tl tle-
roslit al clottlt-ti). Ietti carracterizare:t ilcestei ultimc l'a-
lirrnte (in csenitr ei, :iceeaqi cir 9i in cal'tea lui ll. llttn-
phrc'r' cicsprc ,,fluxt-tl con;tiintei((, citatA antericr). clupir
.L,a..i'icrx'c
-l'1.
tsowling, carc prclera termenul cle ,,itller-
nal unal.r'sis,t (analizl-r in1er'ni) : ..in loc sti nc inlroclur:ii
rlirer:l iri viafa launtric:i a personaittltti, autoarel sc 'si-
Luetizir (.it Lln translator intre noi qi congtiil-rftr croultti
clinrlrr-Lrc propritr i.ttlcritrelurc rr cceil. ce perso[ajttl sirnlc
;i giurleql':" rr.
' 'i)"*"i'ir.'t'ca, cl.ti clc ccrcclirtortLl americ:ril por'illcl clc
lii opcr'|t romancierei Dorotiry lticharilsorl, i se polrivc-$tc
$i irtrl.oalci ciclului l{lllipi1or. Dupi acel:r9i r:rilic : ,,Allil-
lizri ilturni'r Ei fh-rxul congtiin{ei sint funcl:rmental ciilc-
t
I
t
I
106 107

55. rite : nna rezumd, cealaltd dramatizeazd ; una este ab-
:.:trci<:td, ceaiaiti este concretd(. 14.
De refinut, vocalia con-
ciensatoare, rezumatirz5, a monologului interior inclirect,
pe deplin verificabild in romanele bengesciene. Opozilia
concret/abstract are, in schimb, nevoie ile nuanfdri, pen-
trlr a ne fi uti15. Monologul interior inclirect imphca
irqaclar prezenla ,,naratorului(. care consemneazd
- Ei-cleci
a1ege, comprimi, organizeazd
- vorbirea neauzifti a
personajelor. in opliunea romancierei pentru moclul ana-
lilic al monologului interior indirect se afli uiru] cJintre
cenirii revelatori de structuri ai poeticii romanuini lten-
gescian. El nu este o tehnicd de executie dintr-rrn evan-
tai mai larg de rezoLviri posibile, ci constituie o rroca-
lie penti'u scriitoarea noastri (rdspunzincl temperarnen-
ir-rlLri ei artistic, deci Ei unr_ii tip propriu de imaginalie,
.,mes:rjului{' Iumii sale cle ficliune Ei formulei cle artd spre
cirre ea tinde), o cerinlir a intregii configuralii interioere
-- tematice qi tehnice -_ a rcmanescului sdu. I,Ieriti cle
aceea sd studiem cu atenlie funcliile, articuiarea internd
qi r.alentele compozi{ionale a1e monologului interior in-
cii.rect in ciclul lIaliipilor.
Existi la eroii bengescieni o tridare a semnatrrnen-
lelor cle ,,trup sufletesc(6 in disonantele mdqtilor, in li*
niile 1or de p-ortret. Nu apar niciodatd autentice nepotri-
rriri intre chipul vdzut qi cel interior, arn const;rtat-o ur-
mirind formeie paradoxalei frumuseti monstruoase, uri-
te, in lumea Hallipilor. Dar asta nu inseamni ci, singuro
fard sondajele Ei radiografierea analiticd, portretul er.ou..
}ui, vizut numai din afard, ar rnai avea aceeaEi consis-
tentd, aceea$i identitate coerentd (i-ar lipsi miEcarea in-
terioarir, intretdierile de linii). in romanul bengescian
caracterele incep sd aibd densitate numai odatd cu in-
r.entarea portretelor lor interioare. Oamenii acestei lumi
de ficliune se nasc din clerularea vorbirii lor fdrd sunet,
clin .qesturile, expresia fizionomici qi tonul pe care fiin{a
lor secreti, accesibild privirii Ei auzului ,.naratoruluii("
Ie are pe o sceni a existen{ei ei dinddrdtul migtilor gi
al travestiuriior de orice fel.
in universul imaginar al romancierei, fiecare inciivid
este {intuit intr-o singurdtate fdrd aurd tragicS, to{i au
ceva cle ascuns, de disimulat. ,Esen{ial6 este in proza
Hortensiei Papadat-Bengescu descifrarea omuiui-insu-
1e((. i5 foIonologul interior indirect este lesutul ,,celular((
al caracterelor pus sub lupa unui narator omniscient, care
citegte in conqtiinfe, le rezumi miEcdrile, studiazi adesea
jocul raporturilor : mascd/adevdr interior, inventind astfel
fiin{a lor psihologicd. De aceea, romanciera nu poate ve-
dea clecit personajele marcate de o devialie sau o diso-
nan!5, de un exces sau de un deficit pe care se clSdeEte
relieful lor moral, fizionomia interioari a caracterelor.
Imaginalia analiticd scormonitoare a scriitoarei este pusS
in miEcare prin excelen{I de apariliile in stare sI dez-
volte o arhitecturd specifici de ,,gesturi(( ale conEtiinfei,
de discurs mental Ei impulsuri, senza{ii, impresii. Cap-
tirii acestor migciri din spaliul de penumbrl al vielii
lduntrice a personajelor aduse in lumina reflectorului i
se dedicl monologul interior indirect.
El este o descompltnere a portretului in puncte qi
linii, o distribuire a sernanticii caracterului (,,axele() in
textura detaliilor analitce care compun viala lui, fiimul
interior al tensiunilor qi metamorfozelor de atitudini gi
impresii. Desigur, formulSrile (,,descompunere(,,,axe(.,
,,distribuire() nu trebuie luate in litera lor : nu ne-o in-
chipuim deloc pe romancierd construindu-qi romanele,
ordonind viata caracterelor in spa{iul textului, ,tclt -
curn scria undeva CSlinescu
-
echerul in min6((. In ge-
neral la Hortensia Papadat-Bengescu compozitia este mai
liberrl, se lasi mai mult condusS. de intuitie, de nn sirnt
ai ritmului qi al tonului, domeniul controlat rimine ace-
la ai articuldrii raporturilor intre planuri 9i intre mo-
mentele mari ale romanelor, unde se decide sensul an-
samblului. Dar asta nu inseamnd cd nu existir o ordine,
o si.ntax6, chiar dacd nu intru totul dominate, Ei la nivele
mai din adincul structurii, mai cu seamA in construirea
caracterelor, la care este angajati o gami complexd de
tehnici qi procedee (ale crea{iei: portret, scend, ctrialog,
ca qi ale analizei : monolog interior, ,,clisec!le(', comen-
tarir.r exptricativ), minuirea 1or cu bune rezultate cerind
o qtiinfd a alternanlelor qi varialiei, ca qi o intuilie a
proporfiilor de dat conlucr5rii lor. Cind a incercat sd
controleze ritmul construc{iei (ca in Rdddcitti), roman-
ciera a obfinut un montaj, nu insd Ei o structurd : a iegit
108
109

56. o ,,lucrare( in care se l'ede efortul cle a compuile, dar
intregul e o scheldrie scriqnitd, opera nu ,.respir5{( }rine-
in realizarea acestei bune respiralii a romanului cle
analizd Ei atmosferS. bengescian, :rlSturi de creqteren qi
ciescifrarea progresivd tr portretnlui vdzut qi a conota-
tiilor lui simbolice, monologul interior, cu crpacitaitea sa
cle a nota ritmuri Ei tonalititli psihologice cliferentiate..
irrc de .lucitt lohrl sdrt.
Lin rnodel de orchestrare a monologurilor int.erioarc,
cste al doilea roman al ciclului, cel mai complex sul.)
raportul cuprinderii tipologice. Capacitateu cle tr fixa
concretul, fenomenologia caracterelor, surprinzincJu:-le ac-
centul, stilul interioritS{ii apare in Concet"t clht. muzicii.
cle Bach cu toate forfa ei de nuanfare qi cle convergen{i
sugestivl : montajui Ei regimul cliferenliat al monologu-
rilor interioare con{ine una din cheile coeren{ci de -cens:
a imaginarului trilogiei.
Rim este probabil cea mai antipaticd aparilie din
ciclul Hallipilor, desigur ciin voinla romancierci, care ii
rezervd personajului o permanentd ironie tdioasi gi o
iinie a desenului accentuat caricatural5. Moirologul inte-
rior indirect oferd insA foarte pu{ine Eanse. deformirrii
expresive, voca{ia sa fiincl realisti prin" exce}en!6, mai
ales cir adev6rul lui rfe este garantat cle .,rtaratorul'f
(:analistul) omniscient Ei limpersonal((. Cum comuuici
f izionomia vizibild, interpretatd, a eroultti. cu cea as-
cunsi, interioard, care se contureazi in planul monologu*
lui nerostit ?
inainte de toate e de observat cd mai mult decil in
cazul oricdrui alt personaj bengescian, vorbirea meuiall
a 1ui Rim este sr-rpravegheatd indeaproape, intrerupti
mereu de interven{iile,,naratorului(-comentator : rrNe'
glijentd ;i risipitoare cun't. era [Lina], nll eues sd se alea.-
gd de acei bani nimic. Pe ci.nd, intrebuinfafi. la cutnpd'
rctrea unui i,mobil... Scoborind mai adinc in gindurile as-
cr-lnse, doctorul Rim credea cd acei bani ai f emeii
ar f i trebuit sd-i aparlind lui. O luase. de n,r:.-
uastit, ceea ce era o mare cinste. Ii suporta cle oti'fia ani
pt'ezenfa. Ar fi trebuit ca ect singut'd sd aibd bunul-sitm!
sd i.ncreclinfeze acei, bani bdrbatului ei I...( (C.8. _- I,
p. 213-274). Nlonologul interior pare a fi citat, cum se
r.ede, pe un fond de caracterizare neiertltoare, *- cu ne-
cesitmte -- incliscrei,5... Trecerile frecvente din relatare
qi analizl in m.onolog reprodus (subliniere cotttintrd) sinl
atenuate cle lalionamentul rezumat (linie intrerup-
t I). Ceea ce numim monolog interior indirect este de fapt
alternarea rapidir a tuturor acestor componente, rlames-
tecul( lor. Este, sub raporl, stilistic, o variantf, cle stil
inclirect liber, in care planurile (interior
-
al persona-
jului -- Ei exterior
-
aI ,,natatoruluis() se pol, succeda
gi in ctrgerea aceleiaEi fraze : ,,To{i ctcei '.*e.ri ;i ueri-
goare pentl"u ca1"e era in, stat"e sd. se dea peste t:ap. Iltt'ii
mai pricopsisi, e dt'ept, ctllii calici cunL era acel Licf, aEa
de desconsiclerat de Rim pe timpul cincl nr.r-i cuno$tea
merittrl cle a fi tatdl Siei... O haimana acel Lic(r pentru
c.ure Lincr eueu sldbiciun'e ! Doctorul Rim creclea chiar
cti pe vremuti...(' (C.8. -.- I, p. 214). Sintem meteu
cind inauntrul, cind in afara monologului' Din ambele
r-rnghiuri simlim ironia montajului, ttn fel cle ilttminare
obiicd <16 uneori o intonatie suspectd, ambigu5, insinuind
in monolog inflexir-rnile vocii ,,naratorului(' : ,rTotu;i te-
meia ctsta rru Quea reattt'ogtinfa sd recornpenseze pe so{ttl
lJeneros ;i cliscret,. Era in dreptul lui sd ia sitt'g1ur ceea c.e
i se cuuenea. Mai aneuoie era de .ctdsit forrrutlZa. A c h i-
z.ili o n a r e a Ll n e i c a s e e r a o b u n I o c a z i e. Rim
era, cleci, sirguitor la acea idee" (C.B. _- I' P. 2L4-215-).
Ci-r accente voit echivoce (,rso! generos qi discret( se vede
pe sine ftitarnicul Rim, chiar qi in solilocul sdu interior,
dar aEa il poate califica ironic Ei portretistul sdu), este
simulati p.bluarea argumentaliei ipocrite' Nu de o sim-
pli ,,tranicriere(( la persoana a treia e vorba aici, ci de
b aclevEratl strategie stilisticd menit6 sd pur-rti intr-o lu-
mind lece, stinjenitoare, vorbirea interioarf, a eloLllui''
mlgtile lui rnentale. Stilut indirect liber face ca mono-
logul interior bengescian si devina inginare (de cdtre
.,narator() a vocilor lduntrice, rdspunzind, in cimpul atla-
lizei, aceluiaqi impuls ca gi deformarea expresivd a poi'-
tretelor.
Pe terenul pregdtit de spiritul ironic a1 intregului
decupai analitic, pot apdrea uneoi'i cletalii caricaturaleo
110 1lr

57. clilatiri hiperbolice : ,,La iegirea din birou, Sia, care blo-
ca uqa, nlr se ferise pentru a face loc iui Rim. Un suris
satisfdcut pe buzele uscate insolise pe Rim la culcare.
Avea iluzia gi remugcarea cd cL fost bt'utal, ceea ce se
transforma in ..a fi o l:ruti", cleci ut, element inuincibil
cd naturii uictorioase(t (C.8. * I,p. 317). Ceea ce ni se
di astfel e imaginea ,,Rimului't abstract (care se crede
insd un ,,temperamental( nepus in valoare), caricatura
stilului lui silogistic (,,decis) c1e ,,luxurios al inchipuirii((
(alunecarea,rbrutal(-,,brutf,"). Hiperbolicul grotesc, cari-
caturalul sint limitele extreme ale cieformdrii expresive
in monologul interior indirect. Ochiul naratorului poate
rredea halucinant sar.r simbolic.,.inregistrarea( vorbirii
interioare rdmlne insi realisti : nu pentru ci ,rvocea((
lduntricd ar respinge, prin ins6qi condilia ei, o estetic5 a
cleformlrii revelatoare (dovacid atitea pagini de monolog
interior delirant din Joyce, Faulkner), ci fiindci inregis-
trarea presupune o vointi cie a explica, incompatibil5 cu
asocierile libere qi cu ritmui autonom aI adeviratului rno-
nolog interior (direci, ne-mecliat).
Ci{i eroi autentici (nu siluete numite ,farcian, Hilda
Gert, Drdgdnescu), atitea variante de monolog interior Ei,
totodatS, nuanle ale distan!5rii stilistice narator
-
per'-
sonai implicat6 in el. Romanciera lese r-rn veritabil con-
trapunct al monologurilor interioare, ulmlrinci un nu-
mdr mai mare clecit oricinC cle ,,oameni-insu15((, incapa-
biii si comunice intre ei: Lina-Rim-Sia, Maxenfiu-Ada-
Lic5, Elena. Diferen{ierea tematici (..axe1e(r caractere-
lor) gi stilisticd (accentul r-orbirii iiultrice) a personaje-
1or i-a cerut scriitoarei. o virti,rozitate lehnicS pe mdsura
puierii ei cle imagir-rafie analitici"
Cum ,,vorbeqte(( interior S-ia ? ,,Sia, in schimb, se
gindi cd o sd, uie ea ;i ziua cind tt-o sti mai sune unii gi
allii Ia orice rnoment, cit. o sd uie ecL ziua ci,nd n-o sd. tna:i
ceard Ia orice Lucru uoia cucoanei Linat' (C.8. __ I, p. 200),
Vocea ei interioard e, vddit, a unei fiinle opace, cu ,,gin-
duri puline, dosnice, incdpSfinate{t : stereotipie ingrogat5,
r,'r-rlgaritili, neglijenfe, dugmlnie nebuloasi ascunsd (su-
gerind complexe gi recluc{ie), sinb note care vor tot re-
veni, invariabile. E aproape un abuz si numim monolog
inlerior {r asemenea mocnire primarl de resentimente.
Cu paraponul ei in cregtere, uitatd cle Lic5, ,,ursuza(r Sia
riimine ll-lereu la o gamd sdraci de strigate ale furiei ei
inieiioarc., de reacfii sumare ; ,,IeEise dupd e1 pentru ca,
i,tt :tftrgit, sJ-I ucdd., cdci acolo in birou nu*l vizuse. Sd-L
ctr,Ld.d, cfc ntr-l auzise si sd-z uorl'teascd, cum atteau, ei
cleprinrJ.erea sd, uorbear"d. V""u sd-i fa.cd, mutre gi el s-o
izbeascd., s.i pe ut'md. iar', inuotfi,, sd. i se plingd, s(t-i spu-
rtd cztnt, cr fcsf bdtutd de cu,coctna Lina, pe ctncl, eI, misiu
Lir:d., se Ttiimba cu prinfii. Sd,-si rdsufte teft necazLtl,...,,
(C.}3.- I,p. lilt). Tot sufletul rr,rdimentar al Siei e aici,
in acea,.;tii zbatere de pantomimd pasionala. l,{onoiogul
iaterior nu plrisegle nici o clipd un anumit limbai, fi-
zic, al siLr:ilcr. Tocmai articularea silnicd a ,,gindurilor((
rl-6 unui a:tfel de caracter tonul lui memorabil, ii subli-
ni:rzd incorclarea cu toati fiin{a in jurul sim{dmintuh,ri
global, nediferential, pentru Licd (eI e tatil qi sthpinul.
camaradul, bdrbatul, mentoiul. ,,1umea(6). Nici o e-rolufie
nu este posibild. Portretul fizic ai Siei este caricatural,
ce1 psihologic implicii lnsi un tragic grotesc in mecanica
1ui sumari, greoaie, in truda vocii ei interioare de a se
::osti.
Cind e vorba cle indivizi ,,normali((, ca Ada sau Licd,
a ciror miqcare interioard, lineard in fond, f5rd comple-
xitate, nici adincime, t:euqeEte totuEi sd par5, clacd nu
complicata, cel pufin imprevizibild, monologul interior e
cioininat de interese qi caicule, el se face din incercdri de
a aproxima conjunctura Ei atitudinea de adoptzrt. E o
perfectd adapbare la mediu, de organisme sdnltoase, iste-
limea (inteligenfi pragrnaticd) qi intui{ia (flerul) lor sint,
arme in ptus, cu atit mai necesare acestor ,,realiELi( cind
ajung -s;l se mAsoare intre ei. Monologul interior al Adei,
clitpi lntilnirea cu Licd, este formularea gi rezolvarea
r-rnei. probleme practice : ,rCu ce pulnn domolise tindrul
at:elcr pe tnurg ! Ada era destul cie cunoscdtoare 1a cai ca
sA 1n!e1eag'a. cA Licd uuea. mtiltd. pricepere. Dar crLnz si
cc jel?i{ttpd.rea .rorn de Lume,,... f,vy Adei ii era
pcste cap de oamenii de lume. $i, cu ce rne;te-
srlc1 dc,ztnieriLase calul ! Ce mind priceTtutit i,i pl,imbase pe
<:rupd! Ada era senzuald qi capricioas5. Ar f i vrut sd
Ltz r:'-(iii 5S45 coalb- 3 113

58. aibA un amant, dar nti vroia sd se compro-
m i t 6. Reputa{ia ei era prea proaspb.t6. Un' n'ecuncscitt
ca acelcl ar fi fost paate mai comod. Dar wtde Dumne-
zeu mai ui"zuse mutra asta ? Desiglut' cd nu Ia dancirtgl !
Izbucni in ris Ia ideea lui Lici la dancing t< (C.8. **-
I,p. 247). Acesta e fonclul caracterului : o juisoare ener-
gicd qi ,,socotitd((, care ,,se descurcd(( intotdeauner i;ine,
fdrd a renunla Ia nimic. Licir a intuit-o : e, intr-adevitr,
,,una d'a lui((. Fald cie ea ,,mierloiul(( pare ceva ir-iai ptt-
1in calculat, dar in stare sd simtf, ocaziile (,,E clus pe
copcd((
-
despre Maxenliu * inseamni dlurn libel spre
Ada Ei spre avere), are gesturi care ,,il slujr:sctt, tt-,iillcle
lui sint qi o cale de a incerca terenul inainle cie a p:iqi.
Nici el nu are adevdrat monolog interior, ci replici gin*
clite Ei neldsate sd se auclir. De aici caden{a lor eliptica.
Niciodati vocea ascttnsd, interioard, a unor ,,ttormali'( ca
Ada sau Licei nu vorbegte amplu qi patetic, ca a li;i llfa*
Nenfiu, nici voalat ipocrit, ca a ltti Rim, dar nici ciznit
sau atit de sumar ca a Siei, noia lor exactd e calcr"tlul
realist. ,,Iqi aminti de Maren{itt. CcL gi mor"t ! Era o l-Lsu-
rare;i o Tsierclere [...1.Da! Cu Adct ouea d.e socatit! I'rs'
cul prin[ului, [...] Casa aceea ut parcltet prea lunecos gi
cu scdri in, can'e te i,ncurcui... gi putul prin,fului J Licir uu
credea in microbi !( (C.8. _- I, p. 424-425). Lrrr soi. cle
registru contabil aI ciEtigurilor qi pierdelilol in lirporilt-
rile cu ceiialli, recapitul5ri grdbite qi planui cle ltaic mai
departe. Masca lor e lipsitii de orice compiicaiie. ,,islfel
de personaje nu au imaginatie satt moral5, nici intpre-
sii, nici memorie, doar interese, ambilii Ei vaniii{i, pc;f-
te, capricii. NIor-r.ologul lor e sau leaciie pltrd, sau caicttl
silogistic al Eanselor proprii, de aceea el rdmine laconic,
discontinuu, arid. Il ni.r,.elul prin excelenla al uuei r,'or-
biri ascunse.
NIai aproape de concii{ia unui adevdrat monolog in-
terior stau Rim, Elena, {axen!iu. Am vlzut care e to-
nul solilocului ipocrit aI refttlatului profesor: rictusul
lui superior, necontenita argumentare ldttntricl pro do-
mo, abstractismul caricatural al demersului sdu mental.
Un portret in.terior pe care romanciera. ca s5-qi descarce
repttisia (inventinclu-l de fapt din aceasth repulsie), ii
qar:jeazir, il irt"gind ironic clin umbrd. Mai complicali sint
ceiial{i clci, a cSror form'.ili. interioari, ctt totrii diferitir
cle Ia unul 1a altui, se reflectd in configttra{ia gi nnanla
monologuriior lor.
l)eqi concertul Bacir este centrul simi:olic al romanu-
i.ui, in care Elena este realmente un personaj cie prirn-
plan (ceeer ce iltt era in Feciccu'ele ciespletite Ei nu va
rnai fi nici in Drumtil, uscut'ts), ea nu apare decit in pu-
line ptrgini qi, ceea ce este ;i mai important, vazutA mai
mult clin afarrd. h'Iultd vreme clespre concertul aqteptat
ca un eveniment monden se uorbegte. Se clesfiqoarit o
abild diplomalie a atragerii colarboririlor, se fac pi'egi-
tiri. Nrlrnai snolri-qmttl o impinge oare pe eroini spre
icleea conceril-rlui ? Sau este acesta qi un fel tie a e'''it:r
instinctiv vicltil vielii de l:urghezi bogali din castr IJr:i-
ganeEtilor ? Sub tinuta protocolarb a feineii cle }''rme
este qi o disponibilitate bovarica pentrtt altcevet.
Elena e piea lucicld, prea cenzurati, ca rocea ei in-
terioarS. sf, se :-.bancloneze unui flux necontrolat, trscllflln-
clare(( in ginciuri, amintiri, senzaiii. l)e aceea monologrtl
ei se alcdtuieqte tot clin cuvinte nelSsate sd se aucii-l ;i
nu depiEeqte r"riciodati'r cercul r.tnor probieme nete, prac-
tice. Dacd ar rimine la atit, personajul nll ar fi rlccil; o
Arla cu mai mtilt stil. Existi insd un limbaj interior care
o distinge cle toli cciialli eroi bengescieni -- cel al emo-
1iei. Muzica esie metafortr unei piutiri in derivzi a sim-
{urilor qi a visdrii clifuze, dincolo de ceuzura lilltntlicit
{gi cleci Ei cle conven{iile morale), spre 'sidri cle congliin-
.tir mai largi, mai grcr-r cle clasificat. Elena la repei.ifia
generali este ,,o fiinfi cuprinsir in semisomn clc un vis
pldcr-rt((, intraductiltil in cuvint, montaiul stereo al nota-
liilor exclusiv attclitive stlgereazd climatul unei emo{ii
nedetaqate cle senzorial : .,1llena asista la repetilill gerle-
ral[ a concertuh,ri Bach ca o elev5. silitoare la o clistri-
brrlie de premii. Nu-qi clete seama cle sttccesiunea pre-
cisf, a numerelor clin program, nici cle atituclineil asis-
tenlilor in pauze. O rttmoare de matase Ei dclectare o
cuprindea in semnificatia ei satisficdtoare. Era palpitttl
rrs,or al cloarnnelor repercutat cle rochiile dc tafta ;i
1t{ 115

59. arApe cle Ch,ine. Numai zgomotul aplauzelor, deEi asur-
zit cle morfinizarea ei, ca trecnt printr-un frunziq de
p5clure, ii da o nelinigte...({ (C.8.
- I, p. 402). Fluidita-
tea interioard scapl analizei, formuliiriior nete. Dincolo
de acest punct, cel mai inalt din existen{a sa liuntricd,
personajul are din nou ,rmonolog interiorr( (vorbire as-
crins6.), dal tocmai acesta e semni,rl cI el a ieqit din sta-
rea de grafie a fragilei (qi trec;'rtoarei) reconfigurdri su-
fleiegti : ciin undele i:nei senzualitili muzicale.
Lui Nl:rxentiu i sE potriveqte mai bine decit oi'icui
conota{ia cle teatralitate a vocabulei ,)monolog((. Prin-
lul cu imaginalia feb'ricitant5, dilatatil cle boali, jocrcci
rnereu pe o sceni imaginari, ln fala ltii insugi, schim-
bincl mlgtile una dup5 alta, compr-rnindu-Ei succesiv po-
ze, gesturi. atitudini, toate inchiprrite , menite sd com-
penseze nepu'"infa rea15 care le :;ecretd. Eroul bengescian
este un ,,actorr(, derr unul care incearcd, tocmai inmul-
lincl mdqiile, sd-qi dea o con-.istent5, si f ie, s5 simta ce-
va, fie gi doar simrilacrul a ceea ce a1{ii tr5iesc cri ade-
vdlat. I4axenliu nu ,rse pierde( pe sine in ipostazele sale
imaginare, el a fost intotdeauna o mascd, o persona fic-
tir.it, simulatd, nu a trlii niciodatd altceva decit roluri.
Fusese !,copilul(( caie i se cerllse si. fie, devenise ,,prin-
!u1({ marioneti stilatd a o}tligafiilor impuse de ,,rangul"
sIu. ,,Solul(( Aclei, omul ,,sInitos(( simulat de bolnav,
,,imbog5!itu1( prin cdsltorie (dependent blnegte cle bunul
plac a1 Adei), bdrbatul inqelat gi ,,gelos(( (care nu-Ei do-
regte de fapt decit si zaci) etc. sint mdEti cumulate, pa-
ralele. Devenit oficial bolnar,, relragerea din viala mon-
deni este compensati printr-o acler.dratd frenezie a me-
tamorfozelor sale imaginare, iantezia sa delirantl ii al-
cituieEte o staturi ,,ei:oic5(( : se vede cincl crud qi tira-
nic, cind asasinat cu premeditare de ,,firindreasa(( rnes-
chini, se inchipuie ,,escroc Ei tiiltar(t gata sI fure banii
peitlrti Leysins, ,,erou gi crirninal'(, acuzator gi vinovat.
Printul mai inventeazS incl un Maxenliu ,,bun'(, ,,puri-
fic:rt( (dupd hemoptizie), un altui sel'afic, pe ,,amantul
mistic(( al Elenei gi, clin pragr,rl sfirqituiui, chiar un fel
cie sfint, cornunicincl de cleparte, in mesaje sibiiinice, cu
cei ,,de pe pdmint((. DacS toate acestea ar rdmine rlumai
du'blg1s1s inchipuite ale unui Nlaxenliu adevirrat, el ar
fi un, caz cle antomistificare gravd, patologici, clar nu un
simbol. insd nu exista nici un alt Maxentiu decit aceas-
ta paradi de mdEti qi boala insdEi este trdita ca o sl:itd
de ,,roluri(t. Metaforic vorbind, prinful moare pentru ci
tr epnizat toate existenlele sale imaginare, via-
{a este pentru el posibil5 cit timp mai este un ,,ro1( de
jucat, de aceea clnd toate celelalte mdqti vor fi fost arun-
cate, mai rdmine doar aceea a unlli ,,Maxenliu murind((,
presimtitd Ei temutl mereu, in intreaga carierd a ,)ac-
torului((. Destin de histrion tragic : Maxen{iu cste sim-
bolul vdzut hiperbolic al existenlelor vide, agitate, misti-
ficate clin teamd cle adevdr.
trald de viziunile sale delirante, vocea irrteriotrrd a
erourlui dovedeqte aceeaEi inclinare de continud automis-
tificare, desfdguratd insd in constructii sofistice, incer-
cind si-qi moiiveze ,,ra!iona16( ituziile sau .supraveghin-
clu-se autoscopic, oricum in rizboi necontenit cu ceilalfi,
sindtoEi Ei ptiternici, care trdiesc intirnplari adevdrate.
Notalii fine princl deruta, epnizarea, eclipsar sim{uriior.
Monologui interior al personaiului se cleschicle spre un
flux aI conqtiinlei, cu o gami mai bogatA, vorbirea as-
cunsd, auscultalia, autoportretele inchipuite cornunicd tn-
tre ele. Ascendentul clat imaginii, cr-i explesivit:rtea ei
sintetic.l, nu e intimpldtor. Acia san Licd ascr:ncl calcr:-
le, interese, pofte, Rim are ,,dorinle(. abstracte, emo!ia
trlenei este muzicald, difuzd, singur Me..xenfin in palatul
siru sumbru ca un Escorial viseazd existenlele sale iclea-
le, gesturile, apoteozele, pdtimirile. Ceea ce ascuncle el
este filmul baroc al aceslor clestine pe care gi le atriblaie
iinaginar. Imaginea esl"e migcare, evoci fapl"e. Eroul sirn-
te nevoia cle a-Ei inventa destine de ,,om aI faptein. ,ile-
vdrata lui tragedie este evolulia in cerc inchis; il seduc
revanqele irnaginare, tot ele insd ii aclincesc vechile corn-
plexe. Imaginile nu sint, nu pot fi faptele insegi. Trezi-
rea este penibil5, ca in toate rrariantele cle euforie pro-
vocilti, nn fel cle moarte interioarS, dintre aburii be{iei
rle imagini, Maxenliu ce1 aderiArat apare mereLl mai mic-
;orat, mai golit l5untric : n[...] Maxenliu privea cu du-
rere gi revoltd procesii felnrite, toate variantele morlii
lui proprii, pricinuitA de femeia avar5, adulterd qi cri-
minald. Prin mintea lui, abandonatd vedeniilor, treceau
[16
LL7

60. suferin{e, solemne ca ;i ritul ingropdciunii lui orincluitd
cle el singur. Era o durere nobild, o revoltir mdreal6, ca-
re, deoCals obositS. se nmilea clin nou. i'Taxenliu c'-t o
gurd scilciati de piins, aga cum sta urit, netrebnic, acolo
pe o margine de canapea, scobora tot mai mult ln mi-
ze::ie(( (C.B.
-
I, p. 292-293).
Care este, in Concluzie, rolul monologultti interior sub
raport compozilionai in ciclul Hallipilor ? in primul rincl :
de a detalia, de a dezvdiui portretul adevirat, ascuns, al
eroilor. Dar tocmai pentru ci adesea chipul vdzut su-
ferd o reinterpretare simbolicd qi intotdeauna pentru cl
e1 e supervizat de narator, monologul iduntric rdmine un
factor de stabilitate, menline o anume unitate a vocii in-
terioare. E semnificativ ci pulinele personaje care au o
relativd miqcare interioard (Maxen{iu, Elena) tind sd de-
pageascA ,,monologul(( spre sugestii ale ,,fluxului con-
;tiin!ei((.
Nu e greu de observat cd in ultimd instanld nici unul
din eroii bengescieni nu este investit cu o complexitate
reald. Complicafi. fdrA a fi complecqi, exista in trilogia
Hatlipilor : mcmenteie de ermetism interior ale Elenei,
,,cdclerile(' Cociri-Aim6e, mistificdrile lui Maxenliu. Mai
mutt decit ce este clincclo de mdgti o intereseazd pe ro-
mancierd mai cn seamd complexele care se nasc din aceas-
td incSpitinare il eroilor ei cle a se ascttncle inddritul
unei mdqti salt, uneori, a mai multora.
Un personai este intotdeattna pentru Hortensia Papa-
clat-Bengescu (!i pentt'u naratorul din romanele ei) obiect
de suspiciltne. Poi-l,ieiele se incheagi in jurul Linor
"ecua-
tii(( interioare simFle, sisternatic demontate prin analiz6.
Apareniele caie rltl iasi de la inceput sd se vadS- formula
caracterulrli sint compromise pe multiple cdi (situarea
Iui in rapor'tttri cle intriga
-
care ii ataca masca
-,
sub-
linierea prin recurenld Ei progresivi clilatare hiperbolica
a unor conota{ii simbolice, mai ales pitrnnclerea in mo-
nologul inteiior Ei gesticulalia ascunsd a eroilor) qi in
locul 1or apare o mecanici totdeauna sumarS, care ex-
piici nAgtile Ei clezvaluie esenla caracterultti. Nu existd
personai imporkrnt din trilogie care sA ntt aibd propriul
sirr.r iic disimulatoriu. Cic1ul l{allipilor este o ampl5 pa-
racla cie i,ravestiuri morale gi psihologice.
P,efularea ar putea fi subiect de dram5, dar Rim nu
este decit grotesc. Dincolo cie reacliile capricioasei Le-
norir este manifestarea unui singur instinct. Coca-Aim6e
iqi descopeti, cu ceva mai multe zbateri lnsd, o frigidi-
tate carc face clin ea egala lui Walter. Cit este de com-
plex lduntric prinlul Maxenliit ? lJn ,,actor(( dincolo de
roluriie clruia se afld vidul interior perfect. Elena tra-
verseazd un interludiu aI emo{iei (de o naturd senzual6),
care o sustrage temporar acestui dans aI ,,rndqtilor((, in
rest nici ea nu scapi operaliei de reducere analiticd. Su-
perioritatea lui Walter, inteligen{a lui dernonicd, rece-
clominatoare ? Nu e decit stiiul, linuta lui de ,,actor abil
al propriilor deformalii interioare((. Voluptatea roman-
cierei in demontarea schemelor interioare simple ale com-
plicalilor clin lumea ei de ficliune rimine inepuizabild.
,,Normalii6' sint doar gi mai transparen{i. Mecanismul
lSuntric aI unor asemenea caractere (Ada, Licd, Drdgd-
nescu) nu mai mobilizeazl aceeagi cheltuire de energie
clemistificatoare, aceeagi ampld desfdgurare, in cercuri
concentrice, a disec{iei analitice. Dealtfel, in portretele
1or nici nu mai clomini analiza, ci procedeele ,rcrealiei(,
fArS szi poatd fi vorba nici in ce-i priveEte de o substan-
{ia1d miEcare epicd. Pe romancierl nu o fascineazd insd
nnmai clisimularea sofisticatd, ci Ei opacitatea ireducti-
bilS a rudimentarilor Ei automaticilor (Lina, mai ales
Sia). in fond insd, peste toL in ciclul Hallipiior nu sint
ciecit psihologii plane, mai abil sau mai stingaci deghi-
zate.
Ca sd iustifice o autentici analiz5, caracterele ar tre-
bui sir aibd o reald complexitate sau' cel pulin, si se as-
cunclir in spatele unor rndqli cu rafinament, greu de des-
cifr:Li gi de explicat. lncercar:ea de a construi asemenea
persona.ie a flcut-o romanciera abia ln Rdddcini, cll re-
2r-iitate
'ni-r
intrr,r totul convingatoare. in romanele trilo-
giei, di-rec{ia are intotdeauna ca obiect forme de impos-
ir-rrd, rir: nesfir;it quiproqtto moral 9i psihologic. Supre-
ma ironie a scriitoarei este de at eqafocla prin demers ana-
litic numai astfel de caractere reductibiie 1a o geometrie
interioard fdrd mister qi fara complicalii aclinci. In lu-
118
119

61. mea Flalliirilor, masca este intotdeallnii ipostazi rdstur-
natd a schemei interioar:e, de aceea nll mai putin schernd
ea insdqi. Jocului acestuia ambiguu al analizei (psiholo-
gice) firri obiect real trebuie sa i se cante o foializale
underra in afara unirrersului de ficfiune al operei, por-
uind insi tocmai de la accentele structurii, de la inva-
riantele ei .,si ordinea lor, pentru a citi in ele tln sens, L1n
mesai.
Sintaxa imaginarnlui. in romanele ltengescienc., rniq-
carea_ epic5., intriga sint aproape inexistente, in intelesul
lor obignr-rit. Suborclonarea fala cle portretistica psiholo-
gici le reduce 1a rolul de ,,reaclivi(( tii rircjiografiilor in-
terioare. Epicul clevine funcfie a portretului. De aceea
scriitoarea are r,'iclita predileclie pentru existen{ele sta-
tice, <-'are resimt cea mai mici schimbare cle raporlnri,
in ele sau in iurtil lor, ca pe rln goc, cu mari ttilburdri
de linii. Pentru ear, a scrie roman cste in escnfii a gincli
ansamblul acestor. portrete ca pe o .societtrie rle ficliune,
a vedea desenul ,,trupurilor sufleteqti{( Ei ..chimia((
'reec-
{iilor 1or, a imagina cleci spectacolul unei tje:lriluiri de
mecanisme qi conforma{ii psihoiogice, o iogicti:r a compor-
tamentului Ei a ,,tropismelor(( lor.
FeciocLrelc clesplctitr:, ader,.Aritlir intrlre in cjclu]
lJallipilor, iirtrocluce, initiazi inl.r-o ascn-tcilcir c:picd fiiri
intriga. Ce se intimpli in primul loman al scriei ? Fr,rr-
tltn:r stirnitA cle flirtul Mihii-I-e cu pr.in,Lul liaxeli,iu.
rupcrea iogodnei clintre ar:esta qi Iileira, por,e'slea amo-
rttlui vinovat al Lenorei cu ,,zugravul', italiir* It,at5l ",L;i*
custei((), destrdmarea familiei Hallipa, prececluiir cle avir-
tarurile unei Lenore bclirave Ei c1e alunecarc:r in dcclin
;r Prunclenilor, chiar mariajul trlenei cr.r 1)r:'rgirnescu liitu
tribulatiile gi manevrele ltriii<ii..Ld, tolLrl crt,e mari int.ii
bdnuiala sall reconstituire ipoteticd : ancireta monoiop.i-
ci (Nlini), conversalia cle salon Ei spirilul rie canc:an sirit
mi'iioace de dramatizare er unei atmosfere ,qt,;ipinite ric
srtspiciune. Cuvintele 1ui Cdlinescu ; ,,Nimic nu se itr-
timplS in acest roman [e vorba de lldddcini], tolu1 se
afld(( se potrivesc tot atit de bine Fecioarelor d,esplettt.e.
Este inainte de toate o incorclare, o veghe a simluriior
sugerincl obsedant un sens ascuns dincolo de ilparenle,
rle superficii. Ochiul fixeazd clet:rlii1e, deformindu-le re-
velator. Semnalmentc, reh.rate insistent, ale unor esen{e
obscure clominri, prin izolare, portrctele : ,,obrajii de por-
lelan roz(( ai Lenorei, brafele ,,ciudat de lungi(( ale ,,scias*
mal.icului Rim(', ,,gittrl scurt qi gros(( ori ,rmiinile grase
5i urite(( ale ,,bunei Lina(( sint tot atitea semnalizdri ale
rrnui riiu latent, clospind uncleva, in ailincuri. Costumul
clevine semn a1 caracterului : ,,in ce priveqte echipamen-
iul Linei, rochia ei verde sau albastrS, purtatd. cle dimi-
nea{d pina seara, la gospoddrie, la spital, in orag, lua
aEa rle mult forma bunei Lina, o formd bolita gi curat:i,
incil pirea una gi aceeaqi rochie Ei una qi aceea;i ctt
eait (F.cl.
-
I, p. 9B). Gestui e Lln concentrat cle sugestie
analiticd : ,,Nu-qi putea cleloc inchipui pe Lenora la oraq
qi in finr,rta cle stradi, departe de un pat cu polog de tr-rl
gi panglici mov, altfel decit conturati plastic de un chi-
mono indiscret pe care stringindu-l printr-un gest per-
mernent in iurul corpului, perea a se ciezbrdca astfel 1:r
fi'ece minutr' (F.d.
-
I, p. 99). Aceastd sui-generis ,,$coa-
lir a privirii", in a1e cdrei rafinamente sintem introduEi
prin Mini, e Lrna din formele infuzdrii romanului de stt-
bieciivit:rte.
O fizionornie, un gest, o replicil, atmosfera unui inte-
rior se recompun pe un ecran lilttntric, dr-tpi legea unei
ilciorrriiili ciire insinueazS. ceva, toldeauna altceva decit
i)rii1 ap:lrenfele. Totul stir sub semnul impulsttlui pri-
nrorciial al suspiciunii. Un montaj .,stereo((, de impresii
1i sc.nzalii, poate irealiza o scend : ,,I)in cind in cind [Le-
r]olal apuca brusc mina Linei fdrd sd spund nimic. Lina
r,opiea zrtr,inci ci-ivinte linigtitoare qi ii 1ua pulsul. O invita
:,ii lrca api zahar:rti in care tr.rrnase o lingurd de vale-
liirni. clur Lenora respingea paharul clin care cddeau
yricratttri pe plugul vercle, pictat (:t1 guaqe ce acoperea
rnirsir. Linil, gospodini neobositS, Ie gtergea ctl un Eerve{el
lirori;rt'{ (F.cl.- I, p.5).Este aici o eclipsi a:ruzllltli,
,lt.mliirea imaginilor fdr[ sunet Ei sugestia (prin imper-
lccir-rl verbsior) cie rehrare a acelora"ci miqcdri, reac{ii,
rlc'sturi, imprimd secvenlei ceva din ritinul Ei atmosfera
irr-rpi'ecisil a rrisului. Mini are astfel de alunectrri in stlri
120 tzt

62. cle semi-veghe, care exprimi totu;i o a{intire interioar6
;r ginciului. intre pinda cletectivistd a simlurilor gi mr-rzic:t
v:rg6 a propriilor obsesii se delimiteazi nn limb a1 semi-
trbsentelor, :r1 recepliondrii inceloEate prin care coeren{a
sr-rperficialS a realttltti este subminatd. Dar aceeaqi am-
biguitate (relativizarea perceptiei) intre{ine Ei sLarea de
nesiguranli : sim{urile, inlelegerea pdEesc pe Ltn teren in-
qelAtor, clificii, rlminind mereLl in alarmd.
Refleclia generalizatoare prelungeqte in speculalie in-
telecti,iald: (cu unele preliozitSli) intuilii alimentate cle un
fel de receptivil,ate senzoriali secundd, ,,vdz(( obsedat de
.contururile ,,trupului sufletesc((, ,,allzt( concentrat si cles-
luqeasci ,,vocile(( interioare, Iatente sau reprimate, clin
fiinttr celorlal{i : ,,nu plingea, nu scincea [e vorba de L^e-
nora], dar NIini aLrzea perfect cum {ipd, cum boceqte. Igi
.aminti legea fizica pe care creclea cd ea a descoperit-o :
cum sunetul care nu a luat contact cu aerul pentru a
.cdpita sonoritate, inchis acolo in universul senzorial aI
faptuirii, e mai zgomotos decit cel perceptibil auzului gi
transmis altor receptoare senzoriale, altor urechi ale sen-
sibilitifii'( (F.d.
-
I, p. 17). Tudor Vianu a analizat intr-o
pagind magistralA dii Arta pt'ozatorilor romdni16 proce-
iteut riaiceiii unei ,,impresii subconqtiente(, prin ramifi-
cdri sr-rccesive, la ,,clarit5!i1e conqLiinlei(t. Iatd cristaliza-
rea aproape materiali a unei intui{ii : ,,Acea uscdciune
a sr-ifletelor eia azi L1n ce material care molipsea atmos-
feia ciin 'iur. Mini cdutase tot timpul, in chip incon-
.;tient, apirare impotriva acelei usciciuni, simlise o ne-
voi+: per:manentd sii atingl lucruri netede si reci, porle-
lane !i cristale(( (F.d. -- I, p. 1B). Aliiuri de ancheta pri-
virii, undel.e subconqtientului Ei filtrarea 1or treptatd pina
la reconstitr:irea congtienti a meandi'elor strdbdtute a1-
.cdtuiesc plasma subiectivi a romanuiui, infr'asiluctur:a lui
'de ol:sesii implic:rte in perceplie.
},lini nr: este (ntt rer-tEeEte sd fie) Lrn personaj, nici
o siinpli ,,raisonneusett. Ea este un nurne pus pe rrif ton,
pe o dispozi{ie cle receptare (deosebindu-se in zrceasta cle
,,feminista(( Nory, care e o ,,raisonneuse((). In primul din-
:lre romanele Hallipilor rornanciera este inci aproape cie
impresionismul gi tehnicile pointilliste ale unei Virginia
Wi:olf (fira a fi vorba de vreo influenlii)17. Mini are mult
clintr-o J'ine tnincl (H. James) folosita ca ,,reflectort(, ea
c c-r cloamna Dailoway amatoare cle teorii diletante cles-
pre ,,trnpul srifletesc" Ei altele, dar in stare ;i de ,,ilu-
miniri({, de o anume ,,reconstituire miraculoasd pe calea
pa.-<elor psihologicett t3. Ilomanul progreseazi nu pe firul
{sar.r firele) unei intrigi (story), ci prin developari succe-
sive de mobiluri ascunse, de ra{iuni ale comportamen-
tr-rh-ri eliptic vizibil, prin descifriri care cautir sI umple
goluiile dintre ,,semne((, sd refacd legdturile lor linute in
r-iirlbrd. Mini este mai mult decit Nory un ,,geniu anche-
tatcr(( ", dar pe alte cii, cu alte antene interioare clecit
cele a.ie inteligen{ei agresive proprie acelei intrupdri a
ironiei casante (care Cealtfel este fala compiementari a
hipersensibilitdtii). Scriitoarea rrezitS.i' intre aceste doui
tonuri.
Fecioarel,e despletite se compune de fapt din citeva
scene statice
-
punct de plecare Ei din asocierile, inter-
pretirile, specula{iile, toat5. acea refraclie pe care le-o
iraprimd o conqtiin{d-focar. De aceea ,,stdrile(( iui Mini
sint adevdratele evenimente in roman. Nu intimpldrile,
care se petrec in culise, in orice caz tobdeattna inainte de
ridicarea cortinei, nici scenele la care asist,i ,,rezoneu-
zele'4. La Frundeni scandalul s-a produs in:rinte de so-
sirea Linei qi a insolitoarelor ei. Acestea sint doar mar-
torele unor rdbr-rfniri, ecouri, inciicii disparate, din care
se poate birnui ci s-a intimplat ceva. lJeelifel inlreg lo-
m;rrrul se articuleazi din clescoperiri g:-ti-i confirmdri prin
colporlaj, pe cle o parte, prin concentrare asupra spa-
"iiilor albe clintre gesturi, replici, situafii pindite ca .,sem-
nr(', pe de a1ta.
T/tiha.il Sebastian tredea in cel dintii roman al ciclr;-
1L.ri clovada ,,esenlei dramatice a talentului romancierei((.
Criiicui avea intuilia unei ,,tehnici teatrale( care ,rcon-
s'Lr',liegte pagind cu pagind cartea(, grupind aici ,rmanie-
ra de a introduce personajul, detaliile de atmosferd,
inrli.caliile de decor, grLlparea lor qi a eroilor in scen5(<
qi vorbind, cu dreptate de asemeuea, despre acele ,,anu-
rnile puncte moarie((, fpoze ce agteapta sA fie descleq-
[ate((, erenimente virtuale Ei probabile, care ,,tin _- du-
tD 123

63. pi o precisd economie dramaticd _- clrama in loc qi o
fac sI se {intuiascd intr-o clipS grea(( 20.
Totuqi nu o ordona.n!6 clramatici trebuie sd in{elegem
in plimui rind prin ,,structura teatrald a compozifiei((,
ci aceastd tehnicd subtila a inaintdrii romanului prin
,,salturi(( cle ler o imagine l:r alta ir. raporturilor clintre
personaie, printr-o refacere in trepte a inlelegerii lor,
aga cum se realizeaz5 ea
-
aceasti in{elegere mereu re-
innoitd
-
in congtiin{a-reflector car,e este Mini. In rest,
lleciosrele clespletite iire nu putine lungirni, desfdquriri
parazitare a1e Lrnor digresiuni lirice sau speculative, stin-
gdcii de constmc{ie (vizibile mai ales in manevrarea cu-
pluiui Mini-Nory astfel incit ,,cl5rile de seamd(( ironice
ale feministei sd compenseze ancheta silenfioasd, inte-
r:iorizatd a prietenei ei exact pe direc[iiie care cer o altd
explorare decit cea dominatzi de hipersensibilitate, de
intuilii gi,,pase psihologice(().
In nici un caz nu am putea vedea in capitolele aces-
ttti prim roman al Hallipiloi: actele unei structuri cvasi-
clramatice. Exist5 o punere in sceni ce serveqte unei dis-
locirri a ,,misterelor(. prin progresii calculate, in inter-
valele clrora creEte insd -* $i tocrnai pe aceasta cade
accentul
-
o atmosferir. Cele doud .ranchetatoare'{ sinl
r-ersir:ni fictive (cornpiementare) ale,,r'ocii'( romancie-
lci. iar verva 1or
-
expresia pl;icerii creatoarei cle a in-
r-enta lnmea Haliipilor.
Alifel se situeazd romanciera falii de ,,lumca(( ei in
itrmitoarele rornane ale ciclului. In .Fecdonrelc desple-
tite, subiectivitatea perceptiei, mizanscena cle anchetd sui-
generis, portreiistica ambigud orchestrau terna subiec-
tivi a suspiciunii. Prin Mini gi Nory ca rdrnine incd la
sruprafa{a rorrrannlui. Subiectivitafea clerrine,,subterani((,
se insinueazd in compozitie, in romanele repulsiei qi cru-
zimii analitice : Concert din muzicit de Bcr,ch gr Drurnul
cs'c?t?ls (oricite deosebiri ar fi _* qi sint -- la rindu-le,
intre ele).
Cel mai evident semn de schimbare este chiar redu-
cerea proslesivd a rolului clat perscnajelor de rcia.tie (in
Drtt.mul ascuns e1e nu vor mai fi decit arnintite. rareori
gi nesernnific;r1-il'). traplul e cr-r atil rnai simptomatic cu
cit tocm:ti in Conr:r:rt... prezen{a gi circulalia lor intre cele
ciieva planuri naral.ir.e ale ronanului ar putea pii.ea mari
de aEteptat. De;i roinanciera apeleazd uneori la ele, con-
fer:indr.i-le exact aicezrs'La funclie cle le;liitur6 intre casa
Rirn, ecourile :r ceea ce se ini,impti. la palatul Aclei ilazu
(,.princesse Maxentiu(() gi casa Drdg:inescu. Mini Ei iilor-v
sinl acrern p:ezenfe viclit secundaie qi ca atare neglijaie.
Pozitia lor ciominanti, am vizut, in Fecioarele cles-
1:letite er:a o soli.tfie Ce c]ramatizare a ,,epicr.i1,-ri({, toi-
ol;rl,ii de ini{iele a cititorulni in atmosfela sr:spicii:inii.
Ce s-a schii:rbat ? S-a imbog5{it miEcarca epicl ? Sce-
ncle cle famili.s din casa Rimilor, confrr:ntirile' in tr:i-
unghiul 1{axen!iu-Ada-Licd, avatarurile Mi)<:ii-L6, agi-
taiia snoabd in jurr-rl concertnlui, cam la atit se rer.luc
intirnpldrile clin Canr:ert... Ceea ce nu insea,rnni cir ro-
mlnul nll esle clens. Dimpotrivit, dar densitltea h,ii este
;rnaliticS. Narativul nu e aici decit suportnl, cleclan;are
cli confirmare a analizei psihologice.
In primul roman al ciclului nici un personaj, nici
mlcar Lenora (singura care traverseaz;i un proces mai
complicab, de redefinire interioard), nu este supr-rs cno-
lizei, pentrn ci enigma ei poate fi dezvaluitd, clar nu cle-
montat5, sursa adinc5 (Ei unitatea) fiinci in reacliile sub-
conqtientului eroinei. Divagalia gi lirismul alternau acolo
ctt inregistrarea subiectivA a semnelor de descifrat. Iie-
zilitatul ? Viziunea discontinud a unui proces ciiruia i
se reconstitule un sens inlerior prin ipotezl gi sugestie
analiticS : si ne amintim cie ,,ilumin5rile(( prin care l{ini
ghiceqte iogica ascunsl a intirnpl5rilor cie la Pruncleni
(ina.inte de a a-;ea confir"marea legiturilor pe care ea 1e
sirnte intre c.tretalii aparent neutre Ei disparate).
in schimb, Rim, Maxenfiu, Elena gi, in linii mai sL1-
mare, pe misura personajetror, Sia, ACa, LicI sint radio-
grafiafi analitic, surprinEi in mecanismnl inteiior a1 ati-
tttdinilor, al comportarnentuhti lor in i:aportnrile cu cei-
lrrlti. Sus.oiciunea uaea impulsul curiozitd{ii cu r-rn foncl
rle repulsii latente, abia schifate. Analiza scormonitoare 21
:rugereazi. o invergunare a romancierei irnpotriva perso-
rrii.jelor sale, supuse, fdri crutare, demascirii. procecleul
ci preferat esle, cum s-a ardtat, situarea fiecdrui er.on
124 t25

64. iirtr-un microgrup : portretele arunci astfel t:le1e asr.pra
aitora o lumind. revel:rtoare, fird insl ca scriito*rea sd
mai creeze o perspectivd cen.tral5, privilegiatir, cr.rm era
altidaid cea a lui I'Iini.
Alitr,irarea figuriiol cle prim-pian pe o scenai sirr.i alta
clin cele cite',ra urmdrite alternativ in rorran ni.l e irici-
odati intimpiitoare. Lina, ,,br-rna Lina((, aliri,irli cle i?irn
:i:: oferi desigur un contrast cle stiluri moraie : pla'iitr-r-
dinea ei feli in falir cu abjcciia profesorului, i;iti o re-
la{ie care nll ar c'iegaja insa cine qtie ce semnific:r';ie 5i,
ceea ce e qi mai important, ar rdmine inchisd intre Limi*
tele unei confruntd.ri steieotipe. Introc.lucinci.-o pe Sii.r"
autoarea constr'.rieqte un echiiibru al raportririlor altfel
vdzute clin fiecare punct a1 tlii,rnghiului : Lina, care silitir
cle Licir ,si-a aclus in casi oclrasla nelegitimI, e mullu-
mitl cd ilustrul Rim nu protesteazd (,,Un inger Rim !(();
Sia nu iqi vede in casa Rimilor clecit rolul de executanti
a olclinelor lui Lica, tai6l iubit cu o dragoste idolatrii gi
confuzf, ; cit despre profesor, ei pregdteEte cncerirea ,,fe-
cioarei tari(', convins cd are in sfirEil ocazia tle a-Ei pune
in valoare ,,farmecul(( mascLilin, temperamenti"il etc. Ro-
mancierii situeazd lntotdeatina in Concert... persona.jul
cdruia ii acordd mai multA atenlie, un rol proerninent
(nu in planul intrigii, ci sub raportul analizei), intre alte
doud care sint, la rinclu-le, ttnul fa{i de celdla}t varirrnte
ale unei esen{e unice.
Aqa sint nu numai Rim ir-rire Sia Ei Lina, clt'il ti ita-
xen{iu intre Ada Ei Licd ;i chiar Elena intre Driginesctl
qi lIarcian. De fiecare clati Lln perso,naj mai complicirt,
capabil cle o anume viald interioard ori cel pu1,i;r ir"ltot'-
tochiere rnistificatoare, este confruntat ctt aparil,ii care,
in grade Ei nuanie cliferite, se apropie intre ele exact in
misura in care se opun simultan celorlalte, personajele-
centru. Sint aceste prezenle cle al doilea plan lrn friiicial,
simpli terrneni de contrast ? In ce consti semantir,-a jo-
cului de rapor'cr-tri intre ele (in interiorul fielirmi ,,tri-
unghi") Ei care sint sublimlrile ttnor asemenea rectlreille
in sensul de ansamblu al romanului ?
Din cele trei microgrupuri r-rrmdrite in Cancert..., cel
al Rimilor este cel mai revelator pentru maniera rornan-
cierei de a minui firele rela'giilor clintre personaje, im-
plicindu-se in chiar miqcarea pe care o imprima situilrii
lor unul fald de altele. Echilibrul e fa1s, se sprijini pe
fatptul cd 1a inceput fiecare ignord pentru un timys cal-
culele Ei interesele celorlalli. Lina nu bdnuieqte velei-
tdlile erotice ale lui Rim, profesorul nu gtie ci ,,domni-
Eoara Sia(( este rodul unLri amor de tinerele al Llnei
(cu vdrul Licd) ,9i arnindoi sint departe de a-gi inchipui
ce e in mintea inddrdtnicd gi redusA a fetei. Ajunge ca
unul singur, oricare din ei, sd-qi vadd altfel locul in
raport cu celelalte, ca pornindu-se de la acest prim im-
puls, intreaga ordine sd se clatine Ei ,,echilibrul( ini{ial
sA se rezolve intr-un fel de reac{ie in ian! a falselor
adevlruri ce-l intemeiaserS.. Printr-un capriciu al soar-
tei, Lici devine amantul Adei Razu Si o uita pe Sia, fata
siutd Ei neciopiitd, in casa Rimilor. Furia ei rra lua calea
curioasd a acceptlrii avansurilor,,neamtului((. Prevenitd,
Lina incearcd sd impiedice ,,incestul(( clezvdlulnd ade-
vdrul intii fetei, apoi lui Rim, care insd nll vrea sd re-
nun{e tocmai cincl planurile lui par a avea mai mulii
sorli de izbincld. Rdzboiui devine deschis Ei total, silitir
c1-e imprejurdri, ,,buna Lina(( iEi aruncd progenitura in
straciS. O ccmplica{ie de pe urma amorului ei clanclestin
(vino,,'ati sint cleopotrivd gemenii Hallipa Ei ",pr:ofeso*
rlrl", care e protectorui lor) aduce moartea Siei. Rezu-
mate, intimpilrile pot cia impresia de Censitate epicii"
in realitate, nu pe ele cade accentul in roman.
Pe scriitoare o intereseazi rdsturndrile interioare, care
insd nu contrazic, ci, dimpotrivd, relevd legea caracteru-
lui. Lici e pentru Sia totul, iclolalria ei pentru el are
ceva ambiguu, imaginea ,,tatd.luitt $i a ,,bdrbatului( se
confundd 2r. instriinarea lui c1e ea. prin parvenire, de-
clanqeazi un 1an[ a1 schimbirilor. Lina iqi clddise via{a
pe secretuL ingropat definitiv al trecutttlui ei vinovat, de
,,fecioard despletitdc. Cind distruge taina, ca sd inldturc
astfel primejclia, constatd insl ci toatd truda ei de a-Ei
ascunde pdcatul fusese fird rost. Rezultatul ? O noud in-
fdligare a personajului, o Lina rea, inveninatd de refln-
xul propriei ei ,,bunetdti( inntile, dupd ce ani de zile
t26 t27

65. sr-iportase tirania lui Rim, clispreful lui, umilirrlele. Dar
profesorul ? Este hotdrirea lui de a continua manejul
erotic in jurul Siei, chiar dupi aflarea adevS.rului, dic-
tatd cle dorin{5 ? Poate Ei de un gust a1 inceslului ca
atraclie sr.iplimentariL ? Sau este mai presus de orice re-
aclia orgoliului lui, infiltrai deaitfel in intreaga imagine
pe care gi-o face despre sine acest inchipuit ridicol, ,,1u-
;suf ios al inchipuirii(( ? Acler,Sratc'le evenimente -sinf a-
cesi,ea : gelozia Siei, ir:rdirea Linei, mr-rltiplicarea fa{e-
telor automistificdrii Ia ll,im.
Oricit de mari sint, in inLen{ia alttoarei, deosebirile
dintle Drlglnescu Ei }4arcian, ln p:iginile rornanuLui ei
apar la fel cle dominali, cie Cccili (compozitorul'-ri, ciiri-
jorului li se atribuie autoril:ite, nu Ei birbat'.rlui l'Iar-
cian) in fala femeii. Muzica este pentrtt fiica mai mare
a Hallipilor unda de emolie cu irizlri senzuale care to-
peEte gheala protocolarS, dar caracteml volun.l,rr in acest
,,triunghi(( r5mine ea, nn so{ul, qi nici amantul. Nu re-
intilnim aici aceiagi circuit al iluziiior ? Rim igi compune
o imagine interioard _.-- viidit trucatir
-
de victimi a unui
mariai nepotrivit, dar fuge clinspre piatituciinea cuminte
a Linei spre cea inci mai apisatd, gi agresivd, a Siei.
Eiena evolueazl qi ea lntre c.iouir ipostaze ale docilitdlii
masculine (anticipate de chipr"rl tai5lui, Doru Hallipa) :
Drdglnescu gi Marcian, cleopotrivl de qterqi. O for:m;i
aparte de iluzionare trliegte Maxenliu : el qtie ca Ada
qi Lici ,,joac5(( amindoi, solidar, impctriva lni, clar sr-tc-
cesi.v Lrra gi ,,gelozia((, pldcerea de :r tir:aniza (capriciiie
lui de bolnav), rdzbunirile imaginai'e, ,,iertarea((, totul se
raporteazi la ei ca la ceva necesar pentrli a-i umple in-
trucitva existen{a, pentru a-i confirma cd trdies,te. Ro-
manciera monteazd intctclearurir un aslfel de eqafodaj a1
amirgirilor, in care iqi lasi o vreme eroii s5. se miqte,
pentrr: a desface apoi, nna clupd alta, articula{iile auto-
mistificlrilor egocentrice : implesia ultim5 e c1e inilfare
a privirii (,,naratoru1(() pini la o initr{ime de ia care dife-
ritele nivel.e a.1e comecliei ilurziiLcr sini imbriligate toate
liitr-o inlelegeie amar-ironi.ci.
Dincolo de clelirnitlrile intre cele trei scene pe care
se desfdgoarA iiniile principaie a1e romanului (casa Rim,
palatul ,,prinf ilor(( blaxen!ir:, casa Dragdnegtilor), Coru-
cert... se constrttieqte pe principiul r.rnui contrapunct al
temelor morale : apropieri qi depdrtdri aie planurilor ,.e-
pice(t
-
fiecare cu o atmosferd proprie lui
-
care am-
ptitlca Ei nuan{eazd semnificaliile pini la orchestrarea
lor intr-un sens. Intre ele exista 9i legituri directe, atin-
geri ;i inrittriri reciproce : Rim cintd in concertul Bach,
panrenind (susfinut de Acla), Lic[ tincle si se clescoto-
ioseasci de Sia, Ada pitruncie in lumea I{allipilor oferind
colaborarea lui Marcian. automistificarea erotici a lui
lVlaxenliu (,,logodna misticit(() reve16 Eienei Ei muziciantt-
lui un inteles senzual al apropierii 1or etc. Dar r-tnitatea
adincii a romanului line de mesajul lui, de o sintaxd
a perspectivelor morale. Casa Rimilor e un infern gro-
tesc colceincl de ascunziquri, la palatul Maxen{itt stilul
e a1lul, a1 minciunii sfruntate, fdr5 atitea inviluiri, clar
esenta e aceeagi, de sfiEiere feroce, pe ambele scene. Fird
a fi iclealizatd, supusi ea insdEi unei supervizdri ironice
in r-rllimi instantd (din perspectiva intregului ciclu mai
ales), Elena nu e ptts[ totuqi in rincl cu ceilalti : acluite-
rul, triunghiul nu sint tertneni Ia care ceea ce i se in-
timpii ei sd poatd fi raportat. Pe ea singuri romanciera
a cir-r1at-o (Ei prin ea qi pe cele cloud siluete masculine)
cle semnalmentele interioare ale abjec{iei (Rim) 9i trirria-
lit:i{ii (Lina, Sia, Ada, Licd). Scriitoarea nu predicir mo-
raiiliriea in romanele sale, dar comr:nicd migcdrii ima-
ginalr-rlui ei o nostalgie a luminii morale care nu e lau-
ala a r.rnr,ri omenesc fdri prihand, ci credinld in posibi-
litatea ttnei fit'tute a omenescului chiar Ei in imprc'jurl-
rile cele mai ingrate sau mai tulburi ale existenlei 23.
Toa|e acestea nu derrin cleloc o tezd in roman, ,rmesa-
iu16' c:sle infuzat in nuaniele tonulni (a1tul cind se apli-
ci metamorfozei lSuntrice a Elenei decit atunci cind ur-
mireqte grimasele lui Rim sau delirul mitoman al iui
N{axenfiti}, ieconstituibil din ordinea internd a construc-
1iei.
l)r-t.tttt'LrN" esclLns reia procedeul compozitiei in contra-
ptrncl folosit deja in Concert... Prim-planul romanului
c ocupat de mutaliile (Ei manevrele) care se produc in
trio-r-rL Lenora-Walter-Coca-Aimee. Eclipsarea qi boa-
Lr-(ia ;6i5 coala I l2g
128

66. la Lenorei, ,,impd.carea( lui Walter cu trecutul siti, lm-
bilia qi criza pe care o traverseazd Coca-Aimee,... Din c,,inrl
in cincl pretexte cliferite introduc un plan secunri : cli-
vorlul Drigdneqiilor', scnrpnlele illenei. errniigirilc gi ,sl,ir-
qitul lui Driginescr:. Primejclia er:t cle iL cla r_r sui:ljnieic
prea apdsatii rela{iei cle scmnificatie clintre <:ele rl.luit
linii. Comunicarea ior rr'rmine p"r""piibilil cititorului (sint
cloui aEteptari cle sr.iltstan{d cliferiti, opusii, qi ia capritr-rl
Ior clor-rl morli care pecetluiesc in ap:ireirta ,uen-titrere
cle situafii clistanla ciintre learctiiie seriilor moriilc : lilc.nir
fa{5 cie Walter.-Coca-Aimee), clar rornancient iu.i: tac-
tttl cle a lSsa acestei rirsfr.ingeri clarificalo;rre i; cclor
clor.tzi planuri, unnl in altlil, un joc al iiri"crmi.Lcn;cioi, r.r
miEcare iregulari qi neprevdzutir.
In centrn : cloctoml ,'irlter gi Coca-Aimde, exemplare
trufaqe din serier celor marcirti clc o iufirmittrtc snlle-
leascA specialai, inc:;ipacitirtea 11c a trdi viiita cril ento.;ie.
I)rumul ascllns e a1 viirdecdrii cle Lln anllme conplex'ail
trecntului, pentru 4/aiter, in succesiunea : Salema jifraim
-lgpsln--Coca*Aimee,
clar ;i ch'iinul ascljns al fiicci in-i*
potriva mamei, inl-r-uit stilili-incer-rt peceth-rit intlc- C,r-
ca-Aim6e gi Walter cle moarlea Lenorei (bolnarri cle can-
cer). Visu1 .,pipu;ii de poifelan,( este cle a se laitsa in-
tr-o fastuoasd via{rll moncien:'r, ca stdpinir a paialulLri I}:r-
rodin. De'"'enitI conqtientir cle frigiciitatea ei" tinira cie
o fmmusefe imobild ioacl totr,rl pe cartea r.tnui par,l iircit
cu $/alter. Din calcul qi ciirisrn erau fdculi qi ,,i1ii r;iru
iiim. De data aceasta sint insa cloi monqtri sl-ilali plr$i
f,a!I in fa{il, in continuir pincia reciprocd, clorrrici r,l sc,
domine unul pe celilalt. nste. in an:incloi o ferociiiLie r.c--.
r:e, o ceieltralii;ate nscii'uir care e reversnl cieficituliti cle
r,ritalitate, de olnenesc. De o finete artisticit unlcii kl
noi e sugestia pi:occ.sului cle sul:liraare a rigiclitilii jr-rtc-
::ioare in forme stibtiie ale cnzimii.
F:icind din rorirarlrrl ei epopeea unci conrpetifii intre
doi egalj, scriitoarea le-a refuzat cle la inceiiut mii;iile..
Pentru fiecare clin ei clrumul ascrlns al ceiuiiilt este lirn-
pede ln esen{a lui, rdrninind tdinuit celorlalli ; ,,Fiecare
din ei pre{uia ln celdlall un cluqman rebel pe care-l pu-
tuse infringe(( (D.a.
-
II, p. 12b), Walter qi Coca Aim6e
se urbsc unul pe altul tocmai pentru cd igi seamlni ; gi
tot cle aceea vor rlmine legali. in Drumul oscul1,s nu corr-
trapunctul celor dottd ,,planuri(( este esenlial, ci simetrii-
le interioare, ecourile Ei translaliile unr"ri moment in al-
tele, o anume modulare a raporturilor dintre ,,drumurile
ascunse(( urmate cle protagoniEtii de la palatui Walter.
Compozilia este aici tehnicd a nuan!6rii, intr-o apro-
f unclare mai discretd a posibilit5lilor de sens proprii
subicctului.
Chematd sd inclulceascd somptuoasa captivitate a Le-
norei {inindn-i companie, Coca-Aim6e nu aduce cu ea
gindul de a lua iocttl mamei in cuplul (care dealtfel, in
ce o priveEte pe fosta moEierease Hallipa, e aproape o
fic{iune, necesard insd noii imagini in lume a lui Wal-
ter) cu psihiatrui parvenrt. Cu mult inainte cle sfirqitul
Lenorei, substituirea e totuEi ratificatl intre cei doi
.,cinici foarte ornamentali(. Pe romancierd o interesea-
zii tocmai traiectul acesta nevdzut, fdcut din ambilii qi
varnitSfi, transpozilii ale sedimentirilor unor experienle
in altele, complicitdti surdinizate Ei Coca-Aimee este iu-
tr-adevir o reuqitd a scriitoarei, poate chlar cel mai
convingdtor (ca evolulie interioarf,) dintre personajele
fcminine din ciclul Hallipilor.
Nu e o vicioasd sau perversd: apropierea ei cind de
Cora Persu, cind de ,,unchiul'( Licd (Trubaduntl) o aratd.
Vicir-rl, perversiunea i-ar cere o sofisticare, un gust al
,"p15.cerii(' pe care nu le are. Este ea atras5 de incest ?
Ii totr-rqi mullumitd ci Licd nu e clecit pe jumdtaie fra-
tele Lenorei, gindtil inrudirii i se pai'e ,,amuzant6'
'fdrA
a .ce insoti de vreo tulburare
- fie Ei deviatd
-
mai
trdinci. .I/alter nu intrd in proieciele ei decit ca stipin
ai palatului : ,rin programul ei casa Barodin avea un rol
cle templu qi ea de idol'( (D.a. _- II, p. I24). Satisfaclia
ei r:nicd e de a primi mereu, de la toli ceilalfi, un tri-
but de admira{ie. Primele semne de infruntare a auto-
ritir{ii lui Walter nu ies din nici un calcul, revolta e in
numele mamei, dar ea exprimd refuzul fetei de a se
llsa asimilatd regimului de pensionare (de familie) a
sanatoriului. Axa caracterului ei e orgoliul snob al unei
imagini de marcd.
Romanciera compune ateut Ei meticulos graficul rnu-
ta{iilor care se produc, aceleaEi gesturi sau reaclii ca-
130
131

67. pdtd in timp o altd semnificalie, circuli cu semn schim-
bat. ,,Aliata(' mamei, ,,fiica iubitoare(, poze in care la
inceput Coca-Aimie igi experimenta o noud linutd (Ei
puterea de dominare), devin miEti. Aceastd trecere cle
Ia exerci{iile de diplomalie familiald gi cochetdrie femi-
ninS la planuri mai ambilioase este foarte bine prinsd in
Drumul osc?r??s. Pornit din plictiseali, micul rdzboi cu
Walter ii dI conEtiinla puterii ei asupra Iui, gustul snoir
al unei vieli monclene spectaculoase face restul. Boala
Lenorei, perspectiva morfii ei indrumd totul spre gindul
monstruos al succesiunii, dar momentul acela o gdsegte
pe Aim6e, pe fonclul apatiei de femeie clezorientatd qi
bolnavd a celeilaite, cu o mare parte din prerogativele
ce lin de imaginea soliei preluate deja : ,,ministrul( pa-
latului, organizatoarea recepliilor fastuoase, prezenla ei
,,portretisticis la plimbdrile in Buick-ul sau Rolls-ul Wa1-
terilor fac parte din acest itinerar al substituirii.
Deqi crealie exclusivd a unei formule de intrigd in
care toate raporturile se invdluie intr-o proceduri ,,,cli-
plomatic6(, practic inexistenti ca personaj, Hilda Gert,
,,nem!oicu!a( fostd colegi de pension vienez cu Coca-Ai-
m6e, are un rol insemnat cte jucat in construirea sensului
qi a unei anumite motiva{ii. Odatd cu intrarea ei in palatul
Rarodin, raportnrile personajelor suferi un clivaj care
ciesface totul in douS noi ,,trir-rnghiuri(( : cle o parte, IJil-
c1a-Lenora-Aim6e, de ce:rlaltir, lliicla-Walte r-,tim6e ;
astfei Coca-Aim6e nu se simte i'ivala mamei ei, ci in li-
valitate cu Hilda, uzurpatoare posibild (gi combdtuta ca
atare) a succesiunii cuvenite ei, Coc5i-Aimee, ca viitoare
stdpind oficial5 a ,,imperiuluis V'/alter. ltru e un simplu
trouvaille, ci dovada unei excelente intuiri a sofismelor
proprii unor asemenea conqtiinle morale.
Firrir criza feminit5{ii ei, eroina ar fi totu;i mult prea
iineard qi previzibild. Ceea ce i se intimpld Cocai-Aim6e
este oare urmare a exasperdrii unei sexualitdli prea stru*
nite cle arnbilii sociale snoabe ? Mai curind fenomen de
contagiune tocmai cu concursul lor neaqteptat. Nti sint
societat'ea surorilor Persu (,rprea mondene((, se pronunld
Walter despre ele), atmosfera clubului pe care il frec;
venteazi etc. forme ale ttnei coruperi in atingere cu care
personajul ajunge purtat chiar de clorinfa cle a supune
Bucureqtiul snolr ? ,,Gridinarulr6 Paul, Cora persur 1'uo-
chiul( Licd, Bubi Panu sint etapele Ei uneori fal6tele
complementare ale unei inilieri care are iluziile, ciderile
gi confuziile ei, de naturd s5. aclucl oricnm o dezordine
interioard, o raviqire a liniilor, experien{d rard in lumea
Haliipilor. Surpriza e cle a clescoperi in cele din urm6 con-
firmati, clincoio cle aceastS. agita{ie, aceeaqi iege a vidu-
lui l6r-rntric, sult semnnl ciireia std aproape toatd tipo-
Iogia trilogiei berrgcsciene.
,Ttt Etii cum cint er-i astfel de romanle ..din cap,,((
(D.a.
-
II, p. 62), scrie Aimde prietenei ei de la Sits-
am-Thale, autodefinininclu*se. Placerile ei au totdeauna
o strilncire abstracti (si fie r'5zutd, admiratir : idol,
,,icoan6((, star). .,Spre Lici o impinge o impulsie care
cra nristerul iclolilor cle por{elan(( (D.a.
-
II, p. 2I7),
poate cen a maculSrii c:r revers al unei mari uscdciuni
interioare. Bubi Panu e instrumentul unei ciuclate rdz-
buniri, impotrirra celorlalli, clar ;i impotriva ei inslgi.
Monstruoasd este aici tocmai supllnerea Ia conven{iile rds-
turnate ale lumii ei (,,Ch,rbul.((). Complexul personajului
se naqte din r;irginitate Ei orgoliu. intre toxineie agtep-
t6rii (operaliile succesive, erpoi moartea Lenorei), nesi-
guranfa posibilitdtii reale de a-l domina pe Walter, Ei
criza ,,eroticA( (de autosugestionare) pe care o tral'er-
seazd, Coca-Aimee urmeazd un drum ai clarificdrii cn
sine. Apropierea sfirEitului Lenorei o gdseEte pe eroini in
clerutd, nesigur[ de ea, r.rmilit5, dar din toate aceste
tril:ula{ii va ieEi o ,,alti(( Coca-Aimee, eliberati, matu-
rd, stabilizatd in adevdrata ei formuld interioari : egala
ltti Walter, din final.
Sarcasmul scriitoarei e cle a insoli tot acest ,,drum
ascuns(' ai personajuiui de semnele, marcate din loc in
loc, ale unei priviri care infelege Ei claseazd: ,,privirea(
itti Walter. Cu ceva mai multe zbateri, Coca-Aimde par-
curge acum o experien{d aceeaqi cu a lui Walter tindr.
In ce altceva consti de fapt superioritatea, ,rdemonis-
fiul( s5u 24, decit in -puterea cle a-gi regla ,,cilnqtiinla(
ca pe un instrument 25
? Problema lui nefiincl atit cle n
se vincleca de trecut, cit de a intreline baza psihologici
a mdEtii sale distinse, rece-clominatoare, anume : iluzia
ci a sacrificat ceva. ,,Alibiul{' lui e Salema Efraim, al
132 133

68. Coc5i-Aim6e va fi trinitatea Cora Persu-Lici-Bubi Pa-
nu, plus Walter insugi. Drame inexistente, mituri nece-
sarc-unei autorecuperdri interioare qi prin care tocmai
natura reali a personajelor triumfd. Sd adZruglm la io:rte
aceste iraclieri de semnificalie ale simetriilor interne pro-
prii confruntdrilor qi raporturilor mobile din roman in-
terferenlele, ecourile, evolu{ia paraleld a climatelor fe-
rocit5lii qi morlii (Walter-Aim6e versus Lenora) qi vom
avea confirmarea ideii lui Anton Holban privind princi-
pinl muzical cle structurare a cirlii 26.
Drumul oscttns este
iomanul cel mai discret construit din ciclul Hallipilor,
nici abandonat tonului ca Fecioarele despletite, nici in-
scris in tiparele unei .,geometrii(( prea :tcuzate, ctlm erit
Concert din' muzicd de Bsch.
Oricite merite ar avea compozilia fiecdrui roman in
parte, ea rdmine incd prea subordonati semnificafiei, 1l-
nui mesai voit, controlat. Pentru a atinge dimensiunile
unice, singularizatoare, ale artei construcliei in opera
rornancierei, trebuie sd urcdm la nivelttl macro-construc-
!iei, al arhitecturi ciclului Hallipa. Operalie care are
iiificuiti{ile gi,,capcanele(( ei.
Scriitoarea insdqi a ldsat romanelor trilogiei o relati-
vir autonomie. Le putem citi separat qi cine vrea sd ci-
teasci Dru,ntul osctr?ls sau Con'cert... firS a cunoagte res-
tul seriei nu va avea de infrint mari obstacole pentrtt
a urrnf,ri clestinele unor eroi care Ifu apar atunci 9i
acolo pentru prima clatd in lrrmea Hallipilor. Un astf-ei
cle citilor pierile totuEi imens, in a1t plan insi cleclt acela
al inteligibilitelii ,,migcdrii( din fiecare roman. Pe de
alltr parte, auioarea, care declara a fi avut in minte esen-
{a urmdtoarelor doui volume cind scrisese Fecioarcle
clespletite, s-a ferit sd le pund pe toate trei sub un titlu
unilicatol qi e limpede cd ele nu sint gindite in per-
speciiva unui plan unitar. Ceea ce nu Ie impiedici si-Ei
cbr:stitr-rie o ,,rnitate profundd, s5 cotnunice intre ele sub-
stan{ial Ei revelator. In ce mdsuri mai este insd con-
struitl aceaste unitate interioari a ciclului ?
Existti, am vdzut, in toate cele trei romane' in forme
care nil rdmin aceleaEi, o inclinare cle a clSdi prezenla
pcr:sona.jeior ciin ipostaze ,,rupte(( a1e caracterelor : rup-
tuli r;arc nr"r clisloci logica interni a caracterelor, ci, dim-
potri."'A, zrbia ele o pLln in eviclen!5. Aqa este vdzutl Le-
rroi'ir irr I'ec:ioat'ele despletite, NIaxenliu gi Elena, dar qi
Siir sarr Lina, ciin Concert... gi, nu mai putin, Coca-Aimee
qi :a).ter in Dru.m,ul esc1t1trs, chiar dacd de la un roman
la aitr.rl r.iziunea cliscontinud a personajului piercle din
oslcnlafia ei inifial5. ,,Metamorfoza(( Lenor.ei era recon-
slituitii ciin citeva imagini voit Ei subliniat disparate :
cie intrig;ru pe martora Mini Ei cleclanEau ancheta ci. In
ltrmilorul roman alternarca planurilor masca deja intr-o
irnr"rmitir mdsur6 rr-rpturile. In ultimul, datd fiinci nertura
r:aracterelor (autosupravegherea lor continud), romanciera
aplicd o pri.rire atentti r-rnor schimbnri cle replici, ges-
turi, in geuer:r1 semne alc unei comunic5ri cifrate qi elip-
lice, ^,ciiplomaticer( : materia DruntzrltLi asclrlrs se oiga-
nizr:azii intr-un lan! de micro-scenc, rrlpturile sint acum
rnai ciisimulate compozifional, ascllnse in cile una din
acesie mici secvenle integrate lan{uIui.
De fapl in ce consti valoarea esteticir a unui asemct-
nc.ii pioceilerr ? $i in contextul ciror justificiri mai iar.gi
trebuie si-l situ;im ? O observa{ie se impune : cu cit i-rn
pc'rsonai are rnai pulind energie pragmaticd, cu atit mi-ri
subiiniati este discontinuitatea infA{iEdrilor 1ui succesi-
1^.c (Lenora sau Maxenliu fa!5 de ambilioasa Coca-Aim6e).
Construirea prezenlei unui caracter din ipostaze rupte
cste un substitut de miqcare epicd, urmdreEte in primd
instan!5 sir {ind treaz interesul cititorului pe alte cii
clccit acelea ale unei story. Nu e insd numai atit. O
irtare manevrare a ,,imaginilor( personajului participi ea
insaqi la o relea mai complexl de tehnici al cdror efect
c.ste convergent : examinarea lor succint6 poate pune
iu er.'iden!5 func{ia lor comunS.
Ilomanele bengesciene sint statice, studii ale unui
loinportament interior mai ales, interesate de reacliile,
rrrr:se1e qi ecourile nevdzute proiectate in raporturi (din-
t lc perscnaie) qi in devenirea lor. Existd o voin{d. a ro-
rrrlnr:ierei cle a opri migcarea -_ Ei boala, moartea, ab-
,r,:lta ila,siunilor, prosperitatea materiali a lumii Halii-
yrilor (in nici un caz nirneni, nici Coca-Aim6e, nu se zbate
1;r'tr.'iru avere gi bani, ci pentru a i se recunoagte locul
134 135

69. sauasementinein,,lumeabttna(()sintatievArateleit-
motirre. IVloartea, mai cu seamd, joacd un rol proeminent
in-aceasta poeticit ironicd a intrigii,--atit cle cerracteristic
rr""g"r"iu"a. Ea vine s5 clisloce conflictele, confluntdrile
hotiritoare, eludate astfel ori cle cite ori par a se. con-
fig""u. Ma1aclii, acciclente biologice' anomalii ale vielii tru-
pfif"itqi ,trupului sufletesc(), iatd drumuri ale rnorlii in
I"".t"'io*nttu, uncle ea rdmine o prezenlI obsedanti' si-
tuath in miezul unei
"mitologii('
personale, cle1oc iipsitl
cle sens, de un ,,mesij" al ei. Esenlialui : ceee cl: ar
p"t.n i;, itrt"-o aitl stiucturd, un m-oment ail tragictllui
pr.in excelenlit inciica aici tot atitea drame ratate. lIoar-
i;;, i" op".i scriitoarei, ignora orice crescencio 9i c1i-
max, este fird ,,sens(( in plinul ciramei (dar-are r'rnttl.;
"""ttaf
_- in imaginarr:l bengescian * amp15 paralroli),
sustr6ginclu-t" .t.t*"i atari coeren{e' compromilind-o' Ilo-
manciEra ne face s5 auzim adesea ,,risul(' batjocoritor
al acestei umbre opace (a intregului versant biologic al
existenlei, ira{ional Ei capricios, incontrolabil) de care
se loveqte'mecanismui (viriuat) bine reglat aI nnei intrigi
clasice, veritabile.
Nu este Ei aici o opliune pentru discontinutt, pentru
o poeticd a ,,rupturii" ? Dar evolulia portretuiui vizut al
personajelor'? tUiiloc vechi, tradilional, de a crea. iluzia
,ri"iii, ei este minuit de scriitoare, in romanele ciclului,
intr-un sens care ii este propriu. Analizind arta portre-
tistei, am vdzut la lucru o tehnicd specifici a recuren-
{ei, a intdririi treptate
-
prin izolare 9i degaja-re
-
a
unor sernnalmente simbolice care condenseazf, piasric qi
sintetic esenla caracterelor' De-a lungul prezenlei iui
in text, un portret iEi dezv5luie treptat temele, accen-
tele proprii: procedeul e de a-l obignui pe cititor cu
debaliile,- unele chiar reluate, inainte ca ele sa adere re-
ciproc, sd-gi verifice valoarea. In sinteza finald unele
apar (,m5rite";, altele nu, nu puline iqi schimbd semni-
ficafia"din perspectiva ansamblului. E in aceasta o imi-
talie subtild a lnsugi procesului de triere a impresiilor
disparate qi de un adev5r relativ pind la organizarea
lor intr-o imagine coerentS, centratd.
Sintaxa diicontinuului, a ,,rupturii((, este la Hortensia
Papadat-Bengescu 9i o formd aparle de realismn nu atit
in infelesul ficlelitilii fala cie contuiuriie realttlrti, cii in
acela al stilizdrii intermitenlelor percep{iei. Tehnicd im-
presionista in foncl. Sirnulatre compozilionali nu atit a
iealului, cit a siiudrii in el. a riiportulni cu el'
Este o lume inchisA lumea Hallipilor (mai bine : lu-
mea al carei simbol cenlral sint ei, llailipii)' dar rr'u itr
inleles social e o cast6, lipsesc- tradiliiie, -qi
Acla"
Licd sau Rim nu sint decit parvenili de datd mai recen-
ti decit ceilalfi, care le clau acolacla. Este o inchiilere
cle cu totul alt'ordin, legath cle atmosfera unitari a cich-r-
iui Ei de mesajul lui : care se construieEte de la un ro-
man la altul, iub ochii rroqtri, s'lgerind o coerenli ob-
sesionali al cdrei nucleu ptll'e a fi in acelagi timp in-
clicat Ei ascuns. Poetica bengesciani evocd qn joc (cti tot
ce este, in acest cutiint, conota{ie de ambiguu Ei ca;
pricios) aI m5Etilor, uncle totr-tl ascultb in ultimei instanli
il" utr ,,cifrlt( care, pentru a comlrnica fdrd a se comLl-
nica, multiplic6 refrac{iile, schimbarile de semne.
Tocmai pentru cir fiecare personaj rimine prizonierurl
unei forme sau alteia cle singuritate (nimeni nu comu-
nici substan{ial cu nimeni). tocmai c1e aceea ciclul Haiii-
pilor e plin de agita{itr rtnei false sociabilitS{i, drumurile
broilor ie intretaie neincetat, sptrliul imaginar manifestl
inchiderea sa simboiici pe mdsura ampiificdrii sime-
triilor interioare qi a focalizdrii marilor motive-metaforS'
Dacd romanciera nu ar fi scris un ciclu, ci citeva romane
(aceleaEi) unde nu s-ar fi pierclut ,,decit(r treeerea-persona-
jelor clintr-un volum in a1tul, ne-am afla in fala unei
cu totul alte opere, aI cdrei efect cie ansamblu ar fi in-
finit mai slab. Ile ce ? Care ar fi limitele precise ale
pierderii ?
Acesta este chiar punctul in care se reveld corelalia
str:insd dintre construclia ciclicl 9i structura imaginaru-
lui din trilogia Hallipilor. Pentru cd moartea Siei san
cea a lui Maxenliu (Cott'cert.'.), ca Ei sfirEitul Lenorei s-au
aI lui Drigd.nescu (Drumut usctttts), nu ar mai face deloc
aceeaEi impresie dacd, in loc sd fie proiectate, cum sint
intr-un spiliu fictiv amplu 9i unitar (ciclul), ele ar ri-
mine intre limitele restrinse ale fictiunii proprii unui
136
137

70. singur roman. In Fecioarele clespletife Lcnora isi ..dis_
truge((. trecutul, igi impinge solui in bralcle altei fijmei
gi curind se va mdrita cu doctorul Walter. ,Dar iat6 cd
in romanul urmdtor motivul revine, reluat clin trei per-
spective cliferite (Lina-Rim-Sia ; Maxen{iu-Ada_Lic6 ;
Drigdnescu-Elena-Marcian), ca in ultimul' (Drumttl asl
czn.1J.
91 si_atingd accentul unui sarcasm suprem (Leno-
ra-Walter-Coca-Aimee). Mereu acelagi dans it cupir_rrilor
care se f_ac, se desfac, se refac clupd schimbarea parte_
nerilor. O singurd asemenea ,,tran,s1a!ie,6 ar fi foit un
scandal _monden, repede acceptat, repede uiiat (ca in
Feciottrel.e
_despletite); studiul citorva^ in paralel inclicn
lln mesai de descifrat, de interpretat urmind liniile unei
cornpara{ii virtuale, sugerate; dar proliferarea acestui
c.adril aI cuplurilor la
-
dimensiunile ciclului depdEeEte
limbaiul unui mesaj (oricit de complex Ei cle cifrit ar'fi
el) qi iqi asociazd puterile unei atiaosfere cvasionirice
sau fantastice.
Poetica trilogie_i Hallipilor este prin excelen{i una
repetitivd, a efectelor de multiplicare. poate ci inir_acle_
vir romanciera ,,a incercat in propria-i fiinld toate bo_
lile descrise in romanele ei(( tt, -dai
mai are aceasta im_
portan!d cind in paginile cicltrlui .,boala.( dcvinc unrrl
rlin marile motive simbolice, semn ai unrri rdu care bin_
tuie l6untric pe aproape toli oamenii ei cie ficliune, cli_
lnl.il.t* reacliile ,,trupului (Lor) sufletesc(. ? l" '""
,,t ou_
la(( ? Pentru cI ea este corelativul simbolic al egoism,f i
inlr-adevir feroce care- stdpineEte in lumea frallipiior,
slujind totodatd lumindrii,,experimentale,{:s
"
;;;;t"j
I"t_9":. Anomaliile, infirmitllile -
sufleteEti, perversitatea ?
Indifarile qi cdderile, adulterele, incesturile i, Intuitia su_
perioard
-a
posibilitdtilor celor mai originale ale su'bstan-
{ei epicului sdu a condus-o pe romanl"rerd spre u""uita
lucire ciudati a unei lumi fictive care ," agita intr_un
cerc inchis, atit de strimt incit firele destiieror se in-
tretaie adesea qi sfirgesc prin a-gi semdna unele altora.
Este ceea ce descoperim chiar in inima imaginarului
bengescian : o impresie aparte, foarte puternicd, de mul_
tiplicare a mereu aceloragi citeva destine la care se re-
cluc numeroasele vie{i Ei ,,experien!e(( din paginile triio_
giei. De aici vine aerul fantastic al lumii llallipilor. per-
ceptibil in adevdrata rezonanti a sugestiiior lui numai
la nivelul Inacro-construcfiei cle cicltt. Sintaxa ansamblu-
lui di ttntti real banal (ce e mai banal decit adulterul,
bcala, moartea insdqi intr-o lume atit de strdini oricdrei
clrame ?) relieful $i forta de fascinalie a irealului. Premi-
sele aceste tehnici a it'eal'izdt'ii erau deja in dominanta
portretisticii : statismul, refuzul miEcdrii, dealtfel nece-
sare clisec{iei analitice. Ele se implinesc insi intr-o ex-
traoidinari clensitate a recuren{elor, in ciclu' Una din
formele acesteia : serialitatea tipologicS. Walter este nn
nou P,im, plus un anume stil :r1 cinismului elegant ; l''Ii-
ka-Le, Acla, parfial Coca-Aimde sint nuan{e a1e aceluiaEi.
,,1an!(r marc:rL cle perversitate ;i atraclie :r trivialuhii
{toate trei se simt atrase de Lici) ; DrirgS,nesctl este o
varianti mai aprofundatd a lui Doru Hal1ipa, ilustrincl
iiceeaqi categorie a birbatului placid. Condusi c1c ,,ctt-
priciul ei creator((, scriitoarea reia dincolo de un antlmil
punc:f virtr-ralita{ile semantice Ei expresive intrezlritc' iir-
tr-ttn personai, cu rnuta{ii care imprimi un alt eclerai
aceleiaEi esenfe, in ,,succesori( ai sdi, moqtenitori ai r"inei
anumiLe zestre caracterologice apti cle nuan{dri. Cincl
asemenca efecte de recttrenlI transformd spafiul-text al
intregr,rlui ciclu intr-un adevdrat relief mobil al motive-
lor simbolice, obsedante, ceva halucinant se insinueazit
strttclurii ansamblului. Impresia globald e comparal:ilii
cu cea calre se naqte la lectura unui roman ca O stttd de.
rnti de sinEurdtttte a1 latino-americanului Marqnez : c:t
desceniientii clanului Buendia, Hallipii qi cei care apar-
{in lurnii lor retrdiesc, reiatt citeva destine fundamentale
care trimil la un nucleu de obsesii ind-estructibile, fun-
ciare operei qi, inclirect, la ,rmesajul6( ei. Personajele care
ies ciiri scenir salr mor transmit altora ,,rolurile(a lor ca
qi curn eie ar fi numai ttn medittm necesar forrnuldrii 9i
comunicirii unui sens parabolic.
Fala complementari a acestei serialitili cu efecl, ire-
alizator este organizarea inclrcdturii semantice,ploprie-
cicluh-ri (9i nLr a fiecdrui roman in parte) clupl liniile unei
logici a e.mirloi-uri1or, a rolurilor esen{iale jn ac-east5 ly;
m"e-teatrtt, Li trilogiei. Existir personaje ,,de coloratttrti('
(r-rn fel cle' figttranli simbolici) ca ,,gemenii Hal1ip;l(, re-
z.oftet-tzt) (No.:'), personaje-ficelies (Hilda Gert)' chiar in-
138 139

71. cercAri de a crea un personaj-,,reflector((, o fine mind
-
conEliinld central5 (Mini, din Fecioarele despletite). E
vorba insd de marile roluri, cele a cdror situare in ima-
ginarul- benge_scian are o iradiere, o rezonan{d in -<pa!iul
lntreguh-ri ciclu, dincolo de prezenla lor direcld in tic-
tiune. Lenora este fdptura care ,,personificd.( o senzuali-
tate purd, neatinsd. de spirit, trup robit capriciilor ciir-
nii, Mika-I-6 se identificd simbolic cu un nlvel primar,
zcoiogic, al perversit5lii. In priniul Maxenliu se intilnesc
o r,':rriantd. speciald de visitor grotesc qi rnasca unui
avolton biologic, el e ipostaza sofisticatd a bdrl:atr,rlui
lnerer'r clominat de femei. Licd este ,,jucdtonll{., singuml
care nLl are crisparea celorlal{i, Rim
- ipocritul .sub
masca or]orabilitdlii burgheze. Walter
-
clemonic, .lfru-
moasa plena,(( gi toatd seria ,,p5puqilor de Niirnberg(;'sint
alte roluri de prim ordin in coerenta parabolici- a ci-
c].utui Hallipiloi. Fiecare ciin aceste perionaje clezvolti,
clincolo cle identitatea lui precisS dintr-un
-
rornan sau
erltul, proieclia unor raporturi de semnificare ce nlr se
rnai circumscriu in aria mesajului controlat al operei, ci
trimit ia o unitate de ordin superior, leginclu-se cle in-
treaga circulalie a unui sens, a unei teme acllnci, clin
care cregte organic, construinclu-se mai mult clecit 16-
sinch-r-se construitd, opera.
Existf, o logicd interioari. a acestei stmcturi para-
bolice, care depdgeqte construclia, proiectindu-qi lns6 in
ea tensiunile specifice. Pentru a o defini, trebuie limu-
rite interferen{ele __ Ei mai ales productivitatea lor se-
manticA _- intre particularitSlile compozi{iei, pe dle o
parte, qi problematica naratorului gi a tonului, trre de
alta, in ciclul Hallipilor. E ceea ce sper6m ce va da (in
finalul lucrdrii) dimensiunea particulard a tipului rle e,x-
perien{d a construc{iei realizat de scriitoare in capoclo-
pcra ei.
IV
Rornanul
oa,,rnetaford episternologicS',
ln trilogia Hallipilor nici unui personaj nu i se recunoagte
o complexitate autenticd, analiza -- tocmai prin aceasta
ironicd
-
descoperi pretutindeni un ,,mecanism", o for-
muli a caracterului. La Camil Petrescu. dimpotrivA, do-
mini eroii de o inepuizabild complica{ie sufleteascd, re-
flexir.i, sensibili, a cdror via!5 interioard este ficuti clin
nuanle Ei reactii subtile, imprevizibile. Ei stau in centruL
celor doui romane psihologice a1e scriitorului, conqtiin{e
intreb6toare qi orgolioase in diaiog cu experienfelc. trii-
te : $tefan Gheorghidiu, doamna T., Fred Vasilescu. Sint
tot atitea ipostaze ale unei cdutdri de adevdr Ei frumr,r-
sele intr-o existen{a innobilatd de luciditate.
Ultimq noapte de dragoste, inttia noapte de rdzboi qi
Patul Ltti Procust sint romane ale tensiunilor gi febrei
cunoagterii : realitd{i sociale, comunicarea intre oameni
qi mai ales iubirea, procesul insuEi al inlelegerii devin
obiectul unei interoga{ii care caut5. sensuri, multiplicd
interpretdrile, reconstituie traiectul interior al conritiin-
{ei. Dar miEcarea aceasta, in fond o dialecticd a perspec-
tivelor, poate fi ea socotitl o simpld variantd de ,,fabuld,,,
r-rn fel de intrigi fdrd personaje, in care, cum scrie
B, TomaEevski, ,,diferitele motive psihologice ale condui-
teis unui erou, ,,diversele aspecte ale vielii sale spiritua-
le, instinctele, patimile etc. lndeplinesc rolul unor per-
741

72. sonaje obiqnuite( ? 1. lJe rdspttnsul dat acestei intrcbiri
clepinde in mare mdsurd considerarea intregii chestiuni
a specificitllii poeticii romanului de analiz:i, clar itici utr
lrlt, nivel aI acesteia nu e mai strins legtrt clc el clecit
acela al construcliei, aI arhitecturii textului. Operlr ro-
mancierului Camil Petrescrt plrne cu acuitate prolrlema
rc'laliei clintre dramatismui special al ctinoa$terii 5i tec-
tonica ciiscursultti literar.
Ultima noapte de dragoste, intiia noapte rle riizlrci e
un amplu monolog. Un personaj inteligent. cu vocalia
introspec{iei, vorbegte, ni se dezvaluie cr.r ilcertitucilni-
le qi iluziile, descoperirile qi impasurile clin carc- .se con-
slituie existenla lui interioard marcatd de ciouir mari ex-
perienfe : iubirea Ei rdzboiul. ,,In primdvarer airul:i 1916,
ca sublocotenent proaspdt intiia datd concentrat." luasem
parte...(( (U.n.
-
p. 25)', iatd cle la piimele cltvinte clin
text un ,,eu(( care se declard Ei incepe a-Ei defini o iden-
titate. Romanul ntl va fi numai imaginea a aeeel ce i]
trdit, a simlit qi a gindit $tefan Gheorghidiu, ci 9i pro-
iectarea inflexiunilor unei ,,voci(( gi a rc'liefului urlr-ii
,.pr:nct de vedere{(, cu privilegiile Ei iimitdriie lui parti-
culare, eroul este propriul sdu uarator, ta ltorbi qi6-'-spre
eI insuqi.
CeiIaI{i (Ela, camai'azii de front) exislti nliiniti in*
cluqi monologului lui, aEadar vlzuli dintr-o i:eisper:tii.ti
anume, pe care romancierttl o poate integra tensiu;'rilor
sem:rntice ale textulni, neldsindu-i ei r,rltimul ct"ii;int"
Ilistan{are necesard, f6rd de care naratorul riscl sI se
cen{unde cu autoru} qi, prin aceasta insdql, sei clispard
ca Fersonaj. Va treb,-ri sd ddm toatd atenlia .iocr-:lui aces-
tor raporturi, resorturilor care le explicd gi funcliei 1or
in construirea sensului de profunzime al romanului.
$tefan Gheorghidiu este de Ia inceput infdlirsat ca
un erou superior celor care il inconjoard. Din prima
scend a romanului se desemneazd o incompatihiliiate
aclincd intre stn-rctura personajului (qi sistemirl de va-
lori implicat in reacliile lui) gi un. anume nivel cornun,.
gters, al glndirii gi al principiilor morale. Iritarea, agre-
sivitatea lui intr-o, in fond, banald discu{ie la popota
ofilereascd {in de circumstanfe, dar nu gi oroarea de
platitudine,
.de- ,,formulele curente(( menite sd ,,{ind loc
de cugetare(. {drturisit sau nu, divorlul intre"un ase-
n'renea spirit, alergic la idei primite, Ei formele incnta-
Iitiilii comune 3 ar fi rimas acelagi. Eroul e din alt aluat
decit ceilalfi, fibra lui are o finete cale clepdEeEte media,
experie.n{e care _- e cle bdnuit
-
pe mutli ailii
""
i-ur:
atinge decit superficial pot avea o iezonanli in-finit mai
profunclii gi mai gravd intr-o astfel de conEtiiinl5
Il tccmai ceea ce confirmi retrospec{ia, refdciit.J is-
toria. ir.rbirii lui pentru Ela $i mai ales hdfiEul de incer-
tituclini in ,care se zbate mult timp eroui : adica cca
nrai rnare parte din cartea intii a romanului. Illtima
ttoctpte dc clragoste este inregistrarea, ca irrtr-o foaie cle,
obserrratie, a acelor miqciri interioare (indoieli, ipoteze,,
reinterpretdri) care angajeazi fiinia esenfiali a perso-
najului, priir analizd qi autoanalizi, descoperincl imbi-
i4uitatea,,triitului((, relativizarea inlelesurllor lui. Tot
ce precede criza sentimentului (povestea mogtenirii ne-
agteptate, schimbdtoare de destin, via{a cuph-rlui in pe-
rioada fericiti,, cle armonie Ei puritatc') eite pregitire,
,,prefati(t a ceea ce urmeazi : adincirea prin- sciutare
ralionald febrild a incertitudinilor chinuitoare, a dubiu-
h-ri infinit. I,Iiezul primei pdr{i a romanului este aceas-
td. relnnoiti incercare a conqtiinlei eroului de a smulge
faptelo:: gi serrrnelor accesi,bile ei un aclerriir fer.m, in
sens univoc.
_ ,'Erarn insurat de doi ani Ei jumdtate cu o coleg:1 cle
la universitate Ei bdnuiam cd md ingald( (U.n.
-
p. ggl"
O ,"monografie(( a geloziei, scrisi la pel"soana intii ? Un
;'i.spuns existd chiar in paginile cdr:lii : ,,De pilci5, cu
r-rn:,r din acele formule simpliste qi siupicle,'mi ie spline
cle cil,re cei din iurul meu cd sufdr atita, numai din
ca.uzd cd ..sint gelos,,. Vor sd spund. ci fdrd nici un rno_
tiv temeinic, mai mult dintr-un fel de structurd vicioasi
sufleteascf,, neconformi cu normalul gi realitatea(( (U.n-
__- p. 9B). Paranteza aceasta explicativii este de fapt o
clefini{ie. Gelos este Otheilo. inciinarea de a suspecta de
necredin!5 pe femeia iubitd, fdrd temei, ai:e intr-adev:ir
ceva bohtdvicios, dar ea este totodatd revers al iubirii,
fala deforrnatd a unei pasiuni. Or, e aclevirat, ninic din
t42 143

73. toate acestea, in inlelesul lor obignuit, 1a $tefan Gheor-
ghidiu. Gelozia este ,,inci una clin formele acelei enor-
mit6!i, care e conceptia metafizicir a dragostei(( Ei deci
,,nn explici in realitate nimic(( (11.n. -* p. 98-99) nu-
mai raportatl la structttra sufleteascd a eroului (in esen-
-!a, a familiei de spirite in care se situeazd acesta). Pen-
trr-r ceilalti ea este o realitate, prezentd chiar in roman
in forme degradate gi superficiale (geiozia Elei fa!6 de
G.). ,,Nu, n-am fost ni.ci o secuncli gelos, clagi am sufe-
rit atita clin cauza iubirii'( (U.n. -- p. 99). Disocierea
melitd aten{ie. Cum aratl realitatea interioarA a acestei
suferinle, distinctd de comuna, plata gelozie ? Ce des-
figurare capdtd in rornan nuarnlele ei, creqterile de sem-
nificalie Ei complicdrile sr.tccesive ?
Eroul rornanului descopera sttrprins, in solia sa, o
cu totul altd ferneie decit cea pe care se obiEnuise s-o
,,r'add'i in existenla lor anterioara imbogl{irii qi intrdrii
in viata mondenS. Locr-rl eroinei intimidate de inteli-
genler bdrbatului il ia amatoarea cle petreceri snoabe,
stinieniti de ,,neatenlia lui in imbricdminte(( Ei care, in
general. nu mai este dispusd sd-i acorde lui inliietatea
in comparaliile prilejuite de lumea frecventatd acum. De
1a primele semne de schimbare a raporturilor clintre ei,
eroul incepe a se indoi cle tot ce alidclatd i se plrea czi
ii leagd : nimic din ceea ce i se intimpli cle aici in:rinte
nr1 va mai scdpa intreblrilor necttrmate care lintesc in
contrlrurile inqel5toare ale faptelor qi gesturilor un acle-
vir incoruptibil, dificil cle captat.
O excursie ,oin banc1f,((, cu automobilele, 1a OdobeEti,
derrine pentru Gheorgl-ridiu prilej de adevilatl torturi
s,-rfleteascd, trditd ca o perceplie acuti a degraddrii 9i
r-rmilin{ei, clipa de clipi. Totul este indiciu, ttrmdril cn
o privire de la inceput bdnuitoare, fdrd iluzii : ,'Pe drum
ner..ast5-mea n-a trdit clecit prezenla iui (e vorba de G.,
viitorul amant al Elei). Toate comentariile le-a fdcut nu-
mai pentru el sau cu e1. Avea o voce ugor emolion:rtX
- la inceput am crezul ci clin caltza soarelui gi aerului
inror-rrat al diminelii Ei al cimpuiui
- Ei releva cele mai
neinsemr-iate nimicuri ale drumultti, cu exclamalii. Dacd
maqina era :;ir calce un cird cle glgte, ea scotea un fel
cle inter.iec{ie uqoari, vreun A ! care pornea clin toatir
intimitatea ei de femeie Ei vrea sd spuie cu totul altceva
decit spunea. Dacir era o ctrs;i cu pridvor frumos, ea
ariia in grai;ii : Ai vSzut'/ crici in timpttl acesta ma:iina
trecuse6( (LT.n.
-
p. 100--101). zminunteLe sint urmd-
rite cu o atenlie concr-ntrati, pregdtiti deja sir primeas-
cd astfel cie semne : ,,N-am putut si nu bag de seamh,
c1e s'.ls de unde eram, plicerea cu care ea se ldsa spri-
iiniti de el, cind uu urcat ripa iar, dupd ce marsina a
fosl reparaiai( (U.n.
-
p. 101). ln maqini ,,antebralul
meu era uEor spriiinit pe Eoldr-rl ei. Desigur cii el sta
tot, lu fel(( (11.n.
-
p. 101).
Suspiciunea clttce la o continuA pindd a detaiiuiui re-
velalor, la o cernere atentii a se.mnificaliei reacfiilor ;i
ges-iiirilor. Ela gustincl cu pofti din felul de mincare
adus 1ui G. sar-r plScerea ei cle a-i tltrna, cind el cere
vin. din paharul ei, acestea gi alte iniliative menite sI-i
distingd ca o adevdratd pereche pe cei doi sint desci-
frate ca rlspunzind unei ,,intenlii cle corespondenldG.
Ilcoul 1or in cel caie observl gi analizeazd este cu atit
mai clureros cu cit, pentru a le vedea acum atit clc lim-
pede in{elesul, tlebuie ca mai inainte si le fi triit el
insngi cu femeia instriinatd de el intre timp. Limilinla
birbatului este agravatl de una a raliunii lui, care asis'
ti la trivializarea prin simplti repeti[ie a descoperirilor
gi bucuriilor ei cle altldatl.
O conqtiinld care observi, interpreteazd gi judeci ar
putea lesne aluneca in rolul uscat cle arbitru, clar, cttm
aici martorul este el insuqi adinc irnplicat subiectiv
-
el e singurul care adinceEte sensul experienfei trdite --,
p::ezenfa lui nu e rece gi nici invulnerabild" DimpotrivS.
Iali-l privindu-gi solia care se intoarce cu bralele pline
cle ramr-rri cle mdr inflorii : ,,IrlIcerea 1or trecea nepd-
sdtoare peste faptul crud de a slu{i un pomt( (U.n. --
p. 101). Comentariu
-
orice s-ar zice -- morocdnos, v5-
clit pirtimaE, omeneqte nedrept. IrTecesar adevdrr,rltri psi-
hologic al siirii sulprinse astiel cr-r etcce ntul ci :rei:rc-
f dcut. Mai subtild este reinterpretarea trecutului din
perspectiva La care oblig5 prezentul. Interesul cu care
ea ascultd explicatiile tehnice ale lui G. clespre motoa-
c-da 5655 coala 10 f45
t44

74. rele de automobiie are un ecou amar in erou : ,,Mi-am
adus aminte de vremea cind audia la fe1 matematici com-
plicate pentru mine(( (U.n.
-
p. 105). Nu e doar o si-
metrie de momente. Refaceiea continui a drumului in-
tre prezent qi trecnt este mai mult ciecit constatare a
pierderii iluziei de unicitate din care se nutrise orgoiiul
iubirii revolute, ea e qi descoperire a nnei frumuse{i
care venea, intreagd, nu din substan{a insdgi a momen-
telor trdite, ci din sernnifica{ia proiectatd in ele. Nu
interesul Elei pentru filozofie Ei matematici, nu asocie-
rea nnui ,,memento(( muzical cu o plScere intensi, nu
gesturile educaliei simlurilor ,,in vederea rinei mari pa-
siuni(, nimic din toate acestea nu avea, in sine, cerra
excep{ional: exceplionald era valoarea acordatd lor de
conEtiintd, rdsfringerea lntr-o anumitd imagine
-
in-
terpretatd
-
datd trdituiui, sensului lui.
Deqi notalia psihologicd, linind de observalie qi de
autoobserva{ie, se prelungeqte sistematic in reflec{ie, in
idee Ei dezbatere interioarS, romanul nu capdtd accen-
tul de digresiune eseisticd (perceptibil uneori in pagi-
nile unor romancieri ca Th. Mann, A. Huxley, G. Ce-
linescu), cel pulin nu in articularea lui esen{iald: atita
tirnp cit obiectul meditaliei rdmine iubirea gi suferinla
pricinuitd de ea, ,,licoriLe gi toxinele marilor iubiri, re-
flexive( a, ideile nu au numai o ardere pasionali (pre-
zentd peste tot in opera scriitorului), dar Ei un drama-
tism aI progresiei lor de nuanle Ei modulalii, o coeziu-
ne dialecticd, centratd in orgoliul personajului. Auton-
naliza Ei reflec{ia declanEati de ea au aici o cuioare
violent individuaid, de ,,monolog liric( s. fie cI e vor:ba
de nu pulinele lor note patetice (dar e un patetism fil-
trat printr-o neclezminlitd intelectualitate), fie mai ales
de necru{area cu care eroul igi surprinde vulnerabiii-
tatea, postura dezavantajoasd. Cel care c.xalti, pentru
poezia ei de metaford a unei iubiri-destin, dogma cato-
Iicd a predestindrii solului Ei soliei, unul altuia, ,,de la
facerea lumii((, se 'recle pe sine ,,imbecil qi ridicol, flrui
simtul realitdlii qi naiv ca un predestinat coarnelor c;r
sd fi gindit atit de rnult despre o femeie(( (U.n. -- p.
109) ca Ela, frivoli, superficiald. Tocmai astfel de sai-
tttrr bruEte dau nn accent inimitabil (pentru ci aclesea
voit riscat) vorbirii interioare din roman.
IJverturd a amplei dezbateri introspective, paginile
care urmdresc cleclanqarea crizei interioare impun, con-
centra'u Ei intens, dominantele intregului monolog al erou-
lui din prima parte a romanului ; decuparea amlnuntu-
lui-semn (replicd, facies, mai ales gest), necontenita rds-
fringere a ecourilor trecutului in prezent gi in special
lnal{area fiecarui moment trdit adinc la o treaptA a icleii
care nu este abstrac{ie, ci ea insdqi un purrct din marea
spirali a unei cunoaqteri dramatice 5, asumate existen-
!ial.
Aparent, refleclia nu face decit sd urmeze qirul ,,in-
timpl6rilor((, rispunzindu-le,^creindu-le un anumit spa-
liu de rezonan{d interioard. In realitate, stlccesiunea nu
e a momentelor trdite, ci a urmelor l5sate de ele in su-
flet, in miqcarea conEtiinlei. Sintem totuEi departe de
proustiana plutire in derivd a memoriei ' i de ritmurile
ample, proprii ei, ale comunicdrii, la mari distanle, in-
tre experien{ele trdite : o dominare ra!iona16, deqi ha-
Iticinantd, se simte aici. Un amdnunt cdruia i se clesco-
perl o semnifica{ie in cimpul frdmintdrilor prin care
trece eroul deschide posibilitatea unei serii, ordinea (con-
struclie) este aceea a unor trepte de adincire qi nuan-
lare a ln{elesului schilat de la inceput, dar parcurgerea
lor cid intreaga mdsur[ a gravitd{ii ttnui proces care se
clesfiEoara nevdzut, in protagonist, nu intre personaje.
Locul pdstrat lingd eI, de $tefan, Elei rimine neocupat,
in timp ce toli asistd la manevrele ei transparente de
a-Ei reciEtiga iocul cle lingd G. (ocupat de o alta). Cind,
cerra mai lirziu, nimeni nu se aqazd pe locul rezervat
de Ela ,,dansatorului( __ ,rvag avocat((, ecoul e diferit,
sriferinfa
-
mai adincd : ,,ii rezervasem locul din dreap-
ta mea, dar m-a deprimat cd nimeni n-a ocupat locul
care trebuia si fie in dreapta ei... Era un fe1 de oficia-
Tizare a situa{iei, care imi innegrea sufletul'( (U.n.
-
p. 103). Alt exernplu, implicind o relalie complexd : in-
trebat claci este gelos, eroul gdsise un rdspuns disimu-
r46 147

75. lalor, r;isr-rcire'a lui l:iuntricd este in,"I incd mai dure-
roasd cincl i se pune ei intrebareer dacd ,,suferd(( (Cin
calrza ,,iirfidelit5lilor(( lui G.). Chintii lui e acum nu nu-
mai de a se vedea inlocuit (gi astfel rnicEolat), ci dr-. a
fi de-a drepttil ignoi'at, ,,cie prisos(( :
',Cdci
asta fAcea
sitnalia rnea qi mai ja1nic5, deoarece piream gi r:rai
mr-rii de prisos, dure::i gi bucurii se intimptrau firl mine,
tocrnai cinc.l ea atrigea luarea aminte a tnluror{( (U.n.
-
p. 107).
ini5n{r-ririle acestea de mcmente fix:rte in memorie
clezvdlu"ie adeviratul principiu al orclinii lor in text. trie
nu sint irrtirnplirriie care sA. dezvolte, cer intr-un t:oman-
dram5, energia unor pasiuni, rirralitir!i, cornpie.-re etc.,
ci exacb ceea ce a avut un riisunet meinorabil in con-
gtiinla sp3r1lui, organizindu-i temele introspecliei Ei a1e
reflecliei pasionate 7.
Nicdieri nu este rnai esen{ial5 aceas-
ti distinc{ie decit iu cele citeva apropieri, ca suprafat!5
a epictilui
-
sgssnlusfs inci de relativa ;:arefiere a
ecoului reflexiv
-,
de istoria-tip a nnui cuplu -qfiEiat
de gelozie. O ocazle oarecare, de pi1di, pare sd se trans-
forme lntr-o revangd a eroului (copieEit de avansurile
altei femei, snb ochii indurerali ai Eiei). Ea, la rindu-i,
se va rdzbuna ingroEincl ,,atenliile( ei fald de G. Un fel
de ultimatrim al lui, refuzul ei de a i se sripllne, scan-
dalul ;i ruptura, iatd etape a1e unlii scenariu clasic, pro-
priu geloziei, la fel lmpicdrile Ei separdrile care vor mai
Lrrma. Dar dacd situatiile evoc6 o trsLfel de mecanica a
reac{iilor, sernnificalia 1or interioard face imposibild ori-
ce confuzie cu stilul Ei motir':rlia comportamentuli-ri co-
mun. Cea care trdieqte la acest nivel trivializat atari
momente este numai Ela : ea suferi vizibil in fala ,,tri-
ddriit' lui, ea se rdzbunS, ea singnri e geloasd, cu ace-
eaqi sinceritate platd, far6 nuan{e gi firl complicalii, in
fiecare din infSligdrile ei succesir.e. Gesturile eroului, in
schimb. stan in relafii mult mai cornplexe cu atitudiniie
lui interioare, pentru bunul moti. ci doar el ne apare
(e clrept, din perspectiva care e tot a sa) ca avincl o
via!6 a conqtiin{ei.
$tefan Gheorghidiu e prea complicat ca sd sc poatd
lisa pr:rtat gi dominat de simpie reacfii. oricare i-ar fi
manifestlrile, in jurul 1or, suit e1e, este intotdeauna o
anumitd eroziune a intelesului lor de suprafa{d, se pro-
cluce o relativizare. in' ,flirt( cu o altir femeie sau ali-
turi de trupuri care, oferindu-se, ii rimin striine, el
este meretl consumat cle propria luciditate, problemarti-
zeaz6. tolul B.
De aceea nu poate intra in ,,cadrilul cle nai-
viti!i(( prefdcute, clescoperincl de fiecare dati compro-
misul, echivocLrl (unui din leit-motivele scrisului lui Ca-
mil Petrescll este oroaren de ,,triqaj(() jocului care i se
propune gi +"ocmai formele mai rafinate ale ipocr:iziei ii
provoacd cea mai organicd repulsie ; acceptarea lor ar fi
o variantd de mauvaise foi, pervertitotrre rleopotrivi a
congtiinlei morale qi a gindirii, care la eroii scriitorului
are vital nevoie de un clirnal a1 loialitdlii. Irste unul
din punctele in care se intrer,ecie funclamenlarea unita-
ri a monologului introspectiv clin roman.
Cel care vorbegte evocd propriul sdu trecut $i, fd-
cind aceasta, alege, delimiteazd continuu ceea ce l-a
rnarcat de aceea ce s-a insumat unui timp revolut fdri
a lSsa aceeagi irrtipdrire adinc5. Cinci gi ce anurne este
c,omprimat in text, amintit sumar in Ultirno n,aupte d.e
dragaste ?
"9i
mai tirziu am fdcut clestule mutie b5-
nuitoare, am c.vitat gelos mu1Le prilejuri care mi-ar fi
fost dezagreabile, am tras cu urechea ia mlrlte, anr spio-
nat clestule plecdri in vizitd a1e nevesti-mi, cdci mi-era
teamd c:i...( (U.n.
-- p. 140). Tipic exemplu de s?-unnz&r'!l
intr-un i:oman de analiz5. Tot ce, i.epetinclu-se. piercle
sau i:ii impr-ttineazd ecoul lduntl.ic clurabil cade in afarar
monl.aiulr"ri retrospectiv esenlia1 : selectiv, .tcesiLir nu re-
{ine decii c'venimentul interior gi sintiix:r lui (cornpo-
zifia) esLe ciici.atd nu cle articula{iile unei .sf orrtr, ci cle
pro5;resia revehtiilor Ei intrebirilor, sngesliik-rr care ciar.r
aclevdr:ata cxisl.en{i, gravatd in conEtiinlir, o ,biografie
psi?rologic:i( t. Constrtrclia este aici proiec{ie a dialecti-
cii introspective.
i.,
in istoria iubirii qi ,,geloziei(( lui $tefan Gheorghidiu,
ctt impiciiri gi despdrliri repetate, nimic c'lin ce intrd in
prim-piaaul rememorlrii nu e.sie simpli i-ehllre pentrlr
ci nuant:r stirii interioare e de fiecare clmtei alta. Ar-
heologia trecutului dezvdluie, reluminatd de aceast6. me-
morie sensibilS, nn traiect de ,,apprentissage.{ afectiv,
ca la Proust, dar fdrd rezonanlele imense de acolo. Ceea
l:18 149

76. ce conleazd e culoarea sufleteascd. Tocmai revenirile
aparente (,,simetrii1e(( de momente) aratl putinla unor
moclulalii necontenit imbogdlite ale angaj6rii sufleteqti.
O intilnire, dupd prima ruptur6, are ceva de inceput
nolr, nu fdrd totuEi o ,,triste{e uEoard gi pldcutS( (U.n.
-
p. 728) care e reflexul discret al ciclurilor timpului
trdit, perceplie a duratei in distildrile ei de culoare su-
fleteascd. Mai tirziu, urmind unei noi despdrfiri, mult
mai gravd cie astd datd, tonul va fi acelagi, de ,,brode-
rie de dialog aerian, amabild tachindrie( (U.n.- p. 155-
156), dar acum nu rnai e acea pltttire a sufletelor ,,dea-
supra cuvintelor, in ezitdri, filfiiri, fixdri, Ei iar mici
zboruri, ca un roi de fluturi deasupra unei plante" (U.n.
-
p. 128), ca odinioarS, ci doar o treaptd intr-un inge-
nios ,,sistem de acornoddri(( necesar vindecdrii, conva-
lescen{ei. Daci tocmai aceste momente qi nu altele s-au
fixat in conqtiin{a eroului, este pentru ci ele iqi pre-
lungesc ecourile qi sugestiile unele in altele, aprofun-
deaz6. qi creeazd o densitate de ,,lntimpl5ri mici( (rds-
fringerile interioare), ,,arninun{ite plnd in fraclii de
impresie(( (U.n.- p. 218).
Intiia parte a romanului se clddeqte pe sedimentS-
rile ttnei memorii afective nu in inlelesul de asociere
involuntara a impresiilor, ci in acela de integrare intr-un
curent al meditatieilo pasionate (Ei de aceea vulnera-
bile) care are ritmurile lui specifice gi, fdrd a cddea in
linearitatea unei clemonstralii, propriul sdu punct de
fugii, ce di coeziune urmelor ,,trditului(( in fiinla inte-
rioard a eroului. Liantul nu este principiul liric ai cores-
ponclenfei, ci unul reflexiv : al comunicdrii cle sens qi
al confruntdrii perspectivelor interpretative intr-o,,in-
frastructurd concreti conjugati cu esen!a(( 11, care in-
truneqte iocr-rl nuanleior fulgurante gi o economie reald
(totuEi inaparenti, nesubliniaii) a discursului analitic.
Frdminl6rile 1ui $tefan Gheorghidiu, schematic, ar
sugera o sinr-rsoidd, proprie acelei ,,monografii a indo-
ielii((12 care e prima carte a romanului. indoielile, b5-
nuiala, orgoliul rdnit sint periodic depdgite, pentru a
reveni dupd fiecare interludiu de incredere qi fericire,
inci rnai torturante. Amplificate cie nesiguranla sen-
sr.rlui real a tot ce s-a adiugat lntre timp, ele se intorc
repr.rnlnd in discutie intreg trecutttl, cle la inceput. .,,De
atitea ori avusesem binuiala ci eram inEelat, interpre-
tir-rcl o serie de gesturi qi momente, intr-un anumit sens.
I)ar privind altfel punctul de plecare, seria avea alt sens'
Era pe atunci un joc de alb Ei negru. O foaie era impdr-
{itA in romburi alSturate, albe qi negre. Uneori, cind
priveai, aveai impresia cd sint cuburi pline, cu ncuchiile
ipre tine, dar alteori, aceleaEi romburi erau goluri -cl-t
muchii aclincite(( (U.n.
-
p. 205-206)' E metafora in-
sdgi a relativismului interpretdrilor. MiEcarea dominan-
ti a primei pdrli din roman este aceastd reinnoitd rds-
turnaie a semnificaliiior gi raporturilor susceptibile de
tdlmdciri diametral opuse. De unde vine insd clisponi-
bilitatea perpetui cu care eroul reface ,,1ectura(( tre-
cutului, pendulind intre perspective de neimpdcat asu-
pra aceloragi fapte Ei semne ?
Personaiul este un cerebral capabil de o mare fi-
ne{e a analizei, foarte nesigur insd pe el, interior, mi-
nat cle o necontenitd nevoie de a se verifica' de a-gi md-
sura
- cu o mereu rendscutd crispare _- inillimea sta-
turii sufletegti. $i oricit de paradoxal ar pdrea, chipul
acestei nesigurante este tocmai orgoiitii lui, inclinarea
de a recupera intotdeauna, in ultimd instanll, intr-o
formi sau alta, o imagine a propriei superiorit5li. Am
vd.zul, cit de indirjit se apdrd eroul de eticheta degra-
clanti de ,,gelos". Nu se poate vedea pe el insugi
-{og
ca un blrbat pe care il inEalS ,,nevasta'(, incertitudinile
gi febra iubirii 1ui sint reevaluate ca o experienfi- a an-
tinomiilor cunoagterii, trdite. lqi adinceEte mental r:mi-
lin{ele, judeci pe al{ii sau se judeci pe sine, trece de la
iluzia fericirii la gustul de cenuqi al unei ratdri interi-
oare, eI investeqte in toate o ardere inaltd a spiritului,
o sensibiiitate extrem de ascu{it6.
Cind le va privi de departe, remodelat lduntric de
experienla rdzboiului, a vecin6t6lii morlii, intimpiirile
(inclusiv cele de conEtiinfd) tnecutului obsedat de cre-
dinla sau necredin{a Elei ii vor apdrea eroului 1a o di-
mensiune mult reduse. Cit timp ins6 pdstreazf, sau re-
face perspectiva lor internS, el are o reprezentare foarte
151

77. Fr."I?: fe. a_n_gajgle definiti,",d in fiecare clln momentele
rLtDrrll 1ur. IVIariIe.scene, cu impioriri, cu explicafii, cu
stdruin{e. de impdcare, sint efcluse ; pateticd, ctarl Oe
o aljl slb-stan{d, r.dmine reluarea infiniid o int"rogatiel,
a rdsucirilor dureroase, cle gind intors pe toate lei'ete.
,,Pentnr mine, dragostea aceasta era o tupti ,r"intr..rupl
td, in care eram ve$nic. cle veghe, cu toale simluriie ia
pinclir, gata- sd previn orice per-icoi,, 1u.rr. -- p. f'gSl. I,1",
nn simlurile, ci mai presus cle toate raliunea, cale iuJ
clecd Ei rejudecd mereLr in{eiesurile, std ia pindd in ijt_
tima noapte de drcgoste.
Zba'cerea intre interpretdri total opuse atinge uneori
parroxismul. Eroul gdsegte o scrisoare, citre arr scoate_o
pe Ela de sub invinuirea de adulter. prirna reactie este
cle a abandona toate suspiciunile vechi (autou".,ri"it"_.*f.
IJrm;rtI repede de pornirea contrarri, cle a t.e;; totiii
printr-un filtru des, al neincreclerii : ,,pe u"me a i,rcel
put binuiala cd ag putea fi victima unei abile *r,.,.r"u.
Dacd scrisoarea a fost pusd cle curind acolo ?(( (U.n. _
p. 166). Curind, un nou .salt : _,,I)ar pe urmd singur ar_
gumc.ntez in favoarea ei. probabil...i. (U.n. _ i. rcf,1.
Al.unecoasi prin excelenl5 se araiir a fi irnaiiza irileJ_
tillql, g motivaliei presuplrse : ,,De c:e si1 tie sd ne irn-
niiciirlr ? Ce interes ar fi nrrut ? Cincl mi_a r.ef'zat p,,;nii-
rea. oric'irui a.iutor maleiiai gi cinci...(( (LI.n. *_ p. t f;Z;.
$i imeciiat: ,,E foarte posil:il ca eir sir nLl .ri.ea sA cjiiror_
!eze, circi ar pierde o buni si|r-tafie r.naleriali, iiir fap_
lr-tl cI mi-a refuzat aiutoar.e pe cai.e lc Dulcii birnLli rno_
cleste nu inseermnir ci e ciezinteresntA(( iU.n" _ p. fOZl.
Ipotezele s{irgesc in impas, cercul se inchicie , ,,gi ,t,,"li
ace'astli sufer:in{d era arrit c]e mare, cle ce'-a fdcirl'ici
nn clemers sd ne impdc;lm. lJar claci ar. fi f6cul, acest
clemers, n-ar fi fosl. o_are.o clovacld pentru lnine, c,i llite
la o situatie rnateriaia .( (U.n.
-
p. 16?). Sint pr;i;;
c'xempl.are pentru sursele coeziurrii inrer*c n rnonolo-
gului alalilic qi autoanalitic clin r.oman. lrr rie ..- ir."_
iecteazi acute momente cle .,verlij interior,i, itr illr.,
,,incertitnclini Ei supozilii fdrd..ieqire (...) sc ciccnesr, ii,_
tre ele ca intr-un fantastic joc de J:!liarcl,( 1r.
,lmi spuneam ci mr e clecit o pedeapsd s,;i cf,, cltrci
vrea si rna pedepseascA, insemna ci nu_i era'indiferent
cd eu preferasem alta femeie, deci mI iubea(( (U.n.
-
p. 123). l{ereu semnele unei sforfdri cle a prinde in ti-
pare silogistice figura aclevarului. ,rDeci(, .,dacd,(, ,,dar
al,"gitt, ,,atunci((, ,,atunci cle ce(, ,,pe urm6((, ,,dealtfel
chiar daci{. etc. abundi, ulme ale volutelor, reculului,
salturilor conEtiinlei in incercarea ei de a controla ra-
fional sensul legdturii clintre datele traituiui. Faptele in
sine sint neutre, a le interpreta este a le descoperi o 1o-
gica unificatoare, dar cum premisele inseEi impiicd o
evaluare a semnificaliei 1or, intreaga constrticlie poate
fi oricind ralsturnati. ,,Dacd admit in principiu acest
gest, pot sa Ie admit atunci pe toate(( (U.n. -- p. 162-
168), iatd o formulS-cheie, in care ,,gest(( inseamni cleja
atiibuirea unui lnleles ryi e deajuns ca e1 sd fie erltfel
.,citit(( ca intreaga serie sI capete altd v:rloare, o coe-
ren{d diferitS.
Prins intr-un asemenea orizont inchis, eroul este
copleEit de spectrul unei ratdri totaie, indoiala cuprin-
cle totul : ,,Prdbuqirea mea lAuntricd era cLl atit mai
grea, cll cit mi se rllpsese totd.eodatd qi axa sufleteasc5 :
increderea in pr-rterea mea de deosebire qi alegere, in
vigoarea gi eficarcitatea inteligenlei mele( (U.n.
-
p. 109).
Ca Pietro Gralla din Act uenelian, el ar pr-rtea slriga :
,,Nu m-ai ingelat, ci m-am ingelat(., rezumincl tln eqec
al intelectului gi aI stifletului ca pe o rairii er orgoliului.
A-Ei lichida trecutul este a-Ei recunoagte eroarea qi tot-
oclatir a piEi nesigur, micgorat iduntric, spre un viitor
firir lidicini. I)e aceea in fa{a ,,imensitAfii catastrofei(.
clroul i,li simte ,,sr:fletr.tl palirl(.. Speranla cle a evita
ruptura (interioari, in prirnul rind) vinc clin nevoia lui.
vitald. de a putea crede in sinc. Dar e1 Etie ce riscuri ar
ili,eil o prelungire a autoingeldrii, persistenfa in eroare.
L)e I:r ult mornent de crizd a semnifica{iilor ia altr:l miza
irlegerii iirtre cea mai fiiavi posibiliiate de depdqire a
indoieiii .1i, de cealaitti parte, conEtiinla unei infringeri
multiple devine tot mai mare, mai apdsitoare. Ultima
impicare, cu iluziile Ei falsele interpret5ri care au
intemeiat-o, este .* vizutd retrospectiv
- Ei tr:eapta
cea rnai umilitoare de ridicol, eonfirmare incJr. mai g::a-
L52 153

78. va (pentru cd urmind altora) a eEecului. ,,Ieri creclinla
asta ci ..suferd pentru mine" imi dddea o belie incluio-
qdtoare, iar azi amintirea acestei increderi imi provoacd
grea{ir, de mi se strimba buzele. $i cum bate la un or-
ganism bolnav pulsul, cu atit mai tari erau zvicnirile cle
si1a. cu cit mai vii fuseseri bucuriile" (U.n.
-
p. 207).
Reevaludrile trecutului sint trdite ca o pdlmuire a su-
fletului, ele cl.escalificS, tortureazd. : ,,Ea nu vrea gi eu
tineam, fdcind Lln exces de zel ridicul, sd aibl tln copil
care probabil nu era al meu... Ag vrea sd fiu bicittit
pini la singe, si fiu cdlcat in picioarett (U.n.
-
p. 207).
Insisten{a analiticd, tdierea firului in patru, labirintul
ipotezelor sint realitatea interioard dramaticd a unui su-
flet scindat intre teama de a nu-Ei agrava, din sldbiciu-
ne, ratarea qi, de cealaltd parte, o moarte lSuntricd, smul-
gere din trecut.
Conepozifional, dubla deschidere a fiecdrui moment
de ,rprezent((, spre trecut ca Ei spre viitor, continuul fond
cle indoial5 pe care se desfdEoard monologr-rl introspectiv
creeazd rornanului, in ceea ce constituie chiar miezul
1ui, o omogenitate extraordinard, fdr6 nimic incremenit
insd. Prezenla conqtiin{ei este inainte de toate aceasti
muliipid refacere a drumului intre timpurile existen{ei
gi uimele, proiecliile lor lduntrice, intr-o incercare me-
reu reinnoitd de a unifica fiin{a interioard a eu-1ui14.
Monologul raliocinant al eroului, texturi iabirinticd,
.degajir o poezie specialA a impasului cerebralitdlii, face
si circule in text ttn sentiment al duratei qi sugereazi
o tensiune aparte, de suflet menlinut mereu in alertS,
frdmintat de teama -_ Ei tocmai in aceasta rezidd no-
bletea lui
-
ca nu cumva sd nu fie (sau sd nu fi fost)
la inallimea experienlelor date 1ui.
Fali de raciiografia ,,geloziei((, a doua carte a roma-
nului dd tot timpul o impresie de fdrimi{are, de mozaic
de notafii. De la inceput existd perceplia justd a intr6-
rii intr-un a1t climat de existenld, a unei desprinderi :
,,Din oamenii aceia, din lumea lor cu bucurii Ei deznd-
,dejdi, cu permise qi aniversdri, care era Ei lumea mea,
.m-am desprins odatd cu camarazii mei
-
ca pe un vas
nevizut. De citeva zeci de minttte, o parte din noi sintem
mor{i, efectiv in starea nnor condamnali clrora ii s-a
respins cererea cle grafiere, in ajun( (U.n.
-
p. 22I).
ir-r'rre prezent qi trecuL se :rgazd, imens, distanla interi-
oarit pror1usd de gindul asculit al proximit5lii mor[ii,
caie ircoperS. totul, dizolvA tot ce nu intr5 in relalie di-
rectA ctr etr. Schimbare de regim sufletesc cu conseciu{e
mui"iple, ciar cele mai semnificative gi mai evidente tot-
od;rtii sill cele care privesc ritmul, natura qi sensul no-
taliilor ,,
jurnalului de front(( aI sublocotenentului
Gheorghiditt.
Frapeazd rnai ales o izolare neobignuita a senzalii-
tror, clilatarea lor pe fonciul unei aEteptdri nude. ,,Dintr-o
data, din noaptea dinaintea noastrd, (...) ca o solie din-
tr-un gol, din bezna unei oddi intunecate, s-aude o rd-
pdialir de focuri plesnite de armd. E singurd in tot cu-
prinsul lumii. E originard ca intiiul om pe p6mint qi nu
o voi uita pinA la sfirqitul vie{ii, niciodatS(( (U.tt.
-
p. 225). Primele impuqcdturi, primul prizoni.er, primul
atac, primii rdnili Ei mor!i... Totul este inregistrat cu o
;rcuitate care sltgereazd perceperea plind, netd a clipei.
-Un
marq in noapte se descompune in nota{ii el}e incor-
dirii tuturor sim{urilor. Zgomotele, clar 5i tdcerea. lu-
mina unei rachete izbucnitl din bezn5, vederea unui tirg
incencliat se imprimi intr-o memorie proaspdti, parca
fririr nici un trecut. Setea, frigul, istovirea fizic5 absorb
conqtiinla de sine a eroului la acelaqi nivel al triirii in
senza{ie. Iati experienla fricii, a crispdrii lir-rntrice, in
fatii primului glon! simlit ca a1 sau, clzut ,.plesc:lincl
lnciesat Ei metalic in pdmintul afinat al mirigtii. Unul
singur, dar parcd m-ar fi lovit in frunte. Am avrrt, cu
adevdrat, impresia sleitoare cd aceiaqi plesnet infundat
l-ar fi avut qi in fruntea mea. Au mai fost apoi numai-
clecit altele, dar sd mi descheie in tot sr-rfletr-ri. ca ista,
nici unul(( (U.n. .-- p. 247). Paginile exceplionale din
capitolul Ne-a ocoperit pdrnintul Lui dumtl,ezeu, care fi-
xeazd atmosfera dizolvantd a trecerii prin focr:l de baraj
al artileriei germane, nu noteazi clecit miEcarea Fi sen-
za{iiie. Spaliul qi timpul sufer5 aceeaEi mlrunlire, ea
ins5qi reflex al terorii morfii. ,,Problema de a ;ti dacd
te opreqti lingd un smoc de iarb5, sau lingd ttn muquroi
154 155

79. cle p5.mint, e ca de 1a inceputul lurnii(( (U.n. * p. 3A2)-
Crispare continuA : ,,Cum s-a terminat o rupturd, cor-
pu1 tot, o clipd sleit, lqi injumitirleqte risuflarea gi se
incordeazd iar, sec, in agteptarea celeilalte explozii, ca
un bolnav de tetanos(( (U.n.
-
p, 303). Monologul intro-
spectiv presupunea o durati, un continuurn ternporal al
gesturilci Ei faptelor scrutate ar:alitic, timpul rSzl-.oiului
este, dimpotrivd, unul al ruptur:ii, al discontinuului. E o
irdire in fragment, o {intuire in ciipa (oricare din ele
putind fi rrltima).
I)esigur, cariea a doua nu se recluce la nota{ii sen-
zoriale. llxisti, insd rare, ecouri reflexive ale situatiilor
tlaite, clescoperirea unui in{eles al reacliilor reflexe :
,,De vreme ce tu tot rnori, e cir-rclat, clar preferi s;l fie
cind ataci Ei nu cind fugi. (...) atacind, ili alegi, tu parcd,
moartea. ; urm[rit cle altul qi aiuns din urmii, moarlea
fi-e impusi. Egti in clipa mordii, in intiitt] caz, un si-
nricigag, in a1 doilea un ncis gi incerci toate sentimel-
'rele celtti asasinat(( (U.n. -* p. 235). Astfel de reflec{ii,
:r'"itea cite sint, nu sint tolngi decit prelungirea in ii:te-
iigen{:i a gestr-trilor, nu all cun'r sei inchege un curent
'..i1!iarr qi unificabor. Textura jitr;raluiui de rizl:oi este
fircr"r'Lir mai ales clin consemniiri ale miqc5rii, din ciialog
scurt, de reguiA sr.rbcrclonat ci, i;i clin ,,graficul(' serlza-
iiilor, toate de naturd sA irnpu*ir o sintaxii prin excelen-
lir a r1-iscontinrrului, a rupturii qi fragme'nlarului. O srri-
:roarre de 1a Eia il face pe er"ou sd nurneascir net baricra
i'ai:c desparte lumea frontr-riui cic. tot ce nll e ia : o,Ei au
ricolo pe ..iriine,'(( (U.n.
-
p. ii19). Rdzboiui, experienlir
rr victuirii in ur,rbra moriii, iirstaureazl o psihologie a
existen{ei provizorii, fdrd auteni,icd memorie ,si fdrd o
rieschidere spre viitor. Timputr ei e prezentul, clipa c[es-
fiicutir clin legdturi, unicizat"fi, gi de aceea nerceputd ca
definitivl : triire intens:i a raporturilor primordialc cu
lumea (miqcare, se.nza{ie), in care suflefi-rl rcface, sr-is-
liendat, in fiecare pttnct al regirsirii lui de s.ine. o i,:i;i-
5liinta Iiminara a identitirlii 'tui.
O minir:n;i comunicare intre flrimele arcc-.i,"la cle timp
al viefii provizorii exist* lolr.lqi, chiar claci r"areori for-
mulalir c-.11:licit in text. E un fel de privire cu care eronl
iqi r-rrmilreqte parcd metamorfoza interioard, angajareil
in iioi tipare de existen{6, o dedublare a acelui caie se
veiic ,,ca obiect gi subiect totodatd((15. Nft,itatiile proclu-
se ir:ii]]e1. seclirnentirile experien!ei tr.aversaie, verificir-
rilc :ii rcer,-ah,riir:ile cle se'suri implicate in ele au iiniile
lor rie conlinuitate, o dialectici qi o progresie ascunse
in crmpczitie. ,,Niozaicul(( de notalii 9i irnpresii este strA*
b.',.lr,ii de fiuxul mai a.ciinc al unei rneditalii sugerale,
.nespeculalire, aproape toial absorcitii in rairorturile gi
fiu-.rul, deci in ,,sintaxa(( momentelor triite.
Suflei.ul prins altaclat:i in plienjeniqul ipotezelor :ii
intreb;irilor, in meandrele analizelor fira sfirEit, des-
copc::Ii clr o prcspelime cle inceput cle viald lumea clin
afari ; ,,Sint atit de prins de belgugul de vederi qi ser*
zaiii din afar5, cd nu am timp sd-mi mai simt snfletul"
{IJ.n.
-
p. 228). In general toatf, aceastl parte a roma-
nltli"ri e de o mare densilate a descripliei, vizuah-1l nrc
aici in acelaEi tirnp ceva virginal gi halucinant. Totul
depilde de o dispozilie interioari, de accentul unei emo-
{ii : ,,Ziua aceasta, pe care n-o mai aqteptam, e altfel
pentru rnine. Parcir sint intr-un peisaj nelumesc. Simt
'ce trebule sd simtd mo::tii cincl str5ltat livezile gi piaiLr-
rile vizduhului( (U.n,
-
p. 231). Pagini de o art:i ex-
'ceplionali ficeau, ia sfirEitul cdrlii intii, clin cirr-unul
croiilui in mnnte, spre Cimpulung, gi clin cei de intoiu'-
cere, un peisaj-c1tat d'Ame, luminal in doud. tonaiifili
ciec:;ebite, ca in pinzeie unui Moneb :r1 himinii interi-
oare. Ceea ce era insi o exceplie cleviire in cartea a ciouir
o clominanti, noia{ia impiesiei atinge in concentrarea
qi serialittrtea ei ritmicA valoarea unei metafore itt, ctb-
-sentiu a .iocr"rlui cle nuanle in junll unei realitdli psiho-
logice centrale : tr;iirea in clipi, realizarrea unicita{ii ei
prin insdqi perceperea pLenard a reliefului senza{iei, |_i-
crurilor, rnomentelor.
lV{iqcarea este qi ea a1tfel valorizati intr-o asemenea
perspectivi : ",C5lcdrn
prin aibia unui piriu pind la ge-
ntinchi, Car nu simt nici urmf, de umezeald. lmi tiec
limba pes{.e buzele arse ca cle o spuzeald. Intrdm intr-o
lirrada Ei dupi ce am alergat prin ea, incepem urcuEr,rtr
tLnei coaste. ln{eieg qi mi ingr.ozesc. Sti cieasupra notr.s-
I
lr
r56 157

80. tr[ ca o cetate de sute cle metri inalt[, prdpistioasS. ]{5-
gura l3ianului. Pornirn 1a asaltul" ei, merer-l in fr-igi..-6(
iU.". -
p. 233). Jurnalul de front e plin de a-qtfe1 cle
notafii. Totul se deruleazit rapid : miEcare, senzaiie,
i.magine, gincl. Ceea ce rezultd e o sugestie cle iiuratf,
fird pete albe, o temporalitate strdbdtutd cu aceeagi an-
gaiar-e sufleteascit intensivd in fiecare din punctele ei.
timput verbal folosit e prezentul (in cartea intli. re-
trospectiv6, eralt timpurile trecutultli), timpul e trait'
ca o mutare clintr-o clipi ln urmdtoarea. Lipsesc ila-
ciierile lor reciproce, alunecarea fluidi. Atituclinile sint
cei mai aclesea nepregitite, ginciul nu le premerge, c'iim-
potrivi, ele sint urmate de reprezentarea lor pe r.xn ecran
interior, nu firi o sugestie de surprindere in fala pro-
priilor reaclii : ,,Meig, aqa de-a-nddratelea' cu s-abia
icoasi, }a qapte paqi inaintea oamenilor, ca un qef de
rrruzicd militira la defilare(' (U.n.
-
p. 237). Ittru e aici
o ,,clec1nblaret4, o impEr{ire intre miEcarea autonomi Ei
ginclul care o urmeazl uimit, uEor ironic chiar ?
-' R5zboiul este in ::ornanul lui Camil Petrescu o ex-
pelienfd morald, de conqtiin{i. Discretir, clar certA este
brganizarea in text a tlnor direc{ii pe care se prodr-rc
r:rlttatii. inleiegeri, maturizdr:i, astfel incit ecourile 1a
mare distanla ale momentelor, ltnele intr-aitele. IeagA
ansambiul in perspectiva sugeratl a r-rnor ciecanliri cle
sensuri triite. Una clin aceste linii cie reciefirrire inti:ri-
o;u:l este cea a clescoperirii omului ,,de al5turiti, il otl-
menilor pr-rr qi simpltt, cu care erottl se sirntc in-lpdrta*
Eincl aceiaqi destin. Nici un accent fals' cle eroisln .
cle
paracli. clar tocmai cle acc.e:r un seutiment ilclinc: lrarbl-
tesi:, al car:l:iraderiei, neegalat de nici r'rn itlt scriil;ctr io-
mAn' !'rica, chiar cele citeva momente cie la"cit'ate' ]a in-
ceput, ale solcla!i1or sIi, trecelea cle alitea ori, ldituri,
suir suflareil mor{ii. pccetea aceloragi vitregii si:rt o
qcoalA durd, incomparabili, a cunoaEterii -omtrlui : din
sine Ei. din ceilalii. FIri tiimic forlat, perfer:t inlegratA
r:roiricii aspre a unor intimpidri de rdzl:oi in literrllita-
tt:r ei, scena noplii de frig clin Post ittttintat ttt Caiictlm
are poate ,si o climensiune simbolicd' cle semn ill sc'iicla-
ritdtii ttmane, cu cSldttra ei beneficd. Ullimele douii ca-
pitole legate de experienla frontttlui implir:d in fiecar:e
ciipi a situa{iilor-limitd traversate (fintuirea sub focul
artileriei dugmane, retragerea), unda ghicita a unei fri-
{ietdfi esen{iale, care nu are nevoie de cuvint pentru a
se transmite gi a se simli impdrtdEitd.
Pus in situa{ia de a ucicle sau de a risca sd fie ei
ucis, omul este pe cimpul de luptd un ,,actor(( care poate.
iuca in orice secunda rolul unei {inte pentru duiman
sau, dimpotrivS, pe ce1 aI lintaqulli cate hotdrdqie ei
moartea aituia. Secven{a aEteptdrii, cu a1'ma la ochi, a
celor cifiva cilSreli inamici care ignori primejciia ce-i
pindegte evocd zecile de momente din roman (margr-rri
de noapte, inaintdri in avangarda trupelor etc.) in care
ei, ochitorii de acum, simleau acut amenin{area, nesi-
guran{a unui spa{iu al duEmanului nevdzut, gata sd lo-
veasc6. Hdituili metodic de tirul reglat ,,la vedere(( aI
tunarilor nemfi, eroul qi camarazii lui rememoreazi o
clipd propriile ,,sentimente de vindtori, cum trigeam noi
la Bran, de sus pe Mdgura,, (U.n.
-
p. 302), cind, vA-
zuti cle la 800 de metri, ceilalli nu erau oameni, ci ,,sol-
dali cle plumb(. Romancierul nu face din asemenea i*,r:t-
fulgerdri revelatoare ale conEtiin{ei un reazim pentru tt
scoate cl-in ele o concluzie defetistd (sensul istoric al
razbciului de eliberare a Transilvaniei fiinclu-i linpecle
scriitorului), el lasd intreagd valoarea lor de mdrtulic a
tresf,r'irilor unei congtiinle prinsd in rdsturndri de ra-
portriri revelatoare.
Liantul fundamental
-
qi cel mai consecvent pus
in lumind
-
a1 c5r{ii a cloua este totuEi :rltul : intre-
barea merell reiuatd dacd este acesta ,,rlzboiul ade-
virrat(', cu toi ce implicd ea in planul verificdrii dc sine
gi al aprofunclarii existenlei in spa{iul interior. al con-
Eliir-itei. Dar semnificalia acestui leit-motiv depigegte
cerclrul iurnalului cle front, regasind prin notele ei ceie
mai adinci temeliile de unitate interioara ale intregului
loman. Pricini pentru care discufia trebuie situali in-
tr-o perspeclivu a valorii semantice proprii arhiteclu-
rii de ansamblr-r a textului, mal:ilor ei raporturi ciomi-
nante.
158 159

81. IirouL ::omanului intra in intiia noapte de rdzboi
cu ginciul r,rnei verificSri supreme a eului sdu autentic,
in examenr-rl absolut al infruntdrii morlii : ,,Orgoliului
meri i se pune acum, dealtfel gi o altd problemd. Nu pot
sd clezertez, cici, mai a1es, n-ag vrea si existe pe lume
o experieniA clefinitivS, ca aceea pe care o voi face, cle
la care sf, lipsesc, mai exact, sI lipseascd ea din intre-
gr-rl meu sufletesc. Ar avea fali de mine. cei care au
fost aco1o, o superioritate, care mi se pare inaccepta-
bi15. Ar constitui pentrtt mine o limitare" (U. n.
p.221). Se in{elege ci iutr*o ataie perspectivd cura-
ir-ri ca realitate umand concretS, nu abstracti categorie
mola16, devine unul din repeiele insistent fixate de
conEtiinli. Prin observalie Ei autoobservalie' Nu sint
ocolite gesturile de bravuri neroad5, inutild, gindul (cu
ceva de psihologie cle adolescent in el) de a se distinge,
de a uimi, nici consemnarea francd a momentelor de
teamir, dle crispare lir,rntrica etc. Personajul rnJ,soar;i
mereu distan{a clintre actele lui de cura.j qi starea inte-
rioarl care le corespttnde, cu nuanfele ei adesea para-
cloraie. Nu ciutarea unei ,,c1efinilii'( a curajului triit
e esen!ia15, ci o auiosupraveghere ca in fa{a unui test
hotirritor. Tremurind, noaptea, in cimp, el se intr"eabir
claci de frig sau de fric5. Pe punctul de a fi tr:imis in
{ari, bolnav, pdleqte la gindul cir ar putea fi blnuit cle
iaQitate. Axa lui sufleteasc5 este nevoia de a-Ei apdra
cle orice degraclare propria sa imagine interioarS' plr-
nind-o in acelaqi timp mereu la incercare. Nu cie a se
inf5liEa pe sine ca pe o colec{ie de virtuli (sldbiciunile,
vulnerabilitatea, naivit6{ile lui ii pistrezd adevdrul o-
menesc), dar de a nll suporta riciicolul, postura ne-
ciemni, ii'lferioritatea mora15.
La capitul unor epuizatlte incercdri, rinit, eroul se
intieabd dacd nu a fost ,,prea die tot demoralizat de fo-
curile de
.bara'i((,
clin infernul cirora abia se smulsese ;
,,E o intrebare care nu m-a sl5bit nicioclatd in rlzboi,
dar care acurn mf, chinuie mai stdrr,ritor ca oricind. A1-
tuI, in locul meu, s-ar fi purtat mai demn ?( (U. n. -_
p. 31C). Iatd punctul de atingere intre nevoia neconte-
r-rita c1e verificare morald, de mdsttrare a ,,ind1{imii((
suiletcEti, gi constattLa orgolir-rlui. De aici Ei obsedanta
I
'i
t,
ll
inirebare claci acesta e sie ,,rdzbcir-rl acleviratc{ saLl nu.
itiioarea omologitrii de aititr,rciine sufleteasci clepin-
zinil de ciificultatea ,,teslului(, e important ca erperi-
enfil froniului, erqa cum it trdit-o ei, sf, riimini compara-
irii6 cr-r aceea a marilor campanii. Dialogul cu un ofi-
!i:r german rinit se iransformir intr-o teniatir:i de a
obllne confirmarea nnei comparafii posibile intre rer-
cl'.rn Ei realititile frontr.rl-ri romAnesc. O clipir neliniqrtea
este extrapolati chiar in ipoteza paLelicir (gi absrir:cl5)
:t ttnc'i ,,inferioritdfi d-e rasd((, a nelmnh-ii. Lectura rnir-
tririilor cle pe alte fronLuri duce insd la conch-rzi:r 1i-
r-risll:iioare ci sub un bombardament clirect ciirijat, cum
fusese ce1 trdit, de el, ,,Oricine ar fi incerr:at aceeagi des-
curajare6t (U.n. __ p. 311). Este in toate acestca sem-
n'.rl r-inei sensibilitS{i clureroase a orgoliu|-ii. Pcrsona-
irrl nu se poate snsiine lnterior clecit pe o imagine a
elrli,ii szii-r riemni inainte cic toate cle propria slirn;i, se-
'u,clir, exi[ientd.
tr)ar: nu numai ,,sclidinciu-se in moarte((, ci ;i in cea-
laiti via{i, anterioarir rirzboiului, il obseclase aceeaqi
clorinfi cie a-gi stabili cota morald, valoarea uman5, in
raport cu a celorlaili : o,ln aceleagi lmprejurlri, allii
cllm s-ar fi comportat ?" (U. n.
-
p. 310). Tortur:r in-
cellitndinilor legate cle i'-rbirea h:i pentm Ela iqi :uatir
aslfel lilcr-il mai adinc. Nu nuntai ci elc ci.:ill c sr,r.flelinfii
rl-e neconceput in afai::r unei compiica{ii qi fiireli sufle-
tegli care nr-r pot fi aie oricui, clar ins.lgi refacerea 1or
ciciici dez-.,'51uie in ar:rbele reg-imuri, intr-al ,"fericirii6t
ca gi in cel al incloielii, faletele orgolir-rlui. Treiind ne-
credin{a ;i frivoiitatea femeii iubite ca pe o urniiinti
ciegradanti, rr-tEinoasi, ei transformi acest complex,
prin sr-iblimirri intelectr-iale, intr-o clrami'r a relalivitltii
crtnoasierii, asociiudr-r-i acesteia qi rin presiigiu al si-t-
fcliniei sufleiegti, luciCe. Atrage aten{ia o notl carc re-
vine Ldesea in roma"n. Ori de cite ori, iirsolit dc o alt5
feme;.c, personaini smulge liiei o expiesie inciui:erat6, e1
incearci o satisftrctie caracie;:istica. ,,Cind o vedeam cit
suier.l, sim{eam ci in rnine se cicatrizeazd rini (cirrora
altfel le-ar fi trebuit luni qi ani) aEa, in citeva minute,
cum cresc palatele sub pr"ivirea magici a fachirilor"
(LI. n.
-
p. i49). Dorinla cie a capia privirea femeii este
1G0
C-da 5635 coala l1 161

82. un sLrbsli'Lul nl ncvoii cle admira!'ie, car.e sI-l confirme
lui insu;i :
'Faptul
ci mI privea, era pentru mine ca o
,.rcr-rfuncl;rre in tipa r-ietii(. (LI. n.
-
p. 148). Nici o mi-
rtu'e cii fieciiie ,,prilcj cle ;r o l.edea(( inseamnd de fapt,
pentrti el. a se ;ti vizitt, prir,:it cle ea cu ,,ochi mi-.ri qi
inclttrerilti(t..$i crinri, clespr'r11i',,i, o cautii cr-r infiig'-i;"arre,
ce iri'rLilrlc ii clii miti presLis cic orice neliniqtea, ,'':evoia
cle u se ufia in pi-e:rjm:r ei '/ ,.A5 fi ltrr-rt sd rrdcl capul
aceler mic cie sLaluie grc"acir, ltlond, cu ochii ali:a9lri,
cum e acLlm, in form:i irouei, sir vdd claci md priveqte
cLr rlrir, cu indiferen{.i(( (lT. n. -- p. 125). Nu se cite;te
iLici uccc'a1i preoci-ipiue clc. il iivea o mirsurii a ceea .ie a
in-cenn:tt ei (Ei speranlzr secleti ci poate contintrd inci
si insernne) pentltr celalzilt, fati mai discreta a orgo-
liul-ri cle care r5mitre imprc'gnerti mereLl, intr-un fel
saru altul, ii-tbirea iui ? $i rarele. trecdtoar.ele lor ris-
iimpriri de fet'icir.e, tri'mincl impicirilor, cltm apar ele,
ce r-rrmir lasa in cor-rgtiin{d ? La mare, pe plajd, frumu-
se{ea trr-rpului tin:ir al Elei )laclllna toate privirile(( (U. n"
-
p. 129). Orgoliul b:lrbatr-rlui e cle a fi el cel preferat,
cel ales cle o femeie atit dr: dor.iti Ei, prin rdsfr:ingere,
de a fi prLvit clt Lln ame:,;tec de admira{ie qi inviclie.
A insc.mna totul pentru o ferneie pe care altfel nirnic
altceva decit pasiunea exclusivir n-ar impiedica-o s6
aiba drergostea olicdrt.ti alt birJtat (aEa o vede eroul, in
iluziile lui, pe Eia trlirrd, la Cimpulung, riumai cll gln-
clul la eI, voluntar izolati) este flrd indoiali una clin
expresiile pos;ibile ale nevoii cle confirmiri din :rfar6
in linia imaginii inalte ce qi-o face despre sine (Ei pe
care toate gesturile Ei atitudinile lui o implicd) Lut cll
deopotrivd olgolios qi nelini;tit, vulnerabil.
Iubirea dramatizatd de indoialir, rizboiul ca expe-
rienlir ar confruntdrii cu moartea sint astfel in primul
rind verificdri cle sine, doud imagini ale unei realitdli
umane interioare qi, prin aceasta, ele comunicS, reiau
ciin cloud ttnghiuri diferite impactul conqtiinlei cu cxis-
tenla. Titlttl, impirlirea romanului in cloud pdrli, ciife-
renlierile lor nu puline ;i nici neglijabile de textrrrd qi
foi'mn1ii siilisticr:t :ru cieter:rninai, critica sd acorde o atcll-
i.le ileosebi'iir cilirstr.Llctiei lomanului, fie mai aclesea
so.o';indli-l un rolnan scincl:rt, lipsit c1e ltnitate compo-
z-i.{iorr:rlii (Il. i,orrinescLt, P. Constantinescr-l, (}. C:i1inescrr),
.i.ie, ciimpotlii':1, ii'r replicii faiir cle o aqernellea i-rozilie,
rriiirliilr,i :ii pur:ti in ir,iminit coeziunea lui interilii, l:apor-
'r.tuile ile seinailicalie ca1'c lcagl si centre-'it:z:i &nsam-
lrlr-r1. lieiiizincl, pe clrcpt cu."'i'tt, -qi vadir in Llll:inuL
na(tllte tie rl-rttcjo::ic, t;tliicr. 11o(,tp'Le cle rdzboi clouit lomanc
juxtap,.r're, inie:.'pic{ii tnai troi :ri operei sr:riitonrltli irl-
sistl mili ales a:r-tprlr rispltnsltlui pe care iI cl:i expe-
rienta rirzboiiil,-ri, cu clrarrna ei sobri qi imeir,si. colec-
iivii, :zl;iiciiimrtlui c>iacerl:aL (Ei semnific:r!iilor' h-li su-
prulicilali:i il jut'ul int'loielilor qi neliiriqtii ir.tbirii 1{.
E-cte cLl sigttrai'iiti argttmentul esenlia1 : care meritii
insi aici reltial'ea intr*o arnalizd mai iargir a cons'uruc-
1,ici romanirlui 1i a sensului ei.
I)incrlo cli' l:rirnLrl capitol (,,prolog(( cfu'r-ria ii I'iispun-
de, simetiic, epilogr,rl clin Conu-tn'ir:ctt cLpott'if), carl,ctr
intii este povestea iubirii lui $tefan Gheorghicliu. ampld
parante:zir retrospectivi intinsi ile patru capitole. Dar
aceastd intoarccle in timp e cleparte cle a fi omogeni,
de a pdstra aereu eiceeagi subslan{er gi aLmosferzi. Acle-
vlratul tnonolog analitic (Ei atltoan:rlitic) nu incepe del-
cit cn momentul excursiei ,in bancld((, la OclobeEti,
primir ipostazl a ,.geloziei(( eroult-ii. inaintea ei se des-
flqoeii'A un fe1 de pre-istorie a cttplnltti, ceva ce ii et-
pare personajului -_ n61211s1 ca o virst5 r-te artr, ire-
mecliabil piercluta, a iubirii lor. in ce legirturi sta a-
ceaste prim:i p:rrte a romanului cu dialogtil c.[e expe-
rienle (,,gelozia((, rirzboiui) care ii urmeazi qi cu fie-
care riin ele in parte ?
O drirgoste ,si o cdsitorie de tineri sdraci, o moqte-
nile neaqtept:rtir qi rilstunrare:r sociald proclttsd de ea,
un inceptit cle cunoagtere a lumii in ctrre averea proas-
pdt clobinditd ii propulsa, cam aceasta este ,,materia((.
C ambianla moralir (social-tnora15) inainte de toate, pe
care eroul o respinge strucl.ural. Unchiul Tache, Nae
GheorSlhidiu, Titnase Vasilescu-Luminiraru sint, fie-
care in felul sitt, intruchiparea unei mentalitdli fa{d de
calre valoiile in care crecle e1 se definesc sistematic prin
162 163

83. opozilie. Cultultii banului, cupicliiifii in genere, ener*
giei. rapace Ei lipsel ile scrr"rpule necesare pentru & ,r3-
junge'(, imposturii cie crice fel, $tefrrn Gheorghicliu le
opulre o pre{uire er aclevirului, a sensibilitAtii qi inteli-
gentei, a loiaiiiS{ii, :t cnltririi. rinite toate prin aceeaqi
gr:r'iuitiite subliniatir intr'-o lume melcantilS, incapabil5
cle elanuri mai inalie. O masri clati cle unchir,rl bq--at gi
bolnar', rivalitdlile legate cle no;tenir.e, o scurti, dar.
edificaloare trecere prin culisele riietii cle afaceri qi
poiiiice a vremii devin prileiuri rle ciistanlare morali.
Centrul nlr e, de aceea, o irn:rgillc: :r societifii timpului
(c1c;i eiernentelc ei exislit in roman gi inci intr-o vi-
ziune foarte corozivd), ci confruntarca, clelimitdrile ca-
ractcrizante. Toatii literati:ra h-ri C:rmil Petrescu este o
afirm:rre (gi dezbatere) a valorilor autentice, dar gestul
afirmirii este 1a el intotdear-ri-ra polernic, ii-r raport cu
ceva : cle obicei in lapolt cr-r false r.:rlori ;i cr-r tot ce r.i-
clici obstacole ln fafa ceiol ader'irate.
Pelsonaiul are invederat congtiirrta superioritilii lLri
qi a celor care ii seamlnd lui fali cle ceilalfi. Nu e cr
iluzie necesard : e1 ie esle superior. Cinci pare s6-gi a-
traga dizg'ralia bog:rtului r-rnchi. clipa cea rnai gustatd e
cea a admiraliei femeii in fata riciicirrii lui deasupra
c;rlculeior : ,,1n fa{a mea am intitnit insi ochii umezi cle
emclie ;i aclmiralie ai irerrestei meie qi un suris trimis
c:r o promisiune de s5rtiL. Singr,rri noi ;riscam, cu voie huni,
o moqtenire...tt (U. n.
-
p. 45). Pinir aici r-rimic cr-rrios.
Ce poaLe fi mai firesc clecit clorinla regdsirii aliituri, de-
parie cle prucien!,a meschiitd, minatir c1e interes, a ce-
lorial{i ? Dar existd Ei un rerers i..1 acestei dorinle qi
acesta nn e altul cleci1" orgolir-il eroului c1e a se qli, in
plan intelectual, la o mare distantir cle ea ;i tocmai de
aceen urmlrit de privirea ei devotati ,ci tirnidil Eia tre-
buie cleci si se intereseze c1e pachetul cu pate cte faie
c/ros, dar sa silabiseascd ,.cu greu(i tith,rrile cie lucrdri
filozofice strdine pe care le citeqte el : ,,AEa o dorearn,
riizvritincl, fermecitor lacornd, pachetele de la bicd-
nie gi in acelaqi timp privincj cu sfiala pachetul cu cir{i,
pe care ea nu 1e citea, dar qtia cel pulin cd preluiau
mult, ba chiar le frecventa gi se interesa cle ele, cu po-
iitetea cu care saluti ;i intr.ebi de s6nitate pe domnul
imporla-nt 1:e car:e-l r'especli. clar in a r:Arui companie
te olictiseEti'(- {U. n.
-
p. b6-52). ,,prelegerea,, cle is_
lorie a fiiozofiei (ironiz_atri iu criticir," nu firi temer) 1,i_
nutt-1 f emeii copleqite cle r:ultrir:r Ei inteligenla lui' su-
perioarii rispuncle aceleiaEi i,'iziuni intc.riJare (a scrii_
toru.lui) cle cucerire a iubirii cLr ,,armele( spirittilui.
Dac"i s-ar rirmine
'umai ltr atit, clislriltuirea areasta
cle roluri intre b:iiJtnl qi femeie incd nu ar clepl;i su_
gestiile axei ceieJ''nlitate (rezer"vatri Ltri.) senzrr.li-
tate (proprlc. eiJ ; el explicinclu-i, simplificat, pe liant,
ea ascultinclu-i, ..p.oasld micii'(. ti'np oferit coniemplirrii
.rca o bucririe. :r srr:rii(t (Lf. n. *, ]r. g2). Dar este iir tot
qe-.fl!" ;i sinne ear o rrol;i cle lnfantilism gustaia c,.r
cic.licii ciin pers;lrec{.ir,'a i11i :
'.,mlrtreler,
imbtifnaie sair mi.
r:rte. gr:rb. ei inoce'li cle a cia toate r:dspunsurile
'air,.e
iistrir:r:iLe clc meclita(ia fiiozofici, trrrnura uiror repiici
{,.Dar }rrmea cle ce sprine czi ;tii ?(
-
U. n , p. Ai i.,i.l.
,,Seric;aszi qi cr-rrainte ca un cirfelus( (U. p. 1 p. .lili"
Situ,r .,s11 ochii rrii cle_ ciifeh,rg intrebdtor(.' (U. ; _ 'p. SUj,
..pantcrii tineirei(. (Li. n.
-
p.DB),.,panterd int.iritatiii
{U. I -
p. 93),_,rca. o mare pisicaii (U. n.
-
p. Olj .int
asccie.ri care snbiiniaza meren o a'imalitate gratioasa :
1i tocrmeri aceasta e nota ei, oricit i se atribuiJ ,.o h:te_
ligen{a care inrmpe.( etc., etc. Illa esle (5i
""g""?,,t-iii"
ci ea nr-r qi rrimine) rrn ,,spectacol minirnat("(I_T. ,r. r-l
tr. +0) .si atit. Erorrl nu o vecle cle fapt pe eel, ci proiec_
tetrzd i. ca o an.rni1.I im.gine a feminitaiii cum o viseazir
c'l i'._ l!,ste
-o.
illimpla."
"ri
r.rLrmele eroinei fpi"i oi"rl."i
=:_t.,.il ll.n.i,l" sall .,nc'rrers1"a mea(() nu apare clecit in pra_
gul 1:rrmei t'r. pturi clinlre ei ? Atunci qi nu mai inairte,,
pent*r c;i cle alr-rnci i*cepe el s;:t o r:acli pe acie,..irratii
1"tit.
Dar: femei:r care tr:ezise cie la i.ceput birb:rtnir-ti o;.-
goiir-rl cle :r fi inbit cie .,una clintre cele mari frr_rmcase
stttclente(( (U. n.
-
p. {0), ar cirei gra{ie l,ine toatai
clintr--o ti'erete ne'tinsir cle nici o ,i.d"re u rpi"liiJ.ii
qi sr"rfletuiui mai aclincir, .r-r putea sir nn-;i glsei,rscir it-
rlerrirrata, ei serie, care este aieea a ,,banclei,,j a e,ri;oo_
r"ei, a li-ri G. : aEa clim nn suflet geamin erouh.ri este
.,cloamna in virstir(( a tutur:or cliaio!,.rriior cle icleatie
-ra_
finatd clin roman. paracloxr,rl aparirit esle
"e,
ii t._ri"
164
I (i5

84. fel, $teiarr Ghecrgtriciiii o ii-rbeEle 'ioctrrai pe '-ice;rslii notl6
.i'i11, pe care rILl o mi-ri cicilin::t gi nu si-o niei pcale ex-
plica : ittt e uici ,,femeitlrrctr fntmolsit c:t o s'rriiite't6((,
r':isfrint ii.l plivirile citrei;l croLll sii -se iitl:ei'i.rc:'i pc :;iile,
si nici ntt apartine frmiliei lr.ri sr-rfleteq;1"i, ca el sl-i p,-'atii
aplica ci logica proprici lr.ii stiucturi. Impasll ltli, air-
tir-romiilc cLillo:r-qterii trdite irt ittllire vin tocm:li de aici,
iiintr-o ilse[Icnea irtceLcllre cle a gincli o Ela consecr-entit
cu sine Ei clrii;'losiea pentrir c-it, tortttraliir cle iniloieli si
lrirmintare lSuntricir, este in male misurii fascinirifu a
ir-rteligenfei in fii{a a cee:i ce o clezarnleazi, o iiltrig:i13.
I)al ceea ce am pttti::r nr,rmi (acccplinci ideea cii roin:l-
rrtrl ale sf,ructr-rral trei plrfi, ntt clor-tl) prre*islol'ilr ctl-
p1trl',ri ;i prima imagine a et'olllLli tltl prc'Ei';itcqlc ti'.rrnili
tlrorrolcgirl intros;pectiv crescut ciir-r re;rlit:r|ea inl,crioarit
iL ,.geloziei((. JI clrepL, lttmininC otbirerr liiurlLi'it';-'i pro-
clr,isir tle oigolir,t, cle o calar:lerisl"icii rtatiitiite m;rsrciilinii,
ele e:iplicir trecelear cle 1a ,,f ericirea(( irtceputur"ii.or la
lirrrrcir-iie clnleroase, cle conEtiinlir, cie mai tirziu. Tol
e1e fuc l-i-qi clrttm cieschiclc'riior de sens care t'or ceiltia
lrltirna pnrte a rontanltlLti, jurnalul cle front. Nii nr-lmai
prir-r amploarea cleosebit:i clatd notaliei sociale, in;rietrui
limp llinatic al irnpcstuiii (improvizafiile lt-ti 'Ii:tnase
-asilcscrtr-l,Llrniniraru, rliscltrsrtrile bel.icoirse iile c.lotn-
nr.rli-Li Pleciesctl staLl aie oratoriior cle ia C.'urci:ti, felir-r1 in
{:irrc es'r-r: pregiriitl Ei concltisir arrn:rla romAni in rdzboi
fac prr:i,e clin aceeaEi clasa a simulirilor culplbiie), ci
rniii ai.l"e s plin aceastl neconteiriLiL nevoie a col:.ltiinfei
cror-r1r-li cle a :rciinci cnnoaqleiea cle sine, de a se veri-
ficrr iiL r:tport cit mel'ile experienle' : confrttutal't:a. cie a-
llro;,lrc cu rnoiilla scciaiii, iubirea, moartea. 0 neincetati
leclefinile intcrio:rri qi o aspir:i!ie aculir spre clensil,tite
i.r h'iiirii in congtiinlii. Actul ieEirii din or'bir:e:r narcisist:i
iL or'1io1ir-rh-',i (,,fericirea(!) este c:rpital : misCaiea carc tlr-
rncirzii esle '.tn fel dc luare in posesie a propriei learli-
'.iiii cirerl;rtice iir-rnirlce (antinorniile cunoaSterii), i;:r
rc'csi,ei:r ii va r[spr-it:Lcie mai tirz:i.tr clescoperirea lurlii clin
liarir, n clramelor colectir.e. Vinclecare de soiipsisn: plirl-
rr'-o e;iperien{I care mal.urizeaza ? Desigur' clar mai,uri-
?;lrea nL1 s-ar fi realizat dacai mai inainte, pi'ins in tctl-
silLnile incertitr,rclinii, sufletul eroultii nu Ei-irr fi am-
pliflcat pr:in alintirc lLrcici-feltr"ilir r".iata conqtiinlei, re-
zorianla ei ldunLrj.cir. Ambele migciri :rle conEtiinlei i-au
fosL necesare intrirrii depline a eroulni in posesie cle sine :
aprofunclarea launtrici cleopotrirra cu ieEirea clin cer-
cul inci-ris al eului. ,,Cintam o rrelificare Ei o icleniifi-
care .r errlui rneu(t (Lr. n.
-
p. 221), iati e.sen{a intre-
glrir"u. slr-r clrum. Cincl se ciesprincle, in final, c1e trecut,
o po:ile face nu nrimai pentru cI rdzboiul a redus indo-
ieljie ir,ibirii Ia dimensiunea lor real.i, ci qi pentru ci.
el :r cigligat conqtiinta r-rnei identit:i!i interioare ferme
qi pl irceasta nu i-a clat-o, siiteura, nici una clin erpe-
rien';air cle- existentf, traversale (sccialul, iubirea $i ,,ge-
Ioztt{<, r'izboiul) ci cli:rlcgul, comunicarea gi rirsfringe-
rilc Xcr unele in altele in .,oglinzile par:rlele(c itle con-
gliintei irrtrebiitoare, exiger-rte, clr.amatice. Compoziia ro-
maur:1r-li este proieclia acestor clistil:iri ,si clecantiiri cle
sensLtri triitc, ersumatc in complexil.rtea lcnsir-inilor lor
Ei cLi ,,orltirea(( (altsoi.bire:r in eie) necesarA pentru a
perce'pe esen{a Ei limitele conclitiei rlmane, intens, pinA
lti cr:iil;'r'..
-
LJIL-,,closal cle eristenr"] ," clefir-re;te cle J:r inceput
Patul lui Procust, a.l cloilea t.ontc.ln al ,sgf iiirr'r.tlui Si fir..i
incli;i;ri.i ce1 m:ti leveler.l.ol pentrr,r o ar.tir pelson:rlir ul
con.s'rrririiei. ComparaL c:u LILtintt.L ttouptc..., e1 nu sc rnai
sr-rsiirte pc o perspectivri r-rnicri, urm:iritzi in resituirrile
ei 1;nir,,jLLite cle mar.i experien{e (iultirear, rizboirrl) curl
ci-:1 :. ii:l a 1r-ri $tefan Gheorghiclir-t. nu o o.voce(, mereu
iIc'trc.{ii, r'i mi'ii mr-rlie (cioamna T., Frccl Vlr::ilssc11, l-.61'-
m.i, q,iri-iiorr,rl((), nu un uuic r,pltnCt clc veclere(( (cirrr_ria
nn-i iilr-ea insA cleloc un cL.am:rtism ul szin, liuntric).
ci t lt..r'a. ficc:rre cu mr-it:rliile 1ui interioare, se ar.rcl qi
igi r"isil,-incl in text, ii constlr-ticsc acestnia o irrhitectnrii
mill-r't'1;r1:i.,,literalt:r((, $i, in filigrannl ercestei:r, nna cle
sen:. N r,i e o intimplare clesigur ci cle Ia primele pagini
ars'ciel lle sl,ral.ificlri ;i semnele 1or te intimpinir cleja :
o inteiilie de polifonie e consubstantiali romanului Ei sc.
implr:te;te in tot ce consiituic iraclicre, creStere it su-
.{c:llrllr in jr"rrr-rl nirni ccntlu r,iu a1 operci in discr,r!ie.
[66 167

85. lrr rorranele h,ri Reltreaurr im:ri ales in lon.) si ale
l'Iortensie i Papaclat-I3engescLl, chiar la Camil petresctr
in primul si"ru roman, clegajarea uuei ordini a constrnc-
tiei cste o operalie c-etre cere nn anumit efort crulic, o
,ccrutafe insis'r.erntd a laporturiior interne proprii t,extu-
h.ri : r:ompozitia lor este ,,ascunsii((, incliciile unei trogici
a ei c.xistir. insi cliscret, fir.i a se antosublinia. In FittLl,
Itti l>rtit:ttst, dimpotr:irtd, semnele unei arhitecturi speci-
ale sini pcste tot lrrezente. $i nu e nimic prea paraCoxal
il faptul cii tocm;ri ,,ruptura.( cji:r nota clominantA. a -iec_
tonic'ii textr-ilui, inclmmind spre o altfel cle coere::t:i. Ci-
'Le.,ra scrisori sc.mnate cie o enigmntici ,,cloamrrn 1-irc" pa-
gir"ri cle confesiune (,,clupi-amiaza cle augusl(( a lui Fl.ecl),
lrnmel-oasele .,note de subsol((, cele cloua epilogiil"i aie
lomaulrltii il colrstrin!{ rnerell pc' cilitor sd pericitpir a-
narttneii!a ior la planuri cliferite ule unui lirtrelg rie
marL. c-'omplexi'tatc-, si:r simtir "sr:himbairile cle perspe,:_
iilii. efeictelc. cie montaj. ll limpecle ci toeLtc atreste
ro?l;r&re,s sint expresia rinui refuz progrtrmatic i,l r:or.r_
iinuulni, cI ele obligd la cdutarea r,rnitaiii in acilnc (ir-r
orcliuea sernirificrttiilor), clincojo de supiafetele rlisio-
ratc.
N,.r riumai marile stratificiri ale romarrnh-ri. cii iicn-
liereie lor r;izibile, ci qi alcil'-rirea interioari il f it,.;iiiri
.rs.rmer)ei] .,Slrelt(i, merginci pinir ii-r o elaltor.aiii If Lt:ic,rc
in pa;;inir a tcxlulr-ri, inciicd aceeaEi voinfi cle clrsconii-
nuilate. Ilomancierr-rl nu lasd nici nna clin perspectir-eie
parti.le posil;ile sir se inst:rleze, inceputurile cle fi:-;;rre
i.tr-o atit'iliric q;i un toir sint mereu combitu,re. desl_r:i-
ma'Lc. Ilc rrici iLcele segmentiri ca;:e nu-Ei llscri_,cl l:,rli-
fici.l, iir ciucla nnei minime motiv.tii existeirte : fiuxr-rl
lc-m_emorait'iior ;i reflectiilor lr-ri Frecl
-
itrtrel.illlt. clc.
i^Lrirrile ;i ieEirile Emiliei (pretextele sint abi;i .u,-",,-,-
{latc: crafeii-rra, o ceartd cu croitor:easa etc.), alici.,tiin*.ir
sccnc.lor n:rr.ate (sau r.eprochisc clialogal) cu :trticciclc rie
zi;u' etc., in unele ,,note'(( mai amp1e, car ecelcil i::i.c il
evoci pe Laclima-'itirnalistui, chiar fragmentarcil i-.olt-
fc.siunii clotrmnei T. (mic jr-rrnerl, in fonil, cliscrct 1i e-
iipiic) in cele trei scrisori, lin toate cie o tehnica i.r :,:_,m-
pozitir:i urrilarir. Nfenirea capitalii a unor astfe,l cle p,r.o-
r-edee cste c,le f:rpt cle a semnaliza c'ititorr:liri r,:,gelt-
1.e1e rrrrr-ri irit tip cie lecttrr:it cler:it cea ceruti clc romanr-ri
tracli!icnal, o Iecturi intensiv5, atentir 1a simetrii, r'eiar-
tii, convergen{e, in cilue ptilsearzi unitatea de semt-ri*
ficalie ar intlegultti.
Pc'ut'rtt a se con';tr:r-ii pe sinc ca o unitate cle orrlin
suporior, pentru a-qi sentnala clensital"ea de sens cle il-
clerr;'rralii ..metafori eptstemologicit", romantll rllpe mai
intii cealaltii unitate, citre s-ar fi oferit clirect lectur:ii :
iri-i numai cle acl.ir-tne (afaltulafie) t', clar gi pe cea a ttnrrj.
monr:log analitic ,,si ar-rtoanalitic cu focalizare unicii (t:ir
in tJll..i'nr.o l1oepte....). in lociil acestora se clilderste o .struc-
lr,u';i r.'oit policentlicS, pltiridimensionalS, in care jocul
ccntrilor qi al axelor cie semnificare degaja o polisemie
l-.o:iat;."t, in plincipiu mcr"eu deschisl Ceea ce nt1 exclu(le
in Ptttttl lui Proct-Lst nici ierarhizlrile de perspectitrr,r,
;rici integrareil lol pi'ogresivd pini la Lln sens de ansanl.
bhr, ciepiirt.e cle zr insemna cristalizarea intr-o tezi si'l'-t
iclee trltimai, carc sir rezume rizillnea romanr-rlui' Crri.tr
;.i clil ce nllante se realizeazd acest ciificil Ei preten{ios
cchilil;rLr interior al construcfic'i in capodopera lui Ca-
irril Petre-qctt e rclttl ilnitlizei sit arate, intrincl in shi-
cliuL creq',c.riloi semai-itice pe care compozilia 1e olgr-r-
ni'':eaz.it.
l)csigr-rr. rniezul romattultti cste in ilmpla r:elalare tlilr
inLr-o dtLpd-amiaz6. rl.e rtugusf, care ocupA Si un spaliLt
muli mai intins dccit toi ce o prccede sau ii urtneazii.
Srii.qcrilc cloamnci T., epilogurile I (,.povestit cle Frc'tl)
,.i II (.,p,ovestiL cle sr-ilcr'(') stau in rilpori.uri semnificativc
('ii ii.!'entlri'rl interioarii trliitir c1e Frecl Vasilescr: ini.re
EmiIiii, srrisorile lui Litclima qi ecourile propriultri s;ir.r
trec'ur;. ln cor-r:;h'ttile:i sensului. rolul lor nu este ma! mic
tlecit a.l confesiunii ltii Fred, cl;rr iu timp ce aceasta al'c
l.elicful r:i iiltei'n cle molive qi semnificalii, cieschicierca
;i finliirii lomantilui ilr piirticipd la sens decit rapoi'-
i.e1;e iir r-ir-icieele sern;,,ulice clin complexa secliune l-i1e-
rlinnii. Toluqi, cleEi clepenclent -- clintr-o perspectivi r-r.1-
.lim:i
-- cic {estitttr:tt rle sugestii proprie clescoperirilrir
lriuntr:ice aic iLri Frecl, inceputurl, spre cleosebire de
sfirgitrrl P;ttttl.ui. Ltti Proc:ttst, are in sittta,rea sa compozi-
iioralir un stalttt rrrni nLlantat, apt cic o elntttniti ::eclr,'-
r68 r69

86. .iiirire iir rl r,rr':rtr-r ie cl:-rrii. 3iL r-edr:m carc sii-rt sr-rrsele a-
r:cstei moJtilitiil.i spccilicc lr in1,clesr-rr.i1or proiectate cle
paginile cc. cleschicl rom;tit'.11.
Doamna T. ertocit in cilci.a scrisori (aclresate ,,auto-
rr-rlui(() momente ile c;tisten'r,ir 1i n-rai ales rii.rnosfera lor
afectiv5, fiiri nici o prcocupitre cie ri crca intre ele alte
legirturi clerit cele care {iil clc sitilrrl ir-rt.eriol al nnei sen-
sibilitirti, cle marca unei personariitirfi sr,rfleteEti cle mare
finefc. Unit;rte involnntar:i, ir-rscrisi in fiecare clin rirs-
irunsulilc pe crlrc personaj'-i1 1e cli intimpl:rrilor trdite,
ntt e,rlit gestr-tri ci1, lraiect Lilrntric, cle reaclii aclese:r con-
trerc'lictorii, numai imperfecl ;i ingeldtor rdsfrinte in et-
JarI. Nu ceea ce se intimpla in erceste pagini concen-
lr:rte constillr.ie valoarea lor exccplionald, ci notaliile
prelioase cle climat interior, irr care se produc ;i au un
scns eve nimei-rtele cliscrete .ril1'e ('omprln existen!a ar_i-
tci-iticii : emolia, inlelegere;r, comlrnicarea.
Iiste o atmosferd impregnatl cle o noi:ild sensibi-
litiite, nei'voasii, imprevizibilir in .,s:rlturile(6 qi ristur-
nirile ei. nicioderti insri rcclLrc'tiltilc. 1a simplul impuls ca-
pricios. Pe cloamna T. o ,,crispeaz;i:li6 rle pilcld acele in-
tlebirri (:rle lr-ri D.) care nll pot avca ,,clecit nr-r rdsprlns(,
tial in clipa urmitoare primei reac{ii incearcir si-i ate-
ntleze ,.brutaiitatcer((. Alt:i clatii : ,,Cererea asta in rate
qi perlficlir m-a lerrcltat(( (P.P. *- p. 2.i) 21). O intiinire
in t'rc'ir cLl ,!X(', barbatr.rl iultit. insolii cle o alti femeie,
cle.,.inc o suferinl;5 insuporl,altiiir cincl in{elege cii unul
tlin" martorii inlimpliirii,,strriiirzir penibila inliinire ca
o vulgar:i ilrami ,:i (. .) face in gincl ipoteze aslrpra sen-
timenteloi' melett, simf inclu-sc. altiir iitulci ,,intr-adev5r
ltiir:asitii ;i mizer:altilS( (P.P.
- p. il7). Ca sai-;i comb:rti
i-!',1.iu, organicir l:t ea, dc a evita ,,tovdrrigia Llnor
i'lirrl::rti rnizeri ca in-ii!iEere((. a$a clrm e D., il ia cle brett
.,poale .,si ca sii mi pedepsesc pulin, iiga clim nu ;titr
care generai fricos igi pede'pseir cr.,r.1lr,rl iriccs{( (p.p. --
p. 13), E meren o milcare in z.igza,g, c instabilitate c:rre
viire clintr-o sensil:ilit:ite compli.xii, merer_l treazit Si,
oriclt clc sr:rprinzdtoare in r-ciiciiilc ei. col-rsccr"-enti cu
sine.
ili iocul aceslor:ir-ibtlle rAsncriri inlciioalc eatoiia qi
inteligenfa ir,Lr 11lt 1oc cgiil. ,,I'Ii t-a oprit o ciipii singele
sui; piele(( (P.P.
-
p. 33), ,,9i parcir clin serrin am incepllt
.::i rirf:ir: in tol cof-pul(( (P P. _- p. {i)' ,,Am incremen-ii
cu l:,'rzeLe inlrec.lescirise .si inim:r imi palpitn ca o-p-asf,-
rc i .") Crisparca giir,rlui ini impiecleclr respilrafia(( (P'P' --
p. i;1, ,,un g?ucf otrtivit mi s-a imprir;tial' in singe .'5i
ini-,,',,r'"ot $ielea" (P.P.
-
p. 5) sint uotiitii carc fi-
r,,*.r,rh temperi,Lr.rra emotivi a tinei clipe, scr'trt 9i intcns"
t)rrr. llcciesirbtrl tinor asl1el cle fulgerS"ri se afl:i iniol-
ile:r,.lna un iqincl, o lriJ-li1-.!ie a spiritr"rlili (cle neclesparlit
.lrr ,::,iril cic iiurlie cilre exprimi e1e inselc.n fel clc ir-r-
i.ltl;*:-ttri a tr'-lpuliti) : teima
"1. ',l.tn
sr-tris dtiruili' :tr
p,iti.r fi soc'otit interesa,i, o con;tiinte subiectir'':i a cieg'ir-
ll;*ll, aut"rea unei coboriri a trecutului din legencla ltri
.in-.iil.illiz:ttoar:e. I-tlpt cu:rc,teristic' eroi1'Ia trlie;le ctt o
.,.'.oli*i.' consla,nt pT sa in h-rminli rnai ctt seamii lrcce-
,lii", schimitr-riile ci" p"t.p""tivi : micqorareit _
srtlletea'-
iii ir ."""i"tiliblarea (rcena din tren), ,ziSz'-aSu] cLrmpiit"
:li ;1i.iej. c1e apetr.enti ir-rltire pentru D., ,,cittclattil scr-rir-ittt'
fiic,-.1: ;icestuia- qi cleterioraiea semnificaliei itli etc- PoaLe
locnturi llentril c:i astfel c1e reevah-tari inter:io:rre implic;'r
iir rrliljcaretr loi tolul : :lenzalie, intuilie, I'ialir a con;tiiit-
iei ll.rrc.
' irl:'it aces'La este $i ttn fel cle a Vorbi (trl romtrncic-
:i.LrllLi, itrin personajul sar-r) despre clurata triili"r c:t stLc-
.,t_.i,,, ilc sitr,iAi.i
-
in cimp,l unei sit'atii
-
falir cle sir"re "li
iti: ::!irlli, exlstenlii reconstitlitit ii-r iilntr ei imi'Lte1i1lii,
,,r,,,,'*"',,"' cle stiiri interioarc(( a carei firare o Lirmirrelt
,],.,-,,11,],_,..,1
21, singura care cli climntr-r1 acleviiral al triri-
1.r,ri;-ii. Piirtaqir inlru aceast.n tttturor personajelcr c1c prim-
plan .,ir-L opera 1ui Camil lretresclt, doamna T' se '"ingt.t-
i,iror.,,r,i piin absorblrea completa,-fdra reziclunri ti fiL.ir
"tin,,.""ti",
a reflexir,'itatii ei rafinate Ei nete ir-r ii-ia-
p, e-i, in reacliile :tp;rrent cele mai tribcre cle oric'c nolri-
iir,,r.. ."r"br.al:i. A piirri o floare est,e la eil ttll .ct cie
inlell:eni:i, naturall penlir-t ci topit in senzalie, in im-
1:r'e.i:. farir placerea cle a ciiserta mcntal a bcngescienei
it,tri:i. i,r fal.ii unui trup care ii inspirir o repttlsie cie ne_-
,,r.lir,r.^ fiinia ci se aptir.l, :;e ,,refugiaz:i(( : ,,sitn!9t]1-t "o
l-oi r.c elam eu mi se iefr-rgiase in ociri, in ollraji( (P'1"'
-
ll. i?i ; ,"Tot corpul mi s-a inlepenit, refuzinclr-t-se(i (P'l)''-
1t J!). FIotSririle aceslea,,,atltOllomc((, a1e tritpttlni vili
1?0 171

87. di'tr'-o .ecL-rcir{ie atir, cre organic coirso'ar'rir c1-r .,
"'!.iiii,;
rtnni.risioo:alisin sr,rfletesc, incit ca li se poale r,lfrl.--
liin{a fiiri riscr-ri vrerinei lutirr.iri. ."Si mtri ul". .-,1 1,,,.,
gincl carc arcurn rni se intinciea ir-, ,singe, clrept, , ,rr,, ,,n,.
intincle culoarea rrirsata in apA,, (p.p.l_p. :b;.'Sin-lniet_
miitic, metafora aceasta se repetir:'i.i.re singc i,i;rt;:t l,io_
logica in cca mai conce;rt:::rlir foi.rrrir a eii ii plirel ,,,,
e-'<istir beriere clesp:iriitoare, trccefe.t e rlii.eCji, jr,_iiirr,.
tirrrcc.
I)acit g;ic ce:a cture c cle la inccpr-rt activ iir co,t:i--.;i'r--:rr,
sensr,rlui 5i mai ales il consiiiuire:r climatlriui rir jrrliii.a
{potri'it Lrn.i rour.ur ca p,rtul rtti prot:ttst/ c io,.nrr,i'11,,-
litaleti-emoriilor pe care le er-ocii pag.iniie lui cir rir,.riii_
*e.e. ti-nllrcs.r tic comLt:iictr.e ellpticir . rrrtrri ..qr_f;'ci.,(
siiflelesc, ,n motiv centi.nl
",.,
n,.,,1., ,,1 ,""iriir;ti).."'i'i,.,
sttferinfl prin suferinld etc., prezente cleja, aii ,i,.].,;r, ,i,i
olchestrarea ampli, .""..r."*i,i clin inti_o cj,tt.pti_t::tt..i.,i..(t
tl.c rLtt{1ust ca sJr se fixeze ertenliei citito*rlrti,..i ..i_oj
ilezi'olte cu maximi armplitucline incirciitu.a .i" .,,gl+ii.
Pe ele. le ciescopcrim, intorcincrir-ne spi'e aco:.ciniile 1rr-
lelri,rtuhii, ciin perspecliva rurui alt rnoment al lciiurii-
Ceea cc e:ltc insir _do p" acum ci;tii;;rt, intor:iit rlc,nii;r .
''-te o larrcli-r rr rroblelii strfiercgri. p.i,r rrc;zr iilrrii, ., i,,j'i-
cittc.lol ei neciinisme. cle reac{ie. Emotii.r, in acesrt i;,i",irls.
cste iir
'izi.r'ea scriitorlrr.i
.n'a
cli* roi'merr- .oi. ,",.i
iir:tllc'
-cie
rriali irteri.;:riit i-il.l peir,Lr.r r,i-' i-*, s,-i.,r i( iil llii:l
controh,il r:rfiuirii, rc.flexivit,iliii ctc., ci iolin.! l_.e_,:...ilrr
(:il crl sr"rspc.clii to.te acei;re complrrimcntii''i. rarr,ii..i;rti
personaiit.tea a'terr1-icri, c. ]rrpr.iiir)iii ci" tr'-rciii,,,;"-i,,,
.,gcst('
'nitar aI reflereioi- ti cele rnai aclinci. F,l"ii,;,"i,.,,
i. cerca ce e in'dsc't i' ceeil ccr e r:riitcafie,
'cirltu.i* 'qctc
In clome'iul siml,trriloi ;i l inti la r:r:l af intclige,ii*f.""
,stlel, scrisoiile clotr'rnci lf., prel.cliu cie ri l;r.ii:.:ric-
ltrtistici'r excepfionali'2, irr care'ronill, subst*'{* rro1,.,r,ii-
lor'. rc'zolr;rrrlir rliscrcti ;r re .errtrlur ..lun'i,i",il,.,'';,, ,',J'"."_
piri ecirililtln. mislrri Ei in acclaEi timp o seitsil_rj.|ii311;.
'iirr':rtiiir. neincetat cre r.eghc, i:rs'Labilii.
'e
introil,"il,. ;r..
ini{ia;:li ii'i iocr-il ririi.t.ic conlplicat ar rr^or sui}c:. i'
s'uare sii trtii;rscir.ltfel clccib rlupit lilrarcle r,'rnil,,,,: si
nrai c'seami altfel rle clrame, cic. o ri*tr-Lra clii.,rit:r. r.*.,1i
ceie cilre cclxpt.itl exislen-ic.lc mccliett_,ic. liie i] j;, t,,,
,r.'iii:.+r' :-r-i se simti pilrtal 1a o umanilate icleali Ei cie-
la;z.i lr *:i o a.ltelrliii'e, o ciispozilie cie receplare in lini;r
:-rnoi' raf inate arcleri ;i cli:;tilirri liuntrice. Dincolo de
;Lr',-rrtir,riilc r-rnc'i ;rstlleX cie tiverturi, nu po;rte fi decit spa-
tirii r.tiri'i lrveittLlri iirtoi.io:u'e mal.cate c.lc clramatismul
'ri-rr',.r'r,:i[ .i1 mrr'r";:lfiilor suflete;li, arl clesccpei'irilor Ei rede-
f ii;ir"ltrc,r rie sine, cleschid-ci:e a unui e u, asemiinlt<;llre ,
<rrtlr.rlraL;rl:i1i cclei ciin,,sci.isori.(, sore htme, spre intre-
biirii.: cscntialc aie exislenlei. Aceasii'r r';r .fi substi'rn!:r gi
.:i'i1rr' j -{L'iir ,^rlup:"i-iimie;lii cie aLrgus'i6( :r 1r-ri If reli, SeCtiLl-
lr.,ir :,a1'rLi:ril u loirr:rr,uirti. iL i:are inli.iutr pregirlili, ino-
.ilti.r'ir rie nri:Li:iele 1:rcluiiiuiui.
Cum ar:Llir lrua clil notele de :;ultsoL ale .,aLrtoruluit.
.irrc.'r ilrairitc cii r;trticl,Lrrir roln;lnului s;-o confirme, jr";s'Li-
fit'li''.i ccnfesiuiiii ltii Fieii, centiul ci es'ie in intirn-
t:l.rcilr.l rle congtii rrfii, in c1e:;coperi.riie tii-npului dens pe-
|rci:ul, in casa litniiiri, dar insemnilrile lui nu intrl rrici
;ri;r't.rp",; si nici prini.r-o tr:rnziiie concentrati in ceea cc
<rorrsti'r'.li.e acllcrri:iratnl lor obiect, ci abia dupi iln clerstui
ric .l.,rrg "rcol. ile ce aceste precaulii gi aminari ? Sinl o
rciii,ill;:r'ie pur retoricil, de apropiere in trcpte cl"e ur_rclenl
rrroi,i.'r:io:" firave, slau ele se ir:sumeazA, pe climensiLrni ne-
or':rii:ilt,c, r-tnui intrel; cie seiis'l
r.li-:irrt'ioielnic, lot ce pr:e.cecie descrol:erirea scrisorilor
.itii i*aclirna (_si priir cLe, ei dramei lLri) are i-rn rost pre-
riiii.ii.,+r', este o intrare in sceni, pe rind, a per.son:r]elor,
m.li exact a olizonluriXot'2r lcr sLrileteqii. Ccarzie m;li nles
rlc,ittt,oportrel"izirir, de rlefiriiie a eror.rh-ri care,,r,oi'ltcq-
i,i:* : tit: rtreme ce toi, ce va fi mai clr:]:irrl.: romannl
irrlr-;rr.r tr.r:iglirile ciin li.oilog II) vtt primi i-r.ccentul pi'<;priu
-*.:ii.ibili'iiifi ;i ini-eligcnfei 1ui, e imporiarrl ca perspec-
f. i';1 s;:r, o anurnil"ii identii;-iie liruntrici sii se contureze
?ri:ijri"ir cr,t itaz;iro-ui si le iiirli'eneze inir-o expeiienfi"i cnt-
t'i:r1li. it4;r-<a la rcstr:lrraui cu. cei cici scriiLori, cie pilcia,
cir,:-;'111s un priiei de ii ltota distali{eie ctrre clesparl nive-
LL:ir ile slinfile gi cle compiicatie inter.ioari. Ji.rrlec:rte din-
tr-ilil purlci de vecle.'e ccrnunr mecliu, r'eacfiile lui Frecl
(a se,mnala sau nlr vecinului. de masi musca clin farfuria
.r.it mincarc cste o i:'ri.-.ii cl-;::lmii etc.) sinl excesive. Per-
172 173

88. sor:i:liul insir uu are infatuirrea propriei sr.tperiorititli ic1.
triie;te momentele cu congliirfat unei vinovilii qi. stin-
gicii paradoxale), comparalia se face in cititor 9i rczu1-
taftil ill pori'.c fi clecit cA ea ne ciEtigii cle partea hiper-
ser:,ibiiiiifii ercr-rl.tti. tr'recl e ciin acceaqi familie su-flc-
'.eirlcar cie dificili, reflexirri ;i complicali, cle o imprc*
sior.rabilitate exlremti, ca qi cloamna T.
Cincl vor ap;irea trmilia qi ttnir.ersul ei, con;tiiilia
cielimitirii i-ir ci:ipitt:t tur tirrrl-:::u sarcastic. Ntt numiii pla-
tituilinea qi trirtiarlitate-a monsiluoas:'t a femeii, ci ta'.uI.
es;le liznt rrcllm cll ttn ochi neincluriltor qi pcrnit : clc 'ltr
aml-iian{ir, i;rteiior etc. qi pinii la gesturi 9i replicii, dc'
ln ccltrersa(ia clr.rtluc6i Vatleria qi pina la moslrele turi-
catr-tlale rle ,.iii'liti( acto;:iceascf, oferite cle trmi1ia. CJ:icr'-
tele, ".frumuse!ea(( c1c- un geornetrism firrd expresie, trer:-
'rurile illSclulescu-Nige;:...), clulce{ur"ile. Valeriei 9i aclmi-
riiliir ei sinceri pentrt-r ,,tuleirtult( suiorii persecutilte ric'
re'g"izrori apar{iir aceleia;i serii. Notind ,,gravitatea(( llmi-
Iiei. naratorul comeutettzi: ,,De aici e poate toatd t'lranra
ei, cirr:i cle lat inIl{imea asta trebuie sil breacf, ia :rtitu-
cliriea femeii. pe carre-o aiezi in pat, clar fara iesursc
sufleteqti, ea rrtl poate gasrl tranzilia neces:rrd (.'") cintl
insi e nevoiti de interes, s:ru cliir tlorin{I pur Ei sim*
pir-t, si se clea, atr-rnci intre femeia imbrdcata 9i cetl
goerlei c o sttccesiune de momente nc'angrenate, pr:er:ipi-
tate, inrliscrete pentru cleficienla raportuh-ri sufletesc tiin-
tle cei c?lr:e vor fi impreuna in pat. Iotul apare c& Lril
qir cle r:oncesii Ei abandonirri al c'ar:ot ntobil udeudrcd' stl
iveqie indiscret, jignitor Ei ttrit(( (P.P.
-
p. 55). Aces'ra
t-' tonul : de incizie fcrmd, diagnostic neezitant. ,,I)upi-r-
amiaza c1e august'( e coborirea intr-o bolgie zr vulgalit5lii.
a uritului.
Nimic nti e mai revelator decit incercirrile Emiliei cie
a mima emolia, intimitatea, stdrile care pun la inccr-
care acea ,,inteligentd a trupului((, a expresiei, propric
femirritilii
.autentice.
Imposiura grosierii a pseuclo-ac{.ri-
{ei recheamd atunci prin ricoEer-r ecourile graliei natilrlle
a doamnei T., placiditatea iimorfa a uneia evocii priu
contrast violent fibra nervoasA qi fina a ccleilalte. iiapel
Voit, clirii:tt, conlinut poten{ial in reliefi.rl consi|rtclici:
intreaga ,,c1up6-amiazi de august( e gi un omagiu intorso
ircius r.inei feminitir'ri ilic'alc, sirig'.tla cleirllir cle ir-illire. Irrcci
Varsilescit, .,X(( clil sc:isorilc' cloamuei T., este aslfel puli(l-
tul cle irrtiini.re a dor-iit irnagini iucompatibile ale femeii
(cele ciouii personaje {cmiirine sir-ii singr-rrele care nLt se
rurtnosc) Fi inbirii: tt lrl"ezetr!l-l (,,fr.imr-tsetca(( inertd ir
I}niliei) ci octi c., ai-iseni:i (iiirmecul peisonalitalii muzi-
cale a cloamnei 'I., cle o comple'xi ;i imprevizibila molli-
Iitate ini erioarir). Aliitr.trare mL'i:etl stigerettii, cievenitd tlep^
tat tct mai. explicitii (ctr cle pildii in reflecliile clespre
fh,riclr.rl cle gincl.ire al eiegiinlei ac'ler,'arate : p. 308-3{.}9)-
Actualizatir iitsti ncintrernpt in cititor, ciruia perspectil'a
;ra.r:atortilui ii intre'r,irre repe:'ele
"-alor:ilor
inalle :,rCeeit
ce numesc eu clrep'Late, siilcerita'ie, adertir, frurnos c
insir atit cle clepatrte cle cree a L'e corespunde Ia eie Ie
vorba cle raleria gi Tlmilia '- n.rl.l acc'stol' nclii"rni, inc'it
nicioclai"a lrri l.om i:zltriti u.t ,.'" i1,.leiei1emtt (P.P.
-
p. ti5).
Ifelimit:rre implir:ii5. clr,'allfel in Iietrlre reac!ie, c:rre jrt-
clecd filir cltvint. insii nu m:ri pttlil c'ategoric, climpolrivir.
Tot ce prececle reveliiliiie amirre erle ,'citlpi-amiczii
de attgr-rst(( este ar;aclar tru nLtmeti r-rn spa{ir-r necesi'.r. clc
autocle.fiiiire $i caracterizirre. d:tr ;i cle angajare a cil"it'r-
rlrlui infr-un cimp al opfiuniloi: nete (valori, stil a] cxis-
te.nlei interiottre, iclcal timan). Acest :r1 cloilea ,,prelttcliu(
titrnsfolmir sr-rgestiile din st'risorilc doamnei T. intr-un
sistem cle opczilii (Lru firi unele ingroElri excesive),
motivele schi!ate alnterior i'oit eliptic revin organizate
acum inLr-o alternativei mortrlf, tranqanti. Sintem desi-
gur, noi cititolii (am fos1, colrcluEi spre aceasta), aldturi
de Frecl $i cle c'loa.mu:t T., cle p:rrtea sc'nsibilitafii. inleli-
genlei qi finelei. Ce rnutalie se va produce odati cu in-
l,rar-ea in luminf, tr rlramei l'.ri ]aciim:r ?
Descoperirea so:isoriior lui l,a'-linia in casa Emiliei
e mai intii obiec-l cle ttimire clttrerottsit, greu de pr-ts cle
acord clr o altir imagine a lui, pzrstittta, interior, de
Frecl. ,,E unul care m-a iullit ingrozitor. siracul...(( (P.P.-_
p. 87) gi ,,un tip haloimas((. adici .,aqil, ctl figuri(( (P.P.
p. gO), acesta e Laclima din perspectir,'a Emiliei. Lingd
ea, Frecl Vasilesctt giucleqie consternat : ,,,Laclimtr sd o
fi iubit pe femeia cLl re:pil'Etlia groasa de ling.i minen
t71 175

89. .i! c.lre mA incdlzesc aclrm ca c1e o perni prea inclcsatl?ii
iP.i'. --- p. 90), circi penlrn el aceast:r e echival-rlt cLt
".a fi ingropat sufletegte. Poate cir Emiiia cxageleiizii.
cile g;tie ?( (P.P.
-
p. 91). IJroul, c.1rc vil citi. sciisoliir:
plietenttlui sinucis, avici sir verifice clacir in ele .,e cri
ircicvirrat ingropaL misterul luiEr (P.P. -- p. !t1). rire la
ilccl-lr-rl :rtili-i'.iirrer:r r-rnui cititol inlrigat, impartii intre
i..'icr.iinfirea nnei o,iumi nebinuitett, pe ca,le si i sc. cle:z-
i;i1'rrie. qi speran{a ca totr-tEi legencla unui .,trrnor rrliire"
L-: i-,'iiirlili crea{ia Valeliei qi a LmiIci. iLi hiii c.rLrl..iil;fc.i
Iui r.l cleschicie perspectiva ilnor raportlrli care lrii llL1-
.r:-iiri ntt intrer in tiparele exislen'ici sri1e, rl ar 1i iipirr c'ic
: recoirce.pu'r,.
'fnic graiie caruia naratoilri coincicle cu ciLi.ttlrr-iL nair,.
{iiin oricc. ciiitor), Frecl se intreabii .,ce-i pr-rte ir r;ciie
linriiieir;(P.P.-- p. !) +) i11l om ca L:rriima. ciiuti'-i riii tiflc
rrtc:i ce nu e in scrisori (,,I-a fosi sun.r nLi a.r:ranta ?({)
{i}.}).
-
p. J01), se miri cie naivil,iilile s;i slingaciile birr-
l;:rlr-ihri inclragosiit, pe care nu-1 b.inuis;e in celiriar.if. I)irr
miii:,L1es incearcii sd-;i expiicc orbilcir }tr.i.:;ii g.rseascir
-r.rrr
l:Ltncl de sprijin, aclmisibil raliontrl, penti'u ii in!e1eg,:'
!et'l cLr pare cie neinle1es. L-urio;ri'L:r'r.cl rr:ritii, siinulati
s1;cr':rrlic, nn sei'veq're tctr-i5i cic.ci'u cicspr.'inrierii sprc o
,:1Lri'rir a inlrel:lirilor rie un arll orciiu;i cle o altir miza
iaLiiriiicii : clr;,irna lui L:rdirna cleclairge:..2d o rneciiialie,
r,ii'i:ii:;itizntl cle sensibiiitate, infior:iLir clc irarl.icipaie o;lc-
r ic :-rrcc;i, rlsullr: a. rel:rlivitdlilor: cltno a; t erii ;i cci:rurri'.: e-r rii 2t.
.-par ipoteze, se schifeazi explicaiii. m-;liiplic:i.r'e;,i iol
. scirijl insi ca rrici r,ura nr-r poale epuiza compleritiii,el
conh'aciictorie a trailuli-ri. ,,(...) Ladima se auto-cLlgesLio-
:rcuzir inlr-un rnocl inbristitor(' (P.P. *- p. 101), constal.ii
iii':ii. rnaitoi: po:ilnm exaltirilor unlri scniimc.nl clcscrib
i;r irii.ri,.gime pe o uriii;r:r iluzie, clar irit:i, mai tirzir-t, ro-
-.':i-ii;iti rrceeagi ipo|ez5, e.vocincl aclim cev;r clin iinaliza
..lcrxiiraiiani (De i'amczLr') :: iubirii : .,Socol i:ir cl se lmil-
rjcir. cil oiirecare ir,icidilal.e. (..) i,,i'rrlirnir (...), pirtirnag,
irni;l tirrlut. insegi llrnilie i tot cee:r ce-i tre]:ui.j cir s-o
porltir i.ul,;i q;i-o iubeqle enLimL-, penl:u cc{rir ce i.-,:i im-
pri-trnr-tLal chiar e1" (P.P. -- p. 312--1i13). J)ealtfi'-l L:r-
dima insuqi se vede ttleori iislfel, prezen{a {en^reii fiin*
r1u--i. in ciucla umilintelor, ,,mai neces:rri ca iuru.i rnorfi-
noori,i, clozir lr-ri :zih'Licii'i (l).]:). -- p. 1ti5) san, llin ltru-
gul .,!ii.lilr-Lh-ri. ('u o ilmarri lLicic.li'Lalc detaqata : ,.Ilm1-.
('cea .,'ii siml penLnL line nrr e nici clragosle, nici uri.-.
1l ceea ce simte soilnambi-rlr-r1 pentrr-r h-rnir... incolo ni-
mir,{(. {F.l'. -- p. 135fi). Stralul erplictrliilor mai directc.
soci:rie, e 1i el inrrocai. gi joilcir reahnentc un ro1 eltlem
r1e imp.:rl"rnt in plirnul motiv.lrii realiste (pe carc teore-
tic'ici rii o ciisting cle cca cstei-ir:ir ;i cle c'ea compozi{io-
nali) 2: : ,,in chipr-rl acesta em int,eles oafecunr c:rLrza tra-
gediei iui Laclima... I)in pricirra siiricii.i nLl putea si
me.itrea ln aceeagi lttme r:r-t femeiir pe care lorillil cr-rr.int)
o i,-ri;ea, si atunci era cr1 ncputiirlri sii erercite vreun
cronirll... Toate rlatele ii scirpau [...] imaginatia 1r-ri, nc-
conli;rzlsir cle nici t-tn inciclent al realititfii, pntea sir r':rcll
o Eneilie icleali, buni. suavii.
'Si
mai ales o Emilie plinir c1c
mistei(i (P.P.
-
p. 167).
T,-ro" r"e gtie Frc,rl Vasilesc:u (sarr aflir rlc la E;rrilitL in-
saii), I-irriima'r igrrora. l)aci ieqim c'lin logica intcr:nir a
fictiirrir., cL' sens caplti acc.astir etajare dc perspeci"ive'i
.De ce ,,trebuia(i ca, peste u11 asemenca itinerar: liiuntric
ficrrt din iluzii ;i sr-ifc'rinlir, sa cadir tocmai trrivir"ea pi-
trLiri:zilte:rre. totclea.ttria preveniiri. ir per-.onajr-t1lii nara-
loi'? Pcntru ci e limpcclc cei csc.nliali nu e aici con-
{run1,;irea er c.louir imagini (nel clistincte. mai tot timpr.rl
aflirt"r: ntr-o perfectir opozitie) saLr perspeclir:e i:rsuDri]
EmiiiEi, ci altcerra, incir rnai pre'fios c:tr cleschiclei'c a sen-
su)ui, ir-ntrrlicat in insS;i filirsgi1..u acestei comitniclri clcr
persjucftivc, in allturarca ;i rirsfringc'rea lor rtna in ce:r-
la1ti,. trrii'it5 astfel, compo;zifia romanului iu romrtr-r care
este lrrti'-o cltLpd-umiazd. ck: ctttglzLst der.ine rrn ,,loc(( al
coerenlei cle mes:rj ,,liric'(, trimilincl la trn complex de mo-
tive c*ntrule in opera lomanci.erLtiui ;i ch'amnturgului
Canrll Fetrescu,
lle 1:r ir-icepr-rt Flccl araLir o trngajare l;'runtrir:ir pulin
olrisi,".tiiil in fala perspectivc,i cle l pltruncle irr. cutele
r1s('Lrrr j,r aic r-lnci clrtime, el csle prof r-rncl .,a)tirtr-rt((. pri-
r-eqle fr.'logr-afir,r 1ui I-aclima (inc1lcin cir acesta c ar-rlorttl
sc'risol- jiol c'l:rtre Emilia) ..clr uimirca ;i groazir {rLi c:rre
-cc cr{;irriJrelza foai:r r,'er-ritir clc 1a rtir cxijlmcir '-- i:ozitir'-
:r1 s rirl'lirri'i (P.P. --- p. 90). Tr-r1br,rr:rre, ,,clorin{a rrbiir
st:iFririi.r clt ir cc.ti(((P.P.- p.92) coexisf-A, sc irnplc.te:rc'.
1'
i
t78 t7i

90. ,, l-inlt... cioul'/... 1c. .".oi cili altsolut pe loate, cu pasiriirreir
crr cilt-e strrpriirzi priu fereastra de viznr,'i o r,lisculie
mrtl;i, fii'egte. intre r-ecinet aproapL- goalA ;i arlrinnill ci((
(P P. -- p. !)2-!13). -,lihrrarea nn e gretluitd. Fc,rso-
na.jtrl-mar-fot rtre el insu5i intuitia a ceea ce itn] nt.r,Lcil
numi un vo-.c.urism sr-rfictcs<_., con;tiinta violirrii riulor
zone secrete. I'Iotir.ril era insii prezent, in schilir, r'nc'i
cliir pragul confesinnii, intr-un limltaj al anticipirrii me-
hforice. in rdticirea lui pe strizile unui llr-tcur-cgti ior:o-
pil sult car-ricr,rlir, r.ecleretr unei crrse firrii acopcriq, 1l cur.s
de clirrimare, ii sugera eroul,ri o r.iati intimi .l;iineronatir
privirii : ,.E ca o violrlrc. Nu ar trc.bui sd se permitai
olicui si vacli o casi ciueia i sc. riclici acoperi;iLl, cum
mc'r,rersa cat.c iube;i_e *. lasir sl'gilor sir faci 1r;itlll in
tiill'c au fosi irnltri{is:ili1c ci, ri t'l stringe si-l aiiirrjr.e,rzri
singLlrii, in clipa plecirr.ii.. (P.P.
-
p. 19).
Ce vecle Frecl pritr,,fer.estrele(. care sint :r.rii,,l,ij.e
Iui Ladima ? O aproape nerrc'rosimila capacitate cle ailto-
iluzionare, erallirri, neclumeriri seru vagi bdnuieli. clpi-
luldri urmute' cie
^oi trmigiri, siriglte ile n-rptrira, ,,.,"*_
tea sint arratarurile reflect.tc' in ele. Din 1te'sp,:t:tirra
c:;c'niializaloare a lui F reci, substarnfii lor rirnilier .ioi.r-r$i
ncschimbal aceeaEi : reiterincl treptele nnei cii.an-le rrar-e
r1u c_a h-ri, e1 rcgiseqlc pretutincleni prilej cle srrIcrill,ir,
cle adlincire a unei stirri cle scnsiltilizire inteii;_Jer.,i, . rlc-
flexi'ir, la spectarcolul cruzimilor ;i i:ari-rdox'rilri: exisieir-
tei, clestinelor. ,Si poale c:i impulsul cel mt,ri camcterisLic
(qi mai putcrnic, totoilatir) esle tocmai acel:i cle rr fixa
intens imaginile unor umilinte care se ignorir. ..Jnii lip-
seEti ca iumina unui r-reuraslenic...(( (p.p.--p. 1tl3) _<aLi:
,,Mi.e c1or [...] Azi... pina miine e-o imensitiite,, qp.tr. _
p. 103) scrie Laclirna qi Freci trebr-rie sf, El.ie ci lirnilia trtr_r_
teii sau nu,,iegi({ cu ccl care ii scria:lslfcl n.m:ri lJ:irii o
las:ru liberd numeroqii ei ,,rrizit;rlori(,. LIn'l gir.rcleste. clh_
rninrlu-i femeii o crr-rciuli{a cle ar-rr - relicr.ir cle familie"
cti : ,,cie gitui tau i;i paslreazi toatir frr,rmuse{e:l Ein{lLl-
h-ri care mi*a cldruil-o. Mama ar fi l-rucuionsir s-., -clie
Ia tine({(PP.-, p. 152). celdlalt, citin,J gi r.eelizr'ir.ii pro-
{arnarea, pentnr cA eI gtie, se simte ,,cLltr.emLlriii,i. Ealr,rl
mttscat, la c'at'e Lerdima era,)necesat'(( llunLi.Lr i ..--trrot.
i;zii'ba{i le frrce. proastii impt'esie(( (P.P.- p. 30i) o ferneie
singtrrl (explicir Emilia), imaginea h-Li (rnintit apoi clr ace-
clrqi'ilc;r.involiurir) clesirirliit irttmai printr-c r-rqzi clc llnili.t
goala ;i rin lJiie Gheorghicli'r speriut, clorinla cle a afla
pirrcrile ci clc'sple' poezia pe crilre o scrie satt ner-oia ile
..prezer-r{a suf}ete:rsci((, nll cle corpul femeii, sini r:erigi
ciii-rtr-r.rn lan! ueintrerttpt a1 lrmilinle1or ,si llatjocrtrii ne-
biinuite clc. ljiclima 1or. Laclimil e ,,o1-l)((, cel care .,-etle!(
e Flc'el. $i tocmai fapLtrl cii lui ntt i sc ascttnclc (9i ntt i
se pori'ue ascttnrlc') trimic face clin el aclevdratttl erou t|tr-
gic :r1 ronanttl'.ti. L,'rclima suferir (mai pulin 9i. rnai .irles.
,l,ttfet;, e.l c. prote.iat insir cle durere cle insirqi 1'ot1-ri1g';1i'
h-ri (care c. irrocenfa). Cel6ln1t, conqtiinfzi-martor, ia iLstt-
pri-qi 25 gi :rmplifici prin inlelegere o suferinlit pe calL-
b rigravcazti chiar girrdul cir intimplf,rile ei au ptrtr-rl fi
r.riile ca itrtr-r,tu fel cle ceitlit, fard sei li se intrer-aclit setl-
snl nrlevirut. Frcil c'stc crottl aices',ei sublile clri'"me clc'
congtiiLrldr ,,lc'gatar(( al ttnei clrame 2t care se implinc';te
in e1 r:etririli in lumirtit tare gi crttcli er cllnoa$terii, ctt o
cluleronsir lrtciclitatr:.
I)i,cir Ptrlttl lui Froc:ttst gi-ar lirnita sugestiile la ac-'cas-
ti iniillar:c clin plannl lr:iirii in cc'l al conqtientizirrii calc
irprolunrierzii gi miisoari:L suferintar rornanlll n-itr pulcti---
olici'.ir ririlitate teil'ricir st-itr ittr,-es1.i in el
-
di:iil-r-lilliI (ru
i.ci-nl '.rrr anlimit tczism, tirl ,,r-ncselj'( (aici in intelesr-il pc-
iorrrtir'), Tru.chLs in ficlir-rne. Dar romancierr-il llr-t it.nprimii
aces'i,eia o astfel tle foc:rlizare qi, clirnpotrirri. lorli.r,ai jr-'-
cui iriil.lierilor ini-rltiple (qi coexistente) cle sens fr:ipcazi
iirtr*o asl,fc'l cle slrttctitr'5 literarii con-rplex5.
J-adima este, clesigur. Lln personaj grer-l cle ltlordil'i
r,tt o it:"trtgine iealisti ii sittLiLl'ii in coticliantil c-'iisl'crl1.ei.
in crilicit ]tlt i:itl lipsit vocile ctitnc sir-i contesl.e (r1r-'l1lic},
i:a ;i Jlniliei) orice cr:erlibilit;rte, pr.rtinla c1e iuteS;raic ir-i-
i,r'-o ,,re.alitatec( a ficfir-rnii. 1)acii ar fi aga, urmirrile ril fi
grll-c lrcntru r:ir persona.iLrl c in micz''11 insuqi (c1e ;:r'o-
]rleniirr',.ic;."r qi c1e ton) a1 romanr,tltri ;i o r-rotii fal'";ii iir ic-
melie r-I-p.r pLlte.i iise nel.ulbttr:rt cdificiul inlrt'g rrliic.lit
pe i:tari premise. I,'Iolir;aiia realistit, alii cit exisrii ilt tril-
mar, it:-ivc;'ie r:ondi{il sccitrlit a pelsol-iiljultti, reiicr:,.:elc
L78 179

91. ei il lrsihologie. Poetrii qi g:rze|arul Laclim:r .csle. un pro-
lelar inLelectlral. Unr.il din leiL-mo1"ivele , scrisorilor (Ei
exlsicnlci) lui este sdrdcia, prilatiunile, etc.rna slrirn-
loliri-c muterialii. Puritatea sa cste gi o formir cle orgolitr.
,.inlr-o carnerir n-robilatir nu se 1;cai-e locr,ri bine clecib ci-l
o biirtri conEtiinlA limpecle(r (l).ir. -- p, 292) san : ..Dacii
nr: sci'ii ceeil cc gincleEli, cle. cc sii mai scrii ?i{ (P.P.
-
p.291) sint reaclii cle autoapiirare arle unei clemnitiii.i
ll'rniie. Pe i-rcest fonc[ suflele:.c, femeitL itritil-i rrl ilebui
sii lie i'eparzitoarea initrstitiilor so:rrtei. luntina r:ure sii
1 ;1.: ltmpclc 1"o1.rrl.
:ii locrnari ea eslc umilinfa snpremri. cir atit mai griir.ii
cu rii a trezit mai mari rezcrve cle speranhi gi ilr-rzii.
i,ailim;r este nevero-qirnil'? I,ll purc astfeL penti'u cii r,c'-
clein totr-tl cu ochii lui Flecl 23, pentrr.r ci nor-ra, cir ;i lui,
En-iiliiL 1rLl ,,ne(( a:.icuncle r-rimic gi clislan{a ciintre cc elite
ea si cr.. vecle in ea l:irrb:rtul orJrii cle propritr-i pulitate
(Laiirma) e intr-ac1er.'ir clc iretlecut. Dar ciin ilerspeclirir
ir.ti l-irclima, acieviirata trmilia nic:i nr-r r.. cle conceptit. C,,r
to:rle ci, proieclie ideaid a unei ir-rocenfe rrulner:ai:i1e, cn
tope;i-e in biografia sa fictivl nn pr-iline ecouri iilerare
s:ril cie vieti ilr-rstre clin republic:r litereior' (Eminescr"r.
Rtrr-rcielaire), o intreaga rlitclogie romirnlicir (colorala so-
<:ial) u geniului conclamnat in eriste.nfa lr"ii tc-resi;rir etc.
Sc iiiqc.:rli, clesigr,Lr, esle ,.orit'(, c'lar eroarca lui nn il
itirlLcicste sttflete;te cti mi,ilii canrlizi ai lilc.ratr-ir.1i, ctr uil
l)ol Quri.iote (sugestie formulalir in tert). pcate citi:rr
cir irliqirin iil lui llostoievski'? $i c:r Ei trcolo, chiiu' claca
iurc'rl'i c11 o anlllrre ir-igio;ar'e excesirri, nL1 se silr-rctizii
clilriioiirea 1ui absolr-iti ca rin ternen ir-rlr-o cli:rlecticir ;r
a|iilidiriilor frincl;rmeniale posibile'i
trle ceaierltl parte este un perfecl realist, cu11eslil6r'-
clinir-rntnrl lor
-
al l.nturor realitdlilor caie ii scaiptrri
liLi l,aclimit qi-i explicau orltirea. L-:rm I'izriI pe Frecl
pr:eltrngind in el insugi o clramir cireia ii rel"riie'gte ciu-
rlli;.l cLr o conqtiiirlir neintreruptii a sufelinlei. Esi.e insil
rnal mLrlt clecit atil, chial o volnptate a lz"isc,olirii lin
el), r'rL martor postuin, a ciurerii si umilin{ei ,,mo;tenite('.
r:tu'r i sc tran-qmiL din scrisori pe fonciul rrnei luciclitati.
ciran'ia1-ice. Iatd, cie pilcla, aceastir stale (cie aclini:ilc ;r
umiiiirtei) intrelintttii, meiritit plirL refleclie : ,,Tl.Lrliliit itre
con$tiinta, cleci. c;i r:eprezir-rti un ospiit cle carne ? Are
rcnqtiinta valorii animalitafii ei... exploateazi totul i"ece,
r-u rincluiall 'Ei socoteald ; gincleEte rrllgar gi grijuliu des-
pre sextrl ei, .crf rin {iiran clespre marf:i $i hanrbai'((
{P.P. -- p. 105). Insistenld a analizei, care consumir pinai
la capdt mlsrtra rltilui (trdit cle celdlalt firri aceastii
scor:monire ;i concentrare cerre ascut. durerea). I)espre
scrisori Frecl se intreabA .,clacd nu le-or fi cetit si nliii
:ila clrm am firctit eLl acllm... ciiici nu cLlmra e'a le-a
fzicrit accesorii ale patului ei profesional(( (P.P.
-
p. i{19).
Nr-r sint acestea qi iilte accc,nte similare ca o flagelare
sr-rfleteascS, abia clin per"spectiva iui Frecl aclusi la ulti-
nrele ei limite ?
Nici o clipi insii trageciia ltri Ladima nu este pcrlnr
celilalt ocazie cle a gusta o superioritate a sa. 1.tea-"-inrl
r;Lrhcrabililatea irceluia, Frecl nu are nici inocen{a qr
purit.atea lui. Naivul care e in stare si vadd in Emilia
..un copili{ in primejclie cle a se compromite clin ,,ne-
;liin{i'(. care regheazir la ci'rpitiiul ,,bolnarrei'( (clupit un
racl;lj, explica lln-rilia), care exaltd ,,sdnitatea trr.tpeascil
tri sr"rfleleascir(', ,,inteligenta'{, ,,surisul plin, cinstit( (P.XJ. --
p.311) ale unei fiinte ttiviale pini la abiec{ie, nu este
Ln sfint. E om, contradictoriu qi vulnerabil, capabii ;i
lle furii qi ,,sil6((, revers al marii iluzii, mereu renlscutri
lotuqi in el. lesutul lui snfletesc se regenereazd (nr.l firrir
:r imbdtrini totuqi) din propria-i credin!f, intr-o puritate
posibilS Ei in aceasta e cheia adevlrului omenesc irieal
proiectlt in personaiul Laclima.
Frecl Vasilescu ntl e cleloc un striin in lumea reali-
iir{ilor care fac existenta cotidiand, el nu are nimic din
moralismul utopic al pamfletarului cle la ,,Veacul((- ana-
iiza lni e rece qi totdeauna exacti, clar (tocmtri per-rtnr
ci aplich unei experienfe umane, obignuite, a realului
o mare sensibilitate) are aptituclinea superioard. rtre a
coincide cu tensiunile fundamentale care clefinesc con-
ciilia umand la nivelul actuh-ri cle conEtiinld. Sub semnnl
;rcestei. identificdri cu umanul, clincolo de frontierele
c"rhii,' std o intreagd problemtrtici a comunicE.rii. cen-
l.rerlai in roman. Sint cleschicleri ale unui destin interior
spre in{elesur:ile Ei atmosfera altuia sau altora, capacitatea
personajului de a se 15sa locuit Ei fecundat de rezonan-
180 r8l

92. tele lc,r'. asimilinclu-lc ecourile in propria iclentitale slt-
fieteasca qi clinclu-i un pre! nou prin insdqi clefinirea cle
sine qi cre$terea liruntricit implicate in cor:'nunicare, in
eve nimenl.ul interior :rl leceptirrii. Scrisorilc h-ri T,adi-
ma. t'etritirea mettttilit i'r clramei ir,ti tlevin ptinr:tcle c1c'
slrrijin :r1e unei asemeneil stirri c1c rcalizare a omerrescll-
ir,ri in ceea ce :tre cl poa'te miri unic gi inconfuutlabil :
capi'rcittrtea ccn;tiinlei cle a se ar-tto-reflecta, de a sc gill-
rii (slu ,,percepe(() pe sine.
Nolaliile sr-rrprir-rzincl o ttslfel cle intlare in rezotlitiL-
't,a sinl ntlmeroase Ei, ceea ce e mtli important, seria lor
proier:tcitzi in constluctic caiclenlil untli ritm illlcrior, o
iniqcarc impreviziltilit, gtlvertlata totuqi cle tln inefabil
principiu cle orcline. ,,NI[ trag giuclurile ca o api. 11] ce-"'ir
cale rlspt-tncle clin minc((. iatir o tipicii trlr-rnecare in cli-
matui Llnor cor:espontlcnle in.,,itluitoalc, de ,r:tpit( :r giu-
ch,rrilor. ,.Propria me:r r-i:r{ir ;i toate intimplirriie pe carc
1e qtiu tr'€icute se clesfttc clitr nor-l cii tll1 stligoi carc itr
r-iclica o iespede pusir cleiisr-r1:ra ltti. O lacrimir trdevitr:rtA
llro-oricii lotcleattna alta, iir trlli ochi, pe cietrsupra rafiu-
nii, instinr:te1e se cheamit gi inleleg acum ci qi amintirile
nllora ;i ale tale iqi rispuncl tlin inconEtient, cum iEi
tdspunci paznicii sau ciinii clin noaptcu (P.P.
-
p' 109)'
Cufr-rnclarile in propriul trecut nr-t sint niciocltrlir dc:;plr-
!itc' cte irtmosfera comunicilrii c-'r-r drtimn lui Ladima pen-
1rr-r cii e in toate cleopotriva o marci a iubirii, ct-t tinele
acccnLe aproape closloievsl<iene' : ,,NIa ginciesc: cti fil'a
rioamn:r T. n-ar fi cxistat in nici tln fel Laclimii in viil{a
merL ; i'.rt inlimpiirrelr (le .'.cli:r. c'ltr"e: mi inghc'a'rii' ;;i tni
>c pare in ermurgu.I acesltt cililtrros, itt cameia ttceasl:t
clospita cle srtferinte ;i semnificafii, nLt m-ilr fi opriL ir-l
locr nici cit sir f r-tmcz o ti.qare(r (I'.1'.
-
p. 1!)1). ii'recl
cxal',ir o cilagoste-r-roltill suierin!ir ;;i i.ltlcurie sttariit care
cclnc:i sr-iiletr-rl gi i1 cr'eschirlc. sp,'e,.celalalLtt (prr.r'iriema
lilozofic'ai a lr:latiei er-rlr"ti cr.t celitlult, ampltl camentatl
in fe.nomer-iologie, cxislen{ialism), opticA ti:imi{inrl, ca
sens clomin:rnt, rnai cnrincl lir Dostoievslii clecit la una-
Liza proltstianir a iurbirii. ,,,Anr.rmile rirsfringeri de orgo-
trint( ;i,,irnttmite gingi;iit<,,,savoareiir umilinfeii(, r:alolilc
r,rnei cttltiviiri er interioritifii in genere sint aLril-rtrite
accsL*i n.Scoli(', acestei experien{e a ttnei inteligen{e afec-
l"ive posilrile.
Ci a-ril liricii a romanttltti tlece prin ttcest pltncl o
clovedeSte f aplul cri legirsirn inlr-o asemenea migcart:
interi'ralrl {de sensibilizarc 1a sr-rferinti printr-o iubire-
sufcrin!ir) unttl cliu liaulii ,rmaci'oconstrLrtIiei". Itr ccn-
tli-r1 confr:siunii cloanrnei 1'. ciin scrisolilc carc sint ltr.er-
tr,rr;r la Ptttttl ltLi. Proc.ttst sti o emolie tr reccptivitrilii la
clrrrere, incercatd cle eroinit in fitIa plaltuEirii sLrflei.c'gti
:r lui D. : 'Atita
sr-rfelin{a, prin simpttlii:, ca acele forlc'
r-ec:ellt descopelite, a intnltiaL in mine tot scheletul min-
clr'ici; s;i, sub emo{ie, ginclul : ,,Cincl etl i}m suferit aliL,
cind er-r am fost inclureratl cir X. n-a pttlut face un gest
cle prietenie Ei ioialitate cttm pot cu llsa ling:i mine atittr
clezn5dijcir-tit5 durerc clin cttttza metr ?(( (P.P.
-
p. 20).
Preludiul conlinea clcja molivtrl comr-rnicirii, autentica
rialoilre ilc scmnificittie i-o cle'scoperim insir nr.rmai clirt
per"sllrjctivii reluitt'ii ample, orchestt'atit in recurenle qi
ruantari cornplexe in marea ,,sec{ittne'( median6 a romii-
nrrlui, lrtlr-o clttpd-cnnicLzd de at.cyttsf. D:u' nceastA cleve-
lopare completa de virtualit5li nu urr fi fost posibild fdrir
ace:r prima semnnlizare concentratA. cle lon gi sultstan-
{ir, a cirei forta e in chiar izolare':r ;i eliptismttl ei : prin
c:rre cilitorul este prcgatit cle fapt pentrr-r marile clecan-
tiri de -cens cle mai tirzitt.
Mai direct afectivir 1a cloamna T., proiectat5 parLetic
in oririrea qi nevoia de puritate a hri Laclima, trecuti mai
insistent prin fiiireie unei reflexir.ititi lucide 1a Frec1,
sensibilitatea moralir u eroilor lui Camil Petrescr.t impli-
ch de fiec:are dati clecisiv inteligen{a, o gindite care iu-
lrefine propria ei artri ernotivi. Iubiretr, prietenia, co-
mr:nicarea sufleteascir in genere apar ca experienle crtt-
ciaie, prin care viala interioarl se ridicii la o conEtiinla
a idet-ititi{ii Ei migcdrii proprii. ,,Dnpi-amiaza de august'(
:r lui Frecl este prin excelen{i spulir-r :rl tlnei astfel de
inpregndri c1c' sentimentul realitirfii liturtrice, cle ciu-
ralir clensd a rn'.lla{ii1or gi creEterilor cle fiin{d interioard"
Dc aici qi impulsr-rl cl.e a menline inclefinit, de zr prclun-
gi o dispozilie latentir, neconsllmatir incA in fapt, de sen-
sibilizare l:r coresponclenle schilate, intrevdzute, nefor-
mirl:rte. Ii inei'ett o cleq;teptare, prin ecoLl, a ,rviefii pro-
182
183

93. priir'. pe cirle.io con'lllrim.qrell inclLlrerat(( (P.P"
-
p. 105)"
o r,oin1:ii rle ar lirsa cil mai mlilt suspellcl:rte rariflirge:'ik:
irirnuile, aminare (cal'c. e ea lns:iqi volttplate) a r.rncl FrlA-
ceri inclisoriabil p;itlunsii rlc prezenta concomitr';:t:i ;i
consubst.rrn{ialii a clr.rrerii : ,,N11 mint ciiLcl spr-rn c5. e p}ir-
cr-rt. Sir-rl irAtiri cale aclLrc cu masajele Ei sint eiezgusturi
care atrag irezistii-,i1. ctr vecleren unlli lsarpe nrarl'e, te
.rpasir tristeti la cale n-ai rc'ntrntat(( (P.P.- p"112).
iatir r:heia: .,trisieli la cnre n-ai renttn{atlt. intie{inute
deci volunlarr, nu ol;sesii. Inten:a1ul cle viafi int,eiioarti
iri'rit clc. Frerl nu este al rrnor simple trunsl:r{ii r'{lnslrre
non-eu ([,ariima ;i planui hri) spre coorclonate]e ::clinci
itle er.tlr"ti (iubire. clefinire cle :iine), ci aceasiir :isr:uii;lrer
it unei mr-rzici 15r-rntrice. carc se proclilce in limil.ll co-
responrlen{elor virtuale, semrralizate cloar.
Ilxisfti cl trtrtc.ntici poezie a comr-tnicitrii suflet,csti in
P.t.luL LtLi. Prctcttst. Si ea st;i chiar in centml cle sens al ro-
marrului : Iectr-tra scrisorilor: lui Laclima q;i elotrriie Ior
in Fre'cl sirrt nttcleul care o con{inc. r,-irtual 1i il jrn'ul
ciniia s;c orcloneazti sugestiile medita{iei lirice iis.trrrse
in morrtajul textului. Ficfir.rnea este aici un moclcl eiX lu-
mii, clccupal; pe linia raporturilor intertimane. dc' senti-
ment qi inJelegere : fine{ea emotivi-r a cloermnei T". opri-
citatea trmiiiei (termen cle contrast absolut atr ti:riuroi'
rlelimil5rilor). orbirea lui Laclima, cr.rlpabilitate:l 1r.li F"reci
(gii-rciu1 cd ar fi putut, clc. c'iterra ori, schiml:a clestirnil
pcetr-rltii sinucis ;i ci, mai mrilt, fttsese el in:;Lrqi lrrinlre
cei care i-au aclincit. ignorir-rcl-o. snferinfa) fi ntai iries
cmo{iir, acestni ,,clialor;(a peste moarte r:al'e e ir'rlrnpl:,rrea
cxtri'rorclinari a ch"rpI-amiezii ele alrgust. O i,lttlnire
Frecl-Laclima sub fereastr"a cloamnei T. fusese pragilX (ite-
lrecnt totr.rEi) unei spoveclanii. Nesivirqitd atuneri. coniLl-
rticare'et etriberatoare se implilleste ilcnm, in acest tinlp
clilatat al ,,amieziir( in cnre fiecale riin ei e intr-lrn fel
rluhovnictiJ. ceh-rilalt ;i spoveclaniile 1or igi reisprrnci 1i iqi
interlerii sr-rgestiile. Timp, moarte, inbire, {:omuitio:iireo
romitncierlrl a fircut clin raporturilc interne ale iLn-lagi-
narullli sAtr un spaliu cle rezonan!5, cle joc l1 (.Jre-Don-
clenlelor ;i tensiunilor i,lce"stor esenle, nlr ,,irir,-ltrr ir,ir'-l-le'(,
.i ginclinclu-le in rnateriit ficliunii. seirsltl confrunti"ir:ii
ior:'in clestinele clin roman se citeqte in coerenla speci-
fic.l a constfuctiei.
Plcnjarile lui Frecl in trecut sint, alilr.tli cle inteIe'-
gerile ;i .1"t"op"tir:ilc prilejr-rite de 'scrisorile hii L+cii*
ma qi ile .cor"ponclenlele in sensibilit:rte(( astfel tririte,
cr.enimentni intbrior capital clin roman. Rupincl timp"il-
cilclrn al ch-rpl-amiezii cle august pentrll a intra, prin re-
flernorare, in fragmente :rie unui timp retrolttt, ele sint
totoclati prima qi iea mai cle substantl formi a luplr-irii'
ir cliscontinuitIlii ca principiu compozilional ir-r Pntt+L hti
Prricttsf, ttrmat[ intnr a.ceasta, la diferite nivele ale :rr-
hiteclr-rriii textului, cle ntlmeroase alte forme a1e rtrlei
,.clezagregdri(( care unificit.
'
-,gi c-um a ginclit romancierul intreaga configur-alie.
in centrttl ei se aflir intilnireer dintr"e Frecl qi Ladim:r
(scrisorile lr,ri), clecltrnEare 9i impiinire in cel clintii a
irnui proces cle crLlnoaEtere qi sensibilizare, marcal de o
specificir emolie intelectuala. Prezentf, in sceud, ori cle
cite ori e net'oie cle o explicafie, o intregire sau un efcct
cle contlast, este qi Emilia, personaj mai eviclent subor-
clon:rt unei retorici patetice absorbite in montaj. Din scri-
sori vorbeEte o voce ceireia moartea i-a fixat un defi-
nii.iv timbnr tragic, sr-rbliniat prin tot ce line de planul
Emiliei (comentariu, simplA prezenll, atmosferi) Ei po-
tenttrt prin interpretare in conEtiinla ,,naratortllui(( Frecl'
Sir-rt intoarccrile lui spre trecuL evadiri clin acest pre-
zent s',triblu, cople$it cle semnele umilinlei, clegraclirrii
qi morlii ?
Da qi ntt, Eie acluc (ca qi citeva cliu ,,notele(( cle srib-
soi) imagineit unui alt Larclima clecit ce1 care clomini in
scrisoli : apdrdtorlil doamnei T. (ajuns la dr-rel ctt Fred),
prietenul c1e mai tirziu, jurnalistul de la ,,rearcttl(( elc'
intregire aclivi qi in planul jocului de perspective mul-
tiple asr,rpra aceluiaEi personaj (vdztit altfel de Emiiia,
Frecl, raleria, prietenii ciin Epilog f, de ,,autor(6 etc.).
Din acelagi trecut revin insd Ei amintirile pasiunii pen-
tru clo:rma T. legate cle pltrnui clramei lui Ladima prin
fire rnai complexe decit suprapunerile cle timp gi loc
18,1 185

94. i.,ii)2tjr'. ,,Sfinh-rl Dltmitt't-t(r. .,i,a illcvila(( elc.) citre ser-
vesc cie pretext ttanzilii1or. Coresponclenlele, comlttti-
clri'ea sint cle sens 5i clc iLlmosferi, mtri ertrcl c'le toll,
llcnLrlr cI e r"orlta cle tonttl qi almosfera pe care ii le im-
prirnit pcrspectii,r:r h-ti Frecl, cortqtiin!l-foc;,ti ciin romtln.
inli-o clczorcline reg'iznti, ctrfr-lncizirile' in trecut refacl
nr i poveste:r ttnei ittbiri, ci esettt;,t ei. climattrl ei. Scritl
sc cieschir.lc cL1 o secveutir cle sittlar:c irt tnedi.l.! rcs; este
i"nirginca trnei pasiltr-ri par:riloxale. itr citte gelozia qi fug:r
rlc lemein irrbitit se amcslec:i cltigmalir:. Ullima
',paran-
tcziii retlospt:ctivii er-ocit irtccptrlul, hazarrcltll intilnirii.
Cccil cc clr:mini insi-r aproapc cle lu ttn capiiL lzr a1tu1
este un nnumit misler, subliniat melreLl, niciociatir cle-
conspirat )e
: ,,[ai[a(i, ,,faptul ctlmplit care e cancerul
r.ielii mele" (P. P.
-
p. 146). Ipoteze se pot fnce (multe
prevc,nite
-
nll anttlate insa
-
chiar in rontan), clar a
1c constrr-ri ,si a le verifica este o operalie cle la inceput
corrclamnati, romilncierul nu a asctlns explicalia, ci a
f.icrll-o imposibila. Procecletrl rispuncle mai multor in-
tcntii : cle a incil,a interesul cititoruir,ri (compensind ptt-
tinitatea epicului), cie a crea un termen simetric optts
(sr-rferiniii rle o alta natrlrd, elevaLi) iubirii-suferin{a it
lLri Luclim:r 5i clc. a integra cuplul Frecl-doamna T. unei
n-ritoiogii a iubirii c:are, prin ,,aminate(( qi moarte, se
etemizeazS. De aceea nu momenfele lttminoase (,rReve-
lionul anuh.ri 1!12B" sau inceptrtul), nici cele agitate Ei
ilramatizate c1e suferinla (loate celelalte, ct-t o unicd ex-
ceplie), ci ,.plecarea spre Cttpelown" este simbolul (cu
lipici structuri de oximoron) acestei iubiri in care de-
piirtareo ctpt'opie.' ,,1)e acllm roi fi singur intre cer, pd-
mir-rt gi ape, ca porumbelul citle ir zburat peste pdmint
clr-ipi potop. 7t Et noaple . Soiiciaritatea femeii cLt mitre
e ca zbortil a clor-ri sr,rflete in nesfirgitul lumii. Sint mul-
tr-rmit ;i cle o coincidenlA. Nr:-mi inchipuisem ci are
s:i vic, dar. cl:rci ur venit e de o stttii clc ori mai ft-umos.
tinui tiniii' at'ocut. fost coleg de ;coa1i, ii lAsasem si-
gilat, inci clin trjun, testamct'rtul mett fircut in dubh-r (o
copie in caseta de lu banci)' 'Las tot ce :rm. tot ce mi
se cuvine, cloamnei Nltrria T. NlAnescu. Itog pc pirin{ii
roei s-o socoteasci clrept fiicd a 1or"(( (P.P.
-
p. 306._
307). Ginch.rl moriii. lnire iribire ;i moai'te circuia in
trr-rl.ra,i Jlti Protttst r,rn fluicl de coresponcleule 9i rirsfrill-
gerii reciproce. De :rici poate climabul interior al clrtpi-
.lmL*.,zli cle august, cle ,rvolupttrte gLea(' cle sttspenci.re
intre iluzia ieElrii itin tirirp qi suiriimarilc sttat'e ;r1e unei
,-putrsion cle morl(( : r,in ctimera asla ctr o insr:l;'"1 in ciri-
iiunn zi1,:i. go1, a1 vrea sil fltmez merctl Ei sa gindesc'
c',-r. :r '"",rluptit" cl" neintrentpt'u (P. P.
-
p' 10-aJ' Tlr'ri-
rcir iri trecr-it este ea insA.,si, in prillcipiul ei, o fotmi c1;:
mc:ri.1.c. Aici, in ir.trclierea acesLei stLgeslii sla legiLr-Lr':1,
Corr:;ponclcnla iiclincl clitltre marilc pliinr-tri alc miezr't-
i*i pr',ri:lemirtic cliu roma'. Si'ucicleretl llri I-adima c
r..,.fiii,u r:apiitr"rl unei morlificlri lente., traill cr-r sr,rf le lttl
trralitcitral cle mitr,rl interior al iubirii reparatoare dc clcs-
lin. Frecl c:rre, citinci scrisorile. ,,rctrAie;te(r tolttl' -ma-
sr_r;rrii si cor-r;tieltizeazl clureros gi i'sistertt foncltrl clc
ilLrzii ;ti unei existenie qi, simnltan, incearci sti sc metl-
1ir,;i, prin amintire (lrecuturl siLt, ,,legcnci:r(( lrroprici itl-
iiirll,'i,rtr-t,n loc priviiegiert, fari 1"imp, firri moarle' ir1
men-loriei afective. 1)arr climertul cromunicArii cle clesti-
ne Fi iii rezonantelor' 1or reciproce, .mlltatiile Ei crelter:ilc
cie sensibilitate qi in[elegere inscrise in con{igttrt'rIitr qi
clecatrtirile acestui contrarpuncl interior, fiorul de nostal-
gie ilc care iI secreti irc.arlitatea aminii.ii r.ei.i,rocllt.
iitnpint, conqtiinla clif urzl :r ireversibiiitiilii, umbrtr. morfii'
Fr,.lu"luse{etr' duratei subiective, proprie clupir-amiez.ii rlc
.trllg'Ltst :i lui Frecl, viue ciil'i sublimitrea, trmLlzir:aiiii il
acii*l"or sLirri, motive, clcschicleri cle sens. clin articlrltlreli
lor i nlr-o meciitalie dlifuzii qi voit eliptici, cdrcitr c r-i-
ti.crr ii poaLe clefini clominerntele, tonul, sttgesLiile cc'n-
trale, clar nu ii poate traclttce nuanlele ;i migcarea lor
iirt--'rIoarii complexi, iraciierile ecoLlrilor lor recipt:oc'e'
in tinite.
Construclia in Patul lui Pro<:ttsl, inlr-o acccplie muli;
miii tehnicii, inseamni qi montajlLl cle elemcnte etero-
i;e|re (cie for.mule cliferite) ciin c:[e se consliltlic lextilrir
ilornanuini. Este trtisltllrii cea mai izbiloare ir texlr-r1ui,
fii1rc.r ltii formalf, cle neignorat. Discontinttitalc'a e pre-
zcll,iir chiar in fluxul central ir1 ficliunii : scrisorile, cc,-
r-ner:iariile trmiiiei qi cliaiogtrl cll ee, cr-rfturdirrilt- in lrc-
t 8{i 187

95. cut Ei monologul interior al lui Frecl ii irnpun cit.!t.ori_r-
lui o altA lecturd decit aceea a unei intrigi sau istorii ct-
mogene, il conduc spre aclevdratul eveniinent care e ;l*
colo, in tranzifiile insegi Ei in seclimentdrile cle sernnifi-
ca{ie, il obiEnuiesc cu un ritm al lor, specific. Dincolo
de aceastd axd, ea insi;i cliscontinud, ,,dbsarul cle exis-
ten{eff aclund. piese diverse : note cle subsol (ale ,"auto-
r:u1tii((), articole cle ziar, poeme (scrise de Laclinra), nrici
9se.q1i qi clezbateri morale (,,a face om.(), conferin{e qti-
inlifice (a1e lui sir James Jeans), ,,stenograma.{. uirui
cliscurs ({inut de Nae Gheorghicliu) ia CamerA etc. Ce
rol au eie in ansamblul configuraliei ?
-
Utq din funcfii, cea mai evidentd poate :;i ii:tr-r-in
fel ,,erlibiul$ tuturor celorlalte, e de a caracteriza sau cc.l.
pulin de a sugera Ei alte dimensiuni ale indiviclualiti{ii
personajelor. Procedenl comperrseazd cieci limitarea pe'r-
specLivei
.unui eu-martor (I as Witness) 3'1.
Pasirrnea ga-
zetaruiui Ladima in proiectele sale de re.forme uiopice
(mutarea capitalei etc.) este cealaltd fatd a er.onlni, nri
iipsita totuEi de comunicare cu mizeria existen{ei co-
lidiene qi:cu suferin{a inclrdgostitului clin scrisori. Dupti
cum poemele sint nu numai ,,clovada( identitdfii lui de"
mare poet, ci qi reproiectarea esenlializatd gi ti"ans-
figuratd a unui destin, reluarea tensiunilol qi atrrrcsfe-
rei lui in limbajul simbolului qi rnetaforei, clesprinr cle
litera experien{elor imediate care s-au sublimat i:: e}.-."
Lucrul cel mai important este insd clisparitatea voi,r,it,
cultivatA, a unilr asemenea clocumente cle existentd -clr-
fleteascd gi spirituald, incertituclinea situdrii lor lrr o.ar-
heoiogias de destin interior pe care o sugereazd"
-Ele
trezesc impresia unei comunicdri cu alte gesturi ,;i lpo**-
taze ale aceluiagi erou, dar o impresie care rdmine eXifuzir,
nu se rezolvd in raporturi precise. Romauciertrl ;l ur-
mdrit astfel sd le imprime Lrn aer de auten,uicikrte (si-
mulatd desigur, rod al unui artificiu), rnai mult irncA :
sd inducd in cititor acelaEi tip de receptare ca ii-l cor"r-
fruntarea cu ,descusutul( Ei sensul incert, aluneccs, al
realului. Sintaxa textului implicd o conqtiinld a relati*
vildlilor qi limitelor cunoaqterii.
,,Autorulr(, convenfie neiesarl mai ales orgailizdrii
ansamblului, ca montaj, de vreme ce iegdturile clc su-
pra[a!;i cpicl lipsesc, este e1 insugi ]-rn personaj, . fic{i-
r-ine, rare creeazd insa in ierarhizdrile inlerne ale imagi-
narutili clin roman iluzia unei realitS{i. El este destina-
1"alul.. scrisorilor doamnei T., prietenul pentru cate Frcd
'iqi scrie confesiune;l din Itttr'-o dtLpd.-omiazd cle august,
,aciim,a ii este ,si e1 cunoscut etc. O ,,fiin!d( la jum6tatea
drurn;-lh,ri intre invenlie Ei realitate (acc'sta e ,rautorul(')
cleriine garant al raporturilor pe care se intemeiazl ltl-
mea lromalltlui. Procedett vechi, prezent in atibea opere
cle ficiirlne literar'5 care ,,reproduc{( manuscrise ,,gitsitet'
eic. rl" clul interpretat modern prin menlinerea voiti :r
,,trLltorrulLrii' intre statr-r'uu1 de simplu artificiu introductiv
qi ':el aL unei instanfe omnisciente (respins programa-
tic rj.e scriitol't'.). trl este acolo parca tocmai pentru a
marc;i limilele rolttlui sitt de aicltuiior a1 ,,dosarulni".
lnr,c.rver-r{iiie lui iumineazd suplimentar unele figut'i a1e
ron::rie'.r1ui, oferi informafii limuritoare (iniliala clin
,,iioitrrrl]a 'tr'.(, de pildi), clar niciodatd nu rezolvi marile,
,;icleviratele mistere ale textultti (,,,taina( lui Fred etc.).
Llnti in vicleniile acestui autor fictiv este de a-l inclru-
mit [)i] cititor si sai5 notele de subsol, care ,,pot fi ci-
titc ql iii urrn5(( etc., rnod de a sublinia incd gi nlai muit
iroetictr rupturii, de a intSri sugestia de autenticittrte
{1ect,:rril clocumentului real nefiincl dirijata, determi-
rraii, c;-L aceea a ficfiunii, care ne impune intotcleaun:r
o lr"ciine) gi in acelaEi timp de a obtine tocmai efectul
.conx,r"Lr' ; pentru ci ,,nolele(r nu sint distribuite la in-
Lin-iijtr;ille, ci exact in puncl-e1e care le cer (prezentaleil
clotlir-llrei T. Ei, mai tirziu, a 1ui Frecl -- exempltt fra-
pani.) gi pentru ci in ele este adesea tocmai materia obiEnu-
ita ;i romanului traclilional (,,expozi{iunea(( sau intra-
rea in sceni a personajelor, un rninimum cle orieutare,
clc ciefinire a personajelor cirora 1e ascultim ,,vocile((,
:rclesea chiar scene gi clialoguri). Aceasta, in timp ce
:spa{i;.rL rie joc propriu-zis a1 romanr-rlui e octtpat in spe-
cian de reflec{ie, monolog interior, nota{ii ale stirilor
inter"ioirre etc. Tehnicile montajului, conceplia 1ui sint
:solid;rre clr rln prograrn estetic, cu o idee clistirrctl a-
br-rpr',* romanultti ;i artei 1ui, gi obiqnuin!e1e cilitorului
:siut conir"azise cu abiiitate si finete artislici.
r88 189

96. i-)acir romatrul nrt e un apolog al fatalit5lii suferln-
r.e.i in ililrire (impresie pe care ttr putea-o sprijirri o iit-t-
r.erpret:rrc-: I'cstrlnsil a titlului simbolic : Patul ltli Pl'rl-
lit.;i ). aceilsla e ;i pentrtt cd clincolo cle nuclert] tie ril-
porti.rri semnificrnte clin miezul 1ui (dialogul de expe-
licnl,€ 1i clesline Frecl-Laclima, el insnqi arnplifica: 1n-
ii'-o meclil.ti{ie rieschisir asupra cunoaqterii Ei con-lillii-
llrrii ilrierttntane), e1 absoarbe gi proiecteazl o stlbstanli:r
l.r-nrll miti larga, mai ales cle olclinttl socialului:'u [i ai-
li:flc'xi.,:itirl,ii. Atit in ,,note({ cit qi pe ,,scena(( ronrillll-1li}i,
sint :irrgajate conriitigc'ri, alitudini, mentalitti!i'*tiale
r.'are prrlic'ipir la jocul de perspective ;i cfe-cte cie iimi-
ial'e a 1tr;ir-rcteloi cle veclere tlistincte (Fred qi L:ralin-ra
-.,fr.rti"
cirr'e sc regtisesc in coresponclen{e clc -'e:rsi-
llilirate'. insir rrtt pot veclea Ia fci lttmea 9i nna ciirl rt'de-
finirile lir-tntrice ale ceh-ri clintii e cle a tnlsur:r imp1iirir-
',iile clc clc's1-ii r a1e itce-q1.ci clistan{e). l):''r mai c'rt :tilmir
c o r;rar"{:r clensitate cle iciealie, o pliicere rrizibilii {fiirri
ra1:otirrai insir) c1e a gincli. Desprr: scris, De:spre ni'.ttlu,
I)r:s1;re ?:'ut!jctit(tte ;i ele91cnt,fd nttturolal, Des;-it'c .l r'rli)lrt-
."c:ir: q-ri ltzrrtittilutt:. 7)tzspre poezie s-ar putea cirerna at-
i:el.c. nrici csettri, in"eligente Ei gralioase, in cttrc -trece-
rea cie Ia .,analizit(( lit refleclie, pe un foncl cel m;li il-
lle:,crr rle irrcrxolog inlet'ior, li'tmine discretS, insesi;'-;il':ilii,,
l'lle r'1nl insi:r iriai imlrortrrn'Le incii clecit ca idee (rietl lr-
rclc tilli :rt(rcrltcle 1or, r'ellLti'Le qi iir'ci'irite, ttrci. spl'c ;:'ltit
rt:r-iirifir;iqiilol cioniir-runte c:tirc fac figltrer cle scii:,'tl1-
iiui'i. l roinitnriliti) pr"ii-r toit ryi pr:in cerlitatea itlielctrtt,t-
:r1ii ri perspc.r:i.ir-cioi pe care le ,.ittclexeazd", ptin ;lc.ieil-
'i'.r1 1or ri:iiolo.qic imp)iclt.
i li'l .'ujint trei:r"rie sptts Ei ciespre final,rl roman',lliti"
Dcii i';r ';r'ci;ui sir :'ehtiitn, in llt cotttext, discr-ilir a-{'-l(r't'il
rrlrilili iLri irr consilttirea senstil-ti (urmdrincl prErinlec-'
riilc ii:r e,liitcaic trlc romaitcic'lr-rlui sr-rlt raporti-rl irt;ei 13o*
c.'iici ii niLrii'iorilor qi:t r.pr.rnctelor cie'veclere((). c ttt:tttl
-i:i olr:.eri irnl c[c pe acLtm cir ultima parte a lonra,l'.llrti
llt'lc clriur'r epilogrrri) slujelte mai ales ttnei inliriri. '-lrei
,.i1iii-ne :rrl..'linicri (uncori inszi qi armplificirii irit"irl il
'i1rtr rno"ir-c 5i ,slrgestii centrale cleja in ,,sectiLrrrile " .rlL-
',elirr;rie. Siti.;oiclot-tii'ie tti-rei e-isemenea funclii cle rcliefare
,r i"cri i'tntclor'. epilogLrrilc rttt cleschicl nici c ...1:ll-rir'{
nour1, clar crecuzii unorlr clin crcle dejtr formulate un
eclcraj noLr, r-roi r-alori cle semnificafie. Sclisorile cloamnei
'1. eran o anticipare, o ttverh-rr.l Ia dialogul cle motir;e'
al ,,amiezii clc atigr-rsl". plg-ir-rile care incheie romanul
sint ecouri gi replici (nu concluzii) ia acele ltrrgi or"-
t:ireslrtiri clc acorclnri. l'recl Vasilc'scr-t intreprincle o iin-
chelf, person:rla plintre r:ei care il cruloscuscri mni in-
cleapioap,: pc. l,aclima ;i imprejur:irrile rnorl.ii lui Ei i:c'eil
ce piirea u sc explir:a mai iimpecle pinir attirrci (sinr-rtri-
clerc'n c'a rezr,rlIat al unei ciestrtimitri inLeiioale ]a ctrre
coi-rcttrculz;i cieopotrivir cialele c-ris'cenfei, aclr'crsitir!ile so*
ciale. ;i un grav sentiinenl cie dergraclare slrfle.leascir 1ri'in
iubire neclcrnnzi) devine abia astfel tnult mai nc'biilos :
pe trmilia sir.r pe cloamira T. a iubit-o Laclima ? ; ce pon-
clerc reali ar aivttt in;rpr-rsul satt tragic c.le clc.stiri acc-a
extrirpolare a nelini;lii proprii lar climerrsirtirile lrnir-er-
sului (ipoleza fostultii ,,teozof(' Cil.lanoiri) 'i E clesigur o
incercare cle a ,,erplica(' (cn aceeagi cr-rltivare a incer-
titttdi;rii) r:Lrpc.rcil ullimelor rezisten!e ii'rterioare (crc-
clinta in altir, in gloria postumir etc.), dtrr mai c1e pref
rlecit aceasti schitalir motivalie. psihologic:i (clestul dc
stingace clircir al fi s:i-i ilcorcLim rtn creclit cleplin, i'ceir
ce rom:rncrieml rtt ne ceic, climpo'.rivir), mai dc pr"ct sii
ciecit prileiul cie a piu'rcte incir o clatA motivul cerrti'irl
al comr-rnicririi intre oumeni (in aspeclnl ci l:Leg:itir :
Laclima rrizr-rt clin peispeclivelc.,,prietc.nilor(( siri, rr:plici
ia ,,clialogrrl(( Irrecl - l,aclima, peste moalte) este iniill:L-
rea in paginile rlin I:;ltiial 1 a rtnui anii';e-plaiz. cler iroc-
zie cshatologic:r cosmicii, iu cilre nrl iclcile (,,corrlelilrk,rt
Sacu'cle cere n.,,eul^e e iir nroi-rtaiul clin romall un poem
iil stingerii r-rnir.ers:rlr-'). ci atmosfera lor simbolicir irrie-
rc.qcazii, iqi l:rsti ttrma" ir.r slrttctura cle sens a romanr.rlui.
A1 cloilea c'pilog, atrilruit ,,:ruton-rlui((, trcaptti ulLirnir
(nn sr-tpcrioai'i:i, c'i r-rltimir in clurata lccturii) inchide ..rlc-
sarul cle exislente(( cu ileznorlimintril rnor',,ii 1ui Frecl
/lsilescrt ;i trt,rnsmir"ercl cle critre,.utttorr' a ccnfesiLt-
nii liLi irreil clo:rinirei T. : gest sim]rolic in cai'e llisunir
o ultimir otrrii ma.rele rnolir. al comr-ririca:rrii, ni c[ialogu-
Iui sufleicsc. hrtruri.r;l in ficliunc :;e ficrise grtrcliLl., treit-
tele ei eriiu plc.lucliul eiiptic, raiinat anticiprrtor', clin
scrisorilc cloamnei T. qi, consecllti,, tot ce prececle irr n-iri-
l$0 191

97. :ri-iiiri'isLtl 1ui Frecl aven'.Lrra ,,amiezii de erugr-rsL((. Iegileir
riin spa{iul imaginar se face toL intr-o succesilrne cle cloi
tirnpi, trecinciu-se de la intrebdriie firi rispuns ale 1ui
Frecl, trezite cle pAtmnderea in liniile qi tensiunile unui
a1t clestin (Laclima) Ei pistrind incti vibratia ecoultri lor,
ia misterul qi intreblrile pe care Le lasd deschise pro-
priul -siur clestin, propritr sa moarte enigmaticS.
S'Lilizarea de colaj a colrstrlrctiei romanului, accentu-
zrre:r clelilterati a ciiscontinuitti{ii de text,url creeazir in
Ptttul lui Procust o impresie de libertate compozitio-
riili 3n, cle ar-ttenticitate (a ,,closarului((), cie relativizare
coit|inuir a pc'r'spectirrelor (un mimesis al raportr-trilor cle
perceplie. 1tu cle acliune). Dar mai ales imprimii tex,
tuiui o clensitate de semnificafie, o circulalie, o moclr.r-
liire a rezonanfelor lui de sens pina lir uitimele -"erle te-
stttui'i. I)ezoldinea e aparenti, regizatl sever in reali-
taie. Construclia ,,discontinud(( e mai r-rnit.ari semanLic
clecit oric:tre alta. Ea pf,streazi o virttialitate in prin-
cipii,r infiniti cle comunicare intre ,,liniile(( Ei ,,fragmen-
teie(" montaiului (dacd existd Ltn centru polarizator)
tcrcniai gralie ,,rupturilor(, care interzic lecturile rigide,
clelermin;rte. Ceea ce rezultd e r-in edificiu in care ra-
fin:rmentul gi inteligenla tehnicai riispund miqcdrii in-
terio:rr"c. complexe a problematicii Ei se justificd prin n:r-
tura ins5Ei a unei meclitalii cleschise, capabilir sd trans-
milii clramatismul specific al congtiintei ,si tototiati sir
mocieleze, prin intennediul limbajuiLii cle forme semni-
ficiinte (intre ca,re construclia are o funclie cle sintezi
in roman), un cititor Ei o lectuli apti cle tr-i recepta in-
ieglal sensr,rl.
liLlimo rtoupte de clrttctostc, itttiitt ttoctpte de rd.zbai,
P&tul lui Pt'ocust sint romanele unor ch'ame cle con-
qtiintir. Nici t-tn romancier romen nn il aritat o mai a-
crita sensibilitate la tensinnile qi muialiile tririte in o-
r"izontul cnnoa$terii, ca experienli aciir-rc5, definitorie
irenlrr-t conclilia omului, clecit Camil Petrescr-r. Scriitortij
ir lrrciectat in toli eroii siii reprezentativi, in tei'rtru ca
gi i-r.:. romane, o pasionali arclele lduntrica, aspira{ia
spre aclev;:ri' qi loialitate, sup,rrl central al inilegii
lor vieti interioare. Gelu Ruscanu, Pietro Gralla sau
Danton, $tefan Gheorghidiu, Fred Vasilescu, Ladima,
doamna T. sint astfel de eroi. Dincoio de nuanlele care
ii disting intre ei, dincolo de tot ce desparte in ultimb
instan{f, intotdeauna pe un creator (existen{a qi struc-
tura h-ii de persoand empiricd) de ,,gesticula!ia(( eului
sdu implicat in operd, autorul Ei personajele sale im-
pdrtdqesc aceeaqi nobild fervoare care e semnul unrli
omenesc triit substanlial gi dramatic. Fdri a-i lipsi
mi;Carea, evoluiia interioard, crealia unui asemenea scri-
itor are o unitate mult mai evidentd, o coeziune de
Weltanscltaln"Lng, de perspectivi axioiogica qi ton, in ra-
port cu care mutaliile sint mai ales de nuanle Ei de ac-
cent in interpretarea gi expresia aceh-riaEi fond de mo-
tive. atitttciini, opliuni.
Ce s-a schimbat de 1a destinul interior al lui $tefan
Gheorghidiu la cel al lui Fred Vasilescu sau Ladima ?
lntiiui roman a1 scriitorului era un dialog al experien-
lelor (iubirea gi ,rgelozia", apoi rdzboiul __ confruntare
cu moartea). ConEtiin{a se zbilea intre antinomiile cr:-
noaqterii., intre minciuni gi un adevdr inidentificabil, sau
clescoperea orizontul ciipei Ei al senzaliei, dincolo de
care existenfa, lumea iqi gdseau un pre! nou $i o rds-
fringere l*untrici echiliblatd, matur5. De la autisinul
tragic :r1 raliunii la o trlire direclA, i-mediatd (ceea ce
nu inseamnd f5rd conqtin!5) in tragic, acesta era sensul
meditatiei ; in planul expresiei : de la monologul ana-
litic apro:rpe raliocinant, clilernatic, circnlar. la notalie
nudd gi ,,fragmentarS(, fdr6 sintaxd. in Patul lui Pro-
cusf prim-planul nlt mai aparline nici cliscursului cliie-
matic al rafiilnii care analizeaze, nici experienlei ca
triiire nudi, ci mai cu seamd coreslrondenlelor in sensi-
bilitate, comunic6rii de inleies aI experienlelor trdite,
revela{iilor: ^1i creEterilor de substanld ale identitStii le-
untrice. a personajelor. in loc de o texturd a argumen-
teior sau faptelor, una a stlrilor qi a trecerilor dintr-un
climat gi o ,,virsti( interioari in altele. In loc de mono-
iog interior gi jurnal ca proieclie continuS, monocen-
tric5, a unei aceleia$i voci, perspective etc., o construc-
!ie voit ,,discontinud(', policentricS, montaj de ,,docu-
mente((. confesiuni Ei voci, care igi rdspund unele altora
c-da i655 cr31a 1t 193
192

98. intrelinincl o polifonie a perspectivelor, o vialii plurald
a sensului ca meditalie Ei intrebare cleschisd, r'ibr:alia
Llnor ecouri interne.
inchizind in clominalia lor Ei in raporturile care le
leagd rdddcinile adinci ale creqterii organice de sensi,rri
qi forme ale operei romancierului, temporalitatea, nara-
torul qi problematica ,,punctului de vedere(( constituie
realitatea ei artisticl esen{iald, toate angajate atil in
clefinirea unitdlii ei de sens cit Ei in constantele $i riru-
taliite unei arte specifice a construcfiei. A le studia pe
acestea din r-lrmi e o operalie care nu se poate desirirli
fdrd grave primejdii (alunecarea intr-o ftrdi criticil i,i:h-
nicir, pur formal[) de definirea unei viziuni qi cirirl:; a
unei ,,mitologii( existenlia1e, centrale iu opera ronxan-
r:iernlui, ferment al intregii ei configurafii. Situarea unei
tstfel de disculii in contextul mai larg al ctrpitcluit-ri de
sintezd va decupa poate mai tranqant gi mai sigur, ;:rin
comparalie Ei esenlializare, profilul distinct ,gi sensul,
valoarea artei acestui arhitect de roman *- ",metafrlrd
epistemologicS(', care e Camil Petresclt.
V
Constructie Si ,,rn esa,in'
Construclia este desigur, inainte de toate, rtn an'":n:lit
echilibru interior, propriu fiecdrui roman. Arn ul'tnato
in analizd, iiniile de relief specific a1 ,,textelor:('. Bxist5,
insd, firesc, direclii de continuitate, o coeziune liitin-
trici a oyserei, dincolo de opere. Cu ale cdrei setnne ne-am
intilnit clealtfel. intrebarea pe care ne-o punem acum
este in ce mdsurd Ei, dacd da, cum anume ia parte arta
construciiei la defiqlaea acestei unitAli __ de ilnsamJ:lu
- ir ci:ea{iei unui romancier ?
Ne intereseazi cle data aceasta nu un centru orclo-
nator al cutf,rui sau cutirui roman, nu o ordine a se]]-
sului inscrisd qi relerrabild in arhitecturi, ci constantele,
Lrn sens al erperieniei construcfiei, altul la llebreanu"
Ia Camil Petrescu, la H. P.-Bengescu, din alti perspeL'-
tiv-h integraL de fiecare din ei propriei structuri crea-
toare Ei r"rnei idei clistincte despre roman. Ipotezi pe
care igi propune s-o verifice qi s-o urmdreascd primzt
parte a acesbui capitol, pentru a incheia reluind disculia
general5 asupra relatiei consttuc{ie-sens (.rmesaj") ir-l
|ornan.
Am vizut la Rebreanu, in fiecare din capodoperele
snle, o inclinare esenliali a scriitorului cltre clrami,
r:dtre subiecte care con{in posibititS{ile unei structuri
tlramatice. In fapt toati literatura rebreniand (nu nu-
rnai marile romane) std sub semnul unei energice pro-
195

99. pensiuni spre dramatic, spre viziuni ale unor dure cioc-
niri de for[e adverse, umanitate rdscolitd cle patimi,
strinsi ln cercul de fier al socialului gi istoriei, purtata
de elanr:ri care secreti propria lor fatalitate tulbure.
Iorz pleac6, dupi cum se qtie din Mdrturisit"ile scrii-
torului, de Ia inregistrarea unei scene neobiEnuite, sur-
prins6 intimpldtor gi devenita in roman un adevdral
centru cie sintezl qi iradiere simbolici (sdrutarea pdmin-
ttiiui) $i, pe de altd parte, de la intimplarea omeneascd
a seducerii unei fete bogatc de cdtre un f15cdu sdrac.
Scriitorul ndzuia insi sd faci din eroul sdu un .,tip re-
prezentativ6 ;i totociati voia sir imprime ,,un dinamism
mai deoselrit subiectului((. Dintr-un ,,flilcdu.iste! qi mai a-
les giret care, printr-o inEeldciune vulgar5, ajungea ginerele
ttnui {dran instdrit((1, cum fusese ginclit la inceput, Ion
va cleveni imaginea monumentalS a setei {drdneqti de
pdmint, cu tot ce e social, dar gi stihial in ea. Ce clrum
urmeazd o atare transformare, din care romanul va ci$-
tiga un intreg strat al sugestiilor simbolice gi un ade-
vdr omenesc imbog5fit, accentele lui cele mai profunde ?
Pasui hotS;:itor a fost fdcut cind romancierul a vizut
iiniile cle forlh ale dramei : ,,Trebuia(( ca eroul siru si
treacd peste iubire gi, treptal, peste tot ce era in el om,
pentru_a ajunge la pdmintul clolit cr: patimS. $i ,,tre-
buia'( c1e aseinenea ca, la capzitr,rl drtimnlui, el i6 cadzi
iir incercarea de a regdsi iubir.ea. Sii veclem in aceaslir
clescoperire cloar o etapd in complicarea intrigii pentrr-i
a-i spori interesui qi relieful ? lfar. nu e continut cleii.r
in ,,dramatismul mai cleosebii,(( a1 -riitorr,tlui roman nr-r-
cleul intregii ciialectici a confnziei
- atit de procluc-
tivd in structurarea dramei lArine;ti (gi a sensr,riui ei)
-* intre clorin{a eroticd ;i iubirea cle pdmint a lui fon
gi totodati situarea energiilor. 1or potrivnice (Ei totugi
,rconfundale(() intr-o perspectivA in citre nu le po;ite
rdspuncle ciccit un alt termen mitic, iimita (Limita)
rnorlii ?
Rebreanu construieEte romanelor sale o arm6turir
solidd a raporiurilor dintre personaje. Dintre toli ro-
mancierij. romAni, el a avut in cel mai inalt grad pute-
rea cle a crea caractere de mare vigoare gi vii, care se
schimbd qi se reconfirmd in miqcaret mereu, lnainte de
a semnifica qi cle a lisa sd se intrer.'adi in cleslinele lor
nmlrre mai-adinci, eroii rebrenieni sint pttr qi simplu,
umplu cu frimintarea Llnor rrointe Ei paiiuni (care- nu
simt ne_voia Ei nici nll se grlbesc si se justifice) scena
romanuhri. Rebreanu e un clemiurg, dul:lat insd cle un
riguros const.i:uctor al clramci. Sub aparen{a amorfi a
vie{ii, e1 ,,vecle(( gi cie fapt alege, rtegajeazi raporturile
e'i clramatice Ei sernnif icatir.e.
_ Toa_te inccpulurile ron:anelor saie au Lln ae:: cenuqiu,
cie real ,,transferat(( in fic{iune, ;i totugi iir fiecare ciin
cle accentele sint cleja pr_ise, migcarea cornpiexd ciin
carc vor izbucni forfele c1ramei s-a Ei cleclan5:rt (reve-
latoare, intre toate, scei-ri:i. clL care clebuteaz|' Fd.clurea
spinzurafilorJ. .r consirui ronranul este penil:Lt F.ebreanu
a.-i rreclea pe eroi arngajali intr-un cimp cle energii ;i de
iimit.iri specifice. Pcrsona.jnl gi constmclia sint-realitd-
lile artislice centraie la iir_rtorul lui Ioir.'Aclincincl o 1o*
gicS-a
-,palimilor((
gi intereselor crescute monslruas (lon),
'.rrmind treptele unei zbatc-ri interioare (a cror_rlui) grea
clr: ecouriie lumii (PcYrlr-LretL spi,rtzzrafi,!,or), lurnininci rit-
rntrrile ;i,,faialitiliie(. istoriei (Rd.scoala), roraanciernl
cauti rnereu miqcarea gi clrarnutismttl funclarnentcrl a}
i'ealnlui. Construclia esle mai intii revelator al tensiunilor
i'ietii ca aspri cioctrire cie forle : sursii cleopotrii,ir a unei
rnari irnpresii cle aclevirr qi a suflului cie poezie care a-
rriinii spectacolul existenlei in paginile lui Iiei:reanu.
Vizir-rnea aceasta a rinei ordini dramatice a vielii st6
la i-raza, gravitd{ii cli car:e scriitorr-rl consicleii intriga in
lomanele sale. Prin ca personajele apar angajate intr-o
lclea de raporturi mobile, care definesc $i modeleazi.
i ar acterele. lmpliniri Ei risturn6ri cle atitudine, acurnu-
liri gi ciescdtugdri se petrec intr-un spaliu Ei un timp aI
I'orl;elor orientate, tinzind sp e o limitd lduntricir a sta-
rii de conflict. Cind, ca in Rdscoalo sari Fd.cltrea spi,tt-
u'afilor, nu poate fi vorlta de o intrigd in inlelesul cla-
r,ii: :rl c_uvintului, romancierul creeazd una sui-generis
rilrrofundind prin ea subiectr_rl: qirul de ,,inlilniri.( Ei
, onfruntiri prin care Apostol Bologa clescoper;r aclevd*
r';riii termeni ai ciiiemei sale cle sufiet, revd.rsarea con-
llictelor individuale in marea acumulare c.le rerrolti ce
lrllcccle ,,focurile( riscoalei ;i alimentarea ,,cluhului(( ei
r96 tg7

100. priu toi. ce incearci sil-i opreascd mersul etc' In acest
id,,elcs, Ilcbreanu nu construieEte iritrigi numai cu carac-
il;;-;t-;i cu stdri gi cu moment9 .1. viald.interioard?,
chilrr ctr'ipostaze ale unei psihologii colective in cioc-
,-ri""
",,
sLiucLuri sociale (cai'e reaclioneazi) Ei poate^ qi
ite aici impresia cle soliditate 9i de aclevSr pe care o fac
ii*ria+iritif" conflictuale ilin'romanele scriitorului, c1e
formrtle atit cle diferite.
---
lioit.ttile superioare ale intrigii apar exemplar in
Jr:ir. DeEi riguros ginclit[ (planurile) 9i. controlatd, ea nu
sr: l,ranifortia tti"'i o c1ip5 in mecanism arutonoin' Po.
vestea cr:hri care inEald (Ei se inEalA), ca si ajungd st5-
pin al pirminturilor,' cizincl lovit^ de forle pasionale, pe
iotr,-, et irrsu;i le-a declanqat, ii ofereir sc'iitorr:ltti o dra-
ma ile mare vigoare, imr-igine duli a setei ldrdneqti de
pfirriint. Romaniierul trebtiia insd sf,-i compunS-.o^ ar-
iio*rt* in timp, o motivalie aprofundatS, un-relief de
.":nti*pfetl( si' de semnificalie' Strr-rcturi logic-ca'uza16
li
-
topt*iot, intriga susline invenfia, coagularea .
imag.i-
tir,t:,"ii.ii-p*' 1inii16 lr-ri interne, de creqtere org-anici din
iii,"t*"t originar. in fala foamei cle pimint a lui lon se
r:iiii'l"tpo"triviri nu mai pulin -
indirjite, . o iubire .
(a
,iircfl esrlel slrivitd in incleqtarea cle patimi (marcind vina
ctoitiLril, treptele c1rumt11','ti sir,u sint urcate de personaj
ini.r'-o slare c1e ,rabsen{it'{ :rutomistificatoate, in carc' se-
teil :lc a ir.,,eA qi-clorin{a erotici se amesiecd ar:i}:igriu etc.
Cor:rsir:Ltclia se lasi,i conclusi cie logica ch'amei qi, la rin-
clul eri. 1i tiescoperd acesteia iaporturi mai proiunde de-
r:il celt: cle cauzalitate, ii inventeelzd nu Lln schelet, ci
r.itr sp:rlit.t i-1man plin, uu ritm. Amindrile, ,rreintcarcerile('
1ir pttncl,tll Ce plecare, riistrir'5-ri1e slmel,rice cle roluri,
c'r,i"cioiportclt'!ele si parL.leiismele c1e tlestine prc"1u-c ur;
1"inii..r irrtern, a1 ficiiunii, Ei nuanlea-zii diinensiunil.e cu
.riii,c .iifilclerele ini;rasei'ii in spafir-i1 conflicti:Lui. Con-
si:i''.iitei'i r:orn;itrttlLti pe liniiie cle forli a"le rj;:trmei este 1:en*
tr"Lt licb:"'l'iit:.u c;ilea cea mai naturalS pentru a pr"incle in
ficiinnc imagi.nea esenliai5 a vie!ii (miqcare, .,patirni{(,
L.-nsiuni) 5i pentru er face sii creasc5 sensul virtual al
ilrrrgilriiiitl,.ti in clevenirea raporiuriior dintre personaje
(crL gi irr intr-laliile reatitdlii 1or lSuntrice).
In centrul artei scriitorului stf, calitatea rari clc tt
ciegaja, printr-un fel de a{intire iutensi a ,,privilii(', un
irclevJir mai adinc al fiin{ei omului. Geniul 1ui Rebreanrt
e cte ar recla obignuitului o puritate asprd, denuciindu-l.
Dr"r:i::.1tl interior al lui Apostol Bologa este o ",clezbrd-
car:r(r cle formule, gest'-tri qi ginduri care nu pe el ii ex-
plim:r, nr.t sint :rle lui. in /?dscoclcr sufietul rnuilimii a-
cicr;i in jurul citorva acleviruri Ei simlaminte simple, ca-
pilale. Dar vatiauta cea mai interesantl cle stilizare a
ban;:lului in sensul monumentalitatii e iu configuralia
inti';gli iiin lon. Nu numai cf, se infruntd riscul unui su-
bier:l ,,schematic(( (sech-rcerea unei fetc' insl6i:ite cle cir-
tre ;;n flSciru fdri avel'e, bdtdlia pentru ,,p6mintttri(r,
crimil pasionali), dar rontancierul aEazi in miezul po-
vegtii citeva potriviri Ei intorsdturi voit naive : Florica
e "qlriici gi frumoasd, Ana
-
r-rritd qi bogati : ,,sdr6nto-
cui:r jon o ia de nevi:rstil pe Aua (figlduiti lui George),
feci.ol"i.ll cie ,rbocotan{( se insoard cu Florica, acie.rdralrl
cl:a;'e;ste ;r lui Ion : rdsturnare deplind, simetrici, a ra-
poi'i,lirilor (care pregdtegte finalul : uciclerea erouit-ti) ;
Vasiie f3;,,rciu, tatdl fetei seduse, fusese Ei el in tinerete
un uit, [on, flirciu s5.rac imbogilit prin insurltoar:e etc.
Curr: tie nLr ,,{:ade(( o intrigi (gi o dramd) care dezvoltii
aseritil jt)ilri prernlse ?
-!:i.rr',r irt roman o inaintare necesari a clestinelor, fic-
r::riu ri'.rpii J.egea sa lluntric5, spre tin prag zr1 esenli.alitalii,
clii:,::iio ri,: care tottrl do]:inrleqte o coerenlit piiilit, iar-
,,s,:.itr,'::.r,:iet; regirsesc tiparele etertte aie tragedieir 9i mi*
trrii;.i. ;llr:mentari sint eroi.i nu in inlelesul rtnor iritirl
llrrii:rirn.'.are, ci in acela aI concentrdrii omenescului 1or
ii-r r',..:ir;q '[or{c interioai:e ireductibile, din gama restlinsit
lr l.1i-t:';i];ilteu{eior umilnlllui: a avea, a iubi, a uri. Ei nu
:,irri ..i-rilr{;e{{ : actele Ioi' sint ginditc, aminate, pregatite.
rill;lric rle a se confurrda cu o mecanicd oarbi l itrstinc-
iLrrri;ii:i.ii. Elementaritate enigmaticd qi pentru cir in le-
liir::'i;i iril !!pllteri((riritice (sau simlite ca mitice) ale exis-
ici;lr'i. ln lon,,,,Setea cle pdmint este, in fond, un complex
ir, : -:'r: clii:r,','er,q a|haice apeten-ie o;.'ganic-naturale. strin-
1lr,i.rr' ,.::r!'ci ecoliomice 9i, mai preslis cle o|ice, un nisrts
l-,r''- ;,i-:-li'.1r sprc posesillne' exlcerbat la cel triiinC inlr-o
liir -.: .r piopiie.tiriii, el insr,rgi fiincl intru tolul lipsit( 4.
198
199

101. Ilealismul social se ridici la trn plan sirnbolic clc. m;rre
forld a sugestiei.
Jdranr-rl ii apare lui R,ebreanu mai aproape cie un
clramatism al trdirilor esenliale, apte sd atingd o inten-
sitate tragicd. A rivni cu sete plminturile aitnia, a vrea
o femeie, a uri un ciugman atr o fervoare extrenr:i, cle-
r.in pirrotii unici ai caracterelor, conflictul 1or este tran-
Eant, pe vial6 Ei pe moarte. Trecerea lui Ion cle la oi:sesia
pimintului la cea a iubirii nu este falsi sau te-
zisti 5 pentru cd interior el conferd femeii iubite
qi plmintului acelagi statut de obiect mitic al ..pritimii((,
:rL cicrinlei. Ca eroii de veche saga sall epopee, cl.cmen-
tarul Icn gi cei care i se opun trdiesc intr-o li,ri:te a
,,gesturilor(( fundamentale. Aceasta este valoarea cle arti
a elementarizdrii : instinctele, patima (care nu exclucl
orice reacfie de congtiinld) pun comportamentul ilinan
in comunicare cu stihialul, ele proiecteazd in actele o-
rir'"rllli ,,puterile((, clramatismul nnoi esenle eterne. Nici
o clipi alegorie : perspectiva unei asemenea rriziuni e
simbolicd Ei miticd. ArticulSrile ,,naive(( ale intrigii re-
invie astfel in liniilc. dramei sociale gi morale din Jorz
ecor-tri de arhetip epopeic : coinciden{ele, opoziliile si-
melrice, rdsturnarile totale de situatie au ile cle o parte
incliferenfa realului fald de schemele posibile ale ficfi-
unii literare, pe cle alta evocd o logica a fataiiii:iii tra-
gice. Construindu-gi ,,dramele(( ca pe un spectacol al pa-
siunilor elementare Ei dure, Rebreanu depiqegte ir:iot-
deauna stratul realismului de observalie. sociald, nu
pentru a-l anula (coerenla Ei valoarea lui rlmin int:rcte),
ci pentru a-l reproiecta intr-o interpretare cu altfei cle
ecou in cititor, E felul sdu de a face ca romanlll si se
constrr-riasci,,descriptiv-obiectiv in episod, dar vizionar
in intregul lui( 6. Construclia este pentrr-r romanci.er Ei
clrum al esen{ializdrii pind la ndlucirea in intimpidriie
omeneqti a unui dramatism atemporal al for{elor. qi li-
mitelor vielii.
Scriitor suslinut de o incredere matilri in r.os'ur-rl teh-
nicilor, Rebreanu Etie sd le ridice la o viai;i. c1e arti pu-
ternicd gi organic5. Romanul care lasd sd se vada cel
mai bine modul rebrenian al ,,recuperfii(( tehlicilr:r qi
formei pentru un plan de adincime a1 artei este i?cis-
cottlcL. Pentru cd instrgi clificulta'Lea sporitit
-
pe Loate'
irianulile -_ a ceea ce s-a incercat aici face mai exern-
plarri izbinda. Operir dle coustrttclie prin excelen!.i, obli-
gatd prin insdgi natura sr-rbiectului ia un control riguros
-- total
-
al organizirii. Lipsitd cle o intrigd, r.le ci'.rac-
tere ;i patirni care sA dea, ca in lon,, iiniile cl.rarmei, o
figurii epici ,,natr,rr:r1Ar. textnlui. Ce poate fi in nnclcni
original al inLen{iei cle a scrie romanul unei mari r:irs-
coalc' l6rtinegti ? O viziune cle singe gi foc 7, intuifia unei
iilmosfere de trageclie coiectir':i $i a unui i.ii,rn rle fata-
lita'le istoricl ? liomancierr-rI a tleltr-rit sI inventeze in*
tleaga masi epicai a nnei hrmi in rniEcare, si cree'zc-
.,formula(6 rinei epopei a mul!imii. impletiree psihoio-
giei Ei migcdrii cle glr-rp gi individuale, altern:lrea i:::ivirii
rle aproape cu cea cle ciepalte, rle la detaliu pinir la cir-
lrrinderea panoramicir clin marile scene, eraLt cortrii{ii.
nle ,,materiei((.
De la inceput scriitornl Etie cir rornanul riscoalei cele
o amploare monlr,merrtai5, fortit epice, ajtsorbirea com-
1-rietii a viziunii tragice in migcarea narativd. De aici so-
licitarea, pe toate direcliiie, a artei constructorului in
lld"st:oalct. Nimic nu este intimplitor in alegerea tehnici-
lor dirr ultimul mare rornan rebrenian ; nici largul orir-
lori'; al ,,glasnt'ilor((,. calre veslelte furtnna, nici tri<:erca
llrea ce intirzie rer.ii'sarea cle nrd, nici coucentrarea cle.
v'iolen{d din montajeie arltei; Lante ori ordinea in ci,tre
'.e succecl mcrnentcle-cheie (ucirl.erea Nadinei
-
mo:rlteir
l;iitrinului Ingn). Titr-r l{erclelea, personaj-martor., sl-I in-
trc cititor qi lumea clrfii, prin el :rbordatS, aceastii lLrme'
(:tl un ocl-ii de ,,om oarecare(( (in numele cil"itorr-rl',ri).
( ieci:letria cle simelrii a capitolelor c15 o caclenlare epo-
pr.:icf, temporaiitd{ii romanului. Grandioase clesfiqur:tli
.,'iznale preiau energia de care erau impregnate deja cu-
r intele mu1fimii. Schimbirile cle ritm narativ relevl o
rlinamicir specifici a psihologiei colective,,,cinemato,Jra-
iirrul(( este un mocl al miqcirrii monumentale, picilr:.'aiul
prrtctic -_ unul al finalului incorclat. Alegerea anrilnitor
lr'lrrrici (respingere i'l aitora), ca qi trecerea cle la nn re-
r ii'rtru la altr-rl nu sint nicioc'latii arbitrare. In to'rul, o'
,rrlrocloperf, conslruilS cu lticiclit:ite, in care tehnicile i5il
280 201

102. gescsc ordinea ($i ierariria) 1or necesarii Ei revelS ro-
rnancierului structura-viziune.
' Rrimancierui i;i domina tehniciie cu o autoritate locl-
nica nu la nivelul unei performanle de virtuoziiate, ci
prin descoperirea deplina a puterii Lor semnificante, a
rtnei sernantici conlinute virtual in forme Ei procedee"
tr'iira ir-i;i propune aparent altceva decit sri ,rpovesteas-
cii( (in spiritul romanului : deci sii refacd. complex) o
clram:-i ;L i.storiei, el ajunge sd constluiasci in fic{ir-rne un
",mor-i,.:!{'
al dialectrcii de conEtiinlri ;i aclir,rne colectivii
pt'opr'ii: r'irscoalei spontane. Construclia smnlge totodatii
unei te;<tuli epice saturate cle social, de pictulri a ime-
r-liatriir-ii, un inimitabil accent de stihialitate in aibia is-
trliei. P,egisim aslfel transcenclereLt realisrmlui imediat
spit rlr:i.tl r.izionar : de clata aceasta tehnlcile-r:errelator'
cl+-' ['iierie sint insr-r;i fermentu] centrai ai translaliei.
1)Lr';q':'eli clc a face sa se intilneascd o intui{ie primordialil
l spii-'iii-l1ni imaginarului in curs de agr-egare qi suges-
1iile, ,,inventirdtatea(( limbajului formelor', de a pr:ovoca
5i lriinci dialogul acestor doi poli ai clealiei, fala sir
t,"1;ltirrr::zgr nici ea a"rta rebrenian:i a ror-nanului, line de
ese:rla ei.
,:1-::il: in opei'a h-ri Rebleanu, obsel:vate gi cr.,liten.'iaLt
arie.".lrr rie cliiici, :rnlimite tipare obsed:lnte, configui'iiii
i.rii|ij eiief cita o aturciie sia tolnica asuprat romancieL lt-
.i.ui : cir*r,rlaritalea (cercuL inchis), aminarea s,i .,i'eveni-
l:eiina lir punctul cle plecare, constructia pe mai mnlte
;;lai:i.',r-). Sint acestea cloar tehnici Ei proceclee de ,,exe-
c;u!i*{; pi:r:ferate cl-e scriitor sau mai mult clecil aiit ?
Lii"r;;li Ortega y Gasset (Gindtr.t"i clespre- rornon,) ro-
n:;-ririrl c:+le ,,genril tirlgdnat(( 8. FormaliEiii ri-rgi insistau
;i Ei ir:rlrpra importan{ei procecleelor cl-e retu^dtL{ie in
l"xr:ilr. 'irebuie totuEi obse::vat cd de fapt ,,aminarea(( ir
e';alult sple foime tot mai complexe (gi in ;rceiagi timp
intcgr':rre unei. motir,.a!ii) ciintr-o veche inclinare a po-
"','est;irii (a povestitorului) de a incita interesul ascuitri-
'd.urul'.li prin suspencl5ri intermitenie ale ctirsului nara-
i.i.v, crciirdn-i asifel o congtiinlI a stirii cle agl,eptarc..
I,"itlcri.iile ei in roman sint insd mai complexe.
ii:n clin scena horei, aliluri cle Ana, cjar cu gindttl
tr;r lrilminturiie lui Vasile Baciu. Ei Ion cel care, la ca-
1iiri.ill ,,zvircolirii(, gi-a hotlrit drumul nu sint unul Ei
;u',:r'trasr!" in spa{iul amindrii ceva esenlial s-a schimbat-
1'rrsonajul ,.ie intoarce(( la punctr-rl cie plecare ? N'u' el
rr f*sl silil s6-Ei gincleascii cirttmul, sd aleagd, Ei acestea
sirt rnomcnte care il scii'nzbd,. ,,Gindul(( Anei (sinucicle-
re.ri, clugminia Lui George reapar qi ele aclincite. Perso-
n:riele cresc, telt-,.area subliniazii acumulirri Ei mr-rtaiii pl9-
lirr"r: in timp. I4iEcarea aceasta nu e repelifie, ea impii-
r';, r^r consci-,rentit intern:i, dar nlt Lrna pietrificati, ci
p;Lirlind urinele tr'ditului. in Rdscottio cioui capiiole-cheie
,r,rrclz:i un titnp al aqteptlrii, aparelnt stagnant, ptrin cle
irlr:ord-are. ,,scinteia(( ar putea izbucni oricind, clar ea in-
tilule;i romancierul a misu.rat occlttl, astlel incit in
linri'lea aceasta ciuclatii se se presimti furtuna' La Re-
i,'.'i:.,nu ,,ilmina::ea(( este tiJe by cZock qi life by aaloree
iir arelaqi timp. Nicdieri nu e mai frarpantir aceasLe va-
lr;:.rrr,i a proceclettlt-ti decit in Pddurea spinzuralilar.' fe:
'i:itcrrcerea la gincltli clezertirii are cle fiecare clat6 altd
'i:r
i,q:tnelera interioarii, rertirile stlcce -qire (,,soarta{6) cluc
r,r-rl'e noi. trcple ale clestinului interior ciat eror-tIui.
{,-'reilteri in timp, creEteri cle densitate a caracterelor,
lri.:;leri cle semnificalie. intr-o conqtiinfir gravir. a rluratei
'.,1i E. SLaiSer gi G. Luhacs tlna din clominantele clis-
iir'.r-'live aier romanului. Er:oii lui llorner, ai epopeii in
.ir.r:illrc, h:aicsc in fericita aten:poralitale a rlniversultti
.r.,i ilr'r0, o;rnlenii iui 'Iolstoi (tigadar, chiar cincl ciistan{a
,',:.'rr:-',r:-e]lcl.rec e mult micqorai,ii) cLrnosc -rnetLlr'izarea. cle-
{i'tc"ttLtCinic, sint marca{i de timplt. in universul ro-
,,:liiului, ntaiielei. imunitatea fa{ir c;r-' clurai,it e ciemcnicd..
rir.riu:;i;icli (ALrbre.v de Vere al ltli lviateiu I. Caragiale,
r. ti,'r,r,rviirno r"ir, Pritzcepele lui Il. Barbu-). L,a llebrcantt
riirrl:-rl e trinsjiir-tragic, impinge spre criz:i, climax, moar-
:,:. S-ar pirca ci totul ii separl cie spiritul eposLrlui. $i
,.,,i:r,;i apro[iierea c1e epopee 12 e Llllit c]-in cheile critice
',:lt.: inai rodnice. Existii 1a e1 o simbioz;i il dla.mat;cll-
i ri t:il epicr-il. ,,Aparent, tron' ar fi rnai aproape de riL-
i,,r.ri. eplsulr-ri, pe cind llriscoalo, pri,-t concential'ea pro-
,,,;iriv"5 clin final, pare mai aproape de un litm drama-
L,','. in fonrl, in cele dcttl romane, epostll Ei drama co-
202 203

103. Lrxis1,d, se interfereaze.K 13 ln aceasti coexisten{i gi in-
terfercntri cle cpos qi dran:5 e poate cen'irul artei re.i,rle-
i-tie'ne a romanlllui, focar in care coirverg (-*au cu care
c:rnr,ir.rica) atributele ei clefir-riiorii gi seian a1 s;ensuii,ii ei.
Cum se reaizeazd. ins6 o astfel cie convieiuire orga-
l-rici, ,,sudura(( epic-clramatic ? lVlinuirea unni procecleu
ca ,,aininarea(( arat:i, am vdzut, o inaintare care ."se le-
inloalce((, de fapL care evocd clintr-irr pi-tnct mai inalt
:r1 nnei miqcdri ireversibile (consecu{ie drarnailci) o lilie
ric conlinuitate cu p'.tnctele ailterioare, integrate inlr*ltn
fei il prezentttl ultin. Astfel crescenc.lo-ul cilamei gi ila_
in'rarea o,continlrdt( coexisid. ;lternanla, coirt.rlpnilc'Lt,tl
p)itrrurilor narative au Ia riniitt-le roltil 1oi in -*inteza de
r:pic sli clrtrmatic clin roinanele de mare clcsrhidere a
lrin:ii cle ficliune.
in liriscocln totul. merge spre o ciocnire inevit.abilir,
iri cirrei telmeni opr-rgi sint r,rrmirrili intr-o alteu:an!5"
inpieriicatd in general si devinl contrast ostentiitiv, €ira-
iie prc'zenlei ln roman a unei al+,e ,,Ir.tn.. it(, aceea care
discuti clespre problema {.irineasca (oraqul, clin primul
t:rpitol), care inird in roman odatl cu 'Iitu l{erclelea.
llciul ei e cle a ascunde sub tranzilii neutre falia sot:ialir
5i rruietul ei adinc (pe care abia astfel le sinllim rci ]rri-
rnirir cir adevilrate), disparind insd aproape comptre'r cit
ti.re acel timp ai tacerii;i ii;teptirrii mai intii, apoi ai
r-ilr'itiii rdscoaiei fdptuite. NXai pronunlatir incd eite pro-
ceclarea tehnicA a invS.luirii clramei (fdrir a-i climiilta
for'!n, iircorcl:rea) in ritmurile epo:;ului, ir:r Iott. Con-
rrrlLili in 'iurr-il pivofilor solizi ai L]rloi ,.pal.in-]i:'{ ciefini-
lir,'e, er:oii au o mare putere de a agtepta, rle a acrultrla
interior cnergi:l pasiunilor 1or in creqtere spre o bdnr-ritd
:,cailenfd sumbli. Irlu sint nurnai articuialiiie nocl;ile ale
conflictr-rlui, cu acea migcare rir-ibii prol:ric- .,aminirii((,
ci qi
-
mai clirect rrlzibil -- procc-cieul cornprimiriila
tial'ative, integrarea lanluiui de scene ale clr:rn'rei intr-r-rn
fliir surprem. Contrapunctul celor c'roud mari planuri na*
rative, clin lon., insearrrnd contrast, dar qi complernenta*
rit:rte, o intregire recip::ocf, qi, astfel, rotunjirea semnifi-
cii'Liei. l)rama Ei cronica destineior alterneazi, reipec-
tincln-se legdiurile subieciului ,1i folosindu-se tar:it con-
vc.nfii narative clasice. Naratorul impersonal se po:ite si-
ttta in-iuirlrul ca Ei in afala personajelor, ,,privirea(( lni
coincide cn a unui erou sarl a altuia, alteori imbrdligeazii
toLul intr-o perspectiv5 panoramic5, ,,cle sus.., a mijcdrii
calacterelor. Mobiiitate servind omogenizirrii, cle fapt cu-
'prinderii intregii tectonici ciramatice intr-un supracurent
epic. Sint, cle asemenea, dond. timpuri net diferite. I)e o
palte, unul al juxtapunerii lineare, al vielilor. necentrar-
te intr-o pasiune, din lumea Herdelenilor. De cealaltii,
un limp a1 conseculiei drarrratice. Fiecare capitol lasa
por.esterr lui Ion intr-un punct care cere cu necesitate
urmitorul momenb, spre un climax inevitabil, Ei capi-
tolelc sfirEesc mai toate chiar pe un asemenea accent
rle-,Spcnnrlryy in creEtere, ca actele unei clrame. Dar jo-
cul continuu al repetitivutrui. qi unicului, al reprezentaril
,)complete(r (scend) Ei al relatlrii care comprimir (sum-
mar),'-rezLlmat), asociate cu tonul prin excelen{d epic dir"l
/oz, asculd decupajul de dramd ELde cronicd intr-o curge-
re unitard qi fireascd a povestirii, in ,,ductusul mai 1irr6 r:
al epicuiui. Confiuen{5 posibilA pentru ci aderenta arhe-
tipa16 (Ion gi p5mintul)- Ei morala ddinuirii (Herclelea Ei
familia) sint, Ei una $i cealalti, moduri ale continuitd{ii,
aie legdrii cu permanen{ele (in absoiut sau in devenirea
ciclicd). Romancierul rdsfringe in tehnicile sale multi-
pliciiatea Ei coerenla lumii.
LIn loc aparte extrern de insemnat ocupi"r in practicil
rom'-lilcierului atii dc des rema|cata construc{ie circr-rlara.
in lcrnaitelc clc analizl ea inchicle rln cerc ai obsesiei.
dal mai aies rlspnnde unei migc:iri inierioai:e (care :;e
implineSi"e cat:rlizatii cle oi:'sesie) spre o infelegere cle sir:e
qi o reilefii-rire sufleteasci, pe nn foncl Ce conqtiinli con -
'fuzii a triii:ii inautentice : Boioga ,,substituincln-se({ ir-li
Svol:oda (Ei vrind mereu s5,, infeleag6( privirea ultimd a
aceluia, pinir ce ea devine privirea lui), intrarea lui pniil
Faranga, mai intii dement-simulant, in adevir:rta nebu-
rrie, .sint astfel de evolufii. Hora clin finalul hri lon {si
ch'umul) sau lletafora trenului clin Rdscocrlo sint, fa16 ile
ceea ce erau la inceput, cortina care se las.i (fati cle
cortir"la care se ridica) : aceeaSi, clar altfei vizuii. 'pen-
tru cii dernlarea dramelor, la capdtul cirora se revine la
cenugir-r1 aparent amorf a1 obignuitului, 1-a invi{at pe
r:ititor si vaclS dincolo de suprafe{ele inqeldtoare. Re-
2A4 za5

104. aclucinclu-ne sub ochi aparen{ele, romancieru} r'erifiril
puterea sa de a ne fi iniliat intr-un univers al tensiu-
nilor qi energiilor ,,ascunse((.
Finaluril6 lui hebreanu sint in acelagi timp clrar:ra-
tice qi epice, ofer6 o dub16 perspectiv[ : una imediaf i,
care sL' inchicle circular, alta cosmic6, infinitd, a cercu*
rilor largi (r'ia!a ciciici a lumii), deschisa. I)e unclc vine
forla so'iir*-patel.ici a imaginii satului din I?dscoolc, 1i;-
genuncheat in bltaia puEtiior ,5i c1e care totuqi :r[.:a1jji-
latoriitt se tem (iar noi sirntim cd frica lor nu e iiirit
temei) ? De ce trebuia ca rnoarlea lui lon si fie lntr-r'lti
anume sens un acciclenl;, iisincl iit eternir suspenctare t1l"il-
uratica vina omului qi o Vind a lumii Ei astfel dcrilinrin
lui Ion sa poati fi giiiciit intr-o tra51ic5 rnultiplicare /
Fer:sonajele triiesc lragcciia fali a o- veclea, nll au '';ln:{:-
tura unor eroi tragici in sens deplinlu : e ceea ccu ln
viziunea romaircierului (care e Ei a cititorului), pr:cet-
1r.rie.5Le cur atlL mai patetic o umaritate !rag!c.3 (cu- clesiin
l,ragic) in atmosfera aceasta de zbatere lipsit[ cle lumina
unei
'conqtiinle in stare si domine destinul, inlelegin-
c1u-1. Patos rebrenian (in care socialul c'ste continuu pre-
zent qi mereu clei:agit spi'e alte nivele cie sens), ferit c1e
orice atnestec ,,auciorialt(, absorbit complet itl arlltec-
lura romanului.
Ion vrea cu o i itllcnfir stihiiilii p6mint"ll tri drur*lrtr
lui e al une'i Voinlr: ;i nat,imi ctll"e ctesc pe tnisurs ir:"rpt:..
trivirilor ce-i stau in {a!I. EI apare ,,prinsi( intr-o Lr:pt;i
care inlttnecii sau igi suborcloneazA totul in jurul el' rc'lc-
vdrul metamorfozei finalc a lui Ion vine de ;tici : cl sr:
clescoperi ,,inqelal( clc nceast6 absorbire in ciocnirca dtr
patimi. nxista'ull cerc p'im, al deterrninirilor imeciiale,
iociale qi pasionale, inLei-umane (drama) qi un altul larg,
de clesti'^inscris i'tr-un orizont cosmic sli cvasi-n:itir:,
aI eposulrri. Bste cee!] ce face din marile romane sintczti
cle I cu ginclul la o fiiimoasd distinclie jahobsonlani .-"--
metonimie qi metirforir, cle realism direct Ei de sens vizitl-
nar (de o nare poezie tragicd). Eroii sint mereu pritt'1i
in cercul socierlului, intr-o luptd care nn-i lasi sd variil
ceea ce noi vedem in final 9i presim{im tot tirnpu} : ur"r
al cloilea celc, al fatalitii{ii, uecunoscut personajelor, t'o-
iugi implicat in toati zbal,erea 1or. Forma cle rnilil' ne-
crufitoare a naturaliEtilor e depdqitd aici in sensul reve-
l5rii unui tragism ,,cosmic( trdit in cotidianul prozaic.
trxistd o distanli intre perspectiva ultimd a nalatorului
rebrenian Ei cea internS, a eroilor, dar ea nu derri:re nici
o clipi ironicd sau pedepsitoare (ca la Hortensia Papa-
clat-Bengescu, la care lumea romanelor qi situarea fafd
cle ea sint ci-t totul altele), Rebreanu iEi iube;te ,,oame*
nii(' Ei pretuieqte ---: judecind-o insi -- viala cu 'censiu-
tile ei tragice din dramele lor : tonul sdu impersonal,
,,indiferent(( ca natura, fiind el instigi formi cle onragiere
a monumentalitdlii simbolice pe care o con{ine via{a.
Ceea ce e important de observat este cA nceastir
persoectivi ultimd era implicatd deja, sugeratd de-a lun-
gul intregultti ,,periplu(( anterior, ordinea constrtrctlei Ei
cea a viziunii fiind indisociabile : in fiecare piincl im-
portani aI destinului central se bdnuiegte rotunjirra .,cos-
moidului((i7 care este rornanul. in fa{a mortii. Apr;:stol
I3ologa nu e clecit ,,bietul om((, slab, striin 1:arca lui
insr-rqi, nesuslinut de nimic definitiv ,;i tot cirurnlrl" sf,ii
ir:sese o ciutare tle sine, printre cuvinte qi gestr,ri::, :'r1r:i
Ei ,,stdri(6 care nu trebuie judecate ca exprimindr-l-l di*
rect, ele insele, pe peisonaj, ci doar ca semne tolclel.r-ina
cleviate (;i de aceea simfite ca inautentice, su-rpec-l,ar,e qi
pirdsite merell cle el) ale unei confuzc' nostalgii ric ir
coincide cu e1 insuqi. Nu este personajul ttn fel cle i4leur-
sault tulbure, mai aproape de Dostoievski decit de Ca-
mus, clr un alt ton qi limbaj interior, decit ceL al frigi-
ditetii sufleteEti, dar trdind Ei o drami a existen{ei in-
autentice ? Rebreanu, scriitor de o structuri net anti-
speculativa, atinge pe o cale a sa intuilii surprinzdtor
cle moclerne ale unei condilii umane-limitd, care deschi-
de
- tocmai clatoritd radicalitSlii ei _- perspective re-
velatoare.
in Rdscoale, ln lon, lucrurile nu stau altfel. Peste
tin prim cerc al determindrilor imediate, creEte un altul,
al fatalitS{ii structurilor sociale qi istoriei. ,,lntre douA
sau mai multe solulii, protagoniEtii opteazd .- s-;r o1:-
servab
-
pentru un fel de fatalitate care, de fapl, este
finalul impns de dialectica social5.('13 Amin5rile, intoar-
<'e.riie la punctttl de plecare sint sernnele acestei cioc-
niri cie un trebuie firrir ieqire, ei nu ,,aleg(' decit in inte-
207

105. lesul ci simt imposibilitatea oricirei alte alegeri. Din
acesl unghi, imprevizibiiul 1e
nu existit in destinele marilor
eloi rebienieni. $tim Ce 1a incepul cd patima lui lon qi
iubirea Anei poartl in ele moartea, ci rdscoala !5rani-
1or va fi ieprimatd, ci Bologa va sfirEi execuist. Totuqi
nu numai epopeea, ci tot ce conline ined povestire, in-
clusiv romanul, ascultd de iegea ,,licitdrii( epice 20
: in
romanul-ciramd, iu care perspeetirra finalului e oarecum
clat5, iicitarea privegte insd cdile (:rcumulirile, creSte-
rea, risturndrile) care implinesc desfinele, toatd miEcarea
complexS ce duce spre e1. Sintem surprinqi de aceastd
logicir vie a trdirii clramatice qi de L:mina in care ni se
aritd finalul (intrerrdzuL totu;;i demult) purtind ecourile
intregului periplu. Circul:rritatea este figura insAqi a
acestei inscrieri a clramei intr'-un orizont care scap5. voin-
telor, dtrr care iqi semnaleazS puterea in violenla patimi-
lor qi a energiilor eroilor satt in ciutarea confttzi a ttnui
aclevl.r interior lirninar.
ln foncl, predileclia lui llebreanu pentru aceste au-
terrtice figuri ale consilucliei care sint aminarea, ,,in-
toarcerea$ Ia punctul de plecare, circularitatea, este in
cgalir mdsttri in legaiurl cu viziunea ,sa asupra l-rmii
qi ornului Ei cu dubia sa vocatie de poet epic Ei drama-
tic a1 esen{elor realului, cirora li se resiit'.tie o monutnen-
t:rlitate. o for{6 ;i o coerenta rnitica pesle cele din ori-
zontul i'ielii imediate. ralentele cercrtlui, ciclttlui, ca
Tsattent compozilional sint de ordinttl riimului qi, ln ace-
1a5i timp, simboiice. Nrt etie uni-ti ritm muzical, ca acelit
cercetat c1e D. M. Irorster, Il. K. Bro'wn 21 la Proust tsi
pus in legdtura cu influenla rvagneriand (leit-mo1iv), ci
r-rnul ch'amatic, cleci stlins, tot mai rostogolit, la un prim
qi funciamenta.l nivel, qi epic, relativ liber, la unul al
cleschiclerii mai largi, clincolo cie liniilc clranei. Simfonicti
(contrapunctul a doud ,,timpuri() qi crcatoare de almosfc-
ld e:rte alternarea prezenfei satului gi rnai ales a ,,,p1a-
nr,rlui( Herdelenilor cu povestea lui Ion (creindu-se o
sr,rgestie c1e temporalitate monttmentali,,,verticald( in
drnma {irlneascd, orizontal:i, a amplorii, in jurul ei). Ac-
celerarea (ritmul etapelor de reintemeiere ldtlntrici a
hotdririi) joacl un mare ro1 in Pdduren spiltzurafilo?', ro-
man prin excelen{5 a1 ,,cercurilor'(( succesive, concentri-
ce. Tn Rdscottla, ritmul clevine el insuqi un mare simbol
tragic, iegit (ca Ei violenfa) clin materia asprd a roma-
nului. Ce1 rnai important liant intre viziunea ndscincli
a imaginanrlui gi ,,presim{irea( virtualitdlilor ei de sens,
ritmui este fapt de construcfie, dar nu intm totul con-
trolat qi controlabil, tehnicd qi viziune totoclati. proiec-
'iarea nnui ritm dramatic, cle obicei dominant, pe fonclul
a.ltuirr. epic. d;i romanelor lui un ecou pnternic in citi-
lor. Ii in arceasta ambivalen{5 ceva care rispunde per-
ceptiei vietii in general qi nu e o intirnplare cd marii
poeii epici ai romanulr.ri (un gigant ca Tolstoi) fac sei
se arrcld. in oper:a 1or acest freamdt al indiviciualului, pe
foncl',rl quvoiului de via!5 cosmic5. Legea organizirii sim-
boiice cste recuren{a Ei focalizarea (cbnstrucqie), cu con,
clitia ca reluarea qi convergen{a sd revele o ordine Ei o
densii:iie de semnifica{ie cu o deschidere spre aclinc gi
iiimitat. Ar:torul lui lon are un simt extraorciinar al re-
zervelor siml:olice proprii realului aparent cel mai lipsit
cle poezie, ,,banalului(( Ei imediatuh-ri cel de toate zilele.
Iiomancierul se apropie cie lucruri, de fapte gi atitudini
Limarre, nu cu evlavie qi nici cu elanuri retorice, ci cu
o privire care recunoaEte gi iubeEte viafa, forla gi contlzr-
dic{iile ei, in tot ce existd'2. De aceea el nu e nicioclatd
,,cronicarul( existenfelor, chiar mdrunte (Herdelenii), ci
poetul 1or epic sau dramatic, epic ai clramatic. CenuEiu
qi chiar negru adesea, dar avind atita lumind cit sd nu
ialsif ice, universul romanelor sale respird o increclere,
o preluire a fiintdrii in lume comparabild cu cea proprie
marelui epos antic 23, departe insd de caimul sblai al
lictiunii homerice, ciimpotrivS, intr-o perspectivd clrama-
Licii gi tragicl a tensiunilor fdrd ieqire sau, de nu, cel
lrr,r',cin a uzurii cotidiene, neviolente, insl nu rnai pulin
implacabile. Dar marea Eansd a simbolicr-rlui in lon. esle
ini.uilia arhetipalului in iocul violent qi tragic al ,,pati-
rnilor( umane. $i, totodatd, in aceasta e izvorul adinc al
pocziei romanului.
ELementaritatea ldranilor rebrenieni este (Ion) regd-
r.irea in ci a rapcrturilor Ei tensiunilol unor energii qi
limiie tinind de o via!5 fundamentald, nu sustrasi ori-
,'urei miqcdrri de conEtiinfi, dar legindu-I pe om mai mult
{ u clecit de ,,puterile(( cosmice care vorbesc in instincte-
(',iia 5655 coala 1,1 209
208

106. le qi pasiunile h-ri. Romancierul a qtiut sit pistrez: acle-
virul'aspru al acestei viziuni qi sa-i libereze n-r:irelia
simbolici fdrd a-i piercle aclevarul omenesc (9i sccirr), 5ri
dimpotrivi, poterrlinclr-r-l. Climatul social secreti -''i'-r'ienli'
rMunca insiqi, afirmare a energiei umane irnpotrii ' unei
rezisten{e a materiei, este o formi de violenla' {l ise{Yg
G. Baclrelard in La terre et les rAueries cLe la talotte''''
A uoi, a riuni, a clot"i se amesteci lntre e1e, fie c'i-i r''':lrba
cie ,,pdmin1a,'c1e o femeie, ori de duqmdnie Ei uia etc'
Umpierea unor realitdli umane primordiaie de toata
energia unei virtualitili stihiale creeazd acestei ''tmani'
t,A{i fruste un reiief cvasi-mitic.
Subliniind forla vizionari a realismului social r"ebre-
nian, L. Raicr: scrie in eseul sdu: ,,Dorinla de .':.al'ea
pdmint care obseileazi pe Ion ia forma itlstinctt'tLwi nu-
mai in sensul ci se adinceqte in fiinla sa liuntric:i, ca o
realitate veche, statornic6(( "t. Romancierul vede presiu-
nea socialului Ei rezultatul ei ca regdsind o corisrantA
ancestraia Ei pitrunzindu-se de forla ei de stihie' Ca
rea"lizare de' ait6, .Ion nu poate fi inieies decit ca i.r sin-
tezd superioard de social (el insugi halucinant) $i arhe-
tipal (cire nu il desprinde pe personaj de viafa-imperiu
ai necesiti{ii stringente Ei imediat explicabile).
in centrul imaginarului r"ebrenian std obsesia vi*ien-
!ei, in legalurd adinca ctt impulsul posesiunii (ecoiiunice
;i eroi,ice). Aceasta ,.magma" brutal-arzAtoare arL' pll-
iere simbolici, este
'un
fel de sr-rbteranS aorgica a dr;sti-
nelor umane clin romanele lui Rebreanu, in care rnitul
violenlc'i este asociat aceluia al posesiunii(( 26. Mitr-li vio-
1en{ei este gi mitul comunicarii cu rddAciniie vie{ii :. na$-
terea, moattea, iubirea, lttpta, toate evoci singele, 9
anumitir brutal.itnte a existenlei, in care stihiile vielii qi
mor{ii se infruntl. in chierr exacerbarea 1or, instinclele
9i pasiunile poartd Ei marca dezagregdrii. Conota{r;l sim-
boEcn a viol-en{ei iqi are suportul aici' in aceasti ciubl5
cleschidere a ei, spre energiile frdmintate ale vieiii, dar
gi spre intunericul morlii. Eroii lui Rebreanu s?rr'r in
it-", iar lumea e in ei (cea sociald, dar 9i cea eternS,
arhetipald). $i nu trebuie crezut ci violenla vizatir as-ffel
iqi limiteaz6 cimpul ia indivicl Ei Ia raporturile lul cu
ceilal{i. Stihialitatea miEcirii mullimilor in istorie /-Rds-
coola) este Ei ea halucinantl, creind spectacoLui tr.agic
imens al ,,subminlrii puterii ce se inalli prin ea lnsdqi(,27.
N,,r cle exactitatea '-inei atali I'iziuni e vorba aici, ci de
i'ezultaleie ei cie arl"d si acestea sint excepfionale.
Violenla e irn teren irropice dramatictilui, c51,re care
rluc Ei patimile (ten-<iunile, vial;a) ;i umbra premon!.torie
a mortii. Drama este sptrliu cle confrnntiri gi ciocllii:i
clefinitive, miqcare ircversibila a caracterclor spre o li-
m!.i5 launtric:i, revelatoar:e, n,.r numai sifre cea etxte-
r-ioari, care cheltnieqte ?ncorriaiea acumuiati lezolvincl
criza. F a{5 cle stratul simbolic, care leagi in extensiiu-re
ansamblttl (violer-i{a ca matrice a clramei ,opatimilor((,
arrrestec de via{a qi moarte), simboiul propriu-zis este un
focar cle concentrare plasticI, memorabil.a, a incdrcalurii
semantice clin roman : obsesia ,,piclurii sp?nzurafilor(( situ.
i* Ian, ,,pdmintul('. Vestita sceni a sdrutdrii pdmintului
sr.lprepllne deja intr-un fior nnic setea, ostoitd acum, de
pdmint, energiile deturnate ale' clorinlei erotice ,si acor-
drrrile mordii. De relinut e cI, inregistrind scena in real,
scriitorul ,,n-a fost curios(3 s.1 afle sensLrl gestuiui. De
ce ? Oare nlr tocmai pentru r:li sugestia ei conrplexi ir:e-
bnia sd planeze aslrpra intregului rom.1n ? Ion n-:rr fi
cievenit acea intruchipare monumentala a legdturii !i-
ranului romdn cu pdmintr-r1, ile care o voia romancierul,
dacd profunzimea acesiei le;lituri nu qi-ar ji ar:dtat in el
1i violenta arhetipali gi chiar monstruozitatea, aldturi cle
r:e e luminos in patima lui. Romatrcierul a scris epopee{l
r-^alisbii. a satului. a {dranului, purtinci ln minte gcstul
simbolic, adevdrat agent de coezinne (in arit pian cler:it
ce1 al intrigii qi dramei. dar in leg5tulA cu ele) a imagi-
nalului, dincolo de liniile imeciiatr-rhii. $i poate fi o in-
limplzrre czi regisirn in pdm?ntul-stihie cloui serii tle co-
notatii simbolice : a1e viefii (for{d, r:oclnicie, permallen-
!i), dar Ei a1e rnor{ii (impasibilitate, opacitate, asprime,
inertie) ? Fascina{ia simbolului e cle entitate primar6, r:are
rettnegte mitic contraiiile, evocincl simultan ull clestin
social. Ei unul cosmic, tensiunile dramei Ei ciclur:ile cpo-
sului. Semantismul unor astfel cle simboluri suprem-coa-
gulante ,,rezumd" poetica rebreniani a romanului (de-
nudarea esentelor, monumentaiizarea realului), conflgu-
210
ztr

107. rarea viziunii 1ui existenliale, pasionati de relieful ui-
gttros-trag'ic al concliliei omului in lume.
o
Dintre multele cleosebir! care ii despart gi chiar ii
opun pe autorul Patulzti ltti Pt"ocus, $i pe cel a1 lui
Ion, iat6. una izbitoare qi imediat verificirbili. : naratoml
rebrenian nu spllne niciodatd .,eu{( in roman, Camil Pe-
trescll, climpotrivi {in opera sa dintre cele doua rdzboa-
ie), nu poate scrie, cum a Ei declar.at, decit la persoan:r
intii, decit despre el insuEi. ,,ELl nu pot vorbi onest decit
la persoana intiij. sint, dincolo de conlextul in care apar,
cuvinte de luat in literalitatea 1or. $tefan Gheorghidiu,
ca Ei cioamna T., Fred Vasilescu, ,,autorul((, Ladirna sint
,,voci(( care vorbesc Ei ,,priviri(( (congtiinfe) care vdd iu-
rnea, via{a, clintr-un punct qi cle ia un nivel anume, clin-
tr-un unghi numai al eului lor. La Rebreanu, tehnica
'enunfdlii e vedit secnndard. Ilomaneie lui Carnil Petres-
cu sint in schimb, mai presus de orice, migcare Ei con-
fruntare a perspectivelor gi tonurilor tutnror acestor euri
{gi a timpurilor lor interioare). O poetici pri.n excelenti
de ioc sernnificant aI ,,puncteloi de vederes, cu privilegii
qi limitari specifice. ,,Je(( Ei ,,tll((
- aratd E. Benveniste
-
sint de fiecare datd unici (inclicincl locutorul qi, respec-
tiv, pe cel cdruia i se vorbeqte), pe cind ..ilo poate fi o
infinitate de subiecte, ,!persoana({ a treia reprezentincl
,,un invariant nonpersonai Ei nimic mai mult('u. Ar urma
,cd opliunea pentru persoana a treia implici narafiunea
impersonald, obiectivarea ? Nu neaplrat, pentru cd iipsa
r-rnui eu-centru, instan!5 a discursului, clar ;i de vizare
a lumii, poate fi folositd de nalator pentru a coincicle
(sau a sirnula coinciclerea) cLr cliferite perspective subiec-
tive, cu ciiferite,,voci((, pe rind2e. Ceea ce poate duce la
o poeticl ironic5, a ,,supervizdrii(( eroilol cie cltre narator
(H. P. f3engescu). Dar se poate rdmine Ei la jumatatea
drumtllui intre o omniscienli neufrd Ei o identificare
1,emporati. Aceasti rezolvare cumpinitir este solulia lui
Rebreareu. O vedem pe Ana cu ocirii lui Ion gi pe Ion
cu ochii Anei, la fe1 pe Vasile Baciu Ei Ion (secven{a ,,in-
tabtrlariit(), dialogurile de gincluri Ei ,,priviri6( Klapka-
Bologa sint minuite in acelaEi spirit. ,,Oehi'ul.& eare, ur-
mdreqte apropierea armatei Ei a ,,pacificatorilor(c (I?ds-
coala) este al mullimii rdsculate, vdzuti la rinclul ei cu,
teama qi incordarea reprimatorilor. Nara{ia la persoana,
a treia e mult mai liberd in miEcdri, ea poate dispune,
de privilegiile unei ,,cannere de luat vederi(( 30,
ochi omni-
prezent care coincide pe rind cu opticile partiale. Iar
dacd ,,singurd persoana a treia, fiind non-persoand, acl-
mite un veritabii plural((,31 un roman ca Rdscoala, epo.
pee a unei drame colective, cu imense miEcdri cle ,,gloa-.
t5(, Ei lon cu lumile lui ,,paralele( (,,domnii ,,1dranii<1,
nu puteau fi scrise, natural, decit la persoana a treia. In,
ce constau, in schimb, posibilit5lile speciale ale persoa-
nei intii in roman ? Dacd eroul care spune ,,eu.( arc o,
perspectivd necesar limitatd Ei subiectivd, aceasta in-
seamn5 automat inferioritate fald de posibilita{ile per-
soanci a treia, am vAzut, adaptabili qi in orice caz mai
',bicctivata ?
Argumenteie poziliei teoretice a lui Camil Petrescu
impotrir,ta romancierului,,om.niprezent(t ltLt sint altele
ciecit cele cr1 care Sartre ii va replica, peste ani, lni Mau-
liac, intr-un crrnoscut articol. Cum pe drept cuvint s-at,
ruri.tat, eliberarea de convenlie, autenticitatea cleplind, eli-
rlinarea totalir a subiectiviti!ii Ei a ,,intruziuirii(( auto-
lirlui sint utopice in literaturi 32.
A r5mas, impcrtelnt, urr
nroment de diaiecticd a congtiinlei critice proprii roma-.
rrului modern, aspiralia romancierului de a fi toiai in
opliunile Ei prc.ferinlele sale tehnice. Scriincl desprc
l)roust, scr:lit<irul t'orndn s-a regdsit pe sine, c'.r inclini-
rile lui adinci (dc ginclitor Ei creator) in unele laturi-
irheie ale meiodei proustiene, simptomaticd pirrindu-ne
chial rezumarea rlnor principii de arti la persoana in*
tii (marcd stilistica a acestei regisiri) : ,,singura reali-
iate pe care o pot povesti((
- afirmd scriitorul ._ este
..re.alitatea congtiinlei -mele, continutul meu psihologic,
l)in mine insumi, eu nu pot iegi. Orice ag face eu nn
J;ot clescrie decit propriile mele senza{ii, propriile mele
irnagini. Eu nu pot vorbi onest decit Ia persoana fntii.( 3r
( lum se vede, scl'iitorul nostru nu apreciazd nr-lmai o teh-
iricir, el vede acordul ei cu un adevdr interior, preluieEte.
,,rutenticitatea halucinantS" obfinutd prin surprinclerea ai
212 213

108. ,rceea ce e originar in conEtiinla proprie(t3n. La autorul
Pttttilui lui P'rocust, o congtiinli teoreticd a scrisului, pre-
zental chiar in romane, ca Ei in publicistica Ei eseurile
lui, insolcgte crealia intr-un dialog grav cu ea Pasiu-
nea ideii qi arta sint la el organic legate.
Iiomanul la persoana intii (Ich-Roman), deqi pare in-
ciintrt structural spre aceasta, nu concentreazd obligator
aten{ia asupra naratoruiui. Existd o deosebire impor-
tant:i. notati de teoreticieni 35 intre eul-martor (martor
al altora) Ei cel care e propriul siu narator (martor sieEi),
ambele tipuri putind cunoargte o gama intreagd cle mo-
dulafii ale credibilitSlii qi atiludinii narntorului, factor cle
seamA in arta modernii tr romanulni. Serenus Zeitblom
al iui Th. Mann (Dohtor Faustus), cie pi1c15, e martorul
care se implicd in mirturia sa crl rralorile gi cu reac{ia
lui. in cazlll naratorului czrre r.orbe$te ciespre el, care e
propriul sIu martor Ei interpret, errentu;rI ,juciecltor(
etc.. timpul qi actul mlrturiei sint inca legate prin toate
firele (raporturile pot fi foarte complexe, paracloxale, mo-
bile etc.) cu conlinutul acelei rni.rturii. De fapt, perso-
rraiul sc' clefineqle esenlial, se frice inc:i in timp ce Ei prin
insuEi faptul cd vorbeEte
-in
jocul clialectie al timpu-
rilor qi perspectivelor sale interiotir"e, in relatia clintre
litera qi spiritul, clintre ,rplinurile'( s;i .,golurile(( mono-
logului siu.
Un astfei cle roman ne pllne in principitt in fa{a unor
raporturi in continuir mutafie qi redefinile. Narzrtorul
este qi nu este (nu mai este) unul gi acelagi cu persona-
jul care a lrdit experienlele ilcllm remc'morate gi inter-
pretate, actul insuEi al confesiur-rii este ireaptA a r:nei cle-
veniri qi trimite la o intleagi arheoiogie interioara a
,rtrf,ituluis Ei a ecourilor lui, sr-igerincl o resitLlare ce
rirmine deschisi. LecLura c :ituirci, mai preslts dc' orice,
sensibiliz:rre $i intelegere pr-in acest filtru care este na-
ratolul. Personai, ciar urr pr:rsoi.ur.i-voce, o congtiin!?i care
rnonologheazl qi vorbirea acertsla clirectir (fird nici o
transl;r{ie spr:e ficfiune, marcatir in text), incliviclualiz:ata
dc' ".lim.brr-ri6' (stil, perspeciivi) qi clc temele ei {lcit-mo-
tivc, atitr.rclini. obsesii) :r, cre,-.razi'l o prttcrnicii iiltzie cle
realitatc, r-re implicri in erlmcsfera gi in sistemr-rl vt:lori-
lor sale pc mAsurd ce itri dez..'iriuic iriirnirttai'ea, o sur.-sit
tu fc:,rei intelioare $i un contul: al ,,miEcdrii(( qi recu-
rentelor ei. Premisd importanti a rolului construcliei in
poetiia romanltlLti la persoana intii.
VorbeEte $tefan Gheorghiciitt despre el insuqi ?
-D?'
totu;i nu'clespre eI cel de
'acum('
ci despre un altul'
,rpat:1.irlincl unui trecut mai inclepdrtat sau mai apro-
piarl;, fa{ir cle care naratorul se afl6 la o clistant5 nu ntt-
mai temporali, ci mai ales de experien{ir trditi (are-o
alld ','irsti in cttnoaqterea cle sine gi a lumii). Doamna T'.
Irrerl, elin Pcttu| lui Procust, se intorc Ei ei spre propriile
euri mrri vechi, refdcind atmosfera lor' Experienla inte-
rioar;i a timpului gi conqtiinta ttnei realitd{i a er-ilui in
continrrd cler"'enire nu pot exista una in afara celeilalte :
eul. eqte suita eurilor
"sedimentate((
in timp' sublimarea
1or, inclttsiv a celui prezent, intr-o rezultantir cu conttt-
ruri rnereu schimbitoare. Apropiere vizibild cle catttzrrett
prou.rlietnd, iu straturile ,,timpului ,pierdtit((, a unei ttni-
tali iauntrice, a unui sens al trf,itului, cu menliunga t:'-
cesara ci irrca gi mai importante sint cleosebirilc'' In
Lilti'nw rtoupte cle clrag<tste, $tefan Gireorghicliu reconsti-
tuie istoriJ iubirii lui pentru Ela, 'darr in memoria ltti
r-ru du ldsett o r.rrm[ decit momentele clin care s-a de-
cantal o semnificafie, o intrebare sau o alarmi ltruntri-
c5. .iimintirea este aEadar a gindului mai mult decil a
stlrii (la Proust dimpotrivir), insi relttttrea torturtintil a
clubluiiri Ei aualizei procluce o tensiune a miqcdrii aces-
teia de invirtire in ierc. Nu cle accentul pasionat (pre-
zeri'; tol timpr.rl) e vorba, ci cie complicarea infinitS, cle
o cerc'bralitite
'halucinanti
in circuitul ei inr:his' Il o
poezie :rpecizrld, a indirjirii 9i neptltin{ei raliunii -de
a in-
cercul cti clovezi sigurl aclevirrr-rl, in spectacoiul acesl"ei
ririi.iri in cleclalul antinomiilor. $tefetn Gheorghicliu e
un Gelu Ilttscernu al iubirii Ei ,,geloziei((.
E5ec ? ln termeni imeCiali, cia. Dar tln eEec cLl,o mare
r'aloiire interio:rr5, necesar chiar' intr-o perspectivd ryqi
ltrigi-1. Imporlant era drumul liruntrir: a1 personajttltti,
,r.r"put*rt"a cuplului. Dilemele, antinomiilc cunoaEterii
rLu ir,rst trlite fari eschivS, pini la capit' '-lrebuia s[ Ie
rlrm(];:e c ie;ire Cin ele spre altc'eva, dat' sp|e ce ? I)acir
rul ;r!r fi fosl frontul, ar urilIzl o crimi pasionali poale,
o ,,intltnecare :r gindului( (infringere a luciditilii)' Rdz-
2t4
2L5

109. boiul impiedicd o astfel de rezolvare-eclipsi a rafiunii Ei
introduce o duratS. noud, care ii creeazd eroului o altd
realiiate interioard, suspendd vechile dileme qi resitr:ea-
za totul in perspectiva altor repere. Sufletul sdu iese
din experienlele frontului la mare distanld de identitatea
sa de odinioard. Timpul este aceastd congtiinla a densi-
tdlii trlitului Ei a reconfigurdrii astfei a realitdtii inter-
ne a eului, sentimentul trecerii dintr-o rrirstti suileteasce
in alta .,si, al impasurilor qi reevaludrilor care pr.egitesc
(in spaliul conEtiin{ei) asemenea treceri. partei a doua
a_ romanului sfirEeEte Ei ea pe un fond de meditalie relati-
vizatoare : rlzboiul romAnesc a fost rdu condus; ce
sens a avut, nu in plan istoric, ci in cel uman, o atare
experien!5 ? Valoarea ei este numai una cle autoverifi-
care qi Ecoali a umanit5{ii, de maturizar.e gi clobindire
il unui alt echilibru al eului, mai grav Ei mai cuprinzl-
tor, mai adecvat totodatd. O posibilitate pei.rtru om de
a-qi cunoagte limitele qi esenla, clind experien{eior un
pre! 1a flacdra con$tiintei. Romancierul n-a putut gisi
un echilibru compozilional, strict tehnic. celor ciouir
,nop!i( : sint doud ritmuri (Ei doul iexiriri) clistincte, tinul
al retlospec{iei Ei monologului circular
- continuu, zrl-
tul linear
- discret-cliscontinuu, al ,,mutirii.. ciintr-o cli-
pi gi o senza{ie in alta etc. Totugi, Ei ciiser:airca cereb.rali
fdri capdt, Ei absolvirea cvasitotaid in fluxul impresii-
lor exterioare au ceva aproape ireal, lriinsmit, in clou:i
tonalitirti diferite, o slAre, o ciispodilie de feirni interioti-
rii. Dar continuitatea, chiar o anlirne unitaic a rom:]-
nului (pe lingA cornr"rnicarea de atmosferir inclicatd), este
mai aies de a1t ordin. Eroul i;i confir:mi ryi i;i adineeEte,
in climzrtul a douit experiente riet clifercnfiate qi exem-
plare, cu valoare complementar.ri, o rc.aiiti'rte lduntrici"
o substan{iaiitate a vietii de conqtiintii in clor.rii ipostaze-
1imit6. Ei e crealia unui scriitor a cdrui creclinld era cir
,,in fafa morlii gi in clragoste omutr apirie in autentici-
tatea lui structuralS,, 3t. Ce este, in planul congtiintei,
eroul pinii ia decianqarea ,.gelozieis lui ? lnilragostilui
fericit, iubinclu-se mai mult pe sine, era, ca fiinli inle-
rioard, cvasiinexistent. Altia prin suferin!ii. frlmintare,
indoial5, el igi cuceregte Ei iEi descoperi o substan{ri a
eului, incepe si existe ca identitate morariii. ,,Tn afard de
conEtiin{5, totul e bestialitate((, gindegte $:tefan Gheor-
ghidiu, dar existd gi o conqtiin{d superficialS, care nu &
plirtit incd marele pret al ideii ca adevir triit, gi o astfel
cle conEtiin{d prececle intrarea in crizd er itibirii lui pen-
tru Ela. Maturizarea lduntricA se produce in doi ,,timpi(c
(iubirea, rdzboiul), ambii esenfiali, de nelipsit : cunoaE-
tere de sine, mai intii mediatd (iubirea), apoi i*meciiatd,
fafi in fatd cn limita absoluta a morlii (rirzboiul). tlnul
din efectele de mare for{d artistic6 qi adevdr al perspec-
livelor este aceastl suspendare a cerebralitSlii (dup5 toa-
td acea febrir a analizei ,,siiogistice(( clin cartea anterioa,-
la) in climatul rdzboiului, reducere la o con$tiinti a
irtentitd{ii in orizontul clipei, fdrd nimic din toate acele
refaceri ale unei logici continui, cdutatd mental cit;i vre-
me timpul ca duratd (nu ,,clipa(() incd exista. Tempora-
litatea este pentru eroii romancierului integrare a expe*
rienfelor (acte de trdire gi cunoagtere). Fervoarea refle-
riva gi felul de suferin{d asociatd ei sint manifestare Ei
confirmare a unei realita{i interioare demne cle a fi re-
cunoscute ca umane. ConEtiinla dd o valoare; un sens
,,trilitr-rlui((, se implica in el, constituinclu-l rtumai astfel
ca substanti a eului gi timpuiui.
intoarcelea spre trecut rispuncie astfel unei no:stal-
gii a menlinerii unitalii interioare a eului (experien{I"
iirnp, cunoagtere). Dar aceastd fundamentald inclinare a.
riirrului de a manifesta
-
gi de a-Ei proba astfel sieEi
-
o reaiitate a identiti{ii sale lduntrice, inclinare ce se
irnplineqte filesc intr-un demers de autocunoastere, nu
1rr.rat.e izola, ,,in vitro((, eul, nu-l poate rupe cle lumea in
lru'e ii. sint rdcl5cinile, experienfele, putinla insdgi de a
sc clelimita ca eu. ln amintire, in experien{5, in pr.oiec-
te:le sale, eul se raporteazd mereu Ia ceva ce nu este eI
irsuqi $i care ii c15 Ei intreline neincetat o conEtiinfd a ,,di-
Icreiriel(( sale in lume. Niciodatd, nici cind par inchiqi
irrlr-o singurdtate-limild, eroii lui Camil Petrescu nu
,,ics({
- in planul conEtiinlei * din 1ume, clintre oa-
n-,oni, dimpotrivi, in mieznl insuEi aI solilocului 1or apar
rlc negters raporturile in care eul este angajat, dar vo-
irrcl sA qi le supund qi preocupat sd inleleagi natura $i
2t6 27

110. l,'aloar.ea 1or. iEi clefinesc condilia in atttenticitatea ei
*rntinomici Ei, fapt esenfial, in continud tensiune qi dia-
log cu ea.
-'in
Llltintct r"toupte cle drctgoste..., icle'rtitatea lSuntricir
a lui $tefan Gheorghicliu se dezvdluie- in ,,geloziau qi iY-
birea ir.ri pentru Eia, iar experienla frontului nu poate
fi., prin c1&ini1ie, una solitarS. Confesiunile din Patul' lui
Pricust nu sint nici ele sterile inchideri in ,,eu"' Totul
fiincl interpretat, clat in refraclia specifici a unor con-
qtiinle-ecran, ca $tefan Gheorghidiu-, Fred, doamna T',
*automl'(, ei stau in primul plan al interesului (ascul-
lindu-i vorbincl clespre al{ii, pe ei ii cunoaqtem qi ceea
'"" tp.ttr ei ne spune noud ceva esential despre ei in- pri-
*"i
"i"al.
Dar important e faptul cA axa ,et'l -. celdlalt
nu e un simplu prilej de a dezvdlui $i
"caracteri-za('-Pe5-
sonaiele, ci
-ea
apare ca pattet'rz fundamental al adevi-
"ut"i'"ni.onqteri
ile sine. E in foncl marea temd filozofi-
c5 a experien{ei aiteritS{ii, prin
-
care ,,subiectttl consti-
tuat-.ttt constituindu-l pe ,,celSlalt(( -se^
aprofundeazd pe
l*ine, se constituie chiai pe el insuqi 3t. ins6 nu de a privi
r om,lnele ca traclucere in f ic{iune a temelor filozofice
ale antorului e vorba, ieqite dealtfei clintr-un strat ori-
ginar comun, mai aclinc, ci de a semnala coerenla re-
iiexiva a imaginarului sAu. Eroii scriitorului traiesc me-
rcri experien{e cle cunoa$tere' purtind in ele mi carea 9i
accentul pasional al vietii cu o puritate care 1e sporeEte
incA incandescenta.
Iubirea, femeia nu sint in romanele lui Camil Ile-
trescu preiexte pentru a pune in lumina miEcdrile' im-
p"*f, relativii;iriile conEtiinfei. trIa este un personaj fe-
ittiniti foarte bine ,,prins('. Dragostea lui $tefan Gheor-
siiiJlu e ficutd Ei din orgoliu, !i ctin deruta Ei con{uzia
iauntrica a complicatului-vulnerabil in fa{:r unei fiin{e
mediocre inlerpietat6 ctt ,,enigmaticl( clin gust al sufe-
rin{ei-cunoirqleie Ei mai ales- clintr-ttn ciudat prestigitt
'pe care inteiigenla il acorci[ femeii tocmai in misura in
i,r,.* ** intreiine i*certitucl'inea. Adevirata Ein er fost
'intotile:rtrtrtt aceea pc care eI o vede cl1 tll] ochi rece ;i
""oriln"t
1tr slirgit' ,,Mislerul" ei erir o iluzie produsir
Je ciislanfa enorrn6 ciirc separi clor-ti--r alcituiri sr:fleteqti
niciodatii in raport l'eal de comunicarc. I]ar dercd femeia
riunine tot timpul striinl eroului (deci Ei cind patosul
;i irnpasul raliunii o inconjurd de o frumuse{e-pur re-
llc:; a.l febrei qi iluziilor spiritului), tot acel spaliu al
:rnalizei qi autoanalizei in al clrui centru se af15 ea (ima-
giniie ei) ramine revelator : intilnirea cu celdlalt nu s-a
rcai.izat, dar experien{a acestui eqec face posibill auto-
ctLnoa.stereu.
'Iarcel, eroul amplului cicltt proustian, are in planul
ronEiiin{ei, prin iu}:ire, revelalia psihologiei paracloxale
rr sentimentr:lui, insa la el totul se integreazA unei per-
spec'uive ultime,,,concluzive( qi ierarhizatoare, stabilincl
o axiologie interioard a trditului. Roman al formdrii 3e,
in care sfir;itul e clal de la inceput, irt, cd.utarea timpului
Ttier-t|"ut presupune continlrll, in arheologia de timpuri a
romrrlului. in vastitatetr construcliei lui ramificate,
'punctul de fttgd'( al unui sens recuperat trecutului, suc-
r:esiunii qi ciclurilor experienlelor : un ,,timp regdsit't,
pe c'cranul ciruia dezordinea unei vieti, relieful ei mig-
'r:itar de vanitdli qi eEecuri, pasiuni, revelalii iEi desco-
l:eri o orciine, o focalizare sustrase rni;c5rii 40.
Itroul ltti
Camil Petrescu (nu numai Gheorghiditt, ci Ei Frecl ra-
silesr u sar-t doamna T.) nu face nicioclati clin Erziihlerts'
zeit q1i6prrl povestirii, din perspectiva ciruia se narea-
:za) un ,judeciitor(( suprem gi definitiv al trditului, ori-
zont final (qi deci inchis) aI unui inireg destin interior'.
Prezentul, clinspre care se desfdgoarit intoarcerea in timp,
r,'ste tranzitoriu, neconcluziv. Ilroii romancierului romAn
rru illl (gi nici nu cautl) reiugiul ori salvarea in att5, ei
lru :ill de'cit viata, tirnpul trdirii Ei :tl retrospecfiei, acesta
ctin urml fiind retrdire (a trecutultti in ,prezen1"((), dar
;i triire el insuqi, la ei rememorarea implici tot ce de-
t'anleazil rnemoria inlr-o durati deschisir Ei itr acel ,,sen-
I,irnent metafizic al existen{ei(< a1 ciespre care vorbea
scriitorul insugi. Nu pentru a opri timpul 9i tr-i fix;r for-
rna vorbestc vocea inlerioard a eroilor stri, ci pentru a-i
iirtegra substan{a, semnifica{ia, in migcaiea viefii. illarcel
se inchide in cercul memoriei cu imaginile' trecutulni
;iu, clesfelecincl astfel mttzica interioari a ,.timpurilor".
Viai.il esle in tners ln roinanele lui Catnil Petresctt, re'-
ilospecli;-i rru e aventLtra ttnr.li
'er-r((
icry!l clin timp, ci e
"lr llsaEi cre$tere qi mtrta{ie. La Proust, orcelllafi( este
218 219

111. imagine (cr-r tot ce implicii aceasta ca irealizare Ei valoa-
re de semn), dar gi exceplional joc impresionist aI nuan-
{elor gi perspectivelor in labirintul memoriei ,,poliocu-
lare((. La romancierul romAn, care nu atinge niciodat6 o
asemenea orchestralie complexd (gi a cdrui poezie e de
alti naturd), ,,cel5izrlt{( e interpretat Ei in am,intire clin
perspectiva unui monolog-moment interior al migctirii.
Ciutarea ,,timpului pierdui6( este inrpregnatd cle o ?nor-
bidezza clifuz6, viala fiincl numai in urm5, cluratd in-
chis5. Eroii 1ui Camil Petrescu se intorc spre trecut pen-
tru a-1 ,,inletrege(( Ei, apropiinclu-qi-l ca existenld depli-
nd (asumatd dramatic ile congliinla), tinri si-l clepdqeascd."
szi-l implice, astfel decantat, in experientele 1or viitoare,
r eiuclecinclu-l mereu. 42.
Un lucru atrage ai,cnlia, ltrin rer.c'nire sistematici"
in Patul tui Procusi:: toate personaiele irnportante
",ricLill(( : nu numai scriitori cit .,,autorul( sau Laclima, ci
in primul rind cloamna T. gi Fred Vasilescu, fdrd con-
fE:siunile c6ror;r romanul nu ar exista. Cine .nu scrie ?'
trmilia Ei cei d-in o,lumea(( ei (Valeria etc.) sau cei.care"
c:i liae Gheorghidiu, se gtiu mai ,,deqtep!i(( decit ,,Kant
ala aI dumitale((. Excluclere senrnificativA. A ,,scrie(( (sau
a nu ,,scrie(() conoteazir in rornail un nivel al rziefii spi-
r:itului (ori, ciimpotrivi, opacitatelr totai5 seru ostililatea
rlispre{uitoare fati de valorile ei). $ir adiu6iim .r: e,xplica-
lie ctre orclinul compozil;iei ca tei'rnicii : monlajril de ,,do-
cumentes( fictive clin Patul, I'tti Proutsf (cle monologuri
scrise), intenlia cle a monta jurnalul (impresie directd"
:ruteniicitate) experienlei de rizboi ln primril r<rrnan. Dar
tocmai aceasta ne cluce spre inlrel:area eseniialir : de ce.
trebuia ca ,,dosarul" sd se. alcdtuiascl riin miirturiile ce-
Lor care ,oscriu({ qi numai ale 1or, cle ce tr:ebuia ca ,?lu-
mea(( rcmanului. sA intr:e in paginile lui aEa c,;m ap;,re
ea din perspectiva celor care trliesc via{a in con$liinfA"
c1eci avindu*i pe ei in cc'ntru, qi nu altfel ?
Cite timpuri existd in Ult.inw noapte... ? Existd lrn
irrim timp rememorat (,,1916(, limpul primului ;i ulii-
mului capitol a1 cdr'{ii intii), uir :rltul, al trccntului, an-
terior prirnului (cei ,,doi ani gi jumdtate(( ai iubirii) qi
care apare in roman rememorat din (sau ca clin) per-
spectiva ,rprezentului(( cle atunci (in fapt, deci, o reme-
morare ampl6, analitica -* istoria ir-ibirii .* d-atd in
aiti rememorare, concentratd gi dramaticd : scena cie la
popotd gi permisia). Pentrtt cd ambele timpuri sint .,stra-
turi({ ale trecutttlui fa{ir cle tinrpul ultim, al rememorA-
rii-scriere, ,,adeviratul(( prezent al romanului. De ce
aceast;i etajare a timpurilor, unele in ,,rama(( altora (un
fel de ,,emboitement(( al treplelor timpuiui), ce fr-rnclie
qi ce valoare de semnificalie revin procedeului ?
Ilezultatul principal e cd personajul ne apare simul-
i"an ca ,.1:rivire " (a ccnEtiintei lui) gi ca ,,obiect(( al aces -
tei priviri (prins in treculul rememorat Ei reinterpre-
lat), nu doar o singnrd datd. ci de doud ori : er-il car:e
.,scrie( se revede pe el insugi in postr-rra ttnui eL1 revo-
lut (,,191,6{{) care aduce utunci in fala ,,privirii(( lui in-
terioare Lln eu qi mai veclli, ,si mai negbiutor incd de toate
,r:itc aveau sd mai vind. Pentru cd cle fapt tirnpul ,,scrie-
rii{( din cartea intii e acelaEi cu al redactirii ,.comuni-
catr-llui apocrifs (ultimul din roman) Ei rleci in orizontul
lui intri gi experienla rlzboiutrui Ei momentul lichiciirrii
legAturilor cu trecutrll, prin clcspir{irea cle Ela, cic.ci in-
l.rcg timpul cdrlii a cloua. Timpul unitar sintetizator gi
rrltirn al romanului. in care toaid-t-ofoTflii-Ti-irars5,
-C
cil -
a1 euTtii-scriptor;.'Nii e- un ti{rp neuirir,"clbaf rami pen'ti-gr
celelaltg : ,,Astizi cind le scriu pe hirtie, imi dair sei-
rna, iar qi iar, cd tot ce povestesc nu are importan{I Ce-
cit pentru mine, cI nici nu are sens si fie povestite( (U.n.
-- p. 128-129). Ceea ce atrage aten{ia nu e cri eroul pc-
'"'esleqte totttgi, ci cd el sirnte nevoia sii scrie ceea ce nrl
lre imporLan!5 decit pentru el. R5minind in perspectiva
inlerni a ficfiunii, ce valoare are aceastd tripiS ipostazii
ir eicul.ui-nara'r,or-scriptor ? Intrd in joc nuan{a unici pe
.'r.ie o acluce cu ea ,lpovestirea(( in scri:; falri cle poves- ,
Lilea naratorului-,,voce(4. in ce constii ea ? Sgij$tti sL1-
|
Llcreazi o com,.rnicare care ntr e imediata, ci 1,.1^g:aj [i I
rli:r';;i1ftnr'g*.jptgiioarl. Coniesiunea scrisS, jr-imalul prc-'
iiri-ji.rir o fili,r"are a triiitulul tn lumin;r semnificaliei lLri
;i, totodati, prin scriere, monologul se poate desprinde
' )ilreclrm cie ,,eu(!, capiti o cvasirealitate obiectivir a sa :
220 ,)1

112. conEtiint:r care vorlleqte in eI se poate astfel ,,rredeas{ pe
sine. Timpurile etajate, rememorate ttnele iir arltele. dau
o subiiniere supremd acesiei cascade a ,,privirilol'(( ?n
care staclii cle ccn"stiin{a dislincle ale eului iEi scrltieiiz.it
unele altora, clinspr:e prezent (qi un tr:ecrlt mai apir:piat)
spre trecut (sau trepte gi mai etclinci in trecr,rt), gesir".irilc,
reacfiile, situa;:ea, inclusirr pe cele in rela{ic' cu ge:Luli"
reaclii qi situari mai vechi incir. Iimpul ,.scrieriii' l,rti-
ticipi astfel la relieful de raporturi in miqcare ale r:rrri-
lor, pe care se spriiina conqtlinla identitdlii liunilicc a
persoanei umane.
In primul roman al scriitorr:lui, clistan{a in timp cli:r"-
ti'e traire qi scr:iere este consi.rle;:abil5. in Palut lui Pru-
cusf insi timpul ,,scrierii(' Ei cel al trdirii sint apropiate :
intre ,rclupa-amiaza de august{' qi promisinnea lui Fred cle
a scrie nu a trecut clecit ,ro lund((. Nu este nici reintoal-
cerea spre un trecut imediat, abia depdEit, ca pentru a*i
cleslugi abia astfel sensul, indartA dupd ieqirea rlin reaii-
tatea lui confuzd. l)istan!.a estc. :iici una mediel €.1 il
sr-rplls deia unei probe valoarea tle experienl,d a acelui
timp clestul de apropiat incd. I)acI eroii fac clin el airlec-
tu1 confesiunilcr lor e pentlu c:i ii atribuie o se.lnifi-
crr-tie revelatoare. Ilememorarea scrisd este, mai :iles lu
Freci, continuare gi implinire a untli monotrog ii:'lerinr"
declanEat odatd cu trdirea ,,intimpl6rii((, prelungit ciupi iri.
incheiat intr-un document de via!5 sufletea,scli (nlo;:::1;r,'lr
erouhii ii di o valoiiie de re;:umat al esen{el.ci ulci.
existenle). ,,Mi ldmuresc pentrti rnine insuini*( (c.:r,i;as-
tere), .o,O durere porrestita e o ciurere nu diminuaiii, tiar"
:rrrnonioasd...(( (ter:rpeutici), agi:l vor:be,<t-e per:ioilajLil {lLS-
pre buctiria scrisr:lui. Centrul roni;rnului es;le acoic, in
aceasti clubli, clar unitard miqcare, de suIXet qi il|cli-
gen!d (cii corespondenlele lcr fluide), c.lin lrz.lr-<i Cupr'i-
am,iazd. cl,e auclust.
Trei timnuri ailate ln relatie semnificativi'r unole (iir
-
celelEfte eiisiF-si in confesirtnea lui Fred : iinrpi,l]*..t:.r-
pd-amiezii cle -a.ggust((, fundamentai, fdrd de intimS:lErile
caluiS.-,lc?rTetirl" nu arr fi fosl scris qi nici intoarcerile in
trecut nlr ar fi avut acelaEi clirnat ; un tirr! al aq!r:l;i-
rii, obiect al relrospec{iei (alunecdrile eroului in prlr-
priul sdu trecut r- iiibliea pentru cloamna T., prietenia
cu Laclima) ; gi r-iq*ai ti'eilea : timpui lcrisului, al rr-rla*
c:erii inteiioare qi lt;--re:;t a ,,ch-rp5-IEi&ii de ar-rgur;i".
Primele cloud Ei raport'lrile lor sint materia insiqi a ro-
manrilui, au o prezenta direct[, pe cel cie al treile;i it'e-
iruie sa ni-l reprezentam pornincl de la inclicafii r"rgi ;l
rare in texr; ryi mai ales de la ceea ce implicd confrunta-
lea lui cu celeli.rlte doua qi cr-r clialogul lor. Timptll cett-
Lral. originc si intemeiere a ce-igrlalie, este cdTTl?tii.
._:: , .",. _i_.-<,_---- ,. i cu propii,T.sf,r
iririi jci !'re:i- gu-lgl"l-afn&-I!.lI !ag-l.r.[a S . -]*- _
lrccrrt. itr*atmoJcta a"eniti rle conr-Lrrrlcare lntl'e cxl;t.-
.*
liente sr rntelesLilt niiscinde. Pachetul cie scrisori conline
.rrrna rintti ciestin, intipdrirea 1ui ar,rtentic6, nerelr-l;irt'i!-
Descopelinciu-le, naratorul este hotirit sA ie ilai'curl1il
LrL' toate, iiz ortltnea lor cronologic(t. De ce ? Nu estt:
oirre aici intentia de a citi, nu clo:rr o suii5 cle scrisoi:i.
ci (in ele) rln clestin aEa cum s-a configurat el in geslui:i
ri stiiri imeciiaie ? Scrisoarea este amprenla uilui i-li:o-
zenl, calcl, sc'c!iune transversald in ,,miqcarea(( eului t'.
ln ea, atr::rosfer:r momentului, concretul sdu efemel qi
climensiuniie (nebinuite inca de ce1 care scrie) prin irirc
clipa se va integra in clestin. Ladima-indragostitul ;.,rlin
, ic iltrzii. La.,iinrtg>rgl-Latul .,o.1ri1c'.-f,uliiffi-urnili I' ri ri
lrrdosul, Lndima-i]frJisul amar cle la sfirqiillnt t'Lli
,li.T;i;L-;irt-lTl_-attul:I"rcclaclr.tirlizea:ui'iril--.-^Il;li:1
tic sirnultane' e ioiie aceste euti (ale lui Laclimir), r:e-
l'ace in acelaqi timp palpitul imecliartr-llui gi senstll 1o:: i:.itr
ansamblu, penlru ci el qtie totul de la inceput (,,cii:e'l
este Emilia, sfirqitul iui Ladima, cine 9i cu ce interese
mancvra incld;:atul,,Veacului(( etc.).,,Dup5-anriaza .,l.'-
irugust(' cs{.e, ast-{'el, timp al p.qivirii in ,,cilF-|Jtffr:lll-i1E:-
:id1TEki-er-ririi, p:lstraic inffi-
Iisle semnificativ ci aceastf, inso{ire, concetltr'::i';-', rt
cursului unei alte existenle il intoarce pe erou la ei irr-,
srrli, la ,,eurile(( lui anterioare. Pdtrunderea intr-o dui'a- |
{l striini trezegtc dorinla unei legirsiri a propr';ci :err-
liliil.i interioare revolltte, ca Si cum crortl ar incc:-cl; si I
,'ileascl'" actttn in amintire linia scr de clestin. Dcii;",irerr I
rii ,lnanifest:rrea iclentitdlii suflete^9ti a narator:uir;i iiil
ririri sint aici rezrtltatul eEecului in cunoa$terea ,,cellti-
tD 223

113. 1a1t(( (ca in primul roman), ci dimpotrivir, in legiituri
aclinci ;i multiple cu revelarea adeviratei fiinfe lSun-
trice a omnlui de aldturi (Laclima), ciincolo de moartea
lui. De aici climatul liric de nuan!6 aparte al atingeri-
1or Ei econrilor existenfelor, unele in altele, rare gi in-
complete in realitatea trditl dir:ect, intense, prelungite
intr-un fel de sttspendare a timpultii in ace-qt dialog flt-tid
a1 trecuturilor reiterate (scrisorile lui Ladima-rernemo-
rirrile lui Frecl). Pr:ivirea eroul.rii in el insuqi nu e nu-
mai declanEati de dezvirluirea celuilalt, ci intr-un per-
petur-r joc ghicit de apropieri Ei complementaritdli crt
ea, c1e sublimdri qi sugestii in jurul gi inire a,ceste ,,euri(6
ca,re iqi descoperi fiinla inierioa::i secretd (nu complet
insd : Fred).
Dealtfel, sint in ,,sec!iunea(' medianl a romanului uu-
meroase semne cle organizare a spafiului Ei gesturilor qi
in alt plan decit cel al ln[eiesr-rlui lor imecliat, literal.
I{u are Fred, impir{it intre farntasma r-rnui trecut re-
suscitat, a1 altuia (scrisoriie), Ei cufunddrile in urmele
propriei durate revolute, sentimentul unei izoidri, unei
desfaceri de lume, revelatoare de ,esen{e ? ,,In camera
asta ca o insu16 in cdldura zilei, go1, aga vrea sA fumez
merell qi sI gindesc, cu o voiuplate de neintrerupt( (P.P.
-
p. 109). ,,Dtip5-amiaza( nu este acest timp incet, :r-
proape stagnant, care ,afali descompttne, insinueazS. in
tot ce existd o moarte ? In timp ce iniuntru, in camera-
,,insuli((, nagte iluzia unei iegiri clin timp qi clin imeCiat,
spfe o via!6 purd a euiui care se percepe pe sine in ra-
porturile-esenfe ? Nuditatea insigi nu e, la Fred, gi o
,,dezbrdcare(( de lume, de aparenle, inLoarcere spre o au-
tenticitate liminari (de suflet gi spirit), corelativ simbo-
lic al ,,juclecdrii(( cie sine a eroului ? 'Ctr totul alta e, in
schimb, conota{ia revenirilor frecvente la imaginea tru-
pr.tltti, cind e vorba de Emilia : carnal ,plrr((, metafori
a unni destin biologic ce se ignori cu platitudine qi care
tocmai de aceea apare spirituir,ri ca semn al unei inscri-
cri inconqtiente in moarte (notabiiir consonanlir aici cr-t
o sugestie existenti gi la Ion Barbu, in Riga Crypto, pri:n
finigel). .,Dup5-aqitzajg;rtrgusl( c. un tir1ggl-1egni-
I-lr +i conoensarll esente_pf (comunrcare, rllDlrQ. senLl-
m e n t rl,, t r e cFrr{ -
a r r t o pe rce pere_}-co n ;i t i i n 1 e i ). n dF:vi -
laia tegpi dominanti, central6 ;i centlalizaloare, clin ro-
m un 6"aTFa-sT6- sensibili Late interioat'A .
-i+- -!.fry1r . in toate
i rcgstea mo arte a este 5liEzenla ctthi i r; li5l-ird-reper-che ie
inu singurul). Dealtfel acorclurile ei se aud adesea in
r onfesiunile h-ri Fred : lectura scrisoiilor lui Ladima este
rrrr dialog peste neant, din trecutul relr:iit :i1 amintiri-
iot se degaja (actu1 insttqi al rememorilii cir-tce la aceas-
la) o sugestie neintrerupti de alunecare qi schimbare in
tir-np, formd cle insinuare iu durati a clegraditrii. tr ade-
vli:at, ,,dup5-amiaza({ ltii Frecl este o incercare (came-
lir-,,insul1((, nuditatea sinL semnele ei siml;oiice) cle a
'pune
ln parantezA(r h-tmea pentru a tr:iti o isttlre privile-
gi;;tf, qi revelatorie cle suspenciat'e a ,,trecet'ii( gi, pe fon-
rlnl ei, o co-prezentl--t*gee.Ululqi $l_.p"fezg-.ir-!-qiUi qp,ti!
intr-rrn fel dfpT676it e'Lern (iitrsieit- r'orbeit dc rrn hi-
;.rci-prezenl). T)ar tocriilii concentritre;t clensa
'd' acesttti
Limp sr-rspendat ,qi raportr-trile clinauntrlti 1r-ti, migcarea
sa internii rcintrocluc fiorul cluratei : clin interlucliul dtt-
pi-amiezii Fred iese altr-rl clecit a intr:iit, ct-t sufletul cres-
cLrl de tot ce experien{a uromenttlltti .,:lpogetic'{ (pentrtt
ii cvoca rtna din categoriile substaufiaiismullti, polrivita
irici) a decantat in el.
Stare cle emofie :i spirituh,ri triiitA inl"ens ;i ginciitir
iil acela;i timp, acesta e nttcleul cle maie poezie al ro-
manului, accentul sAu unic. care-l apropie pe romancie-
lLil romAn cle rnarii vizionari moclemi (to!i, in tonali-
lir{i diferite, sensibilitd!i lirice) ai ttnlli!ii mitice, cres-
clr:d ci in tci:siu4.i*3 c-ristcrt{ei (Pgp1ist, .lc)'tc, V. W.oolf).
(';rmil Pelrcscu estc'Tiiir'-irclevit: iirri'*-,, iFt,* (D. Ifrlcu),
,,inainte cle toate gi in tot ce a creat, ,-iB*Pg_3Ltt aa.
Motto-
log patetic gi dr:rmaLism al conqtiin{ei, perc'eplie aclinct'r
rr devenirii, cunoa;lere lucid-pasionati ;i regisire in an-
tinomiile ei a nnei fele mitice a iumii Ei :-r condiliei omll-
iLii, niciodatd abdicare de la o in:rllir iclee ciespre frurnu-
',r{ea eroici, recuceritd, a umanLtlui. Un_ggg[":1_S":i:-tg-
1r,i esen{iale, ai cirui eroi afirmi meretl -9.!-ieieal. T51ia,
, rrririui joi inseamni 9i asumarea iiiililr'abiiitIiii' Con-
iluntarea trui Fred cu perspectivele ultime (inclusiv moar-
It'ir), cr: sine gi cu lumea este o experienf5.-1rrm5. Reve-
lirtic' eideticir poate, a existen{ei, datatilffluciditili ca-
{ -(l] 5655 coal'a1 15 225
224

114. pabilc si traiascil emotia reflc-xi','ir a unei sinteze den-<re,
totale.
Scriincl desprc
-pcrtttl ltti pror:;tst, (Jctar.r $uluiiu ob_
servasc ci"r rornar-)Lll .se infa{iseazi ,,inrtariant ii circular.((
;i vorbise cle o tehnicir .a ,.grupajuir_rui circular sau grr.r_
pai,r-rlrri spilal((, ca
_
proieclie i iimpuhii psihologic "1nu
real). Ni se pare insi cA in revenirile, in spiiald, Ia",,punc_
tyl d9 piecarc., lu pr:ezenli_rl clin pai.ul ]tmiliei(, ,,ir..ri._
tire cie rnai rnulte or.i in jurul aceluia;i momenlii i, ,r.,
iirtrei'eiie qi alLce'n ; o intuire in mers a intelesuriilor
c,rperie'ir{c-i cie^ co.nstiinfa in-Eilil?e-deiulare, Ia un Brim
rrir,'el. ;i o ridincire, o clegajare cleplini a raporturilor Ei
setnnificaliilor ei in__,etcc'I iiltim act, al ,,scrisului(( si me_
ditaliei prin sct.is. E capilrrl, cle pilclir,
"faptul
ca ,,aupa_
iimi.za cle atigrist(( este. gi n' poite fi :rftce.ra aecrt irn
l.i.m.n a1 rnonclogr_ilui interior. Cu Laclirna, cn doamna ,_f.,
clialogul tr fost inchis s:iu ratat, cu Emilia clialogui este
:i" neccnceput, o imposibilitate absoluta. Com"primaie
interior, irnpresiile gi ilumina'e-a de trtunci cer o reite-
rare
.gi inlelegere pind la capit, ele insele pe jumdtate
retriire a
'evelatiilor
inifiale, pe jumdtate distanlare cle
ele pentru a le mlsura c'.r arleviiat varloai.ea. Confesiu_
nea _lui Frecl (sci:isa) con{ine ambele impulsuri qi este
totodatl depS;ire a lor. l)intr-o :rstfel cle plulire in sus_
pensie a intrebiriloi: Ei sugestiilor in sufletul lui vi'e
bucuria scr.isului-eliberare !i limpezire. A scrie esle a
gincii, Ei tr regincli inleiesurile imperfect decantate ale
trAituh-ri, moment inteng cle cr-rnoilltere, legat, totuqi ca_
litativ clistinci de mijirile cie gincl'originari. bu" ilmp.._
zirile ,,scrisul'i(6 sint topite 1' reia!"ia celorlalte clouii
timpuri Ei mai ales in optica iitribuiti timpului_bazd
(,dup5-amiaza((), fArA a-i Etirbi insd atmosfera de autenl
t-icita-te a. re-,re1a{iilor imecliate : i se las6 intreaga po"ri"
cle efluvii 9i ,,reacfiuni aclecvate inclefinit,, p"Spriu 1"i.
Arnprenla prezenttilni absolut este in Aecupaj 1".lu"1",
accente, raportr"rri) ; monologul scris, fa{d cle cel'vorbit,
este constrtiit, dar nu osificare a ceea ce fnsese orcline
in stare ndscinda, ci regasire a ei prin luminare totaid
de sens. Fira indoiald, Fred, ca Ei doamna T., chiar ,,au_
to::nir' sint rniitii ttecesare autolului pentru a t'orbi, a
-,'crlcl, a gincii ciin trci perspective cliferite lumea, cxis-
leirla, rapcrtui"ile. Personajele care ,,scriu(( joacd lniur:-
lri,rl ficliunii rolul ,,scriitorttltti((. in aceastir viziune, Fred
este irr romanul in rornan al ,drLp(t-cL'miezii de cLugttst( url'
-rimili :il i'omai-li:ierltltti . Broilor sai rellexivi scriitorttl
le-a ciai tr.ll.uror qi c>;-irerieillrr scristrli-Li, pentr'.t cd lite-
latura ii aparci-r lui ii-rs,-lgi ca o ten'r,ativii de a relir-ie sub-
i;l:rn'i.r limpt.tlili, piefics,-tl qi fi-rgarul,.conctel psihologic((,
atmosfer:r il,e,, eni'ii inteiioa;:e. Personajele reii'tu sirn-
l:ro1ic, sciiit-ir.i, Lup::r lui cir moarr;ea i:-rsinnatI in c.lurati.
Il unr-r1 ciiri pltircr,cle iil care fonciul liric a'l iromltllelor se
proiectea::ir irr sL,.':rlr-ri mariloi motive simbolice (intre
ca.re ,,scri-.;u1'( gi ;rmintirea sint cele mai proeminente) Ei
irr constrnctia ior:, rtn mztre simbol ea insdqi.
in Pcrii'-tu lzLi Fro:-ust, clifelen!:l fralrantzi e inmul{.irea
rraraloriloir-:rc::ilrl-or:i : cloarnrta'l'., Fred, ..autorttl((. trie-
Cir,re cll i-ln regim cliferenliat al ,,r'ocii(' gi ,,pr.lnclultii cie
vecleiett. i::r r;crlscriie ei, cloamna 'I. retnemcreazi clima-
ti-il citorva m.ornerrle cle viald qi timpr-rrile sint cl;rr cle-
iimitate : ltntitr, p;:iricipal, al intimplirrilor' legate cle I).,
un aI doilea et1
-irecr-ilului anlerioi- 1or (,,autolliogrllfia((
rroinei, reintilnirear cu 1).), un al tr:eilea, aI ,.sciisului((.
i,a fel, confesi-rtnea lui tr'recl, ciar cleoseJlirea importantir
este cti in timp ce eroina nu se t:r,'oci pe sine ca arnin-
l.inclr-'..-si, Frecl, in ,qchimb, rememoreazit miqcarea gi at-
:rosfera Liriei retnemoif,ri anierioare. Iii'ocarc (in evocare)
rr nrli,i ti:ecui mai rrechi din perspectirra r-tnr.rii'r mai apro'
]:iat. Dar ceea ce menline continuu acutn in prim-pian
l-emnele unui plt-:zent absolut (al ,,scrisriLr-iit() este faptttl
cd textura romartului este dominatd, in ansamblu, ca
1i in ltag'irii, ilc ,,ilocument(( (- .,sclisr-ll(t) : scr:isorile lui
i,adima sinl ,,clocLtrnente(( citate inLr-un illt ,,document('
(,,caielu1" 1ui trred), ,,riotele(6 qi articolcle, r'ersttrile etc.
"nreproclusr-'(( in ele, to:rti ace:r:lti cliscontinr-ritate voitd
(qi ior-rstr',ritri) a ,,dosarttlui(( alc:ituit rlin scrisori, confe-
siuni, nole Ei el:]iloguri intreline neincetat motivul ,,scri-
sLrlui('Ei ocltit;i clt el congtiinla scrisulttj-meclita{ie Ei
lrAire interio:r:lr. Textttl este via!6 qi viala (',closarul de
existente" esle ciosarul de texte-confesiuni) este ,,text(( : in
ir-r!e1esi.i1 cit i:r Pctful LtLi Procust conditia rea16 cle text
226 zal

115. a,rontanullri iqi cli o autcsubliniere piin montajul unui
,,ciialog( de texte (fiecare cu ,,autorul(( sdu : voce, stil gi
pi-inct cle veclere). Textele jocrcd in ficliune, sint in ace-
l:rgi timp ,,piloni(( sau materiail al constmc{iei gi un fel
cle actanli primi pugi sa introducd ,,orizonturile(( con-
qtiinfelor. Romanul devine o arhitectur:i-mesaj de texte-
existente, el insugi experien!A a unui scris-iriire car.e
se implineqte in cunoagtere : o mare gi complextr ,,meta-
fori_ epistemologici(( in care totr,rl esfe raport simi:olic.
Construc{ia este cle aceea cheia acler;iiiat.l :r sensului
qi cliscontinuitatea monLajnlui ,,liller,,, penlru a fi mai
in aclincime controlat Ei orientat (planul comuniclrilor
qi convergen{ei semantice), e voc:rlitr insagi a tipului cle
f icfiune (un ciramatism al congtiintelor, o clialectica a
persnectivelor) care rispuncle ir-rzestririi qi preferinlei au-
torului. Realizarea cleplinA a acestei vocafii structurale
e iir Patul lzLi Procr;st. Orclinea, sintaxa textului e
aici rrna inalt-semnific:rtrtii, uniialea romanului este in
ea. in literatura romAni nici un alt roman de facturi
aseilSnitoare nu a atins acelagi gratl cle artisticitate :r
construcfiei care, proieclincl mi;carea congtiin{ei, reLl-
gegte nu si dea viald sensului, ci s;i fie ea insdqi aceas-
l,d viald a lui, relief qi coerenlA inli-un nimb
'de
con-
cenLrati emo{ie liric-inteieciualia'i. h{onLajul monolo-
gurilor-confesiune inchicle in raporturile lui interne, con-
stri-rite, ,de apropieri Ei clelimitiri alc ,.r'ocilor(( gi per-
spectivelor, ale temelor ;i experienfeLor: clate person-aje-
lor, o arhitecturi a sensului.
- Emotivd superioarl gi inteligeirld finir, cloamna T. nu
clisecii ; o reflexivitate nespcctrlatirrir, intr_ritia gi un fel
c1e sim{ organic a1 esenfelor, ctr gi al nr_ranleior. cie ne-
clisociat unele de altele, firc din ea o sensibilitate (cali-
tate cardinald in idealul uman al scriitorului) cle un echi-
libru gi o gralie excepliorrale. Frecl este nn egal al ei,
un ins matr:rizat gi reveial sie;i prin ir_rbire gi ir-rferinfi,
clar rlmas (sar-r abia aslfel clevenit) vulnerairil : el
'e,
dimpotrivd, nn cerebral neiinigtit, ros cle intrebdri si
incertitudini, a cirni sensibilifate e totcleanna eenzurat;
gi ghidatA reflexiv : cluaiitate care iI complici, clinch,r-i
un dramatism sufletesc gi o clesfdgurare cle miEciri la-
untrice mai complexi deciL a oricdrui a1t personaj, Scri-
sorile-preli,idiu sint un ,,clocument(( care lumineazti la-
lei'al frumuse{ea interioarl a eroinei, inctrpabil5 (sirtrc-
tural) s5-Ei proiecteze ciirect ii"ltr-o confesiune suferin{a.
Ila intr-aclevir scrie cuirra. Frcd iqi vorbe'gte siegi sar.r
-
cee;l ce e acelarEi lpsp11
-
oricui. Int,r-o clttpd-antirtzd. ck:
cLttglust e un inrnerl interior in care eroul se clez',.i:rlrric'
s;i se ascuncie totodatii. I-ll ale {ustlll aclincirii reflerive
ii experien{elor triiite qi lect'-rrn scrisorilor lui Laciima
cste pentm el preluarea rezcrvelor cle suferin{a ale linui
alt destin, cle :.;uferinfii facuti aslfel ei sa, in sensibilitate
qi spirit. In accnsla este o primii mare arrticulare a pla-
nultri de experir:lfir a cr,rnoar;telii clin roman : o perspec-
tir'i cttplinzritotn'c' qi luciclir intilneEte una foarte plr-
!ial;i gi falsi nr-r ltentrr-r a o respinge, ci absor'bincl-o ;i
mrisnrind astfei, in clialogril lor, relartirrilalea ,,ima.gii-ii-
itil"' eonlti irrl-t.i.
'fotul aralti, oricare ar Ii fonch-rl misterrlui, cai iir'lc-
r,;irirla sulsl a cfiamei iui Frc<l e in chiirr structnrn str.
]levelatoare ni .se pur confntntirrile clintre imaginea cloiurr-
nei T. clin scri-qorile ei qi cc:r viizut:i clc. Fred. Feneia
ittbit:i e mai simpl:i qi to"oclntir mai complexe der:it, o
vecle el : in riltirrtit in-stanli 1:entrn cd ea e mai aproape
cle fh"riclitatea -.-ieiii. S-:rr- pirrea cir crotrl ii esi,e itrferioi:
ei qi, sult urr artnirrit uirghi, c'hitrr iui Laclima, printr-r-rn
corlplex al cerelti'iilitri{ii ptrralir:irnte. in realitate, cl este,
alituri cle ei, un trl treiiea noci zrl iubirii-sufer:intA (ca
experien{i a apr:ofr-inclSrii clc. sir-rc). Neproteiat cle un echi-
liltrtt intui{ie-r:eflexir-itate c:;r al cloarmnei T.. eroi-t1 c'sle
o sensibilitate care ajLrnge la emolie prin iclee. Lipsit cle
naivitatea (gi ir"rocenla) plietenr.rh-ri siu, nu suferii mai
ptr{in clc'cit cl. iulnerabilitat.ea ei participi 1a milcrtrea
1i echilibrr-rl viefii, 1re Laciim:r hazarciul l-ar fi putr,tt pu-
ne in fata unei altfel cle femei decit Emilia, singut- Frc'cl
e cle o vuinerabilitate tragicr:i pentrr-r cA ea e inscrisi in
conciilia lui interioalir, care il limiteazii, clar ii cleschicle-
$i clrumttl spre rer,rcl;rtiile ,.ch-rpa-amiezii cle august,.(. Ce-
rebralitatea lr.ri nu mrti e, ca a lui $tefan Gheorghirlir-r"
silogisticir Ei cle aceea nici cirutarea lui u1la care sa c'lucd
in labirintul relativitdtilor si antinomiilor. Poe;ria :rven-
tur:ii lui interioare e ite atia natnrir, monologul lui in-
ler-ior este o depirqirc. a ideii sprc o atmosfcrir. C.; r"e-
228
229

116. memoree.ze Fred in coirfesilinea sa scrisir ? Irnagini, gin-
ch,rli, clar mai ales sfrili care leagi to|-r1 ir-itr-o rni;care
mrizicalir a ,,temelor('. NIai inportant chiar clecit ce spu-
nc e:'ottl-narirtor e c?t?i?, spi'lne, rapcriurile, oldii'retr in-
tcrnir a textului.
:tlage atenlia faptul ci, deEi ,,aminliriie( h-ii Frecl
sinl declanqate. cle lectura scrisorilor lui Ladlima in or-
rlinea lor cronologici, sLiccesiunea acestor r"ememorJlli iir
text, este una libera fati cle cea temporali, conduLsi:r cle
alli factoli. Ordinea clin rllscozrrs esle a11"a clec?t cea diir
It istait'e. Disloca.rea, cliscontinttitatea, r'i slttnrai'er tinrpu-
lui sint intotcieauna proc'l,-rcli-,.e semirni,ic in roma.n. De
tlcccil 1rL1 ni se pare deloc intirnplirior faplul cir sc incepe
c'.r secr.enta cle 1a llorrila, care nlr a fost nurnai ocirzia
inlili'ririi Frecl-Ladima, ci ;i a unui chlel intre ei (in le-
gii|-iri cleci cu motivul rnor'l;ii). Nici, mai i.rles, ca ulti-
mc'le clond .,momente(( rememorate sint Locmai plecareil
sprc Cape'iorr,'n (expedi{ie incheiati cu un accident care
anticipir sfirqitul eroului) qi inceputul ii-rl:irii, intilnirea
Frcci-cloamna T. Este s?mnlll visului r-rirei iegiri clin timp :
t.tnde,,.it intre durata care implica cleclinr-ri (de aceea in-
ceplriul iubirii este rememorat clupi istoria ei esenliald,
ca 1;entrli a-l re{ine pe el
-
uir incepttl etern *-, nt1
cc i-tt ttrmat) qi anticip'.r,rea mor{ii (,,,Capelo',.vn((, tesia-
menlirl etc.), intr-un fel cle limb ai suspenciirii (slrrbo-
licii qi ciimatul inter'ior a1 .,clttpi-ainicz;ii cle atigtts'ui().
Sir"rgnrul personarj care rimine m:ri mulL o conven-
tic tr:hriicii este tocmai ,,atttorul6'. El esle necesar arti-
cr-iii'Lrii rli rctunjirii consirucliei, esle un ,,ro1t( necesar
:rriicuiiirii structurii romanului, subordonat ei, deqi apa-
rcnl instanld supiaorclonati tuturor celcrlall,e pcrson:r-
ie. In orice caz, nu e el centrttl ordinii de sEns clin Fatul
Itli Prac:tLst (acest ro1 il ioaci Fred). Dincolo de infor-
rratiiie qi comentariile lui, complementare textelor ce-
lor'1:i1ti sall forrnulind idei despre literaturl Ei scris,
,,alrtoirlLl(( e o singuri datI, pe o direclie esenlial5 ln con-
str'.rctie, clelegatul evic'[eirt arl autoittltti, cind prin e1 se
incheie circuitul cLi valoare simbolici al unui motiv
ceniral. ,,Caietele(( lui Frecl rror fi predate doamnei T.,
trebr-rie prec'late ei, pentru cI in e1e este, uimitor in com-
p1e--iit:itea sublimdrilor de care se inv5luie, cel mari in-
tcr-is timp aI iubirii eror,ilui. Nr,r irr-rmai penLru cd le con-
line pe toate ceielalte qi 1e evoci intr-r,rn fel cle gest su-
fletesc eroic al cr-rprinclerii lor sirnultane, ci fiinclca in-
trcaga inflorire a vielii cie conqtiirrlA qi a raportului ctr
llrrnea ,(,,dup5-amiaza cle august(') apare ca o expansiri-
ne a puterilor iubirii gi, prin e1e, o regdsire a unit5lii
si ;iib.lan{ei triiic.
Ilsbreanu, romancier al eirergiilor gi .,patimilor((, a1
c.lementarului, clescoperea in cenuqir-rl coticiianului qi ba-
niiLilh,ri o ordine Ei nn dr:rmatism al esenfelor. Camii Pe-
trescu i;i conduce eroii clinspre o fascinalie a icleii gi a
esenlelor gindite, prin impeisuri ;i egecr-tri care ii reveld
1or lnEigi, spre o regdsire a esen{elor vii, trdite cr-'. in-
treaga fiin!5, in lurnina inaltX a spiritului. Dramele pa-
sir-rniLor gi clestinelor tragice ciin ,,h-rmile(( rebreniene inal-
tir ttrnanul, fari a-l falsifica, la o erpresie monumenta-
liza.tir a sitr-l5rii omr:lui in lnme, pe Ltn foncl epic Ei cos-
mic. Romancierul exper.ienlelor qi tensiunilor cllnoagte-
rii g'isegte m:irefia onului in setea h-ri cle aclevir gi cer-
l"ituriini, cle luminh rnoralir qi existenlir aulenticd, aduce
comptrexitatea qi antinomiile iumii iir spatiul interior. al
conEtiinlei, gi 1e proiectea:zii in clrtrrnatismnl Ei apoteo-
zele ei. Ceea ce erau aminarea, circuluritatea, contrapunc-
tui planurilor epice ia r-inr,tl sint jocul timpr-trilor qi al
nal'aiori1or,,,scrisL11(( qi amintire:r, clialogul experienl-e-
lor ;i a.1 confesiunilor li-r cc-lirlalt. Nlartorul impcrsonal.
prin denr.rcl€ire il esenteloi: :rsci.inse sr,rb suprafelele oi:iq-
ntiilulni, gi eul patetic, prin interoga'l,ie care conduce ciin
fr:iignlenlarui Ei amorful ,,perigetic(( spre armcnia Ei den-
sirilteil momcnlelor ,,apogetice((, plln in comunicare, qi
unlil qi altr-rl, ader.iirul rea,1i-ilni cu fiorr-r1 nnei coeren{e
;i vit"aiitiili mitice a lr"rmii gi existenici. Moclerni ermin-
ctoi qi aparlinind miEci,"ii vii a literalurii romAne pe care
o irnbogi{esc organic, Reltreanu qi Camil Petrescu sint
mirrii irrhitecli ai romannlni : constrr-rctor-r,r1 cle clramd ;i
eitoXlee ;i ce1 ai romanulni-,,metaforf, epistemologic:i'.
s'Lau lntr'-o fireascir egalit:rte cle plim-pian al valorii ar-
tistice, pe douf, linii cle evclulie centrale ;i complemen-
tare 1n istoria rornanului romAnesc.
230 ?31

117. c
Fa{ir ele lleltreanu Ei Camil Petrescu, aIe ciror roma-
ne r-'reeazi prin }umea lor sau prin narator iluzia reahi-
lui qi ne implicir in r:aportr-rrile irrterne alc rcaliiiilii lor,
tinir.erstil llallipilor ne intre{ine o incertitucline continr"u'r
(,,;oitir c1e prozatoare) ftrfti cle .,realitatca( din cimpul fic-
iiunii. Inter"r:sr-rl cll cilre citirn rom:rnele cicltrlui com-
porta o qitiirla mi;care de participare-distirnfare (nu nu-
mai moiali), care l;ine de spiritui ,gi configuralia pi:eti-
cii romancicrci. Dcqi subliniaz.l ii-rsistent cir in ron:arrelc'
ei ,,totr-rl este invenlie(( a7, scriitoarea va fi gisit iotuqi
in real sugestii qi puncte' cle plecare, nneori chiar mr-
clcle, in jn;-ril ctirora imaginalia ei sa llrct'eze, -c',tJ:limlti-
ciu-le clezvoltind o r:iziune a ei. l,Iomentul-cheie aJ. i_ma-
ginarului bengesciein este, prol:abil, intuirea simultai'rd
ir unei eiente caracterologice qi a unui nucleLt de por-
1.ret inseparirbile. 1n citerra iinii, cle crochin fngar, r.o-
rnanciera ,,presiml;e(( posibilitdliie cle cre;tere ale unui
personaj : -.in lre<'ionre trecea ciin fugd un LicI oare-
c:rre, chipe; Itiiar'r, sr:hild vioaie... Aqaclar l,ici !... hlai
cleparte cle un fluicrrrt q;i de o lticitigcl ce ag rnai gti
clespre cl ?...i'aa Imaginalia scl'iitoarei cristaiizeazh deci
iir ir:r'1l unei -schite care ii spuite c.eva, care cere o am-
plificare ,<i atlincire. Un gest, nn elemeni cle portret, :lu-
mele iirsuqi sint catalizzrtori ai invenliei. Firele ciin r.irt.e
se le-s portrclele totale sint tra-<e clinlr-o primir iigrega-
re r;iirteticli, ,.chip'( care anlur{ir r,in cirracter. Ife aici. coe-
.ziunea internir a portretisticii l:engesciene, irnpresl;l cA
ieit-motivele imaginii fizice a personajelor sint qi, prin
clecr.tparj gi moltai, clevin inci gi mai mult ,,scmilerc( a1e
caractereloi, fixeazir piastic clominanttr lor.
Personaiul }reugescian t-ru sc recluce clesigur la i:tit"
Prin a-rnalizii. .nmonolog interior((, r-rota{ie a stlrilor lr se:r-
zaliilor, el c'loltincle;te o iclentitate kir-rntrici. In arelirrji
timp, pdstrincln-se neschimbatir axa caracterrlni, portrc.-
tul fizic L-ste itproape intotcleallna sllpus r:nei reinter-
i:retiri, lir-rci clezr,iiir-riri (compozi{ia organizeazil riilnul
acestei progrc.sii) cle conotalii simbolice. Se confirr,la in
c'le, sintetic. ceea ce allaliza sr-rgereazd meanclric. ciise-
cincl. II o tehr-ricir a clefolmdrii trepiate, prin r:are liriile
unlii portret reaiist sint frinte, ingroEate sau reduse pind
se atinge o nouA coercnli, simbolictr. Aqa se constituie
un 1lim ,rdricesc((, un Maxenfiu ,,inger(t sau' mai inain-
te, ,,strigoitt, uI Walter ,.demouics etc., firi dislocarea
celuiialt chip ai 1or, r,izut realistic : condenseri mettt-
forice Fi hiberboiice arle esenlei cara,cterelor. Desenul fi-
gurativ, realist, cste ciubiat cle un portret-metafori qi
freci.en{a asocieri}or milologice (risturnate ironic) nu e
intimplliroare (,,nimfa trr-rfagir((. o,micul Puck", trseraf i((.
,,Cris1.{(). Norlr care ii vede pe Rimi, in nor-ra lor cas5, car
pe Aclam qi llvir ,-.in rai'(, in timp ce ,rqarpele( (Licd)
aqazii intre ei ,,mintl(( aclemenitor (pe Sia), repetd, iir,
srar'5. r'edusii, ,,gestul(( r'omancierei insiEi : introducerea
pc rrn foncl cle ironie fantezistii (pur badinaj in apa*
rc'nfa) a unci rrluzii sau sugestii simbolice. Sint cregteri
semanlice organizate in sintaxa (compozitia) portretelor"
Niciodafii lransformate in purd gi rigiclS figurafie cle ale-
gorie (un caracter alegoric sui-generis este rr6dit in ci-
r:h-r), p,ersoaaiele i;i rnenlin o anumitir iclentitate realistir
(sociiliir gi psihologici), clar intrir qi in jocul unor sugestii
1l nil'el sirnbclic al texh-rlui oo.
E una ilin sursele dubiei
l-roaslre rei-rcfii cle cititori ai lomanelor Flallipilor, in ,,re-
alitittcil( lumii clrora creclem qi nu credem totodatS, rc-
cepiincl-o simultan in perspectivl islorici (realistir) qi
trunsistorici (parabclicir). Dimensir.rnea simbolicl a ci-
r:litlui il,r trebuie clesi.qnr nici exagerati, nici ignoratir.
liezisten{a in timp ;i modernitatea autenticti a trilogiei
r:in clin formula aparte zr relelei cle tensiuni proprii aces-
lrri clr-rrrli.sm al planurilor rlc semnificafie, semn al artci
mali.
NTt-t s-ar p-uitea spune r:ir clin univet'sr-rl l{allipilor lip-
sEs(i inl"eresele qi lrolitcle, ambiliile, vanitSlile de tot
felui. Dimpotr:ir,'d, cle sinl merell prezente, lor ii se rla-
lore;tc agitaliir (nr-r ,"rriata(') conlinul clin romanele tri-
logiei. Acla vrea sa intle ca princesse Maxenliu(( in
high-life-r-ri irncnreqte:rn ;i sir-l impunf,, odati ctt aceas-
ta, qi pe Licir, arrran[rl ei. ltirn igi cloreEte un amor clr
,,fecicaia tmnchio;rsi((, Lici intrevede un viitor nesperat,
lllena oli Coc:r-Airnde iEi organizeazir triumful monr'len.
I,/alter nlt se poatc veclea pe sine decit clominincl etc.
Ij-iir la to{i ceva revine obse:;ir,', clindu-le Lln aer ,,de
232 .)r}t

118. frmilie( : e meleri :rcel:igi mecanism interior a1 conver-
tirii cleficiturilor, cltrenlelor in ,,energii,(. Snobismul s0,
icleea unei ierarhii cle caste, tut cocl al moralei inautenti-
ce se afla de obicei 1n origine:r acestei continui agitalii
sterile clin lumea Flallipilor. Ar-r e1e Lln sens nnmai in
p1anul unui realism s..-.,ciii1 imecliat, ? Ploiectarea rlnor
reuliti!i sccierle romirnegti, clelimitate istoric, intr-o sti-
hzare expresiva (rroil ,,clelolrnantA((), aparte, este nein-
cloieinir:A qr sci:iitoare:r a viznt foarte net o anumita con-
formare simptomalici :i p:;ihologiei de clasd proprii bur-
gheziei (lipsita cle aclevirate tracli!ii) cie clupi primul
litzl'loi. Dar ea a vlzi,rt mult clincclo cle si-rprafala socia-
hrlui de epoci. Hailipii r-nr rnai ar-r pasiunea achizitivd a
rinui Dinu Paturica salr Tanase Scatiu. l,{area ,,1upt5'(,
agitaiia :'1 eroilor bengescieni nn se raporLeaza nicioilata
clirecb 1a valori : banii, avereil, chiar pozifia sociala, pu-
terea nu par a fi pre{uite in c1e insele gi nici car instru-
mente salr pirghii a1e implinirii unor dorin{e pentru cd
tocmai ciorinla le lipsegte lor tuiuror (cl.acd nu e deficientd,
cleviaiJr salt col'Ltpti -- situalie c."'asigenerala
-,
vitalitatea
e ,,joas6", ca a zclei). Energiilc, cite gi cum sint, se cles-
firgoar5 gi se situeaz:i inLotclcaun:r in rtrport llll cu o
lelarhie pragmatici :r valoriior:, ci cu Lln:t a ccdnlui, a
"sistemului de reprezentiri, cle im:rgini ale ,,succesului((,
fcricirii, clistinctiei e'rc. ,,acreclittrt(( ln lumea lor. In aceas-
ta pierc'lere a gtrstului obiec'LLrlui se aratd adeviratr.rl
c;1t'tntcl a1 grotescul'.ti bengesciai'r.,,Obiectul(' ambi{iilor
;i ,,competi{iei(( e himeric, lipsit cie o realitate proprie.
Teoria ,,mediatorr.rhti(
i2 ar gdsi confir:miri la fiecare pas
il, trilogia Fjallipitror, cu parlicr,rlariLatea cA aici ,,me-
clii-rlorr-rlt( este unril anonim, coleclir;, nu inclivicluai Ei
iclcnlificabil. Persolraiele iEi clorcsc mereu nr_rmai ceea
ce in ochii lumii 1or (allfel spLrs : in ierarhia codului)
este semnr.rl recunoscut al rcr-r9ilei. al triumfului. Ager
se vrea Coctr-Aimie stipin:r palatulLri Barodin, Walter
va face mariaiul cn ea pentrlt ceeit ce femeia reprezintd
in mi;:anscena reuqitei lui sociale. Lina c pdtrunsd de
importanfa ,,profesorulni(( lf im (;i el insuqi clealtfei),
Elena organizeazd ,,concertul Rach(( etc. Tot ce-qi doresc
el'oii ;i capteazi energia lor este semn intr-un cocl, im-
plir:i personajele intr-o relal,ie in cale termenul decisiv
L.sie.cle fapt o convenlie, cerra lipslL cie substanla gi ori-
ciirci ccntestabil. Situalia circulari, propice grotesculni :
1'c;le-e.vicle (,,co-1u1(() rispnncl unei. ,,miEciri(( sterile (a-
git:r'ria pe fonclul lipsei cle autenticir clorinliL Ei energie),
l:rpt esenlial, de naturd sri explice agresivitatea ttsc:-rt:i.
pcir-ersit;itilc, sclisiicarea iumii FIallipilor. $i mai :rles
ac.r-ri cie existc;rtii ;rr-itomaticl (r-rn ar-rlomatism alambiczrt
aclc-qc;-r) in care observafi:r sociall, realisiir gi virtu;rla sli-
ljzrire parabolicd stau ingemlnate. liomanciern a avut
ini;:-aclerrii intui{ia puternicl a ttntti Ltnivers social ile-
.,.ersibil declinant, care poarti in el insu;i (intr-o forntct
rnentis boliravi) stigmatul crizei gi al mortificirii, clar
fir;i a ,,extincle [...] viziunea istoric[ izvoritl cliir impre-
]urirri concrete la scara intregii conclilii tlmane((;3, sen:;Ltl
irn:rginarului sirtt cleplqegte limitele realitSlii soci:rl-isto-
lice de la car:e s-a pornit. Care este inlelesul bolii secre-
Lc Ei ciuclate de carr:e suferir umar:itate:i clin ciclul roma-
Licsc bengescian ?
Analiza snobismultti ca mecanism revel:rtor c1e psi-
hologii ocupzi un loc d.e prim ordin qi la Proust. Dife-
rite sint sensul qi stilizarea viziunii. Experien!:r lui r'Iarr-
cci -;rr fi. in contacb cu ceremonialul monclen-:rristocra-
lic, rtnar a descifririi unui limbaj cle convenlii ;i nuanle
care ascut sensibilitatea la semne. Creatoarea Hi,rllipilor
csie gi ea o foarte receptivd sensibilitate semioticii qi
impr-rlsul funclament:rl in romanele trilogiei este c1e a
rie-qccperi peste tot semne. Nttmele, costr-rmul, ol;iectele
qi clccorrl, relaliiIe, gesturile, ,,rolurile((, totr.rl c'ler-inc
senn. Dar pentrtt ca acest lucru s[ fie posibil, e ne.ioie
ca cristen{a personajelor sd a-scultc cle nn cocl : cine
rrrinlliegte semne are in vedere r-rn clestinatar e1 mcsa-
iului sitt qi o conven{ie a comuniciirii. Schimbr-rl cle ,qen-
ne inclici un u:ni-rers inchis fnu inaccesibil, clar in care
acc:esill presuplrne o initiere). E semnificativ ca ,,ini{ie-
rea(: intrutsilor (Licd, NIika-L6 acceptati. in casa Dr"iig[-
nc;iiior) incepe cu vestimentalia, infdliEarea fizici, aius-
tarea numelui, semne nu ale icientil5tii r:eale, ci aie celei
recllnoscute. Ciclul Hallipiior e o ample paracld de tra-
rrestiuri : lumea aceasta crecle in plrterea semnelor, clar
rru in semnele insegi, nu in semnele ei (Loi procluc gi
scirimb[ semne) clar fiecare le Etie calpe pc' ale sale qi
23{ 23s

119. ile oiricei ie blnuieqte la fel pe ale ceiorlalli) gi tor -r;ri
cle aceea ea 1e cultivd, le multiplicd. cu un sentiment de
inconsisten{f, funciari. Snobismtil societdlii imaginate
(metaforf, a socialului real) e el insugi parte ;i maniies-
tare a unei mentalitifi grote;ti cu sens mai cup'rilrz;1t,or,
care vizeazi sau inttiiegte mai mttlt decit o psihologie so-
cialir imediati ; chiar sursele, mecanismul cleformant c;ve
o procltice, un foncl moral clepiEind limitele unei r ir:se
gi ale r,ulri anumit moment istoric.
Travestiuri, mirqti. Dar cine sau ce le obligd pe pr:'r-
sonaie sd Ie poarte, si accepte mdEtile ? Interesu] i l,tri
Maxenliu interegul i-ar cere sd nu-Ei ascuncla 't-ic..rla,
Walter s-ar putea lipsi oricincl cle orice clisimultrre. .i'iiii
ca existen{a lui si aibi de stiferit in plan prag;::atic"
]1im sau Coca-Aimie folosesc, e drept, din calcui t.ac{ic
mAqtiie, clar nici Ia ei nu e nnmai. atit. Intuifiile ronram-
cierei taie mai aclinc : resortul care anirni toata ar:caqtir
actirritilte clisir:rulatorie e uncleva, sub egoisnele' clife-
renliate ale eroilor ei. Exisii o conven{ie sociald, un lim-
b:ri de cnre personajele-mIEti se lasi ,,vorbite(( qi siste-
matizate (Maxen{iu-,.,aristocratul((, Rim-,rprolesornlr'. rr]-l^iir
Walter-,.nababril((, Coca-Aimcie-,,frumuse{ea-sfinxi( ctc.)
qi cdruia nu-i scapd toial nici intrugii (Lica, Mika-Lt) qi
nici reduqii (Sia, Lina). Caracterele apar astfel ele inselo
ca semne intr-un sistem de emploi-uri (mdgti) a} psiho-
logiei sociale, cu o configura{ie fixd. E o lume-teatru ln
ctrre ,,rolurile(( acoperd acLorii. Ochiul scriitoalei rzc.clc
insa gi placerea lor cle a se contopi cu masca, reftrex l11
vic},rlui interior, simptom grav :rI unr,ri sta'ur-rt cie pelpr:-
lua imposturi (sociald ;i mori,rla). Coresl:onclc.nte per-
{ec'r.d (care are totugi aerul unui ,,conflict() intre naincir-r-
rra (sn11 ipocrizia) sociala qi minciunile (r,'ariantrele ipo-
criziilor) inciivicluale, a1e ,,rolurilor(6 clc. fapt. Ilaport in-
terpret,at cle ,,privirea(( carc. dd imaginea qi semn:rilc;t-
lia terrnenilor lui : naratorul bengescian.
Cel mai important ,,personaj(( al ciclului este ii cel
meri secret, mai alunecos gi mai ascLlns, cleEi mereil pre-
zent in text. NTU are chip (sau o masci a sa), irici inen-
lilate socialir (dar are Llna moralS, cleEi nu uyqor de cir-
cumscris), nu vorbeEte niciodatd despre sine, insi se jirn-
itlici,L mere'rr in ce (;i mai aies cum) splu']c. cleipre iei
rlir:
.
lumea llaliipilor. E
-
un -
personaj-voce, privire, ton.
Vorli:egte, ca qi naratorul rebrenian,
"numai
ia pe"sour.o
ir ireia, dar chinr cinci, cum se intimpld adesea, pu"u ,ri
-.t n"opeasci in monologul eroilor, el nr"r se reLrage nicio_
tiirr";i cu aderr;irat din texi, rdmine tot timpul"insinuat
- Ei insinuant
- intre noi Ei ,,lumea(.fic1iunii, ec"an de_
fon:nant gi relevator, agent catllizator_Aintr_o'penumbra
lrrielnicd lui
-
al reacliilor noastre de cititori Ei *f
""ul
ir.r-'t'.rri in spirilul poeticii romancierei.
I"rt:i rnoti.ie si_rficiente pentru a vedea in narator cen_
llr-;l cie--org_anizale a artei scriitoarei in roman, in trilo_
gi+ Hallipilor rnai evident decit oriunde. ii .l"s"op"iim
I;ree.enfa pretutindeni, la toate nivelele textr-rlui. p"".o_
naiele vorbesc sau se migcd, se confrunti qi reacfio""ura
(clefininclu-se i^ aceste confruntdri) ;i noi ie
""ri; til;
r'."+uT cu ,,ochiul(I Ei ,,urechea(. niratorului. Le iuaecim
1i le.ilterpret,fm gesrLtrile, rn5gtile, mecanica ;i "soiisli;;
interioard numai raportinclu-le la punciul de'veclere ai
naratorului, care comenteazd, explcd, analizeaza. Cinci
..oarnenii(( romancier€i igi vorbesc lor. inEiEi in """" ""
iLn definit ca vorbire
^
ascunsir (falsul monolog ir.tu.lo.),
iri.r ile i:lentificarn niciodati cu perspectiva lJr, interiri,
intrucit _
ceea ce-si spun ei este tot timpul
""p"r"iroi
'i ronic, clai intr-o ,,consemnare(( care nu
"eproil.r"e,
ci
'i.g?nl (manevrare ironicd a modalitdlii cle Jtit i,r.ti"""i
lilrer). $i nu esLe acea.sti. prezen{d a riirratorului 1,,i,octi
cure vorbegte clin text qi ,,punci de vedere(,;,
"eila""ia
,r{;ir influentd, bariera esentiali in calea iluziei cle reati-
tale, fdcindu-ne ilimpotrivl si bdnuim neincetat o co_
11':qgtd -qi
un ,,tnes:tji( parabolic in spect:rcolul lumii I{al_
lrpiior ?
Arma cea mai cle pre! a naratorului qi clealtfel con_
st.anb folositr este tonul (in inlelesul crat termenuiui oe
Ci11i1J.h Brooks Ei p". p. Warren : cle ma.niferta"e in ptan
:.lilistic, a atitudinii autr:rul.ui fa{a de lumea fl"tiii"ii,
rrci etc. gi totodatd, faf6 de cititor) sdu ironic. i; i;:
,'ic-arel,e,cl.espletite eclips'at incd cle wfirri Ei Nory, i"
""_
n-rijtoarele romane eI igi pune in umbri Ei t"uptui
"ii-l_
ni co-ncurenfii. Verva malilioas5, o inciinar.e fantezisi_
spe.culativd, care eiau nota 1ui Nory gi Mini,
";_ilip_
-rsc naratoruiui, dar ironia sa de ,,personaj(( fird icien-
236
237

120. titate e prin conclifi:i ei una cliscretl gi insinuanti:i' p:'-e-
i.ro.rr-r* o lil:eriate bine temperatd a jocului cu privile-
eii"',i.";a;te rui (cle c[tre iomancierd)' Personaj"]: itt:
i;ri1" scenir c1c lir iircepr-it insoiite (qi continr-rd sd fie 'r'ot
ii-pitfl lle o ,,privirea( care cenzureazi' care induce in
,'itiior's'.rspicil,inea, chiar cincl prezenla nu i se semna-
i",ra prin nimic erriclent. 1n Concert"' sintem infXuen-
irrtj-;,,',,;t"cliatori" ai lumii roinanultli, de 1a primele pa-
il;i, ad'o mizarrsceud, cle o.regie a textului care a pus
ir.r iq" fcl toate accentele (fdra ca totr-rqi ele- sd ni :;e
oi"rl" ort"ntatirr) incit rezultaLr-rl nu poate fi. decit unul
.ing.tt : cel scontat. Ntt sintem 15sa!i singutl
,""-l*::-::
,,,,riui", sir le urmitrim ciirect''4, qi toate ,accentele pe c''Le
i""';;"
-nrirutot
t l sint invirluit, ori mai deschis' ironice''
Toiul joacii in c:omer:lie, pini la aqezarea in scend a ller-
;;;t"i;" : r'c:fr.tgierea Siei ,,1a-spalele fotoliului lui Rim(
f..i;a1s" gal'dien"), cle pilcii. ir4ini e acum de prisos' Pre-
;3;;^rr.*Ji;;, 1;; ii'tt""g decupajul secvenfei, e naratorul
,,regizor(t.
"'
-ii".ig"",
c1e la un roman la altul, chiar in trecerea cle
ia .rn l:Tan'narativ la allul' cu climat-cliferit, strategia ''1i
io"ti"a'nalatorului ironic, tonr'tl lui dominant nu rdmin
n""f"uqi Ceva clin linula protocoiari qi de ceremonial
;;;1;; pregatirilor
',,concei"tr-r1ui Bach66 trece qi in- i1-
iiexiunile vocii clin t6xt, caie vorbelte acum altfel clecib
"ir't,f
,e apropie de Rirni sa'-r cle ,rprin-lii6a Maxeni'iu'
fro,Ju i"i Dra[Anescu e urmdrit[ in altd cheie decit ,,su-
iu"1"1"f"4 Cocei-aimoe. in Drumlrl' ascul'Ls, uncle p-eiver-
;it;i;; gi di:;imularea au o finr-rtd ,,diplomaLic6((' dertrer-
..r-,1 t'rorutotului isi schimba gi el iinia, esl"c lrL unui t'i'llii-
fil" "i ,,cocl'.rtui'; (capabil astfel sa-1 demonteze' sir ci-
luos"e in e1),
"., "".'u
la fel de relinut 9i precis,Ei,"i.l.d
ii mimeaza pe eroi, qi cind ii diseca metoctic' ArtaptaDr-
iit"t"", -iroltir-.tl'siiiistic aI tonului naratorului lin c!-e
t;Gi' lonciilia ironiei, cane simuleazl aseminarea clr
tudversarttl pentrr-r uli 't"out" mai bine din pozi{iil" l-tt t'l'
Jocurile acestor ciisimuldri ironice, pldcute naratorului"
pun ins;r uneori sub semnul intrebarii distanlarea lui^ d9
ie.ionul", incep oricum sd ne facd bdnuitori chiar fa!6
de ace.t .,ghicl(( qi, se pdrea' arbitru moral cle necontes-
tzrt, pe care inclinam sa-l urmdm neconclilionat in lumea
Hallipilor. Are cle juca.l.naratorul, inlre cititor ;i pcrso_
naie, un r.ol clublu, ambigriu ? $i in caz cd.,clar, cu i" .,,._
mdri estetice, in ce legiluri ci ceielalte clominan,r.e .le
artei r:omancierei ?
intr.-un comentariu (ia R.dc'i.iit,itzii, yl. Streinu nota
reactia morali sofisticeti I Lrllor, pelsor-raje bu"g"r"l"_
ne 56.
Naratorul are gi el criter:ii cle'apreciere Ei delimi_
tare amendabile. Dar nu tr:el:uie i_iitat ci, minuit el in_
sugi de autor. nu e nevciie ,sii r;iminzi rnereu--.1;;,p;
Iumii eroilcr, infaiiibill irist:rn!:i iroiricl 1",,- "rl"'-e*
obicei). Poate fi el insu"ci -*upui unui iror.ii -"1- i""fi",
ultime : a r.omancierei. ."Ai;se,.t,i,, ,.'i,,, text gi ghiciin;iu_n;
meteu, intr-un fel
.sau :ritnl, pii'tr._'it inierfr.,,
"., "*u
ea aproape coincicle. romancieia il facc pe acesta sii_,qi
joace rohrl pini la. lirnii;r l:r ce,r.e :rpare gi mar_sca lui 17.
Prezent tot timpul in tc.xt, ia rr,Lii4ere merelr cu im_
.po^.lyfu,,,mimetic,,-ilonic, n,ilalcr.ui nti poate riminc.
infailibil (aceasta r-ar arti fic'i'riza sa. i-ar irinsfo.;; r,;
purii voce auctoriald), eI tr.ebuie si aibii fimiU.if" ,"f".
Semnificativ e cd romanciera ii relrage, temporar, clnr-
viziunea ironicS fdcinclr-r-l si prcluiasc-a'linLrtl i" bJiii"
suJtstantei rnorale (optic6 esteticd'"u"u ,r'., e gi a roman_
cic.rei). Tipic e finalul lzt, Drunzul, orii,rr, in care narato_
rul si Elena nu-si pot infringc o anumit;i
"a*ir"ii"^ f"ia
cle- .,{iruta(( lui wirte.. Da"''ei--ri"l"i"ri trei trcum sr,rlr
ochiul ironic al romancierei. Situaiia'obignuitA u ,ru"l-
torului in poetica bengescia'ir nr e'ins:i accasLo r.i'r"lin
sa primard gi clominanti este cie a_ cieclail;i;
";i;i;_
carea cle clelimitare, impulsul cle s.spiciuir. ii' .ii.i."i_
tare' $i nu numai pri^ insinnarea ironiei cre siil, l;-;;-
gatrizarea- (,,regia((. clccupajrrl) *""n"io.. ci si oc snatiile
intinse ale romanrrr.i ii "cicrtriui. -e-ri"
"-,"i
'il,tii'"i""I
sensibilitate la semne pe care romancier"a i_o transmite
naratorului : ltu nltmai ceea ce esfe limbaj (,,";;i;;;:
alogulu-i, .qesturi, monolog- interior), J ci obi6"[f", _i
ales cele de naturd sd. dea-imaginea'sociaia u o-rri"i'(;;;:
llmul, arhitectura gi interioirele, oflu"tuiu
-p;;i;;;i,
sint citite ca semne. Ca semne mincinoase, ailesea fal-
sificatcare, de demontat pind la crezrrdluirea a ceea ce
238 235

121. cle incercau s[ ascutrda, si mdsluiascf, (casa DlSganeq-
iifo",
"o.ftiile
Cocdi-Aim6e, 'sanatoriul Warlter etc') Na*
,'aiorui ii face cititorului o educalie a percepfiei, a privirii
;;i ;1;;, in spiritul suspiciunii. Numele este Ei eL, ca. qi
.,"ri.,*"i gi .l-ecot.rl, tertt tnptts unei developiri ircnice
tr reialiei aclevirate cr-r esenia caracterului : cle' ce pre-
.iii""tii p"ntru fixarea numelor in asocieri stabile ca
--o.ofesor'r,l Rim'(, ..br'tna Litta", ,,prin!ul Nlaxen!ir'r(('
.lli"i Trubaclttrttl",
',,doctolr-ri Valter'' ? E cler cit nlt'
i"-"f" ." ascttncle sub"masca unei imagini sociale, c1e.re-
evah.rat, incit toate aceste parodice
-,,ep]!ete.
hometice((
clevin persiflante. Naratorul se prinde alal'"rri cle Nory'
ilti"i, iftn colportoare, intr-o aclevirati competilie de
*-"tti"t"-por'""iu (uneori proliferante : Mika-Le), cum de-
altfel nr.r b strdin'in general cle spi'it''rl birfei malilioase,
a1 in{epdturii Ei zeflemelii' Aceea;i identificale expre-
sivi narator-,.gLrra lumii( in figele cle caraciere, compri-
*ari ^t"
trecirtului personajelor (,,figa( lui Walter, anii
iiii a" ,,formare((). G. Cliinesctl, vorl:ind de o...,1n1S^1,
ii"a, itri"tigent5 clevetire cle femeie Ce lume" $' ilefi-
nea in fonil timbrul ,,naratorttltti(( bengescian' care e"'
o naratoare (tonul qi ,,privirea(( sint feminine)'
Uiftoit Sebastian
"ietta."os" in Fecioarele despletite
o qtiint[ a ,rcadrajelor(( expresil'e 5e. E unul din proce-
cleele creato.ire de efect ironic in toate romanele trilo-
giei. LicI oprincl calul docarului lui l'Iaxen-liu' ute:. c9*
J-u tp.tt, o pozd amintitoare, parodic, de o frizd attticii "''
Urcarea'Co&i-aim6e in Ruick-ul familial e de star holli-
lvoodian, Nlaxenliu la curse, un dialog Waiter-Aimde
^in
fata taLloulr.ri bancheresei Ephraim (,'donatoare?") :i"l
fiimdri au ralenti, aratd un real simt al unghiului Ei
;r1 ritmului apte si ,,!ini(( expresiv imaginea'- Sint '9i
semne clirecte, cle re$Asire complice narator*cititor, in
aceea.si superioritate fali cle e|oi : formule destul cie frec-
i,ente'de
^tipul
: ,,Era inci mareie amor pe inlelesut Ptii
{C. B.
-
i, p. 5ig;, ,,Atit cit putea ea si in!e1eagd"'((
;.a.m.cl. O tehnica speciald, foarte caracteristica penlrtt
spiritul poeticii bengesciene Ei adesea folositd, erle cea
a ridicini brugte clJasupra oirticii personajelor (p?n-i a-
tunci vizute ttnele clin perspectivd celorlalte)' La o
perspectivit ,,de sus({' care le al[turd Ei reaiizeazir co-
24|'
mciii"l grotesci a limitAriior lor mistificatonre, lo{i in-
qelind.u-se Ei toli inEelind. Il procedeul din scena aucli-
enlei. pentru angajarea lui Lici in calitate de mnttre
cl'ecwrie la palatul Maxenliu ; din finaiul infruntirii (de
irit:tre echivocd) dintre Ada gi Trubadurttl, ctt Whip
coniri.r:"s cA ,,trebuie sd se petreaci acolo lucruri rele !
Ceea ce
-
adaugi naratorul discutabil( (C.8.
-
I, p. 287) ; din anticipirile evoluliei raporturilor clin casa
Ilimiior : ,,Totttl lucra pentm iciealttl lui llim ! Docto-
rul Rirn era pe calc s5-gi ajungi idealul !u (C. B.
-
I,
p. 312). 11 regdsim qi in marea scenir a ceremoniei, 1a
moartea Siei, sau pecetluind intr-o unire viitoare dou6
singurdti{i monstruoase, in finalul Dt'unztLlzri a.scarzs. E
ploce,Ceul simbolic al unui efect cle tratteLling ironic,
prin care, privili cle sus (Locmai brusca clistanlare creea-
zi gocul), intr-o cuprinciere care imbrdfiEeazi simultan
fornrrele agitaliei 1or, perspectivele lor m5runte etc.,
,.oarnenii;{ romancierei apar Ei mai meschini in pe-
rirnetruL existen{ei 1or false. Figur:i a constrttctiei Ei e-
nr:tr{f rii specifici ttnei viziuni care domini ironic o
coerenfii cie teatru grotesc.
Nirnic nu indicd inszi puterea ;i demersul poeticii iro-
nice l:engesciene mai constirnt Ei mai. vizibii ciecit logica
speciani (artistici) a motivaliei capricioase, cll mare ro1
in coilformarea aparte a personajelor scriitoarei 9i in
clialectica realitSlii -,si irealitS!ii iLrmii I{allipilor. Pen-
tru cA in romanele scriitoarei accidentalul (in ,,intrigi((),
echivccttl Ei o anume hibriclitate, toanele gi ,.rupturile((
sinl aproape iege. E un tip special de imprevizibil pe care
autoarea l-a preferat din instinct, simfinciu-i insd din ce
in ce n"rai acut puterea cle stiliz:rre in acord organic cu
toate datele structurale aie inzestririi ei creirto:rre qi
ale l"iziunii subiacente imaginarului ei. Crilica a obser-
Vat ad'esea aceasti constantd a epicului bengescian, clin-
clu-i insi interpretlri extrem cle cliferite. $. Cioculescu
o veriea pe eroina conclucincl ,dupd uoirtfd. (s. n.) cles-
compu:rerile sufleteqti({(r1, B. lllunteanu scria cI rriata
personajelor e ,,fdcuti din toane qi strlturi arltitrare(( 02.
O notlvare arbitrarii gi ,,rroite inconsecvenle(( remarca,
in slr-rdiul siu, Vaieriu Ciobanu 63. Cregterea persona-
.jclor prin acliliune, interesui pentru ,,peisajr-r1 inlerior
C-dr sfiliri co1,!ii 16
2+l

122. in fragmente" 0a
sint iclei centrale in monografia sen'lnatd
de Const. Ciopraga.
Evenimentul central clin Fecioat'ele despletile era
deja istoria ttnei ,,rupturi(. Lenora e ce1 mai freuclian
personaj al ciclului (mai mult decit Sia, Coca-Aimee)
tocmai prin originea qi mecanica obscur6 a imptiisliltti
cle a rupe cu fiinla sa veche. $i totuEi abia astfetr .se
arratd unitatea lduntricl realS a caracterului, inlelesul
autenticei lui continuitSli. La Maxenliu, la Elena, Xa Coca-
Aim6e, clialectica acestei negdri de sine, care este cle fapt
dezvirluire de sine. nr-t mai trimite la resort'rtri s'itircon-
Etiente. ci aparc ca moment perfect expiicabil erl unei
mecanici interne bipolare. Personajele bengesciene, }a-
bi1e, stilizate parcl biclimensional, agitinclu*se ilin 1n-
consistenfi'r qi mdtind-o astfel inci mai mtllt, se mtftd
clintr-o ipostazl in alta, ,,clestinttl(( lor e juxtapunere
frintir de segmente, de poze. Ei schimbd miqtile. clar
d-estinul lor e de a purta totuqi mereu una (Maxen{iti-
bolnal', Rim-,,cuminlit(, Aimdre-fragilS sau Walter- bir-
bat ,,normal(, reintrat in via!5, sint tot infdlig5ri calpe) ei
si.nt
-
totdeauna
-
miEti. $i aceasta ii face grotesc-fan-
tomatici, excentrici, in principiu cruzi Ei reci, foarte reci.
Figuralia ideali pentru o mare parabold grotescl, cum
este in plan simbolic ciclul Hallipilor.
Pe un asemenea fond, dorninat de lipsa cle co;.,-leC-
venld realistS (sd-i compardm pe Hallipi cu eroii rebre-
nieni gi, ceva mai aproape de climatttl 1or 6;, clar firri
aceeaqi deschidere spre alegorie, cu ai lui Gib I. l'Iihe-
escu), recuperati insd in p1anul ttnei coerenle sim'boiice,
naratorul bengescian afecteazd curent o minuire ..1a in-
timplare(( (aparenld inqeldtoare), aproape dupi capriciu,
a motivaliei
'miqcdrii((
gi reac{ii1or caracterelor. l"Iar-
cian, care suspecteazd fastul, trebuie s-o giiseascfi pe
Ada, in prima sa vizitd la palatul Maxenliu, imbrf,r,'atit
,,crl o rochi{5 de casi foarte simpl5( (deqi ,,fAin5treasac(
iubeqte luxul). AceeaEi dezinvolturd in eEafoclarea miq-
cdrilor de psihologie paradoxald : ,,,La incepul lui I'Ia-
xen{iu ii era fricd sd nu moard pentru a face bucurie
Adei, dar pe urmi inlelesese c5 ea nu-i dorea moartea gi-i
pdrea riu c5 nu i-a fdcut farsa sinistrS( (C. B.
-
n, p.
276). Lici regretd, sttrprinzhtor gi prea sofisticrrt pe::trtt
242
el, moartea prinlr,rlui etc. Desigur, Licd qi Ada sir-it per-
sonaie flcute qi clin ,,toane((. Maxenliu, la rindu-i, are o
psihoiogie prin excelen!5 sofisticatd. Dar tratamentril e
general. Lina qi Leonora iqi destdinuie, fird nici o ra!i-
ine eviclentii, picate vechi, tainele. Walter, atit cle pro-
tocolar Ei de rigicl, preluieqte pe neaEteptate spiritnl ma-
lilioasei qi contestatarei Nory. Naratornl are oricincl
ceva care sd 'iustifice o nou-a intorsdturd saLr o ieEire
clin lincezeald : o manie neEtiutd a Linei, un capriciu al
hii Maxen{iu, un scrupttl surprinzdtor al ltti Licd etc.,
etc. Mariaje, triunghiuri, intrigi clepind de inspiralii Ei
elanuri cle moment" intr-un astfel de context pinb qi
bcaia gi moartea imprttmtttd ceva din aerul unor ac-
cidente gi intimpl5ri care vin si tranqeze la timp railor-
tr-tri confttze, sit favorizeze cadrilul cuplurilor : meta-
morfoze sociale rapide, ,,soarta(( insdEi participS, cLlm se
vecle la motiva{ia capricioasi a epicului bengesi:ian.
Nu creclem cd romanciera ar fi calculat cumva efec-
tele proceclirii acesteia atit cle specifice, clar nu ne in-
cloim cii le-a intuit valoarea Ei cd a 15sat si lucreze in text
simlul unui ritm expresiv al recurenlelor, liber cle ot'ice
ingrdclire. Punctul cle plecare e intr-o delimitare falit
ctJiluzia realisti ob{inutd prin cauzalitate rigttroasit, pre-
ferinclu-i-se Llna a ,,intimplStorului(( Ei a comportamen-
lului nennitar, reaciie anti-balzaciani. Motiva{ia ct'rpri-
cioasii simttleazl in foncl a fi realistd, cind ea e, cr'r rit-
mica volutelor ei, pe spaliile mari ale trilogiei, mo-ti-
..'atie csteticd, creatoare de semnificalie Ei atmosfer;i. In
biliarcl-rl cle destine al ciclului, capriciile, hazarciul etc.
sint alit cle sistematice incit produc, tocmai ele, o irn-
presie cle mecanism oct-tlt, lline reglat' Naratorr-tl, care
minuieEte cu clezinvolturd ;i acceptb cel dintii, cu aerul
c1e a nu-qi cla seama, logica acestui hazard sislcmatic
(insinr-rat in motivalia epictllui) ne concluce astfel incit
o clatd pini in pragul revelaliei Lrnei coerenle de par:r-
bold, a intreguh-ri.
Cartea cea mai construitd din cite au fost sortite $i
totuSi reuqincl ,,si infrunte greutatea lucrultti "fIcltt"'(,
scrie I'I. Sebastian clespre Con'cert..- Roman in care. cltm
243

123. iedcd acelagi cr:itic, scriitoarea gdsise putir{a de a im-
Ilzicit rrecono.mia strictd(( cr-r .,voia viefii cle fiecare zi(( (cr-r
sugestin ei) 6'i.
Fald de G. Cirlinescll (,,Compozilia e nuldi,''
-- clespre Drutnttl oscu?rsJ s:ru B. NlLrntettnu,. critica mai
noltA ii recllno:rgte romancierei retrlizarea rtnor ar.hitec-
titri in spirit proprir.r. Organiznrea cvilsiclrirnaticir. cle
,,anchcfir(( ;i colportaj, clin It'e<:iocn-<tle clesplctite, colt-
trirl:i-rnctul planurilor necesar nuantdrilor clc alituclini
gi sliL mo.al, in urnitoarele clouii romiine. ,,"oUt p""o-
cLrparea auto:rrei pentru arhitectur.a senslilni. l,{ai mult,
constrnctia este folositd pentru a implica in ea, in" ioc
cle a cxplicita, o reactie (morali), o lucicliterle necrulitoare
(f;irir a cleveni retoricir). DiscutabilA strict qpic, justifi-
crrr',.i, mirrelui tablou al corrccr"Lrrlrri-ccremonie firncbra
are aili valoare. Ceea ce ii aclunir pe llallipi nr1 e ru-
clcnia, ci inrudirea cle esen{a mortrli. liomani'icrlar lir-rc sa
clca liniilor romanului o inlilnile iu aceastl. 5qcrrenlii cle
rlroieozl simulata (Ei sr,rbliniatir) cu o ir.onie pedepsitoare.
ljt'r le pune astfel sub ochi personajelor impeitrilarea
lnmii 1or, 19 aminteEte rlcldcinile gi irnpostura,.concli{iii
acie','5,ratir. In a1 treilea roman, ciupa ce ,,clrnmurile as-
cttnie;' ne-all fost clezrriluite, trebuia ca iliena sir se in-
qeie zrpreciind ,,tinut:r,( lui Walic.r (massil lui stiiitta)
peitlru ca privirca cle sr.ls si cuprincli cercul strimt al
unei lumi in care toli iqi seamdnei salr sfir;esc prir-r rr-qi
semanil (ciriar cl:rcd nn se confr,urclzi). Construclic ironicii,
conslrucfie-mesaj.
La 1),ebreanu, monla.iul planurilor epice alte rneaz:i
intr-acleviir ,,lumi{( (cleiir-rite soci:r1 ;i moral) clifcriic :ii
impresiit dc ansamblu e cle cr-iprinclere morurmenlalir lr
r-rnui spaliu social-moral complex marcrt cic mari si sr-rlt-
stan{iale ecart-trri clefinitive. in ciclul Hallipilor clirrer-
sittrlea e superfici:rld stru trparentir ;i romanrri e- tocmtri
spirt irrl necesirr clr reirlitatcir comuni. rle srLlt pojghitc
subfiri, acestea cliferenliaLe, sa apari. Nu e de mirai"
"a
figurile epic-compozilionale dominante in ciciu .sint, ,,c;r-
clriL-il cuplurilor(t, transla{ia sau rocacla ,,rolurilorii qi
moEtenirea, transmiterea lor intr-o cir.cularitate nici-
oclatii tr:rgici, ci grotesc5. Diferentierea ,,planur.i1or(i c.
ca qi clemersul analizei (anaiiza cerracteretror mecanic:e],
tchnicii ironic5. Ca Ei la Rebreann, eroii sint !n luulc qi
himea in ei. :ltA lume insi, alfi c'roi (de o alta strllc-
ttird), alt raport care leagd gi clezvaluie termenij. Ion
tr;iieEte ir-lonstruos, insl nu e un monstru, in lumea }ui
drama e posibild, <lorinfa, patima, iubirea, moartea nu
,ci-au pierclut grancloarea, forta. Eroii bengescieni nu trd-
iesc. ci sitnuiectzii. viala (gi dorinfeie), esen{izrl e .,pro-
tocolttl clevenit mocl cle viat[(tF care 1e cld tuturor cer:l
rle mari pirpuqi erroluincl hipnotic qi automatic (,.tc.artrul
rle p.dpugi(( e un clasic topos aI grotescului 6e, r.einnoit
de scriitoarea noastr5, care dd rolul de ,.pdpr"rEar.i Co-
rluiui dd 'conven{ii
ale unei anumite moriie
-sociale).
E
]umea stilizati grotesc a unui moralist amar (totuqi ntr
a Lrnui mizantrop).
Revelatoare este interprettrlea pe care o capitii prin
constructie
- in acest context de ,.lurne(( incapairila si
aibri autentice drarme
- suferinla, iroala, moartea. 1n
Irer:io$.r.ele clespleti,te, uncle totul pare si. se lege dlrpd
iogica tinei drame iralzaciene (gelozia intre surori, remus-
cArile qi taina mamei, ruina ;i clesfacerea familiei). iro-
rria rorh.ancierei este si anuleze toate aceste accente cle
rlrami Ei s5 aiate o rlestrimare care ii conduce ,rla t,irnp'.
pe to{i Hallipii, pe cdi cliferite, in noi ,,roluri.(, foarte
pe mdsr:ra 1or, mizanscena e (cu inten{ie) teatrald, clar
cirama lipsest€. In toatd trilogia, bolile, divor{urile. ru-
ina, rrioaltea riin oportun : pentru ci e o lume cu vo-
catia declinuiui (r.ictimele) Ei care nll poate scirpa ase-
mened ,,ocazii{( f[ri si le valorifice (profitorii). Nlinuiticl
lraltr lui Con(escu. in Biet,ul loanide, ca pe un revela-
tar cle caraatere (Gonzalv fonescu, dar Ei, oclati cu el,
tr-rt clanul Con{egtilor'), G. Cdlinescu este un moralist
t'are vecle caricatural, ciar fdrl nimic infernal in ele,
;rortretele morale i0. Romanciera Hallipilor iEi constru-
ieqte rornanele in iurul unor situatii cu cloi velsanti :
Jpala sau agonia cuiva (Nlaxenliu, Lenora) gi proiectele
rrltora (Acla qi Licd, Coca-Aim6e Ei Walter), tentative
-"imetr:!ce cle a-l inqela pe ,celdlalt((, de a-l domina srrr,i
rlc a profita (Rim-Lina, Ada-Licd, Walter-Coca Aimrle).
Sint mf,gtile ferocitd{ii, spe{a cea mai clezolantd ciin cite
a clemontat scriitoarea qi totodati cea tratatd cu o iro-
nic' sareals'ric6 in miEcarea detaliilor, ca Ei in constnrc{ie.
Aqa este mersul paralel (qi tulburile iui coresponclenfe)
244
248

124. rrl ..agteptirii6( (pactul Coca-Aimee-ralter) Ei crizei e-
rotice. in DrumlLl ctsctt??.s. Moartea Lenorei este sincro-
nizati compozilional cll ,,moartea( vechii Coca-Aim6e
ql astfel lacrimile ei pot fi ,,sincere'(. E un plins pentrtt
sine, r'ccviem Ei eliberale, prag al ieEirii din ,,ciutdrile((
1a cap:rtr-rl cdrora a gisit cesa ce fusese, ff,rir sa Etie, in-
totdenuna : nLr numai trup frigicl, ci Ei un ,,,trup sufle-
tesc'( atins cle sterilitate. lnfiliqincl de atitea ori cttplttri
in care se confrunta douir clisimttl5t'i cle orientare con-
tiiilil. clar cle aceeagi esenfd, scriitoarea ne lasi totdea-
uila o trltimd imagine a lor, inchise intr-ttn for're-it-face
r-irturl, mai monstruos inci pentm ci acttm fiecare gtie
ce este si-rb masca celuilalt. E rriziunea acclei:rEi circu-
laritirli in spaliur plan, fird schimbare Ei far.l drame, care
ar aparline comediei daci sngestiile ei ar permite inci
risul. In construclia ficcdrui roman in parte sint toate
semnele unei coerenle gi unit6li a ciclului. :
Trilogia este o construclie de constrttcfii., Arhitec-
trlra ciclului face sI se rdsfringi unele in altele confi-
gurtrliile semnificative clin ceie trei rom:rne, sil ap:rri
prin multiplicare Ei insinuarre a unor raporturi qi evo-
lulii (deia obiect de modulalii contrapunctice s<lll con:
r.ergente in fiecare volum), o ordine hirlucinanti Ei pa-
raclox:rli a ceea ce, pe spatii mai mici, riminea doar fi-
gur:rtiv (nu simbolic) ori ,,hazarcl( (ntr Destin). Funcla-
mentalir este capacitatetr epicr-tiui scriitoarei cle a-gi a-
profrrnclrr merelr semnificafiile, pe o bazd care ccnlineir
cie ia inceput, de la nivelul detaliilor, virluarlitf,file unei
zriziLuti, sensttl total al coerenlei acesteia arilindu-se insi
nnmai prin lArgiri i;i deschideri succesive cle perspeclive.
Am urmArit, de pildir, consecrtenta cu citrc r.omanciera
exploateazl o sintaxir a ,,rupturii'(, de la simplele gi im-
pre,,"izibilele notalii care introduc semnele discontintti-
tlfii in motiva{ia miEcdrilor rnirrunte, in ton etc., tle-
cir-rd prin rdsturndrile de atitucline, prin ,.rupturile( care
revela caracterele, Ei mergincl pin5 la patter"n-urile sis-
tematic clislocate ale intrigilor clc drame ratate. Fiecare
clin aceste nivele le sus{ine Ei le confirmi pe celelalte.
Progresia e in orclinea semnificafiei. ln fiecare volum
este deia o lume stilizata cll tln anumit schcmatism ex-
presiv, iustificat cle iipsa cle rc-pere interiotrre a acestei
socir:t61i de ficliune Ltrmillcl metginarliceqte ull cocl a1
convenliilor (care are reversul lui de tratnsgresiri acl-
mise)" Ieqim clin ,.lttmea(( Ccntcet'tului... cr,r senzalia de a
fi asislal la un spect:rco1 cle lamentallil contorsionism
moral, de amestec al :rbjecliei qi sofisticirii. Este o ima-
gine grolesjci, insl ntt halucinanti. Dar cind cuprincletn
(incercincl si menlinem in noi simultan impre:;iile cle-
r::,riltaf-e ale lecturii, taltlor"rl clomintrntc'lor lor, releaua
iui de motive obseclante) intregul cicltt, impresia se schim-
bA,subsianlial, devine calitativ alta.
{.-ln examen trtent aI trilogiei aratf, cd in ea totul,
toaLe nir.elele structr-trii au o dubld deschiclere : tlna
c1irecL6, ,,figurativA(, spLe social .si moral, alta de sintezl
articulala simbolic qi parabolic. Spaliul acestei integrdri
si atmosferizlri ulLime este cicltil Ei, cieqi nici in perspec-
tiva lui r:rportarea ia social Ei moral nu se pierde (dar
se tresemantizeazl. aclinc), unitatei'r 1r-ri e una de univers
parabr-rlic, cu intenlie gi cu artf, cle-realizat, aproape
fantaslic, al cdrui aderrf,r e ttuul intern (an'alogott, sin-
telic a1 lttmii reale), de coerentd (lrtlth of coherence) 71.
Prin care spiritul retrlului, nu litera 1ui, este regdsit,
proiectat expresiv. LIn realism subiectiv-revelatoi'. al e-
sen!ializArii prin deformare, un realism ,ciudttts, clar
cleloc o gratuitd viziune bizari. lntreaga csteticd ben-
gesci;rni a romanultii e una dttalS, rodnic contradictorie,
ieac{ionind simultan impotriva a cloui serii de poncife
qi riscuri gi trigind foloase din acest rdzboi pe doud
fronturi, care-i cxplicl gi reugitele, qi limitArile spe-
cifice.
Ambivalen{a mimesis ._ stilizare simbolicA e legea
mereu verificabild a structurii ciciului. Portretele in-
troduse realist tincl spre fantastic qi alegoric' Numele,
cr:stumul, ,,decorultt cievin semn Ei ttneori simbol mi-
nuil ironic. Analiza descoperd fie psihologii trucate,
fie paradoxali sau reduEi, in ansamblu o umanitate care
errocf, in raporturile ei interne logica unei alegorii stt-
gerabe. De-dramatizarea ironicd er intrigilor dezviluie
un grotesc tl'teatrum mzntcli populat de pdpuEi supuse
",codului(. Naratorul sporeEte ambiguitatea, construc{ier
subliniazS convergen{a cle mesaj parabolic. Premisele sint
chiar in selectarea ,5i moclelarea imaginarului, in bazele
246
247

125. configlrrArii lui. In primul rincl in aerul tipologiei ben_
gesciene. E totdeauna ceva hibricl, ceva alunecaf qi nela_
1o9u.l
_t-ui in _personajele romancierei : tinerefea ciuclat,i
a lui Licd, cliformitatea Siei (qi raportul lor : par ei ,,tat6((
qi ,,fiicir( ?), reacfiile gi masca cle automat itilat aie lui
Walter, .,papuqile de Nl'rrnberg{( (Elena, Coca-Airnee),
fanta,stic_r.tl_Ilfaxentiu, monocorclele Lina sau Lenora, orgJj
menii Hallipa(,
"RimuJlr.,
Mika-L6-,,fdptura pecitireat?,,.
In toate e o obsesie a hibriclului : social, biologic, psiiro_
logic, totcleallna o aiterare, o diminuare a umanuiul. lfa_
ratornl ciclului r-ecle cleformat expr.esiv (norm:rlul nlr
existri pent^r el) qi llebreann ii intuia pe cirept scriitoa-
rei un expresionism empiric 72. Existri- o .stiiizi,rr.e ben_
qesciani a portretelor. extrem c1e importanti _ allirturi
de ton
-
in constituirear atmosferei $i a strr-rcturii cle
paraboli, er seriilor cle caractere etc. in aerul lor ciu_
clat, hibriclizat, sint deia premisele cleformdrii f antas_
tice, motirrafiei capricioase gi _,ruptur.ii((, coeren{ei ire_
ale, cr.asi-alegorice a ciclului.
Romanciera a fdcut clin romanul ,,cle familie.. rnatca
unor simboluri convergente, cle fapt iemnaliziri <ie leit_
motir,-e subiective qi pivoli ai orclinii cle paraboli : fru_
mnse{ea cleficientd, marcatd cle carer-rfe aicunse, hibrizii
(,,oroarea cle incruciEat6.) ;i clevierile, senzualitatea me_
c:anicir, cerebralit,tea f5rd vitalitate. Ereclitatea .' Lrna
simbolica : clin senzualitatea monstruos npuriri a i_e_
:]o".ui^a ieEit o progeniturd in vizibild regi6sie, dar pur-
tincl in toate cazurile marca unor minuJuri. foate ner_
sonaiele viclesc o inclinare structuralzi spre
"
..p*"io-
lizare- semanticd (portretul, stilul mental, ]experientele,(
care le sint clate ;i ipostazele caracterelor'sint soliclare
intrtr acearsta), tind sd clevind semne in marea ,frazd,K
a. unui mesaj alegoric. Stilizarea miqcdrii epice clupd lo_
gica Ei mecanica ,,rolurilor( fixe (emptoi-uri simboiice)
este corolarul unei atari sistematiziii. Toli eroii sini
pdpuqi-actori, fdrd a o bdnni, pe o scend ingustir tincle
clestine cliferite reiau aceleagi _,roluri(, proprii"nnei exis_
ten{e
- scenariu cle neschimbat. Citeva personi:ic _
foarte importante pentru unitatea qi coerbn!a cicruir-ri
- sint un fel de prezen{e-reactiv, ele introduc o
'rtemi((
polarizatoare cle sens, cle .serii caracterologice : sint Llca.
l,{ika-Le,- N9r}i aclici tocmai intrugii, personaje mobile,
ftird ,,rAdicinir(, car_e urmeazd legea naturii proprii, un
instinct al rolului lor, mai indepencle'1i decit cei' clo_
-i."",t1 de ,,cod(( qi fotosi{i cle aceea pentru a submina
miEtile-Ej rigiditatea uscatd a acelora. MiEcarea for a_
parent liberl e tot timpul atent minuiti cle autoare.
Disc.ontinuitatea constantf, in interiorul fiecirui ro_
man e vdditi qi la nivelul ciciuh.ri : personaje apar Ei
rlispar, situa{ii, mariaje se fac Ei se desiac intie
"ro0l"",
personaie cunoscute, apar in lumini schimbate (Lenora
in primul Ei al treilea roman). Fdcindu-qi unii eroi si
treaci di*tr-un volum in altul, pe al{ii taiinau_i sI iasir
clin conul clc lnmin5., readucinclu-i uneori firziu in sce',d"
scriitoarea a imitat viata, a creat aparenla unei im_
previz.ibilitdfi care subliniazi prin contrast clominanta
repetitivd, pattern-ur reludrii $i al murtiplicirii
""uio-
raEi ,situa{ii : mariajul, aclulterul, boala, moartea. Nu e
cazul, credem, sd r-egretlm lipsa de conseeven{d interni
a caracterelor la Horten.sia papadat-Bengeseu,'cind mo_
tivatia capricioasd gi ,,ruptura( sint lcgeJuniversultii lor
fictiv. Romanciera .se ioaci neincctat -cu realitatea Ei 1_
realitatea pgrlglljetor, cu identitatea lor realistd Ei func_
tia lor ..simbolicd, ele. sint noameni(, dar joacd' Ei ""
'semnes
intr-un mesaj care le deplqeqte.
in cartea sa desprL gr-otesc, t*tr/.'K"yrn" clistinge intre
cioui mari- tipuri, esen{iale, de grotesc : ,,grotesdul fan_
tastic, cu lumile lui oniri-qe, Ei grotescul"iadical_satiric,
cu teatrul sdu de mdEti(( t.. Ar fi Aificit de clasat sro_
tescul bengescian in una din aeeste doud categorii ?oc_
mai pentru cd el le evoce pe amincloud. ,,TJatrul cle
mdEti6' nu genereazd propria-i irealitate oniiice,
""
u."
9 atmosfer5, o conota{ie de fantastic ? Nu
'
clefinea
E. von H.artmann, qi!q! ^4"- Kayser, grotescul
""
p"
-o
.,caricaturd fantastici(( tt-
Z $i nLi capATi lumea Uaitipi_
lor in perspectiva ciclului
-o
lucire de diurn ,,rri"
"eil;,
{'are ne inspird intr-o mdsurd ,,surprizd qi oroare'z; ?
. . Oryql.. mecanic, teatml de pipuqi, mdEtile, ,,ltimea
]ijpulig-o.,. mari topoi ale grotescutui,'sint i""tl i,pf1""_
bile trilogiei.benge-sc-i"t.",
+ regdsesc in leit_moti"lG- qi
sugestiile universului ei. ,,Grotescul este o st"uctu"!i,, i;
scria teoreticianul german citat, Ei in aceasta constd rolul
249

126. amplificirii ciclice. Ceea ce e figrrrativ Ei ,,real(, in vo-
lum, arpare halucinant, himeric, clin perspectiva :rnsam-
blului. Circularitatea, "rcpetitivul se desprind de povestea
personajelor, par semne ale unui mesaj de descifrat. Ntt
mai sinL ,,citcirilul(t cr-rplurilor, boala, moartea, incestul,
clisimularetr qi pinda reciproci, existen{ele monstruos-
a.utomatice etc. ale cutirr-ri sau cuteiror personaje, ci ttn
apolgg circular a1 esenfelor rituitti ;i uritr-rlui, clupi a
cdrui logici se sistemaLizeaz| miEtile Ei ,,rolurile(' unei
lr.rmi-teatrtt cle marionete. Ntt mai este derttlarea desti-
nelor celor clin familia Hallipa qi ale celor clin jurul
sau dirr calea 1or, ci sr-rgestia unui Destin giobai al ,,Halli-
pilor(i ca familie ,,spirituald((, metafori sinteticd, siilizatd
cr..asifantastic, a nnui omenesc degraclat, pervertit ire-
mediabii, monstruos cleformat. Fiecare in parte e mai
curincl riclicol, toli la un loc, in ,,riturile( societifii lor
cle fantoqie bizare, in agitalia lor sterild Ei circularS, ne
fac sd avem o reacfie de repulsie Ei surprizi: surpriza,
mai ale.s, de a simli in ordinea acestei iumi groteqti ceva
gra'u.. A incetat ea astfel sd mai fie legat6 de un anumit
reai social qi istoric ? A cievenit o paraboli mizantro-
picil'/ Schimbinct ce e cle schimbat, in paginile trilogiei,
car la Gogol in SuJ'lete. ntoarte, caricaturalul se inveci-
neazii cL1 un grotesc al aliendrii 77. Coerenla realistd ntt
e inlocuitd, ci adincitS de cea vizionarS, transliterala.
Cicikovii Ei Hailipii sint mdEti-semne, purtdtoare de sem-
nifica!ii gi atmosferi parabolicd, ciar apar{in Ei untti
spatir-r ;i timp istoric determiiurte. CeIe doui adevdruri,
realist-direct gi re:r1isl,-simbolic, coexistd. Pdrind sd-qi
.diminueze reciproc for{at gi si pjardd amindou5 de pe
urma dualismului ior, cele doui climensiuni de sens ale
ciclului Hallipilor sint complementare, se suslin gi se
aprofundeaz[ una pe alta. in acest inleles, poetica ben-
gesciani este prin excelentd una ambigttd : o poetici
.de voiti Ei continr-rA ,,ezitare((.
a
lntreaga discufie de pind aici, analiza arhitecturii ro-
manelor ca ;i incercarea de a degaja dominantele artei
cle constrttctor a fieclrr-riar din cei 'r.rei romancieri, a fost
rr,r.lsi in, limitele relaliei constn-rc{ie-sernnificalie., care e
obieclul cercetirii noastre. Vrem sau uu, liter.atnra
semnificd intotdeauna gi a scrie este un act uman care
imptricir un mesaj, chiar in poficia intentiei de a distruge
,,ciirscLtrsul((, logica lui, scmnificalia. Limbajul dezarti-
culat, ,,absurd(( etc.. cultivat in unele forme alc unei ii-
teialltri de avangardir, contestare a ,,f alselor{. iiml;aje
1og!r:e, clcfo::meazi, neagd, reac!ioneazi polernic, de.ci
semnificei. Cine respinge total semnificalia nu are clecit
o .singttri rezolrrare radical5, aceea cle a nn scrie, cie a
rllpe comrlnicarea : de a alege ,,ticerea( nlr rtiminincl ir-r
literirturS, ci ieEincl clin ea. A scrie estc limltaj, este co-
n-iunicale qi literatura poate si comunice neincreclerea
qi saiulirlia de semnificalie, darr acest mesaj r-ir continutr
sir aibi el insr.rEi semnificatie, va fi semnificatie.
i.t-l sbcolul nostru, rnarile curente cie gindire (marxis-
mr-rn, fcnomenologia, psihanaiizi.r etc.), ilezr.oltaiea pLl-
ternicd a qtiinlelor limbajului, expericntele unei istorii
mai dramatice clecit a oricirei alte epoci :l-r creal Lrma-
nitrilli o alld cunoaELere de sine ;i a ltrmii, totod:ila ur-r
climat c1e responsabilitate gravd artei, literatr,rrii in spc.-
cial" In roman, eforturile cle a capta concreLul psiho-
logic, propensitinea spre parabolii, mit, eser-r, stralegiilc
n.lratire folosite ironic, tentatirrele de a crea Ltu l.omirn
non .inciividual sau fard personaj sint, toate, reflexe ale
;rce;ii"ei gravitili care impriml semnifica{ie chiar incer-
c:ililor cle a o clisloca gi elimina : preferinclu-i, de pildi,
neutralitaLea ,,privirii((, c:r intr-un anumit stacliu al ,rno-
rlui :'oman(6 francez. Critica literarA, cu apropierile ei
Ae n:ari curente fiiozofice, cle psihanaiiza, mai i.*"ui-ti a"
semioticd, cu accentul pus neincetat pe'structlrra, i"n-
nici, mesaj Ei pe interpretare, lecturi, decodaj etc. gi me-
todele ior, gi creincl mai ales, in jtirul liteiarurii, o e-
normi carititate cle comenbariu obseclat cie sc'mnificatic"
tr inririt ;i mai mult un acievirat complex al r.ointei'de
a semnifica qi cle a clescoperi semnifica{ii, coniugat cr-l
o exacerbare a rnodernitirtii tehnicilor intr-o :rrld incli-
natA spre excesivd cerebralizare.
Nll lipsesc reacliile care, ca Llrmare a nnei astfei de
c",'oLLr{ii, si pund in disctilie gi si respingd sar_r si dimi-
nue;ze locul sernnifica{iei inslqi in opera c1e ;rrtti. Dr_rpa
250 251

127. Susan Sontag, in Against Intet"pretation (Impotriva jri-
terpretdrii), cdutarea de semnifica{ii in artl, lllt'e npne-
tarea, eSte ,, o revanEi a intelectului asr:pra lumli. A
interpreta este a sdrdci, a diminua imaginea lumii
- a-i
substitui o lume factice de semnificalii((. Hermeneutica
e cieparte cle a fi ceea ce vede in ea autoarea esetrltti
polemic citat, dar idealul unei critici in stare sd facA
opera n,mai reald in ochii noEtri gi ntt sd o clerealizeze"
(prin supralicitare a semnifica{iei) meritd atenlie. Arta
ar trebui sA ne ofere in primul rind o bogati ,,experlen{6
senzorialA(, ajutindu-l pe omul lumii hiperinclu-<triali-
zate ,,s[ r'ad6 mai bine, sd audd mai bine, sd sin:lki rnai
bine( qi de aceea marea eroare atacatd polemic este con-
funclarea Artei cu Gindirea. Reacfie legitirnl qi necesarii
cit.1 vreme e vorba de a denun{a o atare confuzie, ntt-
mai cI refuzindu-se un exces se cacle in altul Ei astfel
se nizuieste spre o artl ,rtransparent5(, ,rantisimbotricf,((,
spre o separare a Artei de Gindire. Utopie evicleni.i pen-
tru c[ arta este oricum Ei gindire (cum este qi setlzori-
alitate) in ea insd.Si (in ce ,rpune( artistul in ea) qi in
circulalia ei (comunicare, receptare). nAnaliza pur for-
maIS((, o criticd apte ,,sA simpatizeze cu opera clescriincl
aspectele ei6 sau ,rsd includ6 in examenul forrnei tot ce
po-ate line de fondul insuEi al operei( i8 (aceasti ultim&
formulare e deja altceva decit ceielalte dottf,) sint' op-
liuni simptomatice pentru acele valori ale zrrtistrrului
(formele, senzorialul) eclipsate sau uitate de cite ori se
apasd excesiv pe semnifica{ie, dar indicd Ei o exagerare
simetricd : o ostilitate programatici fali cle prezerla
sernnifica{iei ln artd Ei fali de orice clemers critic ele
interpretare a ei.
Aceasta nu este o pozilie cu totul izolatd, eia e-c{e
solidard cu altele qi dacd ele au trezit interes este pen-
tru cd mai ales critica este realmente pinditd de peri-
colele unei abstraciizdri a comentariului ei asttpra artei,
critica literard mai mult decit oricare a1ta. ln consecln{i,
se subliniazd rolul unor factori transsemnificati'"'i fil de-
finirea artei ca artd. De pildd, ,,figura( (vizualul) fali
de ,,discursul(( ralional Ei semnificant, esenla artistic5
a literaturii fiind, intr-o asemenea optic5, de cAutat, in
ceea ee este ln ea ireductibil la ,,discurs(( Ei ,,semnlfica-
1ie'(,. pi. altllme,
"figgrd(
ce se oferi privirii, nr-r in{ele_
gerii gi interpretirii (din nou, respingere a clemersului
irern'leneutic). ,,Manifestare spaliaid- pJ care spatiul ling-_
'r'isbic nu o poate inco,rpora f5ri a fi zdruncinat, l_.i ei_
l9r'loritatea pe care el nu o poate interioriza
";:*'-;i_
fi-ca.[ie((, fiSgra este ,,transcenCenla simboluiui., Si ..aa"_
r.6raiul simbol( se clistinge nu lrrin faptul
"a
',,.ii -0"
g'ind:ita6,. ci prin aceea cir, activ in planul aiscilriutui
(se^nulificafiei),..el ,,continud sZr fie rrilzirt, t...] ,; ;;;ti";
.ciniri:tat sensibil(i, existincl ,,o lume c:lre e o rezervd cle
t'edegi {rucs) Ei un intermuncliu care e o rezervd de vi_
ziuni'( in raport cr1 care ,,orice discurs se epuizeazd ina-
i'te d,e a ajunge la capdtiii ror((. Mai mult, ciiscr";;l iit;-
to,- !:r.!e ,,dens(. (epais), eI nu semnifici numai. el ..ex_
prirul.lit', ltll se cul'ine numai ,,inteles((, ci mai
""-*"'i-a
guslat de sensibilitate, fdri a trece prin semnificatia ra_
lionallzabile. J. F. Ll.otarrl, care for^muleard acesi'p"""t
tle veCere in Discours, figure, este intemeiat sd na."r-r_
trreze astrpra cliscurstLrui-obiec:t (a cdrui materialitate nu
e nulnai. purtdtoare de semnificatie) in literattirl,- asu_
pra vatrorii senzoriale a metafor.ei' qi simbol"f"l, ir"pru
aptitr;dinii artei cle a. incorpora ,,monEtrii .1; ;";s--;i
al:senfa unitElii in ,,cliscurs.rl,,
"i.
"clar ciominant este si
1a e{ refuzul de a acorda semnifica{i"i
""
,oi-.i"
-p"f;
grdin in opera de arti. Icleea cd textul narativ (ficliiinea
fllt:d
- ,,figurd(( cldditi c.lin ,,text() s-ar cere nu numai
r:itit in perspectiva semnificifici, ci ;i ,,efectiv
"I;.it l;
configulralia lui(( este.. o- incercare'pu{in convingdtor;; a" ;
generaliza teza lucririi, aplicinci-o
'literaiurii
cu p"".o-
naj. Or., e greu cle afir.mat cd intr_un roman, o nuveld
etc., ,ofigura( ,(oarnenii ;i lumea cle fictiune', p.;;;;;,
miqcare, vizualul clin text) ar trece inaintea ,,riis;;;;;;
hi,i(, (sspllificafiilor). De aceea se gi preferir, in f"".a."o
cttat-l, sa se fac6 referire, cind e vorba cle literaturi,
nia. ru- seamd la po_ezie, nu la proza narativi, r,Idil rel
lracteril tezei autorului 7e.
, Sint--rlr cleparte, cum se vecie. cle poziliile mai vechi.
teritafe si exag-ereze tranzitivitatea limbaj;fLri p;;r;, ^i;
care Sartre vedea clupi rdzboi un ,,impeiir, a1 semnifi_
culi;il,:16;, arta ei'exersindu-se rsLp.u ais"u"suiiri,.--Ei
.,rnaLeriir ei fiind natural semnificantf,(( s0. In foncl, ;i
2b2

128. alLlnci ca qi acurn' se unilateraliza' se pierdea din i'ecnere
"o*pf""itritea
literaturii ca artd, pen-tru existenftr. qirqla
semnificalia este conclilic necesari, dar nu qi suficlentii'
,f.,pi ."* nici una ciin celelalte condilii, de^ asemenea
""i"tu"",
aie clelimittirii ei specifice -ny Poate funcia.men-
i,i-iilrs"i"i calitatea rle artd a textului: nici numai fcr'-
t; ;;.;;i.Ii, nici nnmai forma, stilul etc' Dimpotrivir'
tocmai qi numai prin conlucrarea tuturor acestor eon-
;ili;i ;J;tare, clar nu suficiente, in inter-modelarea qi
""ir""tg""ta
1or, fiecare din ele capdtd o dimensiune ;i
o tit.tJt" p"opti" mociului de existenld al artei' Liiera-
i.rra este iemnificafie, formd qi senzorialitate legate 1':t-
it-o .L*"nicare aclincl, estc r-tnitatea lor construitir s'i in
".*l"Ei
linrp organicd, indestructibil5 (dar analiza]:iI[ in
raporturile^gi c6eren{a ei). Trebuie leindoielnic relinltte
".iti"il*
acluse excesivei interpret6ri a artei (liter;iturii)
ca semnifica{ie -sau numai clin acest nnghi, dar firri -a
c'ecl.r unei prejutleca[i negatir-e fa-!ir .cle cliscurs qi' cle
semnificalie laceastrr'nefiiird niciodatd in arta autentici
6rt ;i nici iilee, ci intrebare deschisS' sugestie',:il""}):
flrir a suitscrie la abanrlonarea oricf,rei interpretiri qL ta
l'efr-izr.rl oricirci hermcneutici. Circulalia operei inseamni
i".i.t.ri, comttnicare, r'eceptare a-unui mesaj, degi
-ln9-
vitabil interpretare.' Arta se realizeazd in actualizdrile
tt.ii"lutii ;i .semnificettiei ei in acest cimp al interpr.eti-
;ii;r, *;t*u clescn-is, in miqcare, 9i critica nu esle alecit
lecttirir qi interpretare cl-l instrumente mai fine'
Dar l-ru numai semnific:rlia, ci qi principit-tl constrnc-
tiei este sLtplls aclesear contestirii in contextul unei t'en-
Jitr-i* aettui cle largi in critica moclernl de a veclea ln
..auior'" o nolittne Tiri utilitate real5 in cunoaqterea Ei
i"r4e1.gerea operei. A construi este actttl artistttltti-co:"1-
;i;;;1;;, co.strr-rc1..ia este rezultatul, crealia artei lui'. Or,
O" f,t principitil perfect intemeiat aI ii-itoarcerii la texl'
ui ptioi'ititii ,,crit'ice inteLne((, s-a ,ajuns la radiografjerea
l,,r sit
"
a opelei, 1a sco:rteica ei din ansamblul dinamic
af cteatiei tiutorr-rlui 9i 1a ignorarea legiturilor ei ctl lu-
rnea (deprecierea cle plcut'o a ,,criticii externe(') gi,
-ln
c-a-
r"tif.] *it.eme, c6iar' l. un siucliu erclusiv formal, '"eh-
nic, al .,funciionirii" tt-rtr-tlui' in mare, se merge fie si:re
o cirr_iiare a r-rniii{ii in sistemul temelor !,si atitr,rclirri,noi,
propriu unui autor (psihocriticA, criticd tematistd eic.),
fie, climpotrivS, spre o explorare a literaritllii iextului,
arlesea v-5zut in ,,inchiclereu( lui autonomd (struetura_
lisn,.critica ,,poetici,6 san cle orieniare semioticl etc.;.
Jn p-riqul caz, sint lisatc in uml:r5 tehnicile gi formele,
in al cloilea
- temele gi ,,mesajul(( autorului. Incelcit_
rile de a realiza sinteza riecesaia, crefinincl incli'icluali-
tatea unei crealii la nivelul figurilor (complex icieo_fi_
gurativ) ei dominante, proprii orclinii qi miq-cirrii ei inte_
rioare, sint inc.l rare (J. Starobinsky.clespre Ror-rsseau.
R. Barthes 9le pre Racine, G. Blin clc;spre Stenclhal etc.).
Tocmai criticile care tincl in stuciiul operelor spre mo_
dele a-1e literaritirfii (ale 1imbajului lor de procecl-ee, sem*
ne, ,tehnici) inclini sii r;acld textr-rl fdr.i autor, in sine.
Nu e de mirare cti accentul aptroape exclusiv pns, in_
tr-o astfel de optic5, pe arhitectura internd a- for.rei
operei, pe combinatorica procecleelor (aspectul sintag-
natic) s-n raclicalizat extremist in icleea id autorul riu
ar mai fi in ullimi instan{d nlr un virtuoz aI tehnicilor,
dal nici mdcar un ,,operator6. al lor., ci ar fi el instrsi ..r-ori
bit(( de un cod al literrrtrrri i (literaritAtii) Br care i-ar'im-
pune scriitorultii rezolr,"iriie clupir o logicd a sa (a .,coc1u_
Iui(), cie c_onti.guitdti gi crcluclbri cie'proceclee.'Impiicn_
rea antorulni, cn temele qi rrizinnca sa, cu ".mesa;ul,, si
cu_,,icleea6' lui de artd, in operi este astfel'negati incd
o datd nu in planul semantic, ci in ce1 a1 poieiri-ului in_
suqi-: opera se ginclegte pe sine,,,se scrie(.ea insiiqi, an_
torlrl, ,,colstructorul( nu ar alegb 6i nu ar construi el.
Se vede bine ,spr.c. ce cinc asemenea exagerdri sper:ula_
tive. I' cent"I lor std tenclinta cle a subititui subiect'-
lui uman (care emite ,,rnesajul,i, iEi construiegte cliscirrsul.
comunicind prir-r el Ei raporlinclu-se la lume) o sursri im_
personalS gi enigmatici a ordinii Ei semnificaliei. Aceas_
ta ne reacluce la critica facuti implicafiilor firczofice
ale structuralismului cle cdtre p. p"icoeur, J. Derricia,
tI. Eco 9.a., cu referire lpeciald ia ,qistemul cle ginciire
a,l lui Cl. L6vi-Str:russ. Inleleasa riguros ardtat
(P: Ricoeur)
-, ,,structnra6. exclucie subiectul, ea nu
este ,rvorbire( (parole_), ci ,,limbrar (ltutclue, conform clis_
tincliei saussuriene). Sistemul,,,funclia semiologici(( (.,a
opune semnul semnuhii(() face posiltil cliscursr_il, ..func_
254 255

129. ii;'r semanticd(( (,ra reprezenta realul prin semn(t). Strr.rc-
tr-iralismul este denun{at ca acreditincl un nsistem care
prececle subiectul vorbitor(, ca postulirtd ,,un oJf incon-
qtient'{ (altul decit cel pulsional, studiat de Freud), o
orciine a ,,sistemului fdrl subiec{i". Opera literard, fraza
lin de planul ,,vorbirii( (parole), nu a1 ,,limbiis (tangue),
c1e sin'" discurs (act temporal, alegere, deschis, referen-
tial, relatie intre subiect Ei lume) qi nu sistem (atempo-
ral gi impersonal constringdtor, inchis, suficient siegi,
puri virtualitate).
'Cineva
vorbeqte cttiva : aici este eset-r-
{iaiul actului de comunicare [...] actul vorbirii se impune
:rnonimatului sistemului. [...] Subiectivitatea actultii de
vorl:ire este din capul locului inter-subiectivitatea unei
aiocu!ii'( B2, sint caracterizf,ri aclecvate Ei cliscursului li-
tcrar (operei), prin care atttorttl ,.vorbegte((, comunici.
La Eco, adept al unui ,,strttcturalism metodologic"
(l]rteresat cle structurd gi cod ca ,,ipoteze structurante((.
motlele construite cu rol de ,,instrumente operatorii( in
scopul clegajirii invariantelor), critica,,'structuralismtt-
Iut<t antol,oglic ,,(al lui L6vi-Strauss) clevine cr:itica unlri
icieirLism obiectiv, relevindu-i-se acestuia creclin{a intr-un
,.Proto-Cod((, o ,,Structurd a Structr-rrilor'(, sau intr-o
,.g'ir:rlire obiectivf,(, ,,Proto-Sistem( etc., trimitincl 1a o
,.Fiin!5 care, ascunsd Ei ocult6, se manifestl sub formi
cie evc'nimente structurate, dar care scapd
-
Ea
-
ori-
cirei structurdri('. Refuzincl olice fetiEism al codului sau al
strtrcttrrii, autorul Struct,urii absente (La struttura asselt-
ie) plecleazi pentru o sttbordonare a ,.,semiolicii coch-t-
hrir( fali cle o ,,semioticS a mesajr,tlui((, inclusiv a comu-
nicirrii cu funclie estetici, vede oper;r literetrd ca rapor-
Linclu-se ln codurile culturale determinate qi definite is-
toric. clar in miqcare, deschise (fafd cle sistemul inchis
;i atemporal), qi ca mesaj emis cle atttor (creatorul ,,co-
dr-rlui intern((, al operei) confruntett cu ,.sistemul cle aE-
teptdri al clestinatarului(( (publicul, ,,cilitorul(). Ceea ce
e cie refintit, din punctul nostru de vedere, este ci posi-
biiitilile reale de a degaja universalii :rle literaturii (clo-
mei'ritil poeticii sau semioticii litertrre) nu trebr-rie sd cluci
1a fetiEizarea sisLemului (limbajultti, ,,codului( etc.), ci,
climpotriva, acesta, model ipotetic gi reper de lticru, sA
-scri'eascd studierii discursului (,,vor)ririi((, mesajultti ctc.),
relevarii uniciti{ii acestuia din urm6 gi a situaliei de co-
municare. ln literaturd, aceasta inseamni a vedea i; op;_
ri mesajul (!epe, atitudini) Ei arta autoruiui Ei in lic_
tur5 ,,intersubiectivitatea unei alocufii.( u, : audrii r,,o"_
be;te, prin operi, iumii.
NouA ideea de construcfie ne apare ca fiind centrald,
aldiuri de alte citerza clominante, in estetica ,";;;iilri;
pentru cd mai mult decit oriuncle ea este, in roman, pr-o_
iectare a Llnor tensiuni fertile : intre
'complexitatf
qi
:-rdil", inlre ,,via!d( gi sens, intre continuitatb Ei ciiscon_-
llSutt-9.te, ,re_al(( gi simbol, ,,mesaj(a conlrol;lt Ei suges_
tiiie libere ale operei. prin'co'structie,
"omorr"i"..,f
lri
foqi.nl fictiunea gi se clepdgeEte in' ea, ;;;gfi-;p;;
irnplinirea r,rnei coerenfe gi
'a'
'nei rrniti{i 'irrt*"ioir"
proprii viziunii lui interne profuncle, a construi este pen_
trLl qi a angaja in -raporturile imaginarului 9i t"_xititui
vaior"ile sale qi pe ale celor ciroi.n i-i ," adreseazi. pro_
teic, .,deschill, ..i^t_
qgmpigx ca viafa insdgi, .o"ru""i pout"
ir ,.riu scris(( (f5ri
-,,stil.t), dislocat ca sforg/, supus Linou
experimente din cele mai indrlznefe, dar"nu irout, *t_
mine roma_n, qi artd, fdra a fi consLruclie, fliir a crea
raportrri de semnifica{ie Ei o orcrine interioari a ticliunii.
trxisli o unitate a artei constructiei i:r fiecare din ro_
mancierii de care ne-am ocupal. I)incoio c1e ceea ce
constitiiesc ei, cli'd formd gi se.s imaginarului ior, se
construieste o arhitecturd in1;erioari a operc.i fieciruia,
{lgur* ei inco'ftinciabi16 cie releriii interne, relief care
are accentele qi cor-isra'tele lui. Fe acest* scriitorul nu-l
poate controla aga cum i;i clomina (in mare mlsuri) r,in
l'omlrjl sau aitul. Cr"ealia unui antor cu c vocalie arfisti_
cd adevdrati se recunoagte dupri consecvcnta cu care gi_a
cirntat mereu forlele gi limiteie specifice. ir, .orrrur. u.tu
cleia o siructurd complexd. Elaborinci-o, romancierul pare
a se uita pe sine in actul construcliei, cincl cle fapt arfri_
tectura fiecdrui roman, dacd e vorba de o indiviauaii-
tate.creatoare puter.nic;i, repune sub tensiune marile te_
me interioare ale scriitorului : constantele constructlei- Ei
mesajul autoruiui stau intr-o legdturi adincd. C"ba c"
revine in organizar.ea mai multor-romane trebuie sd ras_
C-da 5585 coala 1? ZE7
256

130. pLinclA Ltnol. crecliltte Fi intreltiiri fi.tnrl:tmentale ale cl-ea-
-tomlui
lor
-
ii.teilsl.it e'sle ipotezel noastrii.
Poiite fi o intimplare r:ir la llebrea:rli clomini fig"*ri
ale constructliei ca ,,intoarcerc-a'( la pnnctr'rl cle plecar"e 'si
gircullrilitlel ? Nlr eristii oill"e o leg-ilurd substal-r1i31ir
i|rtre spi|i'r-'.tl Io;-rstruc{ii}or 1ui qi r-tn:lnumit feL Ce;i
'eclea
i.t'.,,'"o. existelllai, omul ? E. LortiuescLr
'orbe;r
clc
.,piramitle faraot'licc'(. Ion Barbtt de ,,posomorita zicliri:
cil casl tal"ara(', il t'om.nelor scriitorului, I' Negoi{esc'"1 ic
vetle ,.incilpittoare ca niste cazirrmi cezaro-clAieEti" b4' .E
in toerte itcesle r:ompara{ii plastice iiceeaqi sugestie c'le
Llrnploilre Ei cle masivit:rte simpld, facntd nLl se rle ia
ochii, ci sit nc tlansrnit5 o impresie cle triiinicie qi for[i'
Acearsta esle intr-etrie-,,irr notit arhitecttirii rebreniet-rc irr
1'oman : mai aies forz 9i /?ii.scocrlcr sint construite clt tr
qtiinlti ;i un sim! al simplitzilii tnonttmentale care ctil-
iiurr
'lit
ia allsterA. aerr.tl cle
'lposomoriti
ziclire(, croit'1
,,rttclimentar'(
(,,cit-<A titarA$). Inter-eseazd ma'i pulin ctraci
iomanciertil ptiiea sall ntl sir elaboreze qi altfel cle
construclii (PdcltLrett sltin'zurafilar arata ci da)' cit ma!
ctrrincl fapttil cd el a simlit necessrd" masivitatea grea gi
fdrd stralircire in romauele {Sr5negti, potrivitd unei lutni
cle m:rri er-relgii mocnincl sr-ib cenuqiul vielii de fiec.are
zi. Datele imiigir-ra*rl'i pe cle o parte, pe cle alta stiltil
constrrrctorr-tiui- qi r;izi.n'e.1 s;r EtsLlpr:r rellr.rlui se intilnesc
in astfel cle opliuni .ntehnice'(.
Dealtfel deirre;,ii-r. ronancier-arhiteci plin excclc;rt;i'
nu cl6 romanelor s;rtre amprc'nta rrizibilS cle construit pt:
care o alr cle pilclA rornanele iui Camil Petresctl (cu ose-
bire Pcrftrl lui Pracust). Nu pentru cd autorlll Lfdstonx.ei
lrr constrr.ti mai putin. ci pentru cA 1a el constructia l.ll-i
este ptisd. in c'viriertlii nicioclnt:i. dimpotriva, toate rezal-
vtirile te'hi'rice tinzincl sA se justifice ,,nalttral(( Ei .-<ii
cr eeze, aqa-zicincl, tacit efecte : cle ritm, cle relief, cle sens'
Planr:rile naratirze alterneazl in ,Iorz (gi astfel, prin coll-
trastul rsi cornplementaritatea lor, cre;te semnificalia-;i
cigtigS. noi nuanle) parcd numai dintr-o trebuinli ,elc'-
men{ar[ a cuprinclerii in porrestire a mai multor ]inii
epice qi ciestine. ln ,Flcrseoolc aminarea dezldnfriirii cle-
violen{A (celor cior-ra capitole ale ,,agteptArii(( de la in-
ceputul cAr{ii a dotla) pare a introduce intlmpldtor:tt}. ne-
aqteptatul in romatt. rupincl crescenclo-ttl dramatic, t'irlrl
locmai ea ii cli o maximit articulzue, ficincl sd se'sin.rl;r
:rpogeul incorcllrii. Mutaretr accentultti cle pe attclitir"
(,,glasurile(( satului) pe rriztial (,,filmul(( rAscoalei). clistli-
briirea ,,glotrlei(( in planuri paralele gi rertnirea ei apoi
pe o sceni unici (procecleu de potenlare a impresiei cie
cle-.chicierc' narativA ampld, epopeicd) alr in roman natri-
rale{ea r-rnor solttiii clictate cle subiectul insti;i, cleqi. ptt-
tern fi sigttri, ele ntt i s-ilu impus,,cle la sine(( romancie-
rriiui, caie qlic sir clescopere in materiai sa epicd' sf, ftica
si :rparei forma ei organicS. intr-o opc'rI ca Pddureo spirt.-
zt-u'ctiiLor, r-tnc]e rl,rama titrclea sd '"ttborcloneze totul ritmtt*
Iui ei, scriitorril con-ctruie$te Llhiar aparen'uele ieqiri cliLr
regimul economiei clramettice, ftrlse ciiversir.rni (hazarciirl
caie impiedici cle dotti or:i clezertarea' apari{ia Ilor-ici}
care iie farpl aciincesc clestirlr-rl eroultti. Constrltclia trr':-
lruie sA ;tie sir ,,simtlleze'{ qi cle-constrttirea.
Tehnicile li.ri Rebreanu sint structural orientate sprtl
o rndsurd nntani, natnral5, a rrirtuoziti{ii. Niciodati rrrt
foloseEte romancierul procecleul anticipdrii (frecrrent 1n
comentariile naratorttlui ironic clin ciclr-rl Hallipilor 5i,
cu o altd rraloerre, in monologul retrospectirr $i autoanit-
liiic al eroilor lui Camil PettescLt, care iqi cllnosc e-o-
lu{ia ulterioard trecutrtlui rememorat). clar cultivd chitrr
o anticipare' simbolicd (nu ttna intruzivA, attctorialS), in-
ceputurile ron-ianelor: sale prefigurincl finalttl Ei uneor-i
reunincl person:r'ie care /or trebui sd se reintilneascd mli
l.irzirr in micr:tr,l.conflictuhri (lld-scouLt). in general' pli-
rrilegiile ar-rto:"ului omniscient sint folosite ctt mdsttrf, $i
tact de creatorttl ltti Jon., niciodatd pentru a clistrttge iltr-
zia realistS sau pentru a rnarcil clirect, in text, atitttditleir
lui fa{6 de eroii sdi. Dar claci el nu interrine cu jncle-
c5{i .;i coment:rrii proprii, clacd naratorul sdtt este imper-
sonal Ei cle aceea liber gi aclaptabil, punctul cle vedere aI
scriitorttlui este impiicat in clecupajul Ei montajul nara-
liv, rnai cu seame in constrticlie 8r'. Enunlarea imperso-
nald qi arhitectura-mesaj sint fala Ei reversul aceleia;i
atitudini estetice, tocmai retragerea autorului (care se
elimind numai ca voce, nu gi ca atitudine) mdreqte rollil
constrttcfiei in planul semnificatiei. Dar legea internA a
unei astfel de proze este sd evite orice minuire eviclent
258
255

131. retoricA a montajului compozilional, ordinea Ei relieful
h-ri trebuind si apard ca de la sine, ca inerente subiectu-
Iui. De aici culti.iarea unor pretexte simple (frecvente
qi la Tolstoi) pentru racordarea planurilor narative in
Jon, sugestia de parabolS Ei dislocarea spre final a coe-
ren{ei ei, in Pddurea spi;tzurcrfilor, aparenlele de acal-
mie Ei scddere a tensiunii dramatice din .Rdscoclcl. Cind
se intimpl5, in romanul iui 1907, sA ni se impun[ prin
construc{ie un contrasl prea evident voit, disonan{a in
raport cu irnpresia dominantS, cvasitoial5, de supunere
la ritmul intern al subiecl,r-rlui (nr-l de manevrare a lui)
este sesizabilS. De ce un montaj de planuri aiternante
(siluirea Iadinei-pedepsirea Platamonilor), care are gi el
semnifica{ie, este simlit ca natlrral gi montajui de sec-
rente contrastante nr-r ? Primul rezolvb, printr-un artifi-
ciu o problemi cle simultaneitate tempor.ald in nara{iu-
ne (aceasta este 'iustificarea hri imeciiatd), pe cind celS-
lait ne impune semnificalia piea insistent ca sd nu sim-
lim determinarea excesivd uu. Din fericire, fald de pri-
mele planuri gi schile ale romanului 87, romancierul a
redus la minimum asemenea aldturdri anlitetice. Citiio-
rul preferi sd descopere singur sensul (cleEi montat in
textul-construcfie), nr-r sir simti iuteia autorului.
R,ebreanu esle unul din acei rari scriitori care, ca
Tolstoi, qtiu si vadd ,,caracterul exceplional al obiqnui-
tr-rlui(( 8u.
IJn cuvint revine adesea in profesiuniie sale cie
credintd : ,,via!a", pe care romancierul a nlzuit s-o con-
clenseze siirtetic in opera sa. Pentru el, lumea existi gi
ficiiunea este realisti in inleiesul ci evoci atit termenii,
cii Ei raporturile qi atmosfera realuli.ri, dar firS er-l co-
pia, ci interpretindu-l gi degajinclu-i substanla Ei sem-
nifica{ia autentic5. De aceea romanele lui se construiesc
in jurul unor conflicte Ei tensiuni clramatice. Dramele
eroilor sdi, ciocnirile de ,,patimi((, voinle, energii qi do-
rin{e sint miqcare a viefii. Fa!6 de personajele de prim-
plan din opera iui Camil Petrescu, care sint marcate in
tot ce trdiesc de o refiexivitate duteroas6, ,,oamenii( 1ui
Rebreanu sint nu atit conqtiin{e, cit ,,suflete(( Ei voinle,
qi e semnificativ c5, atunci cind a urmdrit un proces in-
terior, el a ales un personaj (Apostol Bologa) .care s5-Ei
repund pufinele intrebdri esenlia1e ale omr-rlui, ale ,,omu-
lui
^oarecare&,
cll uignoranta(( filozoficl necesard pentrr-r
ca in loc sd ni se^ dea tin
'cliscur.s
speculativ, ;l-gili;ti;
ceea ce.lpg"g qi gindeEte eroul sd fie mai curincl"semnui
ttnei neliniqti qi nostalgii care scapd cuvintelor. Dar nri
numai eroul clin p(Ldut:ea spirt.:urapitor, ci Ei *u"it"
"."_
atii tipologice din
-Ioir, cle pitai 1tb" qi Ana;, aot inct*i"
aceeaEi iluminare irtens .manr. ir;ra
'sd
r." fi"
"o-i
rri-
catA clirect, viziunea morajd a romancierutui- este
-;il;_
jatd in structura imaginarlriui sil-r.
De la un roman la altul, parincl ar nu face clecit s:i
Llrmeze liniile interne aie fieca^ri sr"rbiect. el reia a"or,,"i
pattern funciame'tar al i'ilidrii ;i crcre.ii i""iui"t
-
ri"-
rile opere reJrreniene (Ion Ei lt(r.icoala) u*nArerc
".i.t
u
uno!. energii, trcumuldrile, cr"istalizaiea tensiunilor ql
c'reEterea lor, clescdtuqi.rile violente, ciistrug"""u ;i-u"tu_
clistrugerea ela'trrilor, crincoro cle inomen-tut apog".,i.ri
Ior. Predilec{iile pent*i anumite tehnici gi rigur:i'-aG-con-
strucliei rdspuncl . ,,,mitologiei(( s;ale interioaie, o ,=pro_
iecteaz{ mer:ell. iritoarcer-ile Ia punctul a" 'plecurS^
qi
circ'laritatea sint semne ale conieci,enfei interi;;;; ;i
ale destinului, construclia cu mai mr_rlte pltrnuri este in_
cercare de a cnprincle mai mlrlt clin compie,ritatea iumii.
Perspectivele se cieschid spre cosmic ,si arhetipal,
-in
centru rdmine ir"rs;r intotclejiluna cirama ornerreas"d,
'
c,le_
te'minatd -social Ei istoric s?. crar inscriincrn-r" gi irrt.-u
ordine simbolica. fiebreanu este uir. moralisl
"f
t""t"l qI
.l condi{iei omtrhri, aecl al spectacol'l'i rnarilor ciocniri
cie energii qi clorinle, Ei liniEiea epicd clin ,o*u,rut" ioi.
inconioard cle o miretie sobr6 jumile lui tragice, piii" J"
l:"*iy."j -1i cle r.iali_,.aclerrdrati(., nlr nlrmai ir.'p"rrpu"_
li va.fideliiafii fafA cle real. ci ;i in aceeet, sup".iou.a, ,.
revelarii unui cir:rmatism ul escrrtelor /voinla ;" ; ;.;;;,
iubirea,
.
moartea, setea cle aclevir sint marile p;";;;i;
in-imaginarul romancierului). riziunea morali a scr.iito_
.ylqi..reunegte in ea
-percep{ia tragicului Ci p" ;;'-.
vitalitS{ii, romanele sale transmit o poezie rlate a exls_
l::l:: ne,in-frumusel.atc, cl im po_i riva. ..elemen tarizrr te.(. rr rr
senrrmenl vll.jrrros gi matr.rr rrl rictii. fari a o eprrra rle
asprimea Ei contradictiile ei.
Respingerea tuturor exceselor cle tehnicd este astfel
solidar5 cu inclinarea structuralA ar poeticii romar-rcieru_
260
261

132. lui spre o climensiune a tlmallului ;i a ol:iqnuiLttlui' trste
in aceasta mai mutl a""it o pr:udenta Ei o
-sobrietot" iu
-trifriiii realismul-ri artei ltti, este Ei o implicare a crea-
lcrultti in opera sa, tehnicile inseqi ciezrriluinclu-gi o va-
Loare cle semne ale atitudinii interio:rre exigente cLl care
,*.r:iiiot"f iqi construieqte imaginarul gi-i clA un sens' re-
f r-rzind si zrccepte iJ""o r'rnJi arle-ioc gratult' Poetica
relrleniand este ea ins:rgi o formA c1e loialitate a roman-
"i..*f,-ti
fa!;i cle posibilitetile qi limitele specifice a1e in-
,..*.itii i.ii ar:tistice 9i ftili cie crecliniele lui puternice'
cie viziunea sa asl'lpra omtllui gi lumii, gi in ea construc-
i;,t ;-it" loc cle prim-orclirr ca org:rnizare clramatlci s'i
i'pi",r ritm a1 ,.vie!ii(( gi orcline tr ienstllui, r:nlesli(( 3b.-
.;;ht i,-r d""t,pii.tl'naratirr, itt rapoltttrile qi rela{iile 1'*i'
irriilrit cle
'nifatba
de temc interio^re 9i c1e -spirit al mi-
nr-ririi tehnicilor proprie crea{iei autoluluLi' Acotti exem-
lrtar at sr:bstanfei qi erpresiei, c:rpacitate a artei ar-rten-
ii,',: c1e a-gr gasi echilil;ru1 organic, ntt cle 1a sine 9i cu
iacilitate, ci
'in ciute: rile gi efortttl crcato' al .rtis;1,u1r-ti.
T-a H. P. l3engescrr. 1a Camil Petrescu coercnla cle t19-
:'iri ,si arnprenta t-"-'"i' po"titi- c.ai'e iqi dc'zl'oltlr propriiie
.r,,'it.;r,triaii-i"gi".r tomunul" intr-o operi' sint-mult mai
eviclente. n"Ur"u,'tt "iie
scrriitortti absorbit 'cle specta-
*^f-"ti.t"n!ei, intors '<pre lttme-; pe cii diferite' c':ea-
lnlvp, Hallinilor ii.'lt't'otuf Potutlui ltLi Prqt'ust se im-
i': )]*.6 |i) ei ingigi -- .li,e.t sau. in orice caz, mai direc,
-iec'il romancierul l?'i'scocttei
-
in crealia 1or' Ei sinl'
1,l l";-it"-"hip ,ult in altul, sr'rlliectivitirti teveiatoare' care
',rroiectea.zl in fictiune
-cliscursul
1or' r'alorile in care crec.l
it "i;il;ffi'i;'
"J-i';minti'
in timp ce con'r'emporanttl
'Lc,r-
are o :tspirafie
^tpt"
"ttptindetea
realului ca toiali-
t.itc, gisina o orii,'tJ a e'enlelo-r
'si
fo{elo' -'ie!ii -in
iicesrta insuqi,
"" "pii"i"au-i
un clecupaj al sxu' {in af1-
ti. C""u ce'nu inseamnii cir nu exisli o i171^1'preto?'e re-
lrreitiand u orrr.rtti-qi ^
ftlmll' a cirei puf^re o simtirr
t,, tect,,rr5, clar care e spirit aI operei, nu limibare- tema-
l.i"a- t,i lipologicd, t-,.,-, tott 9i cleformare p'rbiecLivd' Dis-
ringinau-i ins:r pe cei cloi romancieri ai -'ie!ii interioare
r:ie Fiebreanu, creatorui obiectivat, nll vrom s5 estompdm
rleosebirile, mali clc asemenea, c:rre inclividualizeazI lir
rintlu-le poeticile lor Ei sensutl operei fiecaruia clin ei.
ilortensia Papaciat-Bengescll a vorbit ea insigi des-
pre obiectivareal ei in romane (gi in ni-tvelele tirzii) fali
de proza impresionistd qi lirica a lnceputr,rrilor. $i e ne-
indoielnic cii un proces cle obieclivare s-a prodtis in scri-
suL ei, insi num:ti in inleiesul pdlisii'ii formuleior di-
lecl;-sr-ibiective cle auscultalie ,1i cle notzrtic r freneziei
senzoriale etc., fari ca in trecerea cle la imaginile eului
La lumea din afara lui sd dispar[ Ei strbiectiviLatea odata
ctt trirismul : ea s-a adincit num:ri, s-:r retra-s cle la su-
prafa{a textului in tehnici, in stil ;i ton, in coerenla
unor obsesii adinci, in stilizarea particulari ar ,,1umii((
romanelot, in constrticlie. Treiruie cillta trilogia Halli-
pilor numai din unghittl unr-ii sc.ns social si isloric, clcci
cii o operd predominant satiricd ? Sau relaliiL clintre att-
lrare ;i imaginarul ei angajeazir mai profr-tr-rc1 gi in rn-
porturi mai complexe rnesajul atr:estr:i r:r'eafii ?
Alegind o lume foarte s1:ecierl6, cleriormincl-o e,{pre-
sir,', construindu-i o coerenla cle tetitrr-i grotesc al ambi-
liiior gi clorinfelor. scriitoarezr a clidit intr-urr materi:rl
cie observalie morala qi social5, fil'',rat prin releaua ol;-
sesiilor qi credin!'elor ei profrindc, o nrare :rlegorie in-
celr;;atA c:]re preslrpune o imagirre iclealA a omr-rltii qi :r
orirene-scului, nicirieri formr,riatd clirecl in rcmane, clar
inrlirect implicati in intreaga fes.ittrrA cle monstrr-rozitate
morali qi infirmitdli sufietegti clate eroilol ei. Nu se poate
nega acier'irul de esenli al ur-iei anumite imagini cle
lume clefiniid istoric "gi sociiil (mai :rles ca psihologie
social5) in paginile trilogiei. Cr.tm nu se poate ignora
nic'i tratamentul artistic ai cleformarii revelatoare apli-
cat acestei umanitAti simboiice. Ca imaginalia scriiLoer-
rei sa se pund in miEcare, un ferment subiectiv trebuie
si creeze o opozi{ie intre atttoare gi personaj (s:rrcasm,
teioare, ironie, repulsie, suspiciune). C;i sa-qi r.acli eroii,
ei1 ;rre nevoie sa-i poatl clispre!ui, uri. irolriztr. indarA-
iutr acestui mecanism (de orclinul psihologiei crealiei) e
clc iranuit o male tristele inlerio:rra, :L ronrancierei, gus-
tr-lL amar al unei existen{e fulse, rau conformate ; ima-
gin;lru1 ei se na;te la interferer-rlti lealr-rlr-ii (sLilizat gr-o-
262
2S3

133. resc-hiperbolic) cu visul uuei umanitdli luminoase, inalte.
a cdrei- imagine rdsturnatd se multiplicd in romanele ei ec.
trxistI insd r;i linii de legd,turd intre scriitoare qi o,oa-
menii(( ei (pe care ea nu-i gdsea atit de monstruoEi), mul-
'eora clintre ei le-a dat cite eeva clin propria ei viafd in-
ierioarA, din rezultatele autoobservaliei, mai cu seami
in nota{iile -*erizoriale cle mare fine{e, in unelc din su-
fei'in{ele qi }rolile clate personajelor (qi in reflexele lor de
psihologie), in stilul Ei linuta citonra. Dar niciodaiS ntr
se realizeazil o iclentificare totald cu vreunul din eroi
qi. rarele apropieri (Elena) sint ele insele ambigui, norma
{icfiunii bengesciene rdmine clistan{area ironicd, incitt-
rlerea tnluror personajelor in parabola nnei aliendr:i gro-
teqti. chiar claci pe trepte diferite. Se observd, de ase-
rnenLra, uqor cA in trilogia Hallipilor mai cu seamd existit
,r focalizare putemicd a imaginarttlLti, cd viziunea r-o-
rrrarncierei se organizearzti in jurul citorva terne obsr:-
clante. Vorbiurl de ,,oroarea de incruciqat( Ei de ,,sen-
sibilitate;r autoarei fa{d de factortil sanguin((, cie ,,schi-
Iozii(( Ei bolnar;ii ei, G. C[linescu inclica r-rn strat al o]t-
riesiilor celcr mai cle aclincime. Active in configurarea a-
parte a umanitdlii bengesciene, temele ,rsubterane'{ ale
operei nr.r sint fdrd legdturd cu credinlele Ei intrebdrile care
stipinesc spiritul scriitoarei, deci cu un ,,strat(( aL te-
nielor controiate cle ea (nu mai pu{in obsedante) qi su-
lluse unei ploceriiri narative qi compozilionale speci-
tice. Stuciiinci miqr:area epicd clin ciclu, am rrdzut ci ea
s.r clcsflqoari sub douii forme clominante', a . ciror i'e-
ialie este se:anificativi. Snobismul este ceremonialttl. me-
;:it sir consacre reuqita sociald, triumful. Alituri de eI,
".iuirirea'r frincfioneazl, in viziunea personajelor. ca tln
mec:urism compensator, ro1ul ei e sd defuleze, sf, le dea
senzatia cir triiesc, cd nu sint simple marionete ale co-
rluh,ri social ;i moral. Il,omanciera face insd tocmai clin
felul lor cie a trdi iubirea ipostaza cea mai radical gr:o-
tescir a unei falsitdli funciare, fird ieqire. Rim urmuirc'rste
favorurile Siei, Ada il r'rea pe Licd, doctorul Walter igi
cif, iluzia cd are sentimente Ei ernolii, unele personaje
(klika-Le, Lica Ei trinitatea pdpuEilor de porle1an : I-e-
nora, Elena, Coca-Aim6e) au func{ia de a polariza gi
cle a stimuia agitatia fals-eroticd a lr"rmii Hallipilor. Pen-
tru cd in fonci tutttror ,,oamenilor( scriitoarei le lipsegte'
dorinla adevdratl gi unda sufleteascd. a iubirii omenegti.
Senzualitate,,pnrS'( (Lenora), defeminizate (Lina, Sia),
sau triviale (Ada, 1,Iika-Le1), alteori complexate Ei prea
cerebrale (Coca-Aimee, Elena, Nory), eroinele au a16-
turi bdrbali placizi qi Etergi (Hallipa, Driginescu), con-
torsionali lduntric (4axenlir-r), dominatori Ei nrefula{i('
(Rim, 4ralter), ori capabili de capricii, dar nu de iubire
(Licd). AEadar, ori vitalitatea monstruoasd Ei vulgari1,
neluminatl de spirit gi sensibilitate, ori inteligen{d us-
cati qi rece, in care lipsa c1e tonus vital igi varsd toxi-
nele ei. Complexafi sau rudimentari, ii apropie aceea-si
nrpturd intre spirit qi trup. Nu e un sentiment Ei nici
mdcar o auteittici ,,foamet( eroticl elementarS, ci cind
,,idee( (ca la Coca-Aimeie), cind t::opism (Lenora), o
sexualitate dBzolanti, semn al unei falsitifi care ineacl
totttl, corupincl inseEi riddcinile omenescului.
Cei tari sint tocmai cei mai steriii et, pentru cd in
lumea trilogiei energiile sint deviate qi devierile devin
,,energii'(. Pe Walter, pe Rim, pe Coca-Aim6e ii apdrir
qi ii susline lipsa lor de cdiclurd uman5. In stilizarea lui
grotesca, ciclui Flallipilor e un apolog clespre condilia o-
inttlni, in care deformarea expresivd revel5. nostalgia
moralA a u[or raporturi interumane situate exact la an-
tipocir:l celor ciin scena ficliunii. Inventindu-gi ,,lllmea(',
roinanciera angajeazd in miqcarea data acesteia valorile
in care creCe qi propriiie ei intrebdri, dar nu-qi .Iasb per-
sonalele sd sugereze decit prin contrast o posibilS, ori-
cttm visati umanitate icleald. Esenlele experimentate in
eroi o preocupi pe scriitoare gi boala, iubirea, compor-
tamentul iduntric confruntat cu codui social, aristocra-
tism-.rl sufletesc etc. sint, ioate, teme interioare funda-
mentale. Liniile pe care se produce in ultimd instan{6 in-
totclear-ina clistanlarea romancierei de eroii ei arat5. c5,
in viziunea ei liiuntricii. omenescul triit inalt ar trebui
sd fie sinteza superioara a vitalitdlii, stilului (,,!inutei((),
sensibilit5{ii qi inteligen{ei, in conjugare armonioasi-
Scriitoarea nu a fdcut insa din aceastd aspiralie (pe cale
$i-a definit-o chiar scriinciu-qi opera qi proiectindu-;i
in imaginarul ei creclinlele qi nostalgiile, insd numai in-
direct) o ,rlezdt(, ci a mers spre o unitate de sens Ei de
265
264

134. artA poetica (ale cdror clominanle gi raporturi le-am a-
nalizat), Iasincl libertatea necesariL in artir clialogul-ri clin-
tre ,,construit66 Ei neconstruit, clin'lre atitudine gi reacfie
,,organicd((, dintre arhitectura elaborati gi tonul spontan.
Nu e cleloc o intimplare ci tocmai intr-o asemeuea
operi, ceutratd ca ,,mesaj(6 in critica unui cocl moral a-
lienant s-a cristaiizat o poel"ici prin excelentd ironicd.
Romanciera nu clenunld doar convenliile epocii Ei lumii
direct cunoscute ei, nu face nici numai piclura sociald qi
nici nu generalizeazi rnizantropic. Ea a intuit functionarea
nnui ciclu al minciunilor (sociale qi incli:viciuale) care de-
fineqte r-tn intreg ,,eon(( a1 moralei sociale calpe, flrd a
reprezenta insd o fataiitate a naturii Llmane. Scriitoarea
nlt a imaginat o ciocnire intre nmanul autentic qi con-
ven{iile ,,codului((, ci dirnpotrivi, a ingroEat in spiritul
unui apolog grotesc imaginea unei lumi inchise Ei spe-
ciale c1e profitori ai falsitilii, perfect adaptati ,,regulilor((
jocr-rlui cie mistificiri qi automistificari propriu ei. Re-
velatoerre este perspectiva (imprimat:i neretoric, sr.rbia-
centd sau insinuatd prin lon) in care apar gesturile de
,,revolld(( ale eroilor ei (adr-rIterul, clezvS.luirezr adevdru-
rilor etc.), clesfdgurate Ei ele in acelaEi circuit inchis al
ipocriziilor sociale Ei individuale. Autoarea implicS. te-
mele ei in ,,destinele(( pc,rsonajelor, numai clincl aces-
torer atitudinile ;i stilul opuse viziunii ei ideetle, recon-
sti1,uibil5, clar neformulatd direct. Arta ei este aceasti
situare, prin tehnici (poltretul gi construciia, spiritul
analizei etc.) gi ton, in raport cu invariantele cicluiui,
cu destinul global al lumii Hallipilor. Minuindu-;i per-
sonerjele '- ,,pipu;i(( pe scena de teatru grotesc a tri-
logiei, ,,marea pdpuEdreasd(( (cum ii spunea F. Aclerca,
cu privire insd la dramaturgia ei), avind doar aerul de
a comunica, ,se comunir:d, r-rrmdrindu-Ei ironic sau clr
sarcasm eroii, ea ne lasd sa-i simlim sub verva gi am-
biguitalile,,naratorLrlui(( temele grave,,,mesa"j{( intre-
bf,tor trimis lumii de clincolo cle ficlir,rne.
Fa{i de ea, Camil Petrescu face
-
mai cu seaml
i,n Patul Lui Procust
-
impresia unui creettor care ela-
boreazd mult mai riguros, aproape inginereEte, strate-
gia sa compozilionala (inclusiv semnele libert}.fii inte-
rioare a formei : ,,rllpturi", cligresiuni, necleterminare,
-.-c;eschidere" temporala, clozaj al enigmelor etc')' L1 c.i'
i:"*ti,i i"l.e spiritul propriu- experientel sa1e..rle. tehni-
"i"ir' cl constructor ut iomanr'rliri Ei 'lme-sli:(
(miezul
iilur"tlrii semantice a operei) se erqaza alt{el clecit la
li"*.it" clin ceilalli doi iomancieri in clisculie,' Anali-
zinclu-i cele doud opere reprezc'ntative qi clegajincl ast-
fei dominantele artei saile de arhitect al rom:rnttlui' am
cirstatat ca relieful timpurilor, dialectica r)ptuictelol' -cle
veder"tt qi a ,,voci1or(', naraiiunea 1a persoan-a .intii sint
toaie clomit ut-tt" ale unei poetici a romanului in c:ire
ctmpozilia figureazd, intr-uu fel spalializeazir. in texl
"up"rt.t.i,
proiese Ei tensiuni ale ctlnoaEterii' Este sem-
niiicativ'ci scriitorul, care avea rezerve fala cle o 1i-
t.,r"t"ra cle simbol (preferindu-i cuvintul de orcline ai
"**"ti.ita!ii),
clacd nL a creat prin recurenle in -planul
figuli'rliei .tmar." Ei al gesturilor ei clin romeinele s:rle
o'-crcline er conotafiei, Jtransformat in schirnb organi-
,n** textului insuqi intr-o mare metafora :r clramtt-
tlt*tf"i con$i,iintei, a facut clin
',relicful((
qi-p-unerea il]
Sr"gltta a fiec5n-ri roman un semn (transmisibil in actul
ie.citiriil al ,,migcdriis qi raportulilor interne proprii ex-
pcnlentli cunoagterii, cu intrebdrile, impasurile,- ree.ir--
l.ti;i[' qi antinomiiie ei e2. Tectonica romanului devenit6
.* i"ieEl simboi al dlamelor 9i stdriior de conEtiin{ai'
incercare de a cia in forma operei ttn echivalent a1 con-
ilgLrrarilor Ei mutaliilor clin planui vielii interioare, iatA'
-Jf,
",ip"."tul
relaliei construclie-semnificalie' meritul
"e-
.""ri,,r':r1 lui camit Petrescu, creato,r in aria romanttltti
r.oneAnescaluneiformuledeart6literaricapabiliin-
irl-oJr..a" sd inclucd in cititor atmosfera de febrl Ei iu-
oialtut" a congtiin{ei care intreab6 gi se intreabi, jtt-
cleci qi se iuclecd, cunoaqte 9i-sq a-utoclnoaqte'
patosui special al scrisului lui CamiL Petrescu este
t*gat- Je acei ,'mit a1 conqtiin-lei" e3 despre care- vorbea
i,-ria f"tp"ssicius, recenzindu-i prim-til roman' Dramele
ii i:o*u"ute lui urmdresc in general acelaqi pattern aI
confruntdrii unor eroi' care au constrttit in ei un ideal
absotut sau o imagine a ,,realitdiilor(( rispunzind nos-
i,.glito" spiritului
*lor,
cu adevdrata realitate, cu rigo-
riie existenlei care se ciesfigoari in relativ Ei deci con-
trazice violent construcliile apriorice ale conqtiinfei'
267

135. Aceasta este schem.? cet mai generald a evoiu{iei rna_
joritdlii eroilor scriitorului, inc"heiat5 cle obicei cu o
moarte reald sau numai interioard, sufleteascd. Cetu
-ni,._
canu, Gralla, $tefan Gheorghidiu, Ladima silt a;tJel";]e
Inrrrr]1r pe care ii urmim iD indlfarea Ior. vulrrerabilA
;i care ne transmit tensiunea dilemelor 1or, f"r"o,,r=.i
conEtii'lei 10r problematizante e4. Ei pot construi rottir
pe o eroare, clar eroarea lor este nobili gi, fringinclu_se
aspira{ia lor, rdmine
-
ecoul _ei, se-nsul ei' iranst?te;;i,
-;
nostalgie a trdirii il?lj" Ei dense $, in care fi;";;;-;ip;
cie existenfd sd-qi aibir nu numai intervarur ei mds'l J
11.
lilnpul fizic, extern, ci Ei valoarea ei clistinctd, cle sen_
sibilitate gi cunoaEtere, in fluxul dtiraiei interioare.
Se cuvine sii spunem ci scriitorul esie in romanelr,,
sale (grafie-qi libeitalilor consiclerabil mai mari ol* -g"l
nuhri({) mult mai aproape clecit in teatrul sau cle ffis_
ciirea internd a congtiinfei, cle ,,curgerea(( gi crA;-,rJ,_
specificl a memoriei (totuEi nu ,,invo"luntare,,, l; ;t;i;;
teoretizdrilor, ci dirijata de reperere semnificatiilcr rrir-
1.,1"
i'l ea), de o poezie speciili a sfirilor p.bp.i; il"_
nologulur-rememorare Ei ,,scrisului(( _ decantare a sorr_
sr-rlui..experienlelor trdite," clevelopare a intuiliilor S; r"
gestiilor unui mornent cruciar de viatd interioarti.'n"oii
sai refac mereu inilial iluzia cd lumea'ar trebui .sa le *e_
cunoascd valoarea individuald demonstratd prin u"p"_
'ioritatea
inteligentei lor, implicatd in stilr-rl intregii !o.
personalitdli interioare ca gi in gestur.ile lor pe !trr,-."t
raporturilor interumane. Ferneia, iubirea .epi"zl"ti i,,
'iziunea
scriitorului experien{a-siirtezd care concentreazi
in ea, cll un maximum cle tensiune intre ceea
"u
," .r.r_
pLlnq rgtiunii Ei ceea ce_ ii scapd ei, intre ell qi lume
totodata, patosul ,,mesajlrlui(
'autorului.
Care insA ntr
se confr-rndd_cu perspectiva personajelor sale, ci "se cjc.-
pdqeqte in ele, nu pentru a
-le
conciarnna o;,
"i
p. O"
-o
parte pentru a ne transmite intrebdrile lor O*r.ii."_
clrtrmatice, pe de alta_ pentru a reintegra, dintr_o pe;:_
spectivd finald, valorile- 9i posibilitalitJ intetigenlei' in_
tr-o imagine mai complexi
-a
umanului, nu ii"mitati la
gecmetriile spiritului. camil petrescu a creat in litera-
tttra romAnd o imagine de mare noble{e artisticA a in_
fringerilor fecuncle necesare, ale conEtiin{ei in rjeve_
nire, un dramatisrn al crizelor care maturizeazd inle-
lior zguduind iluziile Ei reflexele de automistificare.
Xir primul roman, iubirea ca Ei rdzboiul erau expe-
iienle complementare, care verificau Ei constituiau prin
]nsdEi desfSgurarea lor o realitate interioard eroulul, o
icientitate a congtiin{ei lui. In Patut Lui procusf com-
plexitatea experientei l5untrice a eroului central (Frecl
Vasile-scu), pusi in valoare cle relieful compozilional
subordonat unitSlii cle sens proprii tehnicii ,,dosarului
cle eristen{e((, clemonstreazd cd romancierul eii cleja in
pragul. despirtirii definitive cle iluziile sale noociaticr:
(refiexele acestora d"in urmd erau in toatd literatura scri,
itorului dominati de ,,mitul conEtiin{ei(. gi ile revendi-
c_area impliciti a recunoagterii unei elite a spiritului e7).
Ifespdrfire care realmente se va produce in- Dantan si
{Jn arn intre acLmeni ; opere ce conlin, sublimati, ati-
tuciinea proprie noii orientdri a scriitorului qi gindito-
rultii Camil Petrescu, substan{ialismul, ca resiiuare a
inteligenlei pe terenul concretului in migcare, Ei desi_
gur, pentru trilogia sa istoricd (rdmasd neElefuitl pini
la capdt), ecourile unei alte virste istorice'gi ale unor
muta{ii produse in conceplia filozoficd a autorului. Din
opera de romancier dintre cele doud rdzboaie, rdmine
- creclern -_ exemplar, sub aspectul temei noastre,
c.IorLuI incununat de succes aI scriitoruiui de a face clin
alhitectura romanului o metaford sau o ordine-metaforl,
revelatoare de dramatism al conqtiinlei, capacitatea sa
de a irnplica in spaliul textului Ei'in organizbrea lui ra-
porturile Ei miEcarea proceselor cle cunoaEtre Ei auto_
cunoaEtere.
Conciuzia troersird se poate rezuma la conslatarrea,
ire care speram ci dezr,roitirile anterioare o sustitr in-
ciestul, cd urmind datele inzestrdrii proprii gi o iclee
clistinctd despre roman, alegindu-gi drumul in raport
.iLl contemporanii ;i cu predecesorii ciin literatllra ro-
mAni ca qi clin cea universatrd, sublimind in crealie ex-
perienfele acumulate Ei o Weltanschauung speciiicd gi
proiectind in operi intrebdrile qi temeie interloare, fie-
care din cei trei romancieri a realizat nu numai o artd
expresivd Ei distinctS a construc{iei, nu numai un model
(c, structurd) care are propriul sdu echitibru intern, un
269

136. echilibru vir-r qi substanliai, ci Ei un acorcl autentic lntre'
spiritul ,,mesajului(( Ei ,configuratia arhitectonicS a ro-
nianelor.'Este .5i acesta un 'semn al artei rnari Ei o pre-
misd cle prim-ordin a unittiiii interioare a ttnei opere :
capacitatea autorului de a-Ei rerrela
-liniile caracteristice
qi
';eliefLli singttlar al unei poetici in c.rre romancierul
ramine loial cu el insuEi Ei totodat5 fal6 de ,.artclito-
li"i' ,-i.i (cititorul) qi fati de arta sa' Consecrren{a ur.rui
i,."ti.t ir. ,,t*ft"i"i1ett'saie, angajarea plenari 9i gravi Inr
cxperienta' poieitt-ult-ti operei se incarci astfel cle o va-
foa're esenliaif,, de foncl, care nu ne mai cld drepttil sir'
p.i"i.o ,,f acerea(( textului clrept o operalie secnnclara'
iur at'tizanati,, clesfdquratd la rece' DimpotrivS, artis*
itrl aclerrdrat nu e nicioclati mai pdtrtrns de rdsptt*tleret:t
aclinch a artei lui decit in ,,clipa(( in care, dind formit
""""Gi
sale, implicd ln ea tensiunile sale launtrice $i pe
atu iumii, ,,mesajult( sf,u cle om care vorbeEte prin o-
perir oamenito. 9i ile artist care se inscrie astfel ?n cotn*
petilia cleschisa a valorilor artei.
I)esigtir, construciia romanttltti nrl cste nttrnai or-
ctine a ,iemnifica{iei. Ea este Ei ritm, Ei tehnicd a inci-
tirii interesului cititorului, urmind astfel unor
'ecesi-
iati-a" variatie gi alternanie care intre{in suflul l1tnS 1r}
lecturii unui roman, dar nici r-tna clintre aceste func{ii
(deloc cle disprelr'rit, dimpotrivd) aie compoziliei nll .ar€l
rltut uniti"uto",'focalizatbr, pe care il are constrnire:r
unui sens, a ltnui ,rmesajtt. ,,De-construirea(( la care st'
gina"t" S. Sontag slu J'-F. Lyotard, in lucrdrile citate:
ia inceputul aces=tui capitol, gi pe ca-re o urmdresc r-rnii
prozatori de avangardi rdmine' credem, in materie de
'"o*u^, o utopie. Poate o utopie care va ciuce cdtre certa'
"ett" "
idrgire 9i o rafinare incd a icleii de construclie'
r-'Atre form.,le hte"a"" noi, situate intre roman qi poem'
esen etc., dar o utoPie totuqi.
Romanul nu poate renunla Ia orcline tocmai pen-
tru ci el implicd prin definilie complexitatea' Complexi-
tate a figuralieii a analogonulai realului care este
materia fi;flunii : oameni, ,,intimpl5ri((, stiri qi procese
cle conEtiintd, medii etc. Complexitate a ,,tirnpurilor'6n
a ,,punctelor cle veclere66 Ei a .,vocilor((, in romanul mo-
clern. Complexitate a texturii stilislice ;i a structurii
semantice (ordine a socialttlui gi psihologicultti care con*
stituie ,,lumea( rornanului, clar gi coerenla simbolica
t-r ficliunii), complexitate a formei marcate de un pro-
nun{at sincretism, capacitate cle absorblie, mobilitate
proteica. E demn de aten{ie faptul cd riscurile unui ptt-
rism steriliztrnt sint vdzttte limpecle chiar de critici foarte
receptivi Ia experiment : ,,llnii vor tln text (o artd, o
pictr-rr:i)
-
scrie R. Barthes, in Le plaisir dtt tette
-
fara umbrA, rupt complet de *l6lg6lsgia dominantd" ; clar
aceasta este a vrea un text fari fecunditate, fdrd pro-
cluctivitirte, un text steril (vecleli mitul F-emeii fdri LIm-
bri). Texttil are nevoie cle r-rmbra sa : aceasti tlmbrA
este pufitzd ideologie, pufirtd reprezentare, pufitt' sr-rbi-
ect (...)((e8. O spune acelagi critic care, cu doud decenii
inainte, observa cI in romEln, care ,,face din viald un
clestin gi clin ciurati un timp clirijat qi semnificativ(( et,
orice gest cie negare a orclinii se constmieEte ca o notlit
ordine. Evocind Ei interpretind lumea, condilia (inte-
lioarA qi social5) a omului, raporturile lui fundamentale,
romanul presllpune o coerenld (ceea ce nu inseamni o
,,logicizare(() a imaginarultti, o vizittne a cdrei organizare
clegajd semnificalie.
E adevdrat cd de obicei ntl se neagi construclia ca
atare, recunoscindu-i-se un ro1, insd unul secundar, de
instrument subordonat capacita{ii romancierului de a-Ei
,,redea(( universul cle ficliune cu mi.,scarea Ei tensir-rnile
1ui qi necesar pentru a pune in pagind materia qi semni-
ficaiia romanului, preexistente formei. Nu altul era pllnc-
tu1 de rredere al 1ui Thibaudet in polemica sa cu Paul
Rourget. Replicind supralicitdrii valorii de artd a com-
poziliei, criticul {inea sd distingd libertatea romanului de
rigoarea clramei, scriind (in 1912) : ,rOrice roman im-
plic5 un minimum de compozilie (plutire ntl inseamnd
incoeren!6) ; dar nici un roman nu poate realiza maxi-
mul de compozilie I...]. O texturd de roman e totdeauna
mai supld, mai nedeterminatd decit cea a unei opere
clramatice. IJn roman dispune de timp. Teatrul, cdruia
clasicii ii conceclau doudzeci qi patru de ore, nu dispune
de timp. TJn roman are spalir-rl Ei descrie. Disparitatea
270 27t

137. in spa{iu e interzisd tragediei. Estetica proprie roma_
nnlui este intr-adevdr, cum au vdzul clasiciii o estetici
a _compoziliei destinse a timpului, a spafiului(. In 1g22,
reluind discutia (in replica la Nouuel'Les p<rges d,e Cri-
ticlue et de Doctrine a1e aceluiagi romanciel qi eseist),
criticul de la l/Rlr il cita pe Sainte-Ber_rve in-sprijinui
ideii cd pentru rornan compozitia nu e intre valbrile
esen{iale, ci doar una din calitdlile ,,mai curincl inferi_
oare. in care un Eugdne Sue ii poate depdgi pe un
Balzac( 1co-
Fdrd indoiald, excesul de compozilie contravine acie_
varatei naturi a romanului qi respingerea unui ,,anumit
id"eal de *compozitieo clasicd privind caractereie Ei o-
pera(( era mai mult decit inclreptllitl Nr-imai cI intre
,,minimul(( de organizare recunoscut ca inevitabil in ro_
man Ei rigoarea exagerati a consl,rr_rr:liei (,,maximr,rl de
cornpozifie() existi un si:aliu larg, in care nu e deloc
limpede .de ce ,,marile romane,,, ,pcleviratul roman(( etc.
a.r trebui sd se situeze neapArat,
'cum
creclea ,Ihibar-rdet,
la polul minimului de compozifie. In fond, Boti.rget fi-
'cea in mare misuri o pledoarie pro clomo Ei nu cle a re-
a.bilita pozilia sa e vorba aici. La rinclul sdu, Thibaudet
:iu depagea nici e1 o, concepl;ie retoricd a comooziliei :
,,Compozi{ia, distribuil'ea materiei, pl;rnu.l sintj pentru
r-rn_.ciiscurs sau-^pentru o drarni, o lucrare pregdtitoare
indispensabild( 10I.
Refuzul de a accep,ua icleea c*e ,omu_
nul ar trebui sd se construiasc6 asemenea_ unui discurs,
creclinla cd ,,racordurile logice sint in arti cel mai bun
mijioc cle a face falsa toz sint inirr.r totul cie infeles. Dar,
din picate, ceea ce a trecut clincolo de circumstantele
mai precizate ale discu{iei a fosi desconsiderarea in
prindptiu a rolului constructiei in roman. evaluarea ei
clrept a.bilitate artizanala, caiitate artistici ,""i*aura i"
;irta i"omancierului.
Adevdrul este c5,, aidturi de ,,romanul-naturi(. (exem_
ple1e da,te erau rnai ales romane ruseEti gi engiezeqti)
elogiat de autorui Reftecliilor clespre ro:rncnt, exiita qi o
direclie a romanului-drami, care j atins prin Bal.zac satr
Dostoievski inil{imi de art6 nu mai micl clecit cele re_
prezentate de Thackeray sau Tolstoi. Nu exist5, cie
,asemenea, nici un motiv adinc pentru care apropierea
272
cie r-i.amA (cieci cir.r t'rrr< crrLriirc:-r ;i rigorilc ei etc.) sA
'tr
fie profltabili pcirt.rr roman. o5r, ,,ii- r.iteriit:rtea aces_
lltia iloate spori ;i prirr cleschiclere spre mo'rumc''talirn-
tea ;i r-ieingridirca cpol,leii. IJin rnomenl cc. r.riticr_r1 tede
it ,.roma'ele mtiri(, (r,ele .parfini.ll ,.r.omar.cierilo' plr.
lomi,.ncieri(() ,,vialii cirrc sc creea:zi c;r insirqi cle_a lun_
glil tinei succesiuni clc cpisoacleii 1ci,
e firesr: szi ne. i*lre_
lrirrn dupi ce altl ,,lege.(icle org:r'icitate se clerr-rleaza
nceasli ,,viutd(' imagin.tA cl.c'i
'r-i
cir-rpi'r o logiciL intern,
a car;tcterelor, a dezvoltririi ;i tr confli.tulLril Inse.mn.i
toate acestea, obligator, ,,racrorduri logicer, ? promartul este
un concentrat cle eristentei, in c,ar.r. ),i-LrptLlrile({ 9i evo_
l^ufiiXe
.sr-rrprinzltoare fac c-lct insele 'parte clin ,.iogici,,,
fictiunii. sim!iLi ;i meclitata cle rc'raLicier. Jr-riieri s'orel,
Ilmrna Bovar5'-, Ion al lui llebreanll piir .ti inr-.iricc, ,,lsl
gea(i caracterelor lor ? tr cea mai briira clor.:rcla a ciistirn-
lei ciinlre ceea ce ar fi putut fi o compozi{ie pul reto_
ricii qi ceea ce este in schimb compoziiirl romanescA in
cazui trnei viziuni intc.nse qi vii a pelsonajeloi., a ,,riietii((
rli' rom*r. Impresia clc aclevdrat se naltb clii-i creEterea
<raracterelor pe o axir intern:i. proprie fiecirrr,ria, in ra_
port cu care clestinul lor se implinegl.e (paraclox ap:rrenl)
exact_in ceea ce. si-trpriuzindn-ne, nn e tot,_r9i clecit re_
r,erstlL unei intregi evolutii anterioare . o.rupluraii( com_
plementari continuititii. Tmportant nlt e.'cr.eclem, numai
fapt*l ci romancierr-riui i. se imptr*e o r.iartii adro'omir
a ,.trumiii( sale de ficlir-rne. ci. inc:i mai mult. ca el ii
recunoaqle acesteia gi clevenirilol ei imaginare uu acle_
var de esent5, o consec.enfi liuntricir mJ compiexd, sn_
perioarir oricdrei cliagrame precoltcepLiie pur iogic.
'ori_
cirui .,plan(( etc. $i, in accep{i:r pe c,are'inlele[em s_o
df,rr'l telmenului, nn .i se p:rr. ileloc ca ,,._,ea.I;, .n".,_
noagiere. asumare de catre ;rrtist,l creator :i u'ei logici
r.ii (rebele fa{5 de ,,plqt,,) a epicul-ri, ar. fi mai pr_rtin un
rnoment autentic in elaltori'u'ea c'ompozitionaid a operei,
ir-r con-ctrlrirea ei.
Cu ;rceasta sint cle fapt in rniezul proltlemei : r:r_
portul clintre arta compozitiei (gi posibilele ei inlelegeri
clistirrcte), pe cle o parle, Si, pe cle alta, capacitatea
"ro_
mar-iciernlui cle a veclea ,,halucinarnt cie clai gi corpor;rl
pe pnotagonigti(. cum scria G. Cilinescu. care i.eclillos_
U-dr- 5$l:j coaia lii Z7S

138. tea construcfiei. ,,cu ritmica ei interioatS((, un rol de
prim-ordin in roman (e rrorb:t cle compozilia ndscutA
,,clin natura obiectultti"), chiar dacd ,,mai importantd qi
clecit compozitia, adica anterioara ei, este *- in optica
aceluiaqi critic
-
rriziunea vie a eroilor((. Aici se intre-
vecle o altA abordare a chestirtnii, sugestia unei conlu-
crlri a capacitAtii de crealie cLI cca de organizare, incit
r:omanr-il-,refigie a trAitului(( sd se unifice interior ir-t
perspectiva ,,unei iclei care sd-i clea o figur6((100. intre
compozilie ca .,ritmicd interioari(( a operei qi semnifica-
1ia (,,ideea(( structurantd) care se construieEte pe sine iil
,,viziune.a vie'( :t lumii cle ficliune, apare posibila o di:r-
lectica mai supli a vielii gi orclinii, a construitului qi
liberta{ii. Distanla e mare fald cle o conceplie care (ca
ier Thibaudet) opunea crea{iei constrttclia : romanele-na-
turi ii apirear-i criticultti francez .,compuse cind sint scri-
se, clar ele nu eralr compuse inainte cie a fi scrise, ;i
-
gdauga ei -
nr-t existi adevaratd compozilie clecit
"'T;lffo;Xi1:r'o0"."" i* compozi{ie venea (in cazul po-
zitiei cliscutate) din iclentif icarea ei cr-r o schemi pre-
stabilit5, cttlcttl qi Io.qicS orclonatoare, duqmane impresiei
cle via!5 neingraclitl necesard romanului pentru
-a
exi-qta
estelic, in cu fotul ait spirit s-au formu]at obiecliile aduse
romanultti pentru Lipsa cle artd (inclusiv in materie clc'
constrrtc{ie) cle citre un Pattl Val6ry, cle pild[. Pe fo-n-
ch-r1 ,-trrui refnz geireral cle a judeca statutul romatiultti
in funclie cle (cr-lm ar fi fost normal) conven{iile i'rrtis-
tice proprii lui, reprogttl central adus compoziliei roma-
neqti era ca ea rezistti substituirilor, cI nu ale carac-
terui rlefinitir. care sd nu-i permiti fdri pierderi rno-
ciificari, ca intr-un lrpoem bine exectttat'i. Argument fals.
s-a aritat, pentru ci"l ,,r socoti multiplele nivele ale aces-
tei orclini, iii-pottivzt, c'ste a admite atitea metamorfoze
incit ele elr cere clin aproape in aproape confeclionarea
tinei lucrf,ri foarte riiferitei(106. E greqit sd se creacl5 ci
romanul ar putea fi remaniat compozilional (cind e vor-
ba cle o ar-rter-rticd arti a constructiei) fdrl urmdri arllnci
in intreaga structurd a operei 9i in primui rind in con-
figura{ia ei cle sernnificatii. A scoate, a inloctti, a schim-
ba orcliitea pArtilor care compttn ansamblul roma::'.ilui
274
pot pdrea opera{ii ingicluite numai clacd se uitd ci cle
fapt cu fiecare clin ele operi.i nr,r mai e cea pe care ir
construit-o autorul Ei cd structura ei, inainte de orice alt-
ceva, senslrl inscris in ea, suferd astfel deplasiri cle ac-
cente, schimbdri cle raporturi, alteriri deloc mai uqor
tolerabile clecit cele care ar afecta ordinea Lrnei clramL.,
tectonica unni tablou sau a nnei operc muzicale etc. ,,R,e-
zisten{a66 constrr-rctiei 1a astfel cle cleformirri nu trebuie
iudecat:r in sine, ci pe cle o parte sub aspectul roluiui
ei in pdstrarea nnui ritm intern al fic{iunii, pe cle alta
din perspectiva relaliei strinse clintre arhitectura Ei sen-
sul romanului-
Conditia esentiaiS a situirii compozitiei, fdri exatge-
rlri de vrelrn fei sau altul, in ansamblul artei romanu-
Iui, ni se pare astfei a fi tocmai definir:ea unei rigoli
necanonice, nu aplicati clin aftrrd unei materii preexis-
tente (imaginarul, semnificali:r), ci dimpotrivS, crescincl
Ei reliefinclu-se intr-un proces care implici in aceeaqi
migcare Ei cristalizarea sribstanlei semanl.ice Ei de inr,en-
fie a operei. Una clin explica{iile interesului maxim pe ci]re
iI ,prezint6 pentrlr critica analiza qi interpretarea con-
structiei in roman este faptul c.l ea poate fi privitd in
acelaqi timp ca rezultat qi ca proces, ci in construr:fie
se intrevecle r:artst.ruirec operei : ,,procesul ordonator pr>:r-
te fi regisit in structura operei literare(tot. Altfel spus,
ea este formi in care se cite;te o angajare interioard n
oilultti (raportul cu lumea) qi a altistului (cpliunile Ei
sensul scrisului) in crea{ia sa. l)e uncle marea impor-
tanfd, creclem, a examinArii valorilor complexe (nr.r cle
simpld tehnici a lrnei reci clisposil.io retorice) proprii
constrttctiei qi artei de tr constrni, in opera marilor ro-
mancieri. Pr.rse in erriclentA, ele sus{in perceplia r-rnei rna-
terialitSli artistice a romannlui (vizutd in raporturile care
o r.rnifici interior). reintegrincl totoclatd aceasti recep-
tare aprofunclatl a textului intr-o intelegere imbogdtitir
zr circuitului : autor (qi, prin el, lume)
-
operd
-
citi-
tor (inme). Ca qi personajul qi temele, ca ;i stilul, con"-
struc{ia reprezintd una din caile cle acces spre unita'rtea
adincd a operei, ,,artefact(( gi mod specific cle participiile,
ea insdgi, ltr via{E., la miqcarea qi r:,rportr-rr:ile lumii.
275

139. Oricit c1e inrirclAcinate;u- fi ulrele leflexe cle ielar'-
Iti:zare susfintile c"le un fel cle posil-rliite e:;teticc (de firpt,
principii ale unei salr Llnor coiLceptii clefinile istoric), un
lol"i:rircier nu poarle fi imaginat <:u elaltorinclu-gi opera
sitl; pi.tterea,,inspiratici(!, cu uir sr-rfir-r spontan-r,rnitar.
,mploarea Ei complexitateer rom:inulni sporesc, in cazr-rl
siii-t. pcnclereer reflecliei tehnice qi nr,t e cleloc irrtimplitor
cii locmai cea mai libcrir ciintre forrnele prozei a oblig:rt
cr-ii-ir:n qi tc.oria liter:rr;i la o:rltir inlelegerc.. clecit cc.:r
trurclition:rl.i.;r tehuicilor;i a rolr-rlui lcr ir-r clii,riecLica
trci,r-tliii cle crea{ie. ,,Metafora" epicri a lr.rmli ca tolali-
i"ale. a raporlulilor ei frrr-iclamenlaie, romanrrl face clin
coinpozitie o valoare superic:rrii ca ,,mcintaj care sd sll-
gcreze iluzia realitSlii(. organiz:ir-rc a nnei ,.reali1.iqi esen-
lirlizai;e'( 1c3, qi totodati ca sin'r.ezir rie proceclee Ei teh-
nirri. r:irre impun o strategie nalatirri, o ierarhie sall tln
,,sistem(( al f ormei semnif icar-rle. Constluc!i:r este teh-
nlc:i lr,rcidd, nu in sensul cA ea nl de..'eni un obiect cle
simplu calcr-rl artistic, ci climpotrivS, intrind intr-un ra-
port specific cu inir,ri{ia, sensibilit:rtear ;i gttslul scriito-
r:ului. forle complement:rre elaboririi slrict clirijate. Din
iocul (inclr-rsirr tensiunile) Ior iese orcline:r operei, care
impiicA intotcleai-rna nn cuai-rtum cle risc estetic gi ntt
c1o;1r o uscatei rezolvare c1e ,,ecua!ii(t ale imaginarului qi
alc- formei. Arta este c;rlitatirr altcerra clecil ,,pr,rrir(( lch-
nicA. nu pentru ci ar exch,rde-o pe aceasta, ci pentrr-r
cA, ciiinpotrirrir, o inlegreazd inlr-o unitate cle nivel stt-
pc.rior cilre $terge granitele (r"':rlabile penttu simplui ar-
lizar-i) clintre .lconceptie(i ;i ,,executie((, .,contir.rut(( si ,.for-
rnAi( etc. InAltimea de ar-ii atinsA in secolul nostrn cle
opera rlnor romancieri (Pr:oust, Joyce, V. Woolf. F:rr"rlk-
ne.r, Th. Nlann E.a.) cerre au acorclal medita{iei asllpra
tehniciior un loc 49 primiL importanlir in cri-.talizaren
originaiitirtii 1or creatoare arzrld incleajuns rezllltatele sli-
perioare ale conjurgeirii reflecliei cu for{a viziunii. $i rrit
intimplitor, in preocupiriie marilor reprezentanli tri ar-
tej lomanului clin secolr.rl nostrtt, prcblemele construc-
liei clomin5.
Tema raporlurilor clintre poetica moclernir ir l'omA-
ntilui qi noua imagine a ornnlui gi a lr-rmii (sociahil, psi-
hologicui, isioria etc.), cr,rceritei cle gindirea epocii. ar
merita ampie clezvoltiri. Esenliiil esle cA o mai I'eche
viziune a vielii interioar:e qi a rel:rfiilor interr-rmitlte tl
cirzttt in desuc.titucline Ei, in locul ei, s-a eclificat nn sis-
tem de perspective conjugate, cornplemenlare, asrlpril
aclevimrilor existen{ei autentice. Doi factori au ac{ir:nat
clecisiv in favoarea creqterii importai-r!ei estertice a con-
:rlnir:tiei in roman. Unnl, subliniat cleja, a fost oitligir{i:r
lomanului cle a clrprincle o imagine mult mai compk:;rd
ir situarii omului in lume gi a conEtiintei sale de sineu
t:ompiexitate care ir impus romanuh-ri un relie.f interior
rle rarporturi multiple 6i mobile, o alt:i percepiie a .tim-
pului trait, semne-le unei relativildti a comunicdrii qi cli-
rroerqlerii (poelica .,pr:nctului cle veclere{(, perspectivism
etc.), un pnimnt :rl ,,enun!f,rii(( (sau narafiei) asr,rpra clic-
;1ezei et.c. 10e.
Ceiirlalt pir.'ot al metamorfozei proch_rse ;r
los1, o altir intc'legere a rela'rliei ar_rtonilui cu propria sa
operi, care. excluzincl intruziunea clirecta (comeittaliu,
clelirnitare, atitucline), a fiicut necesard implicare:r .,mc-
sajr-rlui(6 numai in artictilatiile textr"rlui, in sintaxa h_ti
pr-rrldtoare cle sens. Radicalizat.i de acetrsti evoh-r{ie re-
cc'ntil, o atare valoare superioarri a artei construc{iei tinc,
insi, r:reclem. irl principiu, c1e insiigi esenla romanuii,ri.
Ceea ce rimine rlesigur de sus{inut, clincolo c,le simpl:r
alirmirtie, intr-o argumentare mi:rcur scl-ri{ata in pauiniler
r:e urtnea;:i.
i'Iclivui perr-rli'u r:are credem ci esle intc.r.rc.i:rt ir :e-
clc;r in constructie unit clin esentele r.omanrilui e:;le c;-r
el plesuptine o rnirximei complc.xitate qi, simultan. uiri-
'Latea de semnifica{ie. Categoriile cele mai stabile alc
/i-clciic'ii lui (po.restirea, person:rjr.rl, temporalitatea qi ril-
rnui) implic:i, toate. compozifia, o ,,ordonan!a((. In tipul
tel-mai simpiu cle roman. in care personajr_rl nu e ciclc,it
o funclie a porreslirii, aceastit are o orciine conslrr-ritri
p€]r'llnl cd orice pcrrestire este o prehicrare il ceeel cc
ia1"r-o simpli re.:larlare s-ar infirlig;r riniform gi neutrtr, firr:i
i-licti ttn relief, in limp cc iri romarr intervine intotdc.2p1a
lcr:ui comprimirii ;i al dilatiirii, firrir indoiala cea mni
veche. formd cle monlirj ntrralirr (vizincl stimularea ir-rte:.e-
luhli iisci-rltiitor""uhli). ln r.;mirr iul meclier.etl ,,o tetisirine
276 .tPi

140. se stabileEte intre timpr"rl propriu povestirii gi cel aI
nnei vorbiri pe care ea o asumd fictiv( ;i se creeazd ,,o
cluratd(( cu ,tvaloare referenliale( 110 (care evocit lumea) ;
ronancierii englezi ai secolului al XVIII-1ea acordd o
mare atenlie timpului ,,ca forti moclelatoare a istoriei
inciividuale qi colectivet' 11r
: temporalitatea pe care o con-
strr,rieqte romanul e merell un compromis intre conven-
!iiie inerente ficfiunii gi iluzia realista. Identitate care
:re eCificd in progresia textului, personajul e o ,,fiin!6(
f!cr,rti din cr-rvinte, unitatea gi errolulia lui sint efecte
c1e contextual.izare a ,,temelor'( lui in spaliul romanului,
c'leci compuse. Acestea sint bazeie natulale ale construc-
{iei ca factor unificator in roman Ei cea mai mare parte
:r sribtilitd{ilor poeticii ei moderne se dezvolti in pre-
iulgirea virtualitdliiol lor.
Dramatizarea nara{iunii romanegti (raportul suntmarA-
.sc'cne Ei organizarea ei in perspectivn r:nui climax), po-
sibilitA{ile sugerdrii tinei coerenle simbolice (mitice, ale-
gorice etc.), jocul ,rperspectivelor(( gi al ,,vocilor(( nara-
tir.e, ca qi acela al ,,timpurii.or(( (atit de exploatate in
tomantrl modern) sint, virtual, toate conlinute in ecart-tl :
,,f:rbuld(( (con{inut evenimen{ial pur, neorganizat) -- ,,su-
biect(( (care este, fala de ,,fabuld((, o seieclie, un mon-
ta1 pr-rrtind accente, creator cle recttren{e. de ritm qi re-
licf pe axa telli,ng-sl'i,ot-uincy , cie coelen!5 semantic6 Ei de
efecte in spa{iu1 raportultii c'lintre narator Ei naraliune).
Ca factori cie modelare iriternA a operelor, am putut ve-
ciea aproape toate aceste posibilitSli este'lice a1e poeticii
constlucliei realizate in crea{ia unuia sau altuia clin cei
lrei rornancieri 1ua!i in discufie : dramaticul Ei simboli-
cu1 1a Rebreanu, ritmica tonuiui Ei coerenla alegoricd
in ciclul l{a}1ipilor, tehnicile montajr-riui cie ,,puncte de
veclere((, ,,tirnpuri(( ;i ,,voci({ la Camil Petrescu. Prin ei,
rcrnanr.rl romAnesc parcurge intre cele dotrd r6zboaie,
sir-nultan, experien{e clistincte aie poeticii construcliei,
intr-o cl"eplini adecvare la clatele interne ale operei gi
personalitdlii tor artistice, lectura comp:rralA a artei lor
cle constructori subliniindr"r-le originalitatea gi permilind
toiodate o degajare a vaienlelor (de arid) esenfiale, pro-
prii compoziliei in roman.
Slavici, Duiliu Zamfirescu, AgArbiceanu (Arlmnghelii)
nrl erau lipsili de unele calitili esenliale necesare unui
romancier (capacitatea cle a crea personaje ,si atmosfera
unor medii gi epoci, mai ales), dar despre nici unttl din
ei nu se poate spune ci era un constructor. $i e oare
o intimplare cd teza moral5 satt ideoiogici coexiste la
ci, mai mult satt mai pulin, cu inaptitudinea sau rnircar
cu dificultSliie in incercarea de er construi fic{iunea pe
liniile de for{d ale unui conflict puternic gi de a-i degaja
ritmul intern, organic ? Cind iomanciernl va renunla cu
totul la rolul de ,,arbitru'( moralizator, dr:pi izbinda par-
{ia15 din MarcL o vom avea pe cetl ciepiini clin lorl gi
odat[ ctt ea arhitectura romanului-dramd. Cind cronica
cle farnilie, in loc sd mai proiecLeze o viziune sociali fal-
se, va deveni imagine stilizata a ttnei ,,lumi(( de epocd
qi, l:r ttn alt nivel cle semnificalie, apolog grotesc, Co-
mineqtenilor le vor urma Hallipii Ei, alatr,iri de ciclul-
frescd, romanul romAnesc va cigtiga o varial:rtd originala
cle ciclu-parabolir. Cu tll'tima noapte cle drogoste Ei, mai
cu seamd, Patul LtLi Procust, romanttl dramelor de con-
qtiin!6 iEi creeazd, 1a noi, propriile formule arhitectonice.
I'ird sii fie singurii care, clin epoci, ar interesa intr-o
istorie a ariei rclmanr-tLui la noi, in spe{i a evoluliei for-
rnelor cie compozifie, cei trei romanciet'i luali in cliscu-
!ic se i.mpun unei astfel de cercetilr:i inain'rea tuturor
contemporanilor 1or. intre capacital.ea lor de a-gi defini
o poeticl proprie a romanullli
-
la confluenla inzestrd-
rii specifice (cr-r posibilitiilile qi iimit-^le ei) cu rriziunea
1or ciespre lume gi orn Ei cu aspira{iile lor creatoaic'
- 9i
configurarea unui anumit tip de constrtlclie, la fiecare
exista o legltura c'le consubstanlialil:lte.
Compozi{ia este unul din factorii de sintezd in aIcS-
luirca. complexi a roinanului. Sintezir ca oiientare qi ie-
rarhie a tehnicilor qi procedeelor in acord cu un program
estetic implicit crea{iei. ,,Un mare scriitor afirma
G. Ciiinescu -- esLe ipso fctcl,a r;i esteticiansll2, vizind
tocrnai aceasti estetici interioarl a operei. Sintezd, de
asemenea, ca or:cline qi configurare a semanticii roma-
nuhii. Or, fieca.re tlin aceste sinteze presupune forla po-
larizatoare a unei personalitdli artistice puteinice, capa-
bila si aprofundeze ,,legea(6 internd a propriei vocatii
278
279

141. ('realoarc'. lJe :rr'ee;r. r'aciicalizarea icieii lor. clesprc roi'lriilr
;i aciirrcire:r ..rnrii,,rnesaj.i clistinct sint organic le(ate.
p.oie'ctinrl in cior-rri 1-r1a''ri riiferite o meclitalie c'xlsicrr-
lialii qi u:'r icleal cie artI. soliclarc. pentru care motir,.
con:;trric:1,ia rt'prezii-t'L:i ir-itr-acjer,ar ui-r :rpel (al operci, ci_
1re r:r'itic 9i ciiitor) 1:r interpr:etarc qi lotoclatd
-ur-,
iope,
oic'it :rcesteia, o g:lr:aniie cle errrtocenzrrr.ur.e cilre o fc-re$tet
cic. specr-rialia grutr-iitir sau cxcesivir.
.,m folosit elcie.sea cui'intul ,.Iogici!. nu pentru e,A am
vc'_de:r in constructtie o schern:i rece, cle claborure pur ce_
rebrali, menitS :.;ir cir.a lormii Ei sens fic{iunii romar:eEti,
.i penl*r r.;i r.,, ile apare (_.il o formi cle inchiclere, i'sau clc.
.,c'ontrol") ai semantismrrlrri operei in comunicitrera cr.r sc
reralizenzi priri aceasia clin r,rrmr intre nutor gi cii.i,uor.
..Fitcrr:in critici:l 1:entnr ci, opc.ra inciiu spiritul nost.rr,r, so_
licit;i l':r*:il rrnei atitrrclini(, peittm cia ,.operi.r litc,rairir
sc ceie cle-scifral:i, rle:;chisirt( t1r.
,ce.st irpcl ai operei cste.
coi'rst.rltit rc.i oric (cuvir-itr-rl nll ilre aici nimic peioral;iv)
cle cittre scriitor si iustificii clermersrrl ht'rme.netitic iti t,ri-
ticii. in intelesui pe cirre l-am cl:rr compozi{iei, cle oreline
r:iscati cle inteligenta artisticd pe fondul unor cleterrninair-i
mai compiexe'
"ri
mai aclirici. in c,are intri in joc si re-
srirse' creatcare si modelutoarci care scapi controli-rlui i::r-
tiunii, nri vedc'm nici o contracliclie sarr alattrrare i-lepo-
trivita in al:orularea olrerei cle citre hcrmeneuticti (rlesci-
l ritre, ci-iutare a trnui sc.ns asr:r-rns) incepinci cr,r pu;tct'.rl
cle sprijin ferm (controlabil) al compoiritiei , ca fap.L cle
retoricir superioara I dimpotrivir, aceasta ni se panc, ctiiea
cea mai norrnal:i. gi totoclati mai sig'.rret, cle a p.iti.i.litcie
in raporturile si ir-r clinamismr-il interr-r aI .,for:mc.i ;:cti-
.'e'( 114
saLl, LLlm scrie alticlatii iiceluryi critic, al .,formelor
pline(( "'. Este. c1e' fapt" ceea ce am incercat sii facem in
tot ce pre'cecle itc'este p:igini, lirgin.J treptat cerc,.rrile co-
rnernti,rrii-rlui cle la r-nesuir"rl controlat de rorn:rncier la r:cl
global, total. lare iI cr-rprincle pe' crcalor, scnstrl nli ]lu-
mai:r1 operelor sale. ci;r1 itrtei llri. al c'lestinrrlui s;rrr
altistic.
.,Form:t n[1 e it]l ..r'helct sau (i schem:i. nicri r::.trrrrir-
turi sau rrn recipient (colttenant) ; cli e pentr.Lr iLtiist ir-r
iicel;i;i tirnp ext:erienta sa cea m:ii ir-rtim;i qi singilnrl
stiu inslrr-ime;'i1 (lrt i.r.rnouqlere ;i rJc ;rctirrne" Fc.rlrrrar tsic
n-ri.jlocul siu, cum ii e' gi principin. I)e ce n-:rr fi
-
se
intreabir J. Roussel:
- ;i principiul nostru, al cititorilor
;i c'xploratorilor car{ii2K116. Lectura operei este percepere
:l unor raporluri clc. sens (nu trr. mai asta, clesigur), cir-
rora forma Ei, in primnl rinrl, ccinstruciia le dau o anu-
mitii fermitate. Este firesc attrnci crl asupra acestei rela-
lirre .,inchideri(( (clotr-rre), pe cirre o reprezinti compo-
zilia rom:rnului pentru semanlica 1ui, critica sI se aplece
crr tot interesul. Cu conrlilia ca analiza facuti formei
semirific:rnte si incerco clcgajarrca r:rivelelor concentrice
cle -.ens organizate (sar-r sr-rgerate nurnai) cie constrr,rctie,
lefrrzincl sa-i reteze legirturile compiexe, ;i uneori com-
plicate, crt viatn, cu lumea. Trebr.rie intr-aclevdr pornit.
tle la postulatul nnei forme. unei ordini care, clominatir
cic autoL, ii asigr-rrA acestuia un anumit contr:ol asupra
k'ctr-rrii : a$aclar itsllpra comunicirii sale cu cilitorul, cum
mai ales critica engleza Si cea americanii aru subliniat
merell prin unii clin reprezentanlii s5i de seamd (I1.. Crane,
W. Booth E.a.), cnnoscuta lucrare a ceh-ri de al doilea
'l'h,r: ILhetot'ic o.f Ficlior?., propuninclu-Ei efectiv si urm5-
reilsce,,miiloacele autorului cle :r-qi controla cititorul((,
lehnir:ile comrinicirii ior gi cle irnpunere a ,,lumii ficlio-
nille'( 117. De la aceasta lrebuie pornit, clai nu lrebr.rie
si se rdminri 1at artit, dacii c rrorba cle rnarea literaturi,
cic o I'eritabila crtci a romiiilLtlui.
;1ici se relevit aulentica interpretare (aborciare herme-
rrer-rtici) il operei literare, jr,tstificirti ;i necesard in mzi-
sLrra in care semnul artei mari esLe for{a ei simbolicir
iclind lermenuhti valoarea sa plinii). Dupd Parrl Pricoeur,
cel mari lnsemnat promotor contemporan al hermenell-
ticii, ol;iectul acestei;r i1 consLituie ,,sensLll ascuns in sen-
su1 apalent((, ,,nivelele cle semnificalie implicate in sem-
nif ica{i:r IiteraIA((. Inte.rprctarea este ,,ginclire meditan-
tii(( care se conslitLlie ca utr clialog intre text gi herme-
l-rent, acesta fiincl un tAlmicitor al cliscursr.ilui ambigu11,
irl coerenlei polisemice liniitate cle context : ,,simbolurile
nr-r simbolizeazi clecit in ans;:rmbluri care limiteazzi qi
iirtic:uleazi sernnificatiilc lort' qi,,lrrrltigr-titartea cirlculatir
cste opera anr.irrritor coirlc:<te(( t'u. Dar a pune ilccentt'tl
pr-: i'clul contexltilui il ciirijarea rezervelor de polise-
mie, a vorbi r-le o ,,itmlliilrlilate ciriculatd(( este a cla or-
?$0 -i. {'} I

142. :ganizerii, constructiei rolul-cheie in realizarea unei coe-
renle trans-literale, simbolice. Romanul, cu complexi-
tatea Ei amploarea lui care obligl la elaborarea qi con-
troh,rl ,,efectelor de sens((, este.,discurs6( construit, c1e
unde vocalia natural simbolici, trans-referenlial5, a con-
slructiei romaneEti Ei frecventele ei sitgestii de orcline
mitic6, alegoricd, ipostaze gi ele ale simbolicului. nAmi-
narea", circularitatea ca figuri a1e constrr:cliei dominante
in romanele lui Rebreanu, recurenlele Ei convergen{a ale-
gorici in cic1ul Hallipilor sint moduri ale acestei reveldr.i
qi aprofunciari a capacitAtii compozitiei cle a crea un rrivel
nl coerenlei simbolice. Ele cluc. 1a efecte de context, Ia
raporturi, ordine, ritm, simetrii, apte si creeze l-ecllren-
{e, polisemie, ambiguitate.
Literatura, arta in genere, implicir o ciisponibilitiLte sint-
bolici de vretne ce ele nu copiazei lumea, ci clau r,iziunea
,ei esen{ializatd, altfel spus o interpretare a realului. Dar
i.ealizarea acestei virtualitali profuncle depin .e pe de o
parte de o anumitS. capacitate de limitare qi control al
iraclierii semantice qi faptul ci ,,fenomenul de poiisemie
este (...) mai restrins in epicd( t,o,
fere incloiald, se explicd
'qi prin supravegherea compozi{ionala a rapcrturiioi de
semnificalie (fa{a de poezia liricd). Tzv. Todorov, comejl-
tind in Theories du symbole conceptul de ,,simbol(( opus
de estetica. romantici ceiui de ,,alegoried, observl pe
l:r:ni dreptaLe legAtura simbolului ,pu narativul, cleci
cil derularea temporaldu r20.
Pe de alta parte, e important
ca elementele prin care se construie;te' in operd coerenla
simboiici sA sugereze o analogie a raporturilor (cle con-
text) din fic{iune gi ,,discurs!( cu cele reale sau nurnai
imaginabiie, dar nu cu oricare, ci cu rapor.turile fr_inda-
mentale sau abisale, realizinci acea relalie (siilbol-sim-
ltoiizat) cle participare, ,,natura cvasimagicd, in orice
caz irationaldr6 care ,,distinge legdtura simbolici6' 'r,fa1e de
altele, fala d-e cea proprie simplului semn in primui rinr1.
Goeihe vorbea. de sirnbol ca. cie un semn ai ,,inclicibilu-
lui((. in termeni mai apropiati de cei ai estetlcii moder-
ne, simbolul qi simbolicul in roman, ca efecte de context.
de polisemi.e controlata compozilio;.1al, sint conditionate
qi cle subsian{ialitatea qi complexitalea raportu-rilor se-
mantice puse in valoare ; de aceea Cegajarea ullei dia-
lectici a esentelor elementare (la Rebreanu) este simbo-
1ica, itrr lumea de miEti Ei de ,,roluri(( a Hallipilor merge
spre alegorie, intre ele e distania dintre, sugestia unei
ri-ezvalLriiii a riddcinilor vielii (Ion) ;i o stilizare expresi-
vi ca.re poten{eazd memorabil un efect, dar nu reveld
atlincuri (ciclui bengescian).
Sigur, cle Ia o epoci la alta, arta construcliei poate
cipiti alte dominante, rdspunzincl unei viziuni schim-
bale asupra omuh,ri in lume, asupra raportului Jor. ,,P]a3((,
coi:itapinct Ei recnrente cle teme, dezarticttlare elabo-
rata '.rimirresc in fond aceeagi sintezd de invenlie Ei ,,or-
donanla6('22. BiograficS, dramaticd, epopeici intr-o poe-
tici traclitionald a romanului, organizatd in perspectiva
mei-noriei sau a ,,fluxului conqtiinlei((, alteori pe un paf-
lr:rr; mitic sau parallolic 1a marii rnoderni, tinzincl, inci
rnai aproape cte noi, spre o ,,ontologizate a personaje-
lorul2i (o viziune a omuiui apropiata de fenomenologie
qi neinclezitoare in realitatea psihologicuiui) 9i-ca artare
nizuind si devind articulare a unor ,,sisteme(( fdra cen-
trLr'24, consirucfia iEi schimbd spiritul, dar rimine meretl
necesa-rii pentru a da o ordine ,,materiei(( romanr-rlui i
coeren{i ien:;ului. Fie cd Ie 'consemneaza in scris, fie
cri ele existi numai rnentai, ,,planuri(!, schi{e' intentii de
olganizi'ire compozi{iouatl6 sprijind intotdeauna elabora-
rei unui roman, iniocr"rindu-se unele pe altele, uneori con-
crlrinciLr-se, sugerind dezvoltlri de care sint depaEite apoi,
intcgrinclu-se ca un ferment acliv in procesui creafiei'
I)iii-pacate, in condiiii obignuite, aceastd dialecLici a in-
ventrei qi cornpoziliei nu poate fi reconstituitb (singlt-
rul marior absoiut fiind scriitorul insugi). Iar plecinC de
}r. operii -- care e rezulbatul finit al acelui travaliu rd-
n-les sullteran --, fle gi cu sprijinul docurnentelor din
laboraiorul romancierului, nu se poate deduce decit la-
cunar qi nesigur traiectul edificirii. lncit acea ,,semio-
iica a-
'in-rentiei'(.
prefera-bild dupa Cesare-^Segre unei
.,semiotici a co'Jific-atl11ui, scumpd ltii Ecott"t, rdmine o
nc:talgi.e fira sorfi cr'e implinire.
Critica vdzutd ca ,,lectur5( gi interpretare a crealiei
unui scriitor, care igi verifici ,,decupajul(( propus rapor-
tinclu-sc' la forme, la oplir-rnile tehnice clominante qi sem-
:nificative, la compozilie, este intemeiatd in demersul ei
282 283

143. riatorilir faptului ca scriitorul insugi a const._,:uit uD"rir
in Ferspecliv:r unr.ri sens trairsmisitil, :;-ir prol."f,,f-i,.,
..mesajul(- organizat, ,,formulat(( in sinteixa- internil il
textultri. in articoluL NolitutecL cle <:ort.strttcfit , I. T'inia-
riov ilvea clreptate sA sr-rspecteze critica formc,lor ele o
l.iiuinne staticd, spalial5, :r cornpoziliei, in locul L elei
clinanice, temporale, care ar fi acleci'ati realitrjtii ei es-
ietice Ei mai ales modalitilii ei specifice cle a fi eiicace in
procesul lecturii (obsei.valii asemdndtoare llicea ,si
p" l..Li1t-
bock in cuiroscuta sa L-rcrare l,lt"e ()rtLJ,l, of Fi<:tiott, t"el-{re-
iincl imposibililatea fixarii reliefultri cle impresii ri.- rle
perceplie a sensului in clurala lectr.trii, in c-ontact {tu ope-
la). Criticul sovielic ciefinea ,,unitittca operei,. nr.l ca' jle
,,o entitate simetricir qi inchisd$, ci o ..integralitate clina-
mic:5 ce are propria ei cierulare, elementele ei nr.l sir.rt
legate piintr-un semn de egalitate qi cle adilie, r:i prirr-
tr-un sernn diriamic cle corelalie ;i integrare(( 126.
Ai- fi
in aceste rinduri pltr:r,rnz5to:rre o indicerlie pe linirrL ilnei
t:u totul alte aborddri a problcmei compoziliei (Ei in 14c.-
neral a formei) in roman, pentru care nlt existir insa ir-rcir
o metodologie apti sd analizeze aceastd intecyal.ikfte di,
rtam,icd.; perceptibi16 totuqi criticului ;i cititorulr,ii in
mutafiile impresiei cle lecturl Ei in progresia receptiirii
sensultri, cliriiate cle forma operei. Ceea cc pozile, c:'e-
clem, realiz:r critica este o apr.oximare tr acestei clinanrir:i
-semanlice qi cle forli senzoriaiai (san cie moileiarc ir ,.,i1i-
torului prin ton, atmosferi, climat a1 ,,enun.,ir.ii() qi tci-
oclutl o receptare a operei, simullan, ca
',lignire
a unei
1;orliuni de via!d'(, gi ca ,,act((j cLlm clefineEte P. ,5::o;rcli
viziunea lui Schleiermacher asrlpra clemersuhri liel.mc-
ne-rrtic, perceplie a ,,textului r,'orbit sau scris }a originea
ltti, 1a icqirea din viala indiviclualA :t- atlrtomlui .c.iri(( i:,.
,,Una clin atitudinile noarsire in fata lumii eslt: cXc rr
por,'esti(( t28.
,,Ilomanul e saturat de u.m;utitirte,( etc. "'e -irrt
L'r:cttnoaEteri aie substanlialitdlii operei narative cilre l.:"1-
rtine legatd cle via{5, de om. in acelasi timp, ,rorice carte
vie implicA o meditalie(6r30. Sint acestea cerinle rn;ri largi,
:ile literatrtrii narative (intoarsi spre lume, spre real),
r:are, atingincl gi separat, dar, desigur, cu atit rnili rnr.rlt
1'n impletirea 1or, un inalt gracl cle r:onrple'xilete -n r''r-
miln, c:reeazi consLrur:fiei acestuia soiicitiri griive. rilir-.
ci1 r"!s-,ii ce trr rirrnirrc'irr plan pur tehnic o oper:rfie tipi<r
(-si rece) reloi'icir (rlisltosiLio) 1a rangul cle componcntii
esen!ialu u artci rornirrrrrlrri, cu multiple fr_rnclii estetice
cle ,primir imporlatr!ii (r'ilrit, rlecliinqare il interesului citi-
torr-llr,ri. mai alr:s rrnrl'icirrc ;i or.ganiziire a materici ima-
giilare ;i :r semnilir,irlic'i). ,,Vinta(( ;i meclita{ia clin roman
i5i aprofuircleazir virlrrrrliiirtilc (in procesul creator) qi igi
transmif dinamismtrl qi snirilul (in actr-rl lecturii) plin
t ons;truttie. Amploarcrr ;i compleritatea romanului itu
nel'oie r:lc' ,,privirc.a clominirrrtir lt arhitectuiui, apt sii cre-
eze perspL.cLive $i scn-rrri Ii<'rr(ii,,, pei-rlru i,r relua cuvin-
ieie r-rirrri astfel clc ron-iirrtcicr'-irrhiterct : Camil petrescu.
' corislrui irr :rlth (inr:llrsiv in roman) este nn gest
Lrmarl. o manifeslarc a nattrlii ra{ionarle a omul_ri qi ir
creatici sale estetice, nll insi'r o operatie rle minutioasa
orlo.-erie fdri vitrlir : in clrice craz nu in operar erdevzira*
tilon a'crnancic.ri-:rrliq'r"i. la care constrtrc{ia romanulni sc
r-ialle clilr reflerctie lucicli. clar in confrunt:rre cu qi sul;
tensiunea angiijiirii credinlelor, valorilor qi intrebirilor'.
ol:sesiilor qi temelor adinci ale indiviciualitdtii lor arlis-
tir:e qi rlmane, care rrorbegte iumii prin oper:i. Jn aceas-
tir vizir:ne ce incearc:;i si piarcli cit mai pulin dir-r legir-
turiXt-- srrl:stan{iaie crr.re integreazl lehnicile romancienr-
lr-ii rrrigclrilor vielii gi complexitiri..ii i,rrtei, raportul cor-r-
strr-rrtie-semnificatie poate oferi crilicii una clin perspec-
live'l* neYelatoa|e asupra ,,mes:rjlilui(( qi :irlc.i romanuh-ri.
r'(i.si. ir,rtl|tr(rIie 1978
-
ntttrtic 7g7{)
284

144. Note
' I. Constrtlclie ;i structura
1 Victor Cl.rklovski ($klovski), Sur Ia th1orie de la 2rose, Editions
l'Age cl'homme, Laussanne, 1973 (col. ,,Slavica")-
2 Osr',ralcl Ducrot, Tzvetan Todorov, Dictionnaire encyclopidic[ue
des sclences du Langage, Ser,ril, Paris, 1972, p. 106: "(.")
l'objet
cle la poeticluc est rn6me constitu6 devantage par les oeLlvres
viltuclles qtlc par les oeuvrcs r6elles" (articolul Poetique ii
aparfinc lui'IoCoro').
3 Lucrirri esenliale pcntrr-t accste clireclii cle studiu teoretic al
litcraturii : A. J. Grcimas, Sdmantique structurale, Laroussc,'
Palis, 1966 i Claude l3r'cmoncl, Logique du rdcit, Seuil, Paris,
1973 ; Iloland l3arthes, Introd'uction d I'analEse structurale des
ricifs, in ,.Communications", B, 1966, p. t-27 ; Tzvetan Todo-
1'ov, Poetica. Gramatica Decamel"onului, E'd. Univers, 1975'
O activitate suslinuti au la noi pe aceastd direclie Silvian'
lo:;ifcscu, Ion Viad, St>rin Alexanclrcscu, Al. Cdlinescu, ultimii
tlci iuteresali. in egali rnlstlr5, cle poeticir qi de criticS'
a Prin ,,rlesaj" nr-r inle1egcm .,tezi", nici numai sensul con-
Lrolat cfe artist, ci intreaga incirciturir semanticd a operci,
implicin.Ju-I pe atttor- 1i. totoclati, perspectiva din care trit-
icgte eI cxperienla ar-tei: clc aceea preferlm sd volbim de
,.rncsaj" ultim, total etc.
5 Franccrise van Rossum-Guycin. in Critiqu-e du rom'an' Essoi 'sur
,,f,i
'Uoaificotiort"' rle Ll'icl-tel Bufor. Gallirnard, Paris, 1970,
opteazii pentru o critici intenreiati pe conceptele poeticii'
fIrI a cddea in ,.ilustrarca" 1or.
6 Despre procesul construirii operei ca ,,inchidere progresir';i"
vorbeste Luigi Pareyson in Estetic:a. Teoria formatiuitdtii' F'd'
287

145. 1'nilcls. lltrc.. i977, ll.119.
tAsul;ra poz-itiilor p('carc sc siLrrt'azi-i r.'slt'iicilc clualistu sj cr,lt.
rnonistt cl'. ir-rtrcaga <liscrrliit clir.r: Arlrian t,Iarino, Dit:Iionur
d.a iclei literore. I, Iicl. ilmin(.s(Lr. lJLrr... 1i)7ii. 1t. 686-202 (ar.-
ticol rrI -l-/olmalismul ).
3 .,rgLtnrcntclc h-ri Aiitcr.l 'f lribaLrck't clir-r li/.l lc:uions s?lr lir r'o-
rn.cn. Galliiriarci, Paris, 19il$ (tcxlul Lu (|otnpositictn tlans le
raman, p. 170-186, in ecl. VlT, Lcl.. ftrLrsitr-r dc noi). inrpotlivir
iurltoltan{ci corr-rpozi!ici in 1'ontan (r'a1;olt:rlca la cpolrcc si
,.r.r1tozi!ia" iatir clc nuvclir, cllanrii si rlist,lt.s). nrr conving ln
pianrrl teoir:tic al cliscu!it.i. Plolrlcnr:l r-a Ii rt'lLr:-iti-L ir-l <,:r1;itolLtl
firral al Iuclirrii.
:'Pi-. r'ai'c t'rtdc a i 1e clcscopcli I)ct.<ry l,r-tlritocii, ac1cl)t cronvins
al iclcilor ltri II. Jantes clcsplc c.stoticiL lr>l'r:rnului. in Thc
Cra.l'1 67 lliction clin 1g21. c.onsr:1|;rtii c1c noi in cclilia a g a.
'lll-tc Vjking Press, Neu' Y'orl<. 1969 (clcspr.c Ililzboi .si ?roce ,:i(l
'i'olstoi
-
ir.r cap. III si Ir. p. 26-Jt]).
ic Asull'a rclaliei clintrc arhitccturilc i'ornanului nto:leln si ()
noui intclegcrLt a t'calLllui insistil I)". NI. Aijtcris in Metamor-
Trhoses du ronton, Aibin Michel. paris. :1966 (prima partc.
;It-t'hiiectw es. sc r.rcupi clc Ploust. tr{usil. I)trr.t-cll. }}cr:j<r:Lt,
lJutoi f.a.).
1r li. NI. For-stcr. Aspecte ale ronranului. l.,.L.1I., Iluc.. 196{J.
12 Distinr:Jic (-)perat."r cle Il. Iiihenbaunt. V. Sklovski, Il. 'l.onrir-
fcl'shi. clc care sc apropie ct:le pr.opr-rscr dc IL Lii[nmer.t (Cir,-
scriticlrtc., Faltci), ll. M. Forstt:r. (stor.yrrplot) g.a.. cLutl aratiL Al.
(l:iiinr:scrri in Perspectir)e critlce, llcl. .ltri-rinrt-a. 1asi, 1g7ti, 1;. B
13 Clattclcr Lirvi-Stlar-rss, Ilori'ran Jlkolrsor-r, Lcs ChaLs rle Charles
ljautlelaire, in ,,L'Flontrlc", II, 1962.
1r G(rrarcl Cienctte, I)iscours (lu I ecit-esui rlc method.e, in jrj-
gures. lII. Scuil, Paris, 1972 (c()1. .,I)oetic1r.rc").
15 (lI. -Acllian N{arino, IttLroclu<'ere in <t ilico Iilerarti. Ecl. Tinc
rctrLiui. 13uc.. 1968. p. 107.
ri lntcn!ia. r:onlextul istoric (inclr-rsir- r:r1 istotico-litcrar.), I'cla-
1,iilc cu biografia scriitorrrlui nu ltot nir:i sprrnc totul clesplc
<r1rclir. nir:i sii fie ignoratc in critir:ir. I,ltir_tnilrlc. in llssci rle litt<t-
rolure (traitnent) genirale. c.cli!ia :r ii-a, Gallir-r-rat'ci, paris. 1975,
ilonizrazii ..ic'cturile"' li1:siic ck' pcrsltc<:tiviL istolicir, -<u1t('ror
nicc" (Sul Iu xrilique Litteraire. 1r. 269, 277. in cc1. cit.).
'i7
Jcan llrrrrssct plcclclzei in Irrn nt,.' at siqn-i.f ication. -Tosl' fl;r'ti,
Palis, 1962, Ilentru o ,,lecturd a formelor" care se revele forma
ca
"principirl activ" al operei literare.
18 Rend Wcllck Ei Austin Warren, Teoria literaturii, E.L.U., Buc.,
1967.
]e G. Cirlinescu, Principii de esteticd, E.P.L., Buc., 1g68, p. 71.
20 Pcrcy Lubbock, op. cit., ,,To grasp tl-re sl-radou'y ancl fantasmal
form of a book" estc efortul central in criticl (p. 1.), complicat
clc iec'rtu:a-proces dc seclimentat'c imperceptibili, in timp, a
fomrci: ,,Not as a single form, l-rowcver, but as a moving
strcarn of irnprcssions (...)" (p. 1 ),
21 l'Iauricc-Jcan Lefebve, Structure du discours r),e Ia podsie et
rlu ric'it, llditions de ia Baconnidre, Ncucl.ratel, 1971 (col.
,.Langagcs"), in special cap. III-V.
22 Franqois 1{auriac, Le Romctnciel" et ses personnages, Corr6a,
Paris, 19ilil : ,,Plus nos pelsonnagcs vivcnt et moins ils nous
sont sorunis" (p. 128).
23 Consl. Ciopraga, in Personalitatea literaturii rorndne, Ecl. Ju-
nimea, Ia1i, 1973, rerlarcd ift Patul lui Procust compozilia ca
organizarc a ,,perspectivelor convergente" (p. 199).
24 N4. Balrtin, Problemele poeticii ui Dostoieuski, Ed. Univcrs,
Buc., 19711.
25 Folmula lui Tudor Vianu, folositd pentru caracterizarca poc-
ziei lui Camil PotrescLr : ,,Natura inspira{iei salt: ni sc parc
a fi fic'-rti din luciditate qi fcbrd" (Scriitori rontdni, trcl. Mi-
ner.ilr IJuc., 1971, vol. III, p. 313) este, cu siguranll, incir
r-irai revelatoare pentru opera dc romancier a scriitorului.
26 Formula apare la Const. Ciopraga, op. cit., p. 180, folositi
pentru a-l caracteriza pc romancierul Rebreanu.
z7 IVIallr Sclrorer, Techniqurc as DiscouerA, in culegerea de stuclii
semnatc de cliverqi critici qi teoreticieni americani qi cnglezi
Approaclrcs to the Nouel. Materials for a Poetics. Collected
and eclitecl by Robcrt Scholes, ed. a A-'a, Chandler Publishing
Company, 1966, p. 141-160 (citatele : p. 141).
28 Roger Bastlde, Sens et usages du terme ,,structure'" clans les
sciences I'tumaines et sociales, ecl. a 2-a, Mouton, The llague-
Paris, 1972.
2e Ct. L. Pare;'son, op. cit.. p. 93, desprc ,.incercarc qi rcusiti"
qi clcsprc forrrtarea opcrci, ca ,,facere carc inventeazd moclul
de a facc".
288
C-da f,s55 coala 19 280

146. II. Arhitecturi rebreuiene
1 Lucian Ilaicu, Li'uiu, Ilebreanu, E.P L., lluc , 19{17' in s1:ecial
p. 298-310 i Mircea Zaciu, Glose, Eci' Dacia, tjitij-Napoca'
lg70 i Const. Ciopraga, {Jn rornancier-tt'r'hitt:t't' in ',Cc'rnl'' lit'"'
nr.6(30), clin 30 marrtie 19?3, p.2 9i nr' ?(31) dln 15 aprilic
1973, p. 2, 11, tcxt reluat in Personalitaletz fiteratu-riz z'omdne'
cc]. cii.; Orr. S. Crol-u-nAlniceanu, Lileratztra r()rnAnd otntre cele
clottiL rdz:boaie moncliale" vol. l, lj'l lditlcrva, B"rc', 1972'
.. r:4_9QO
lr, -ou
2 Dominantir a constr'"iclici in romanclc rcbrcnicnc' cf' Const'
Ciopraga, op. cit., p. 179-1B0. I)espre irnportanlii construc-
lici in Pddurea spirtzurafilor cf. N. tsrloiir, I]e 1o" Ion 7a loa-
nide, i,J. Bminescu, Iluc., -t974, p. 29-ll{]'
3 Livirr Rebreann, A.nzalgam, Socec, Dut: f'tl', p' 30'
r Citaa,elc din Ion se clau clr-ipd eclilia : Liviu l{cbrcanu' Ope-
re /4 - Icrrl, trci. Minerva, Buc', 1!7*, text aies 1i stabilit'
,r6t",
"o*"ntarii
Ei variante eclitoriaie cl* Niculae Gheran'
addencl.aqivarianternarrttscr.iscdcVaierial)r.rrnitr'escu(I.
cste abrcvicrea titlului).
s Lucian Raicu, op. cit., P. 299.
6 Ibidem, p. 371.
7 lbitlem, p. 83. Dcspre o ,,spontanciialc irnpcrl:onali'.", sinp'Lont
a1 crizci, vorbc;te Ar-tlel Sasu in I'it:iu Rebrecnzt -- si'rbi'-
toarea o1)erei, Ecl. Albatros, Iltlc., 1978, p' ?7'
s E. Lovincscu, Scricri I -
CritLce' cc. r;i stud. introci' de
E. Simion, B.P.L., Br'rc., 1969, p' l)64 : ',cpir:a
iupiit pentnt
pXntint".
e Al. Pilu, in Lia'tu l:iebreanu, trcl. Tinr''rc'Lu1ui, l]uc', 1!)65' p' 48'
subliniazii spa{iul irlpo|tant rerrcnii-tcl in fcn Ilcrdeicni}o| i
o prcluire acorclati-r (pole rnic) in 1>rimul rinci accrstr'ri 1llan
narativ -* la I. Ncgoi{r:scu, in zlncli:e ;;t sLnteze ' llcl' Alira-
tros, Buc., 1976 ;i, clin altii persirectil'i, la M' trngheanu' in
LecttLri ;L rocatle, EC. Cartc-a Romrincascd, 1978'
r0 T. Vianu, IJn poet aI Artlealului (L. Ilcbrcanu : IonJ, in }rlosco
tiltlpu,hli, Diecezana, Arad, 1926, p.92.
1t G, cdlinescu, Istorio literaturii roftLane de La origini pinit' in
ytrezent, Fundafia regald pentru literaturd qri art$, Ruc" 1941'
p. 648.
N. Iorga, Istoria literaturii, ramdne contem,porane, II, Bucrr-
rcq+;i, 1934, p. 298.
r3 Naturalismul (care trebuie distins de realism, dar nu opus
lui) a marcat opera lui Rebreanu (inclusiv capodoperele), am-
prcnta lui ;i afinitdlile cu el fiind insd absorhite in -Ion, in
Ildscoaia, aproapc fird rest, intr-o sintezd artisticd 1:ersr;nald.
0 lucrarc pe aceastd temd. este : Un naturalista rorneno
-
Lioio Rebresnu, Ig3B, de Anna Giarnbruno. Asupra distanlei
estelicc carc separd viziunea rebleniand de naturalisrnul lui
Z,ola se opreqie N. Baloid in op. cit., p" 1,5-L7,2I,
la r!nc1r'6 Jo1les vec'l.e o inrudire intre ir-rcntalitatea ldrineascd 1i
cca proplie Sagii, in lrorrnes simples (vcrsiunea fr. din Eiz-
fache Fornten), Seuii, Paris, 1972, p. 74 (col. ,,Poetique").
15 N. Balotir, op. cit., p. 7-8. Posesiunea ,,dar nu atit a obiec-
iuiui, cit a unei imagini a lui, ideale" e discutatd, in iegdturd
cir si"Lrularea pdmintului din lon, cle A. Sasu, in op. cit., p. 73.
16 Aceasta cra opinia lui G. Cdlinescu, op. cit., p. 649. Afirma-
tia a fost cornbitutd de Al. Piru in op. cit., p. 52.
1i G. Ciiiinesc.u, op. cit., p. 649.
'rr .1,. Raicu, op. cit., p. 79. N. Manolesctt caracterizeazi lectura
lui fon ca po una fdcuti ,,cu sentimentul cposului, ai mituj
lui", in Teme 3, Ed. Cartea Rom6neascir, Buc., 1978, p. 113.
1? 1rl. Lovinescu, op. cit., p. 363 : ,,sirntim zbuciur-nul victli ne-
rnlrginite".
r0 Citatcic din Pitdureo, spinzurafilor sc dau clupi : Liviu Re-
brcanu, Operel
- Pddurea spinzurafilor, ed. critici c1e Ni-
<;ulac Ghcran, addenda dc Cezar Apreotesei 1i Valeria Du-
n:itrescu, Ecl. Mincr','a, tsuc., 1972.
:rl 1,. Raictt, op. cit., p. L3B-139.
?2 N. Ilalotir, op. cit., p. 28: ,.(...) fiecare din acc;ti trei of.i{cri
(Klal:ka, Ciross, Cervenco * n.n.) reprczentincl c'iic un punct
de vedere ba chiar o ..filozofie", cugetarea lui Rologa se
dovedeqte cea mai pu{in fermd. Dealtfe} cei trci camarazi
au intrucitva
- in econonia ficfiunii - rolul trnor scrlucd-
tori. Fie'carc in felul siu alimenteazX in tindrul Rologa fonciutr
siLu ol:sesicnal" ; Al. Protopopescu vede in lilai:rka, Gross,
Cervenco ,,componente ale unni tip uman unic qi complex.
Acest tip este Apostol Bologa", it Rornanul psihologtc rom6.-
n,esc, Ed. Erninescu, Buc., 1978, p. 87.
23 L. Raicu, op. cit., p. 132.
la G. Cdlincscll, op. cit., p. 650.
L
290 2St

147. as ,,Chestiunea autenticitdlii fiinlci ur-nane", lle care N. Mano-
Iescu o situa in centrul problernaticii cin Ciuleand,ra (in Lec'
turi i,nfidele, E.P.L., Buc., 1966, p. i53), este esenliald, pusi,
insd in alli termeni, qi in Pitdurea sytinzurafilor.
',IJn
livresc",
un ,,insetat de repaos" (Apostol Bologa) propune interpre-
tarea datd romanului de M' Ungheanu in Pddurea de sim-
boluri, Ed. Cartea RomAneascd, Buc., 1973, p. 163.
e6 Const. Ciopraga remarcd sintcza c1e ,,studiu documentar" qi
,,introclucere intr-o atmosferd" clin prima parte a romanului,
op. cit,, p. !82"
27 Perpessicius, OperelT
- Menfiuni critice. Seria a II-a (1934)'
Bd. Minerva, Buc., 1971, P. 122.
28 Serban Cioculescu, Aspecte literare contemporane (1932-1947),
Ed. Minerva, Buc., 1972, P. 326.
2e Cleanth Brooks-R. P. Warlen, Understanding ltiction, ed. a
2-a, New York, p. 657-658.
30 Perpessicius, op. cLt., p' L22' Cf', cle asemenea' Ov. S. Croh-
mdiniceanu, op. cit., P. 274.
31 Citatele din RdscoaZa se dari clupd : Liviu Rebreanu, Operel9'
ed. criticd de Niculae Gheran, variantele in colaborare cu
Valeria Dumitrescu, Ed. Minerva, Buc., 1975.
32 Al. A. Philippide, Rebreanu ,i sufletul n'Lultim,ii, in Conside-
ralii confortabile, F,d. Eminescu, Ruc., 1970, unde Bdscoolc
cste caracterizatd ca o ,,capodoperd. cie nclinilte crescinclS"
(p. eo).
33 I,. Plaicu, op. cit., p.237,264.
3i G. Cllinesctr, op. cit., p. 650.
3s lbidem., p. 650.
36 Apropierea tel-rnicii romancierultti cle cea a unr-li cineast apare
Ia M. Zaciu, in op. cit., P. 108.
31 Preludm distinc!ia (impelsona.i,/irnpasibil,/neutru) stabiiiti clc
trVayne C. Bootl.r, in The Rhetoric of Fiction, The Unirr. of
Cl'ricago Press, Chicago-London, ed. a Bv""a, 1968, cap. III
(p. 67-83).
3s Disoeiere, propusd cle poeticianul gcrrlran Girnther Miiller,
intre timpul pooestirii (in care se povestc;te) Ei iim'pul po'
oestit (despre care se povesteEte),
3e In Rdscoalo se verificd relalia romanului-epopee cu 'activi-
tatea istoricd a maselor(r
-
sf. Ion lano;i, Romanul lnonll-
mental ;i secolul XX, E.P.L., Buc., 1963, p. 94.
ao G. Cd.linescu, op. cif., p. 650.
al Despre ,,inconstanla relativif,, a personajului_grup sau masd :
Marian Popa, Ilorno ficfts, tr.p.L., Buc., 1g68, p. 129.
III" Ciclul Hallipilor
1 ,,Romane ale amindrii acliunii plin discurs,, numeqte N. Ma_
nolescu rornanele scriitoarei, in Teme 2, E;d.. Cartea Rom6_
neasc5, Buc., 1975, p. 135.
2 Serban Cioculesc'"r, oqt, cit., p. 3Bg.
3 Valeriu Ciobann, Hortensia pcpad.ot Bengescu, E.p.L., Ruc.,
1965, p. 133, 1bB.
I Wayne C. Booth, op. cit., p. 154-155 i Robert Lidell, Sonre
Principles of Fictictn, Jonathan Cape, London, 1961, p. 53_68.
5 G. Cillinescu, o1t. cit., p. 6bZ.
6
$er-ban Cioculescu, o1t. cit., p. :)77.
7 Citatele din rornanele scr:iitoar.ei se ciau clr,rpl eclili.a : Hor-
tensia Papadat-Bengesctr, Ircctoarele rlespletite. Concert tlin
mwzLcd de Bach (Romane, I) qi Drumul ascuns (Romane, II),
ed. ingrijitd de Gh. Rachr, prefald de Eugenia Tuclor, E.p.L.,
Buc., 1966 (,,8.P.1'.,,), inclicindu-se tiilul abreviat (F.cl., C.8.,
D.a.), volumul (I sau II) qi pagina.
B M. Sebastian : .,O find refea dc amdnunte 5i nuan{e anec_
dotice e clesernnatd lent ficcdrui destin al rornanurui. cite
personagii atitea lrdr{i,,, Md"rluria scriitorilor despre rnarea
europeand Hortensia papadal-Bengescu, in,,Tiparni{a litera_
rd", II, nr. 2-3, ianuarie-februarie 1g30, p. 22.
e Const. Ciopraga, op. cit., p. 212.
10 M. Zaciu observa la prozatoare ,,tendinla spre simplilicare
clasicd, spre schema caracterologicA,', in Masca geniului, E.pJ,.,
Blrc., 1967, p. 216.
11 VI. Streinu, Pagini de criticit literot.d", II (Marginalia, eseuri),
tr.P.L., Bnc., 1968, p. 19b.
12 Robert Humphrey, Streanl, of Consciou.sness ia the Moclern
Nouel, Univ. of California press, Berkeley, ed. a g-a, IgT2,
p. 4.
13-14 Lawrence tr. Bowling, What is the Strearn of Consciousness
293
i
rot

148. 'Tec'nniqu'e?, in,,PMLA", iunic 1950' vol' LXV' nr' 4' p' 343
qi, resp., 344"
15 Const. CioPraga, oP. cit'' P' 2t2'
16 Tuclor Vianu, Arto T2rozatorilor rornAtui, II, B.P.L", 1966
(,,B.P.T."), P. 210-2lL
n7 De care a fost aprcpiatd in criticd, incepind cu Pcrpessiciu:;'
Onere/5 (Mentiuni critice), Ed' Minerva, Buc'' 1972' p' 322 ;
",i-ol*ti"
relr-rati, nuanlat, de M' Zaaiu : h{asca geniului'
ed. cit., P. 218.
1s Perpessicius, idem, P 322'
xe Serban Cioculescu, op. cit', p' 425'
20 M. Sebastian, sfud, cit., loc. cit., p. 25.
?1 T. Vianu, op. cit., P. 210.
22 o interpretere freudiand a personajului, la Roxana sorescu,
Tipologie ;i strttcturit l,a Hortensia Papad"at'Bengescu' in "Romd-
nia literar5", III, nr. 29, 16 iuiie 1970, p' 23'
?3 Ni se pai'e exagerat analizati ideea ,'frumosului compromis"'
Ia Magdalena Popescu, Prete:xte de studlu' in "Romdnia
lite'
rard", III, nr. 10, 5 martie J'970, p' B' 9' 14' articol attfel plin
cle observalii qi puncte de vedere subtilc'
2a Florin Mihdilescu, Itutrod,ucere in opera Hortensiei Papadct'
Bengescu, Ed. Minerva, Buc', 1975, p' 135'
25 Const. CioPraga, oP. cit., P. 159'
26 A. Holban , Hortensia Papaclat'Bengescu' Drulnul oscun's' rn
,,Azi", nr. 3-4, mai-iunie 1932, p" 342-345'
2i Camil Baltazar, Contenlporatu cu ei, F''P'L'' Buc'' 1962' p' 73'
28 Liviu Petresctt, RealiLate ;i romanesc, Ed, Tineretului' Bucu-
reqti, 1969, P. BB, 93.
iV. Romanul ca ,,m:taford epistemologicd"
1 B. Tlomaqevski, |/'eoria literaturLi' Poetica' Ed' Univers' Btlc''
1973, P. 252.
2 Citatele tlin roman se clau clupi edilia : camil Petrescu, ui-
tima noapte d'e dragoste, irttiia noapte de rd"zboi' cu o prefalir
de Ov. S. Crohmdlniceanu, ESPLA' Buc'' 1960' Abrel'ierea
titlului : U.n'
3 N. lfi:r't.r-rlisr], in Silbslonllalisnul lui Camil petrescu (Eseuri,
Ii.P.L., 1-!r-rcr-u'ci;ti, 19611, p. 200-312), insistd asupra situirlii po-
len'rice a gindirii scr-iitolr-ilui fafir de .,mcr,ocla I)Lhului sirni.,,
sinceritatcir ,.omu1ui cie seric biologicd,, (p. 2TB, 2g2 in si:ecial).
a Pcrpessiciu:;, ()peref4 (lvIenfiuni <'riti<:e, Seria a III-a, 19l]6),
1ll. Minclr-a, llLrc., 1971, p. 290.
s G. Cdlincscu, op. cif., lt. 660.
6 T. VianLi, op. cit., p.2i3:,,Eroui lui Canril petrescu cste cleci
un inj,cjcciiral.ist, o naturi reflexivti;i pltr.unzi:rtoare! carc
sztferd ytcntr;t t:d. .tlintleq:1s si anolizeazd', (s.n.).
7 E sc'rnl{'icativ cti scriit,r.ui romirn fcu}al'ca la I}r.otist ,,r:n in-
teres ai semnificaliei" cai.c olicnteazd ,,fltLxul arr.rinl.ir.ii,. Cf.
Carril I)ctrescu, Teze pi antileze, Cultr-rra Na,gionalir, IJuc.
(19:16), p. 6ri.
B Ion SirlrLr, Cantil petrescu, Ed. Junimca, Iali. 1973, p. 3B :
,,F.ire pL'ol;lematicd "5i problematizantl, scriitorui accepti in_
serfia in i'eal ca pe o provocarc, menitil a,-'i mobiliza toatc 1ru-
tcrile mintii, in vcderca clescopcrilii acelor principii care sir
gt'upcz(-r cr-rrnpiexitatr:a infinitd a lumii in jurul unor motive
rafionalc, cu irrsugir.i cle unitate qi permanen{d,,.
e Const. {lir4traga, Romanci.erul Camil petre.scu, in portrete Si
reflecfii Literare, E.P.L., Bucureqti, 1967, p. 189.
19.Marian T?opa, Camil Petrescu, Ed. Albatros, Buc., 1972, p. 166:
,,(...) La (.'amil Petrescu ar-nintirile declan$ate urmeazd un curs
forfat intr-o direclie a conqtiinlci care-9i seleclioneazd volun_
tar din iraosul meuror.iei acele amintiri utile unei cunoas_
,,Hili"#lrXll,t3o,",, qi atitu,crini, anrorogie ei prerald cre
X{aiin llLrcur, E.P.L., tsuc., 1962, p. 520.
12 Const. Ciopraga, stutl. cit., p. 190.
13 Ion Sirbu, op. cit., p. 222.
1a Eberharcl Liimmert, in Bauformen des Erzcihlens, cd. a b_a,
Mctzlel Vcrlag, Stuttgart, 7972, p. 237, rcrnarcd ,,ciemersul spi_
ra1ic" al povcstiriior raonologice, revenirea 1i rotirca rnono-
logului intcrior in jr_rrul. ,,anumitor: obiectc qi teme,..
r: Ponrpilirr Constantines cu, Scrierif 4, trcl. Minerva, Buc. 1g70,
1r Ov. S. CrohiniLniceanu, op. cit., p. 466 ; I. Sirbu, op. cit., p.
212-213, subliniazii complementaritatea celor dor-rd experien{e,
I:irI a ncga insl o lipsd de suclurli crganicir a materiei rcl
rnanului : ideca rupturii totale este respinsir gi de paul Geor_
li
294 295

149. gescu, in Poli'ua7enfa necesard, tr'P'L'' Br'rcure;ti' 1967' p 19B'
at. paleotogu, in SpirituL ;i litera, Bd' trminescri' Br-ic
' 1970'
p. 140 qi M. Zaciu, in Glose, ed' cit', p' 1d9'
1r Acelea$i dominante in ciclul de poczii IJn lu'ntittiS pel'Ltrtl
I{icsikdm (mai ales : Cind l:ii la mine, Ninl'fa. ,ersurile),
reed. in Opere, vol. I ('ersuri), eclilie ingrijitit cle Al' Rosetti
qi L. Cdlin, E.P.L', lluc., 1968'
rsGillesDeleuze,ProustetLessignes'P'U'F''Par-is'1970'p'12:
,,Aimer, c'est chercher d expliquer' d cldvelopper ces rrondes
inconnus qui restent envelopp6s clans 1,aim6. C,cst porirquoi il
nous cst si facile c1e tombcr anoureux de femrrres tlui ne sont
pas ci.c notre .tmonde-, ni m€me de notre type"'
1t R. M. Alb6rds observ[ cd romancieru] modern (Proltst' L' Dur-
re1l, I'L Lowry q'a.) ,,s'int6ressc d un cheminement cruiour de
f inirigue, et non A f intrigue elle-n€me"' ln op' cit"- p' 100'
,, bi;;T"
-1"-
aa., aupa
^;Jiii;; cainil Petrescu, .Polrrl luL Pro-
cust, pref ald de lon Oarcdsu, E'P'L'' Buc'' 1963' abreviat :
P.P.
21 Camil Petrcscu, Teze 9i antiteze, ed' cit'' p' 43'
22 Eiogiat?i cle E. Lovirrcscu : scrieri 16 (Istoria LitcraturiL romd'
ne-contenxpcrane, 7900-1937), ed' cle E' Simion' Ecl' Mincrva'
Bucuregti, L975, P. 2BB.
23 Camil Petrescu a teoretizat eI insuli, cu privirc Ia clfatla-
turgie, ideea de confruntare a ',orizonluriior"
tn conqtiin!5 Ei
a ,,rer,'ela{iilor succesive" ca esenld a unei clramaticili{i stt-
p".ioor", in Add,enda la Falsul tratat' Teatr&' lII' 1947' p' 505-
506.
2a De unde leit-motivul ,,intilnirii" ttrnane' dcfini|e a unui etl
prin altul (Marian Popa, Camil Petrescu' ccl' ci"
'
p' 169'
181).
2s B. Toma$evski, op. cit., p' 266-276'
26 Sorin Alexandrescu .,"do o ,,rela|ie de identificarc (nu de
identitate)" Fred-Ladima , in Analize Titerare si slilis{ice (co-
autor : Ion Rotaru), E.D.P., Buc', 1967, p' 226'
2TIonSirbu,op.cit.'p.235:',Zbaterealui(l'adirna-n'n')
dinainte de moarte, in cercul unor probleme fdlir iegire' ur-
meazd sd fie qi partca celor care ar meclita asllpra cleslinului
Camil Petrescu $ Anton llolban, litera'
articol publicat in ,,Via!a romaneascl"'
1970, p. 75-80, aratd cu jus'iele ci eroii
,,nu se mi;cd printre personale' ci printre proieclii subiective'"
(p. ?6), clar propune cr disocicre uecour'ingitoare intl'e anaiizi
qi i.ttc.p.etare Ei couciticle pc i:aza ci (ccea ce c for{:at in
cazlLl lui Camil PetrcscLt, mai alcs) cir nu c vorJ:a cle o prozd
analitici, ci de una obscsionalJt'
2e CLr prilrire la cal'e Ptrlrrpiliu Cc'nstan''tincscu avea lttali rc-
zerye-.. virzinci in el ..o sitgajie cle lal-r rllolal, un mister cle'
csenli nreloclrarnaticir, a{i!itor 'totoclatS, clar ;i cieficient"' in
uol,. cit., p. 260.
30 Norman Frieclman olrser"r'it c.Jr .,finall-r- lre (acest l-witncss -
n.n.) catu secure lelters, cliaritls, ancl othcr rvritings' rvhich
may offer glimpses of tlrc r.r.lcntal states of <.rthcrs' At the
utmost limit of his lcthcr. he cetn tltanv inlerences as to horv
<;tlrers are feeling ancl t'liat tilr:y are lhinking"' in Point of
VietuinFiction:theDeL^ei'C,pmcntofaCrttical"Cclncept"
,,P.I'I.L.A.", dec. 1955, r'o1. LXX, nr' 5, p' 1174'
31 Apropiere Idcutd clc 'lttclor Vianu in o1;' cit'' p' 279'
32 Camii Petrescu, Teze .51 antiteze, ed. cit', p' 50 sq'
33 S-a observalt pondclca rrlai rnarc a souialttlui in perspcciiva
,,autorului,, din Pot?ii i&i Jlrocu..st : ci. t)v. s. crohrr]irlniccantt"
o1':. cit., P. 475.
3l llxistl insi qi punctc cle I'etlerc rtlai rc'zcrvate : ,,I)acir Potrr'l
luiProcustpoatefiacllzatclctcl'aciit:Lpuncttrldeveclcrca}
constructiei, apoi e tocmai cle tll-t cxct's in sensul accsta' aproa-
pe c1c o confeclie" (Al. Paleologu' Ilonzanele lut Camil I'e'
irnr"u, in vol. Spirital rsi lilero' Etl' Ertlinesctl' Buc
' 1970'
p. 143).
V. CONSTIIUCT]I] 5I ..NIESAJ"
1 L. Rcbleantt, Amalgant', ecl. cit,. p. 27
- 22'
2 R. Scholes, R. Kcllogg, The Nature oJ Narratiue, Oxforci"
U. P., Ner.v York, 1966, p. 207 : "Insofar
as charactcr' or any
other elemcnt in narrativc' l:cc'lrncs clynarnic, it is a part
of the plot".
3 Apropir:rea de Pctlcrn-ul tragcciit'i o facc Ei A1' Sincltrlescu,
in Intro(J'LLcere in c)era ltti Lixitt' Ilebreantr" Ed' Minerva'
Br-rc., 1976, p. 21. ..Lipsite cle subie'ct" sint .si rorranclc lui
Tolstoi, r'erlarca G' Ibrilileanr'r I'S1tre rornan' antologie dc
M. Ungheanu, Ed. Minerva' Ilttc, 1972' p' 65)'
a N. Balotir, ott. cit., P' 73'
sdu".
2s Adriana lliescu, in
tul'a cct etPerienfd,
XXIIi, nr. 6, iunie
296
297

150. 5 G. Cdlinesctt, op. cit., p. 649.
6 Sclrin Alc:<andrescu, Retorica rotnan?Ll1ri realist, in llctntanzLl
realist in secolul al XIX-tea (in colab. cu Dan {iiigorcscu),
Buc., Ed. cnciclopedicd romdnd, 19?1, p. 1lF.
7 Confirmatd qi cic notele scriitorului, cum observl N{. Zaciu,
in Glose, ed. cit., p. 107.
3 Jose Ortega y Gasset, IlIed,itafii tlesltre Don euijate ;i Gin,
duri despre ron a.n, Ed. Unir,rers, Buc., 1g73, p. 176*lTT.
e E. M. Forster, op. cit.
r0 G. Luk6cs, La Thiorie du Rontan, Gonthier. paris, 1971,
p. 119-121.
t1 E. Staiger, Cirttn'Jbegrif fe der poeti!;, Atlantis Ver.lag. Ztiricir
und Freibuig, ed. a B-a, 1969, p. I2T.
12 E. L,ovinescri, ed. cit., p. 363 ; G. Ciriinescu, ctp. cit., p. 648,
649.
13 Const. Ciopraga, op. cit.. p. 184.
1a R. Petsch, Wesen und. Formen cl.er Erzcihllrun.sf, Max Niencycr
Vcllag, llalle-Saale, 19J4, p. 97 ; tr. L:imrrert, Bauformen cles
Erzrihlens, cd. a b-a, Mctzlcr Verlag, Stuttgart, 1.972, p. 86_
BB, 93.
1s E. Liimmert, op. cit., p. 3il.
16 N. BalotS, op. cit., p. '.12.
17 R. Petsctr, op, cit., p" 47*48, B7; cf. 5i L. Rebreanu. Antal-
garn, ed. cit., p. 61..
18 Const. Ciopraga, op. cit., p. 180.
1e S. Alexandrescu, op. cit., p. 11,6.
20 E. Staiger, op. cit., p. 11"7*118.
21 E. M. Forster, op. cit., p. 164 sq ; ll. K. Rrorvn, Ilhgthm fn the
Nooel, Univ. of Toronto press, 1967, p. 43_b1 ; despre ritm
in ro'rannl rebrcnian a
'orbit
insistent N{. Zaci', Glose, ecl.
cit., p. 108.
22 G. Lnk6cs, op. cit., p. Sl.
z: E. Staigcr, op. cit., p. 98.
2a G. Baclrclard; La Terre et: tres rat,eries d.e Lu aorontri, paris,
Jos6 Corti, 1971, p. 182.
25 L. Raictr, op. cit., p. 92.
zd N. Balotd, op. cit,, p. 1,9.
zt Ibidem, p. JE.
2B E. Rcnveniste, Pr.oblDnr es r).e lin-r;uisticlue gtinirale, pat.is,
Gallirnarcl, 1966, p. 230.
2e N. Fi'iedrnan, stwd.. cit., in loc. cit,, p. 1173 i cf. ;i Silvian
Iosi{escu, Construcfie ;i lecturd, Ed' Univers, Buc'' 1970' p' 219'
30 N. Fliedma.n, sf?rd. cit., p. t17B-7179'
31 il. Benvenisie, oP. cLt., P. 236.
:2 V/ayne C. Booth, o7s. cit., p. 19-20'
33 Cirmil Petresct-t, Teze Si antiteze, ed' clt', p' 51'
t4 Ibitlem,, p. 52.
15 Cleantl-r Brooks-R. P. Warren, op' cit" p' 661-662'
36 J. Ricarclou, pour une thdarie d.u nouueau ro?nan' Fa'is, Scuil'
1971, p, 246.
3i Camil Petrescu, Opinii 9i atitud'in'i, ed' cit', p' 212'
3sTriin_Duc-"fh5o,Ph|nom'{nologieeimatdrialisln'etlialet:ticlue'
Paris, Minh-FAn, 1951, P. 41.
3e Dincl termcnului un inteles r-nai larg decit ccl shic! de iliL-
clungsroman.
40 G. Picon, I'ecture tJe Proust, Paris, Gallimarci, 1968' p' 7-B'
fi7.
rr Camil Petrescu, Note d,espre tornanul' romdnesc tlintre cele
doud rd'zboaie, in ,'Ramuri"' 1211965'
42 J.-Y. 'Iadie, Proust et le rotlaft' I'aris, Gallirnard, 1971, p'
30S. Cf. qi T. Vianu clespre distinclia : timpul "t|irit"
(jurnalc'
memorii), care ,,priveqte spre viitor", s'i timpurl "povcstit"'
care ,,priveqte spre trccut", in Iiguri ;L {orme literore' Iluc''
19:j9, p. 196.
a3 J. Rousset, oP. cit., P. 68.
44D.Micu,ComilPetrescu-poet,inAnaLeLeLinit,ersit&{iidin
Bucuregti, Seria qt' soc.' Filologie, tom' 25, anul XI (1962)'
a5 O. $uiutiu, in ,,Romdnia literarS", nr' 54, 25 fcbi" 1933' p' 2'
46Al,Protopopescucaracterizeazl.PatulluiProcustca"unl'o-
manalascezeifinalizatesau('..)ronranultriir.iitrnciicltli.,,
in op. cit., P. 158'
47 L Valerian , Cu scriitorii prin ueac, Tltrc', tr'P'L', 1967' p' 144'
ae H. P.*Bengescu, Autobiografie (II), in ,,Adcvirtri litcrar ;i
artistic", nr. 867, 18 iulic 1937' p. 6'
ae Prelttirrr punctul de vedere al lui A' Fletchel calc' in '{ile-
gorg. The Theorg of a SAmboILc Mod'e, Corneli tI' P'' Ilhaca'
Ner,v York, l"967 (erl. a l-a), refuzd sd' opund sinrboiului aie-
goria (P. 14'in special).
:'u G. Cilinescu, op' cit-, p. 656 : ,,Eroii sint rlai to!;' snr;bi' exa-
gerat stilizanli".
51 Paul Georgescu crecle totuqi cd ,.A avea este vcrbui care ani-
md ciciul" gi c[ ,,Hallipii" practicd un arivism "ciisin'rr'ttrat'
298 299

151. irronclen, dar nu ma-i pulin dur,,, in .prozd
Si poez.ie (cronica
-,
literarri), ,,Via!a romAn-easci.,, 1,/196T,-p. f OS, ib9.
52 li. Girarcl , Minciund romanticit gi aieuiLr rotndnesc, Eci. Uni_
vcls, Buc., 1972, passim.
5: Fl. Nlihdilescu, Intro(l,ucere in oltera IL p.-Bengesczr, llcl. Mi_
nerva, Buc., 1.9T5, p. 776.
i,a M. Ra1ea, Perspectiue, Bcl. Casei pcoalelor, Eluc., 1g28, p. 81,
:: Vl. Jankelevitcl-r, L,Ironie, Flammarion, paris, 1964, p. SZ, 81.
r' rl. Streinu, op. cit., p. 191-192.
37 ij ceva din acea ,,superioritate bucuros riuticioasi,. proprie
ironistr_rlui
- cf. Marian popa, Carnicologia, T)c1. Univers,
13uc., 1975, p. 219.
i6 (i. CtIincsctl, op. cit., p. 6b6.
i'r .'I. Scltastian, stucJ. cit., p.2b.
(;c
Or'. S. Crohmllniccanu, op. cit., p. 478.
ijr 5. Cioculescu, op. cit., p. 423.
62 Il. Mtrnteano, Panorama d.e Ia littdrature rc.tuntcsine, Sagittaire,
Palis. 1938. p. 212.
ts V. Ciobanu, o1.t. cit., p. 1bb.
tia Const. Ciopraga, op. cit., p. 146-204.
t;5 I). ]*icu, ,,Gi,nd.irea,, Si gind.irismal, B'cure;ti, Etl. JlIincr.va,
1975. t). 744.
66 NI. Sebastian, stud.. cjt., loc. cit., p. 26.
(i7
G. Ciilinescu, op. cit., p. 65T.
6e Const. Ciopraga, op. cit., p. 238.
6e r. I{ayset, The Grotesque in Art and, Literature, Incliana
Ll. P., Illoomington, 1963, p. 91, 183.
70 E un alt tip cle grotesc clecit cel luclic, oricum mai
cnltivat cle G. Ciilinescu in Bietul Ioanide * cf. N
Itrnrinos,
IlalotS,
o1t. cit., p. 418, 434.
7r Cl. Brooks-R. P. Warren, op. cit., p. 26-28 i cf. qi ,,coer.en!a
poctici", Ia S. Alexandrescu (in colab. cu Dan Gr.igorescu)"
op. cit., p. 138.
72 L. Rebreantt, Mtrrturie pentru lnarea eurolreanii H, p._Ben_
gescu, in ,,Tiparni!a literar5,., nr. cit. (v. nota b9), p. 28.
r'3. t4,15, 76, 77 W. I{ayser, op. cit., p. 186_187 ; 103 ; p. 31 ; p-
184 ; p. 127-128.
78 Strsan Sontag, L'Oeuure parle (Against Interpretation), trad,"
de Guy Durand, Seuil, paris, 1968, p. 14, p. 22, p. 21, p. 22,
p. 21, p. 2L, p.19, p.2L
7e JrjI'. Lyotard, Discours, figure, Klincksicck, Paris, 1971, l:. 13,
p. 15, p. 14. p. 17; p. 61.
80 J.-P. Sartre, Qu'est-ce que 7a littdrature, Gallimard, Paris, 1972
p. 17, p. 26.
B1 Ronrul b{unteanu, in Lecturi Si, sisteme, Bd. Eminesctt, Ruc.,
1977, p, 222, indicd sursa ,,lacanianI" (Lacan) a acestei iclei'
82 P. Ricoeur, Le Confl,it des interpretations, Seuil, Paris, 1969,
p. 249, p.247, p. 256, p. BB.
83 tt. Eco, La structure absente, Metcure de France, 1972, p. 5l),
p. ?t22, p. 366, p. 363, p. 122, p. 86.
84 I. Negoitescu, op. cit., p. 161.
85 Ci.-Ed. Ir{agny, L'Age du, roinan amdricain, Seuil, Paris, (1968),
p. 84.
86 ln acceplia clatd terrlenului de W. Iser Ei, in gencre, 5coa1a
gcrmani a ,,esteticii receptif ii".
87 L. Rcbreanu, Cum orn scris ,,Rdscoala", in ,,Manuscriptrtnl",
1/1972, p. 113.
88 r. Sklorski, Deslr'e proed, Meditalii, analize, vol. II, ]ic1. Li-
nivers, Bnc., 1.976, p. 357 ; G. Picon, L'Usage de la lectttre,
,,l{ercure c1e France", 1926, p. 45.
€e 11. Tocloran, Secliuni literare, Tin.riloara, Ed. Facla, 1973, p.
200.
eo Const. Ciopraga, op. cit., p. 208.
er Maurice Barddche, Une lecture de Balzac, Les Scpt coulettrs,
Paris, 1964, p. 32.
ez D. N{icu, in Lecturi ;i pdreri, Ciui, trd. Dacia, 1978, p. 282,
reler.i"r intcresul romanului nostru modern pentru ,,llrol)iema-
tizarea cxistenlei", ,,revelarea omului metafizic", fiLrir a sc
ignoru insi socialul.
e3 Pelpessicius, Opere 4, ed. cit., p. 289.
e4 Const. Ciopraga, Personalitatea literaturii rontdne, cd. cit.,
p. 200 : ,,Camil Petrcscu a demonstrat exemplar rcsurselc
cgotisrlului, 'tocmai prin aptitudinea de a se ridica intr-r:r
sr-rplainciividualitate a contemplirii lucidc" i D. MicLt. Peripltt.
trcl. Cartea RomAneascf,, Ruc., 1974, p. 203.
e5 Canil Petrescu, Note ziLnice (1927-1940), ecl. de M. Zaciu,
Ud. Cartea RomAneasci, Buc., 1975, p. 140 : ,,Dacd. e;ti lichca,
via{a (ntr-!i pare demnd de luat in serios) iti 'apare neintre.i
rupt ca o comedie neserioasi. Dacd egti om cle onoafc, e o
tlagedie cle fiecare pas."
300 30t

152. ti; Ov. q. Crohmhlniceanu, ol). cit., p. 454, surprindc in rclalia
autcrului cu personajele sale o h.rptir a scriitorului .,cu pro-
priul sdu spirit".
e7 Carrril Petrescu, Despre nooffalia nccesard, it l.eze $i anli-
teze, ecl. cit. : ,,primatul spiritnalit5lii" (p. 227), *ultima re-
volufie" (p. 233) ; ih Puncte de reper, .,11.F.R.", 3t1942 : elo-
giul aCus ,,probitifii cnnoa;terii", p. 620.
e8 11. Barthes, Le Plaisir d.u tefie, Seuil, I,aris, 1i)73, p. 53.
ee Idem, Le Degr{ zero de L'6criture, Scuil, i)aris, L972, p.32.
1c0 A. T'hibaudet, op. cit., p. 23, p. 186.
to1 lbidem, p. 181.
102 A. Tlhibaudet, Grrslcrre Flaubert, GaIl.inrnril, Irilris. 1973, p.
104-105.
i03 ldem, Rdflexions..., p. 185, p. 18.I.
1c'i G. Cdlinescu, Reflec{ii mdrunte asupra rcmanu,ltti, in Prin-
cil;ii de esteticd, II.P.L., Br.rc., 1968, p. 299, 29it.
"105
A. Trhibaudet, Iidfielions..., p. 160.
106 r. Ricardou, op. cLt., p. 86 ; cf. ;i S. Iosifescu, Construc[ie gi
lecturd, p. 205.
1c7 I. Vlad, Intre analizit gi sintezd., Ed. Dacia, Cluj, 1970, p. 76.
ICeea aceasta, prezentd la I. Tinianor, allArc ,yi ia 1,. Pareyson,
op. r'if.. p. 143.
'i03
Const. Ciopraga, Fraglnente despre romdn, in ,,Convorbiri li-
terare", 7/1976, p. 4.
1ae T,[. ZeraIfa, Personne et persoftnage, Klinc]isiecli, Paris, 1969,
p. 12 : "Cdci
incepilrd cw Timpul pi,erdut structura insdqi a
romanuiui (formele sale de compozi{ie) contribuie r'llult rlai
descl'ris clecit in trec'.rt 1a a transn-ritc ciiitorului o iclel-. si o
irrraginc a persoaneil'.
i10 P. Zurnthor, op. cit., p. 341, p. 345.
111 Ian Watt, The Rise of the Nouel, Ciratto anc,[ Winc]us, Loncira,
1967, p.22.
112 G. C5linesc.rt, Prlncipii de esteticd, ed. cit., p" 207.
113 N. Balotd, Euphorion. Eseuri, E.P.L., Buc., 1969, p.24i1,244.
ttq I. Viad, op. cIt., p. 40.
115 Idem, Descoperirea operei, Ed. Dacia, Cluj, 1970, p. 51.
ii6 J. Rousset, Les R€alitts formelles de l'oeuare, ln vol. col.
Les Chemins actuels de la critique, Paris, Union g6n6rale
cl'trditions, 1968, p. 99.
117 W. Booth, op. cit,, p. I, II.
113 P. Iiicoeur, o1t. cit., p. 16, p. 63, p. 78.
l1t Coilst. Ciopraga, Fragnxente despre totnan, loc. cit., p. 4.
120 tlzv. Todorov, Th|ories du sgmbole, Scuil, Paris, 1977, p.2i5.
1:1 Cl-r. Perclmarl-f,. Olbrechts-1'yteca, Lo Nouuelle rhdtorique,
P. U. F., Paris, 1958, p. 446.
122 Micirel Rayrroncl, La Crise du ronzan, .Iosc Corti, Paris, p. 399.
12'1 N. TlaiotS, Prolegomene la poetica ranrd',tului, in ,,Revista
dc ist. qi tcor. iiterard", l. 25, 4/1974, p. 3.
't: Idan., Mutotii ale romant-tlui, in ,,Sccolul 20", 9/1977, p. 722.
125 C. Segrc, I segni e Ia critica, Einaucli, 'Iorino, 1969, p. 52.
i26 In /ol. Th1orie de la litt1rature (ed. Tzv. Todorov), Seuil,
llaris, 1965, p. 118.
1?7 I). Szondi, L'Herm,1neutique tle Schlei,erntttr:'lter, in ,,Po6tique",
7/t974, p. 144.
12r 1I. Wcinlicl-t, Le 'Ie1nps, Scr-ril, Paris, 1!]73, p. 33-3'1.
12, .1,'. l,r. Forstcr, op. cit., p. 31.
i:r I). Ivli('u, Lecturi SL pdreri, ed. t-'it., p. 2[t5.
NotiL
llncie studii, cseltri criticc, ccrcetilri dc sintczi - in
ciucla valorii lor de netiiglduit, a originaiit[lii perspectivclot'
c1c interpretare qi a calitdtii demonstralici criticc
- nu sint
citaic in text, dcoarece cle au apirrut dupd predarca rnanuscri-
sului. Amintim numai citeva dintlc, firrir indoiald, mai nurllc-
r-oascle ccntrii:ulii critice importante care ar fi putut fi citatc
;i folosite fn cercetarea de fald : incd neincheiata sintezi a lui
Nic<rlac Manolescu asupra rotnanului romAnesc, Arca lui Noe,
vcil. I (1980) qj. vol. II (1981), tlortensia Popadot-Ben'gescu' Uni-
versul citadin, repere Si interpretdri (1980) de Viola Vancea.
22 Iebruarie 1982
302 303