2. DOUĂ CORPURI PUNCTIFORME
DE MASĂ M1 ŞI M2 SE ATRAG
RECIPROC PRINTR-O FORŢĂ
DIRECT PROPORŢIONALĂ CU
PRODUSUL MASELOR
CORPURILOR ŞI INVERS
PROPORŢIONALĂ CU PĂTRATUL
DISTANŢEI DINTRE ELE,
ORIENTATĂ PE DIRECŢIA
DREPTEI CE UNEŞTE CENTRELE
DE GREUTATE ALE CELOR
DOUĂ CORPURI.
3. EXPRESIE MATEMATICĂ
în care:
F este marimea forţei de atractie dintre
cele două corpuri punctiforme,
K este un coeficient de proporţionalitate
numit constanta atracţiei universale,
m1 este masa primului corp,
m2 este masa celui de al II-lea corp,
r este distanţa dintre cele două corpuri.
4. INSA PANA SA SE AJUNGA LA FORMULAREA LUI
NEWTON ,ALTII AU INCERCAT SA II DEA
NASTERE…
5. PTOLEMEU
Ptolemeu a fost unul din cei mai mari astrologi ai lumii. Concepţiile sale
asupra Universului (şi mai ales teoria geocentrică) sunt unele
inovatoare care vor dura până în timpul lui Nicolaus Copernic, care va
introduce un nou sistem, numit heliocentric.
Ptolemeu, urmărind mişcarea
aştrilor cu ajutorul unui
"quadrant« [Instrument alcătuit
dintr-un sfert de cerc gradat și o
lunetă, folosit în trecut pentru
determinarea înălțimii aștrilor ]
7. COPERNIC
Copernic (1473-1543),introduce o nouă reprezentare a lumii, în care Soarele se
află în centrul sistemului solar.
Sistemul heliocentric al lui Copernic; Traiectoriile sunt considerate
cercuri
8. TYCHO BRAHE
Tycho Brahe (1546-1601) a fost primul
observator ale cărui măsurători au fost
suficient de precise pentru a permite
elaborarea unui model de sistem solar
apropiat de realitate.
Sistemul geoheliocentric al lui Tycho Brahe
Pământul este nemişcat în centrul sistemului
solar iar planetele se rotesc în jurul Soarelui
9. KEPLER
Kepler (1571-1630)utilizează observaţiile
lui Tycho Brahe pentru a arăta că planeta
Marte parcurge o orbită eliptică.
El va enunţa legile care-i poartă numele :
- fiecare planetă descrie o elipsă în care
Soarele ocupa unul din focare ;
- ariile descrise de raza vectoare planetă-
Soare sunt proporţionale cu timpul în care
le descrie ;
-semiaxele mari şi perioadele de revoluţie
T sunt legate prin: a/2T=constant, pentru
toate planetele.
10. NEWTON
Newton (1642-1727) enunţă
teoria gravitaţiei universale şi
defineşte clar noţiunile de masă
şi forţă. Principiul său, conform
căruia corpurile se atrag cu
forţe invers proporţionale cu
pătratul distanţei, va explica
mişcările planetelor observate
de Kepler, mareele şi faptul că
Pământul este turtit la poli.
Newton a fost primul care a
înţeles că mărul care cade din
pom şi Luna pe orbita sa sunt
consecinţele aceleiaşi forţe.
11. LAPLACE
Laplace (1749-
1827)reuneşte toată
munca asupra
consecinţelor gravitaţiei
universale a lui Newton
într-o teorie omogenă :
Mecanica Cerească,
care va descrie perfect
mişcările corpurilor
sistemului solar.
El face ipoteza că
formarea sistemului
solar a plecat de la o
nebuloasă originală.