Prezentare powerpoint, cu titlul ”Lumina și întunericul” , realizată de elevii clasei a VII-a în cadrul capitolului Fenomene optice ,disciplina Fizica îndrumați de prof. Maierescu Mariana Salomia

2. Sursele de lumina pot fi: naturale (Soarele, fulgerul) sau artificiale
(lampa cu petrol, , felinarul, torta, becul electric).Unele vietati terestre
(licurici) sau acvatice (meduza) emit lumina.
Soarele este sursa de lumina pentru Sistemul nostru solar.
Lumina emisa de o sursa se imprastie peste tot, adica se propaga.
Corpurile luminate imprastie luimina de la sursa, de aceea ele sunt
vizibile.
Corpurile transparente (sticla) permit trecerea luiminii prin si de aceea
se vede 100% prin ele. Corpurile opace (lemnul zidul) nu permit
trecerea luimini prin ele si nu se vede prin ele. Corpurile
translucide(sticla mata,ceata etc.) permit trecerea lumini partial, dar
impiedica vizibilitatea.
Vizibilitatea corpurilor in timpul noptii este posibila daca asupra lor se
orienteaza o sursa de lumina.Cu cat corpurile sunt mai departe de
sursa de lumina cu atat mai putin se pot vedea.
Daca lumina care se propaga de la o sursa intalneste un corp opac, in
spatele acesteia se formeaza umbra lui.Lungimea umbrei unui corp
luminat este diferita in fuctie de pozitia sursei de luimina.

4. De exemplu lumina reflectata de un obiect
aflat sub apa trece intai prin apa si apoi prin aer
pentru ajunge la ochiul unui observator. Din unele
unghiuri un obiect partial scufundat pare indoit in
locul unde intra in apa fiindca lumina care vine de
sub apa este refractata.
Trei oglinzi plane, aflate pe fundul vasului,
reflecta lumina provenita de la o sursa, pe trei
directii diferite. Lumina reflectata de doua oglinzi
se refracta la iesire din apa. Lumina reflectata de
cea de-a treia oglinda nu iese din apa, deoarece la
suprafata apei se produce o reflezie totala.

6. Refrac ia luminiiţ este fenomenul de schimbare a direc iei deţ
propagare a luminii atunci când traverseaz suprafa a de separa ie aă ţ ţ
dou medii.ă
Legile refrac iei:ţ
•Raza de lumin incident , raza de lumin refractat i normala înă ă ă ă ş
punctul de inciden sunt coplanare.ţă
•Raportul dintre sinusul unghiului de inciden i sinusul unghiuluiţă ş
de refrac ie este o constant specific unei perechi de medii date.ţ ă ă
Reflexia luminii:
Este fenomenul de întoarcere a luminii în mediul din care provine,
atunci când întâlne te suprafa a de separa ie cu un alt mediu.ş ţ ţ
Legile reflexiei :
•Raza de lumin incident , raza de lumin reflectat i normala înă ă ă ă ş
punctul de inciden sunt coplanare.ţă
•Unghiul de reflexie r este egal cu unghiul de inciden i.ţă
r = i

7. i = unghi de incidenţă (unghiul
dintre raza de lumină incidentă şi
normala la suprafaţă în punctul de
incidenţă).
r0 = unghi de reflexie (unghiul
dintre raza de lumină reflectată şi
normala la suprafaţă în punctul de
incidenţă).
i = unghi de incidenţă (unghiul
dintre raza incidentă şi normala la
suprafaţa de separaţie dintre cele
două medii în punctul de incidenţă).
r = unghi de refracţie ( unghiul
dintre raza refractată şi normala la
suprafaţa de separaţie dintre cele
două medii în punctul de incidenţă).

8. Lumina este oprita de obstacole precum
corpurile opace. Acestea impiedica trecerea
luminii prin ele, rezultand umbra.
Exemple de corpuri opace:
Lemnul, peretele, caramida, mana, etc.
Obstacolele pe care le traverseaza sunt aerul, apa
si corpurile transparente care permit trecerea
luminii prin ele.

10. Umbra este o zon în care ă lumina direct ,ă
generat de o ă sursă de lumină, nu poate ajunge
datorit împiedic rii trasmiterii acesteia prină ă
existen a unui obiectţ opac între sursa de lumin iă ş
zona umbrei. Umbra este o proiec ie bi-ţ
dimensional a obiectului opac interpus,ă
reproducând cu o oarecare precizie silueta
corpului tri-dimensional. Precizia siluetei se
datorat mai multor factori, dar în primul rândă
unghiului sub care se g se te suprafa a pe careă ş ţ
umbra este proiectat fa de ă ţă bisectoarea
conului unghiului solid al difuz rii luminii.ă

12. Nu. Produc umbra doar
corpurile opace care nu
permit trecerea luminii
prin ele.

13. Cadranul solar este un dispozitiv care măsoară timpul în funcţie de poziţia
Soarelui. Modelele obişnuite cum ar fi cadranul solar orizontal, este format dintr-
un ac indicator şi o suprafaţă netedă marcată cu mai multe linii ce indică orele
zilei. În funcţie de mişcarea Soarelui, umbra acului indicator se aliniază progresiv
cu liniile marcate pe placă, indicând astfel momentul din zi. Acul indicator este
aliniat cu axa de rotaţie a Pământului. Prin urmare, cadranul solar indică timpul
corect, acul indicator trebuie să indice spre Nordul geografic şi unghiul dintre
acul indicator şi direcţia orizontală trebuie să fie egal cu latitudinea geografică a
locului unde se află cadranul solar.
Construcţia unui ceas solar este o artă veche de mii de ani, iar modul de
execuţie este foarte simplu. Oricine poate construi un ceas solar în curtea proprie
cu un pic de răbdare şi instrucţiunile de rigoare. Pentru început trebuie să ştim
unde este nordul geografic. Pe Pamant acesta se masoara cu busoala sau uitandu-
ne pe ce parte a copacilor cresc muschii. De la Steaua Polara se trage o linie
imaginara perpendiculara pe orizont, determinan-du-se astfelNordul Geografic. Pe
acel loc se va pune o piatra. In cursul zilei daca se va sta in centrul cercului solar,
umbra soarelui solar la amiaza ar trebui sa fie proiectata pe piatra ce indica
Nordul. Dupa trasarea cercului, acesta se imparte in doisprezece sectiuni si se
pune cate o piatra pentru fiecare orele din zi incepand de la 6:00 si pana la 18:00.
A doua zi se verifica din ora in ora daca ceasul functioneaza.

15. O eclipsă este un evenimentastronomic care are loc atunci
când un corp ceresc trece prin umbra altuia.
Termenul este folosit cel mai des pentru a descrie fie o eclipsă
de Soare, când umbra Luniise proiectează pe suprafaţa
Pământului, fie o eclipsă de Lună, când Luna intră în conul de
umbră al Pământului. Termenul este folosit şi pentru evenimente
de acelaşi fel din afara sistemului Soare-Pământ-Lună; de
exemplu, o planetă trecând prin umbra făcută de una din sateliţii
proprii, un satelit trecând prin umbra făcută de planeta sa sau un
satelit trecând prin umbra altui satelit. Întâmplarea face ca
Pământul să se afle la o astfel de distanţă de Lună şi de Soare
încât diametrele aparente ale celor doi aştri să fie aproximativ
egale. Ca urmare, în timpul unei eclipse solare Luna acoperă
Soarele aproape perfect. Nu acelaşi lucru se petrecea acum 100
de milioane de ani, când Luna era mai aproape de Pământ; în
viitorul îndepărtat se preconizează că toate eclipsele solare vor
deveni inelare, adică Luna va acoperi doar partea centrală a
Soarelui.

17. Fenomenul optic de descompunere prin
refractie a luminii albe in fascicule colorate
diferit se numeste dispersia luminii.
Curcubeul este un fenomen optic si
care se manifesta prin apari ia pe cer aţ
unui spectru de forma unui arc colorat
atunci cînd lumina soarelui se refract înă
pic turile deă apă din atmosferă. De cele
mai multe ori curcubeul se observ dup ă ă
ploaie, cînd soarele este apropiat de
orizont.

19. Viteza luminii în vid este o importantă constantă
fizică universală; conform cunoştintelor pe care le avem în
prezent, este viteza de propagare a luminii în vid perfect -
independent de parametri fizici ai luminii cum sunt:
culoarea, intensitatea, direcţia, polarizarea sau durata
propagării. Această caracteristică este proprie nu numai
luminii din spectrul vizibil, ea este valabilă tuturor
radiaţiilor de natură electromagnetică cum sunt: undele
radio, lumina infraroşie şi ultravioletă, radiaţiile X şi
Gamma.
Începând din anii 1940, toate măsurătorile efectuate au
avut o eroare relativă de măsurare sub 0,005%.Rezultatele
măsurătorilor ulterioare convergeau spre valoarea de
299 792 450 m/s.

21. In optică, lentila este o piesă realizată dintr-un material
transparent (sticlă, material plastic, etc.), cu două suprafeţe
opuse în general curbe, folosită singură sau împreună cu alte
piese similare pentru a concentra sau diverge lumina şi a forma
imagini ale obiectelor. Lentilele se bazează pe fenomenul de
refracţie a luminii, adică schimbarea direcţiei de propagare a
acesteia la trecerea dintr-un mediu transparent în altul.
Lentilele se pot clasifica după modul în care acţionează asupra
razelor de lumina
lentile convergente, care transformă un fascicul paralel într-unul
convergent;
lentile divergente, care transformă un fascicul paralel într-unul
divergent.