Documentul oferă o introducere în metoda de învățare structurată pentru elevii cu autism, dezvoltată de agenția de educație Heartland. Această abordare se concentrează pe crearea unui mediu predictibil și organizat, care utilizează suporturi vizuale pentru a sprijini independența și abilitățile de comunicare ale elevilor. Este descrisă strategia globală, care include aranjarea fizică a clasei și implementarea programelor vizuale pentru a facilita învățarea și a reduce anxietatea.

1. O INTRODUCERE IN METODA DE INVATARE STRUCTURATA Prezinta: Valerie Gruenwald, Psiholog scolar: Palatine, Illinois, USA

2. Invatarea structurata Bazata pe Modelul de predare pentru elevi cu autism Heartland, dezvoltat de Agentia de educatie Heartland din Iowa, USA Combina cele mai bune practici dintr-o varietate de metode, in principal metoda TEACCH (Tratamentul si educatia copiilor cu autism si alte deficiente legate de comunicare) Dezvoltat la Universitatea North Carolina, Chapel Hill

3. INVATAREA STRUCTURATA Scop: Scopul principal al acestei abordari educative este acela de a dezvolta Independenta si Aptitudinile de comunicare atat legate de educatie cat si de aptitudinile de viata.

4. INVATAREA STRUCTURATA Important: Creati conditiile necesare pentru succes Folositi punctele tari ale elevului pentru Planificarea conditiilor care Vor mari sansele de succes si Vor minimiza posibilitatea aparitiei problemelor

5. Dificultati cognitive / de comportament observate in autism Autismul restrictioneaza abilitatea persoanei de a : Schita mediul inconjurator Realiza ce este relevant si ce este irelevant intr-o situatie Respecta selectiv si interpreta indicatiile, ignorandu-le pe cele neimportante Se organiza Planifica Actiona in conformitate cu cerintele externe

6. Dificultati cognitive / de comportament observate in autism Cand aceste dificultati sunt combinate cu deficiente de comunicare si socializare (abilitatea de a pune intrebari, de a invata dupa modele), rezultatul este : Dependenta de altii privind indemnurile despre ce sa faca.

7. Persoanele cu autism tind sa: Se descurce cel mai bine cu Informatii concrete Informatii specifice, memorare Structura Informatii / indicatii vizuale Asteptari si reguli clare Aiba dificultati cu Ideile abstracte Generalizarea, aplicarea cunostintelor si aptitudinilor Organizarea comportamentului, a timpului, a etapelor in atingerea unui obiectiv Procesarea auditiva si intelegerea limbajului Judecata – interpretarea regulilor generale in situatii specifice

8. Persoanele cu autism tind sa: Se descurce cel mai bine cu Rutina si predictabilitatea Invatarea unor metode specifice de a face fata unor situatii Informatii despre ce sa faca A lua lucrurile pe rand Aiba dificultati cu Surprizele si schimbarile neasteptate Rezolvarea problemelor A realiza ce sa faca cand li se spune si ce sa nu faca A face fata mai multor solicitari multiple

9. STRATEGIA GLOBALA Strategia globala vizeaza folosirea unei structuri vizuale si unor elemente vizuale de sprijin care sa : Faca mediul inconjurator mai previzibil si comprehensibil Ajute elevul sa realizeze activitatile mai independent Ajute elevul sa inteleaga mai bine comunicarea si sa se exprime mai usor

10. Folosirea structurii vizuale in mediul inconjurator are cele mai mari foloase in: Oganizarea vizuala Intelegerea informatiei prezentate vizual Gandirea concreta Urmarea unor rutine Elementele vizuale de sprijin minimizeaza in acelasi timp dificultatile legate de procesarea auditiva/de limbaj, si reduc sansele de anxietate, supra-stimulare si confuzie. STRATEGIA GLOBALA

11. Principalele componente: Structura fizica – aranjati clasa si materialele astfel incat sa ofere indicatii vizuale pentru a ajuta elevul sa stie ce are de facut si sa se reduca elementele care il distrag. Creati o atmosfera de liniste, fara “o dezordine” inutila (lucruri, zgomot) Creati delimitari fizice si vizuale pentru a defini zone specifice Organizati mediul astfel incat elevul sa stie unde sa mearga si ce are de facut cand ajunge acolo STRATEGIA GLOBALA

12. Zone tipice in clasa: Educatie in grup Invatare 1:1 Activitati independente Joaca / relaxare Activitati senzoriale STRATEGIA GLOBALA

13. Instrumente: Mobilier aranjat astfel incat sa creeze delimitari Divizori Gresie si zone cu covoare Banda (banda izolatoare de diferite culori) pentru a defini zonele Etichete/imagini pentru a marca in mod clar recipientii, dosarele, etc pentru materialele educative STRATEGIA GLOBALA

14. Folosirea culorilor, fotografiilor, numelor - Folositi culori personale unice, precum si fotografii si nume tiparite, pentru a ajuta elevul sa-si gaseasca locul in mediul inconjurator. Raspunsuri vizuale la intrebari: “ Care este locul meu?” “ Care sunt lucrurile mele?” STRATEGIA GLOBALA

15. Exemple: Locul la masa / scaunul Zona pentru activitati independente Locul in timpul alinierii Dulapiorul Dosarul sau sertarul cu corespondenta Cosuri cu sarcini si materiale STRATEGIA GLOBALA

16. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU PROGRAME Un program raspunde la intrebarile: Unde merg? Cand? Poate deasemena ajuta sa raspunda la: Cine va fi acolo? Ce se va intampla?

17. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Un program invata elevul sa anticipeze evenimentele si sa le organizeze in timp. Anxietatea si frustrarea sunt reduse cand elevul intelege ce urmeaza sa se intample, cand urmeaza sa se implice in activitati placute. Elevul poate astepta activitatile preferate mai bine daca stie ca se poate baza pe aceste intamplari la un anumit moment dat.

18. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Programe: Invatati conceptul ca activitatile sunt separate si distincte Invatati conceptul “Mai intai – Apoi” Stabiliti rutine Faceti ziua predictibila Anuntati in avans schimbarile Lasati elevul sa stie cand se petrec pauzele si activitatile placute, precum si activitatile legate de scoala Concentrati-va pe punctele tari ale memoriei secventiale Asigurati flexibilitate

19. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Programe vizuale: Variaza ca si complexitate in functie de elev. Durata: “ Mai intai - Apoi” Ziua partiala Toata ziua

20. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Reprezentati informatia folosind (in functie de complexitate): Obiecte Fotografii Desene/scheme (ex programul Boardmaker) Desene + cuvinte Tipariti doar text

21. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Programe vizuale – exemplu tipic: Fiecare elev are un program cu imagini individualizat, de cele mai multe ori localizat in zona sa de activitati independente. Panglica folosita pentru a atarna imaginile are culoarea personala a elevului si / sau are fotografia acestuia sau numele tiparit la inceput. Imaginile sunt anexate de panglica cu Velcro, si pot fi luate si mutate la urmatoarea locatie /activitate. O imagine mai mare, identica este lipita in fiecare locatie din incapere, cu mai multe puncte Velcro unde elevul isi poate atasa imaginea programului sau.

22. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU La finalul fiecarei activitati, adultul da elevului un card de “verificare a programului” (in functie de nivelul copilului, acesta poate fi o panglica mica de culoarea individuala a elevului, posibil cu numele lui, sau simplu cu casute de bifat sau alti indicatori vizuali) Elevul merge la programul sau, pune cadrul de verificare intr-un plic atasat sau o cana, indeparteaza prima imagine a programului, o duce la locatia ilustrata si o pune pe unul din punctele Velcro.

23. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Variatiuni: Stationar (sta intr-un loc, dupa descrierea de mai sus) sau portabil (mutat de elev in fiecare locatie) Individual sau de grup: un program de grup este in general folosit doar pentru elevii avansati care pot face fata mai usor unui mediu inconjurator mai mare sau general, mai degraba decat unor indicatori personalizati De sus in jos sau de la stanga la dreapta: de la stanga la dreapta corespunde directiei de citire; de sus in jos este un format utilizat deseori pentru liste.

24. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Exista multe metode de a reprezenta un program. Trebuie folosita acea metoda care are cel mai mult sens pentru un anumit elev. Pe masura ce devine posibil, treceti catre un format care este convenabil si similar cu cel folosit de colegii de aceeasi varsta.

25. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Rutina: Verificati programul Mergeti la locatia respectiva Urmati sistemul folosit pentru a finaliza activitatea

26. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU ATENTIE: Programul – raspunde la intrebarile: Unde merg? Cand? Sistemul de lucru: raspunde la intrebarile : Ce fac? Cum imi realizez activitatea?

27. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU SISTEMUL DE LUCRU : O metoda foarte structurata de prezentare a activitatii care-i permite elevului sa lucreze individual. Incorporeaza o rutina pentru realizarea unei serii de sarcini – educative sau aptituni practice de viata.

28. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Cel mai des utilizat in statiile de lucru independente. In aceasta aplicatie, sunt incluse: Unde se afla sarcinile care trebuie finalizate Unde trebuie realizata activitatea Unde trebuie pusa fiecare sarcina odata finalizata In ce ordine trebuie realizate aceste sarcini Ce trebuie facut la incheierea activitatii

29. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Sistemul de lucru “vorbeste” cu copilul. Cand acesta ajunge la statia de munca independenta, mediul trebuie sa ii “spuna” ce are de facut, fara alte explicatii sau indicatii din partea profesorului.

30. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU 4 intrebari la care sistemul de lucru trebuie sa raspunda 1. Ce trebuie sa fac? 2. Cat trebuie sa fac? 3. Cum stiu cand am terminat? 4. Ce fac – sau ce primesc – cand termin?

31. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Examplu – amplasament fizic: Banca elevului semnalizata cu eticheta “lucru” si cu o banda cu carduri detasabile (Velcro) cu numerele 1, 2, 3, si “cardul de verificare” Raftul din stanga bancii cu trei cutii/recipienti continand sarcinile Fiecare recipient este numerotat cu 1, 2, sau 3 si are un punct Velcro langa numar O cutie mare in drepta bancii etichetata cu “Terminat”

32. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Examplu – proces: Elevul indeparteaza cardul cu numarul 1 de pe banda de pe banca Il ataseaza la punctul Velcro de langa numarul 1 pe primul recipient Isi ia indicatia din recipient si o pune pe banca Finalizeaza sarcina O pune in cutia “Terminat” Repeta procedura pentru numarul 2, si apoi numarul 3 Ia cardul de verificare ramas si merge la programul sau sa vada ce are de facut in continuare

33. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU 4 Intrebari: 1. Ce am de facut? Sarcinile sunt in recipiente 2. Cat am de facut? 3 sarcini 3. De unde stiu cand am terminat? Toate sarcinile sunt in cutia “Terminat” 4. Ce fac dupa ce am terminat? Imi verific programul

34. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Alte exemple de conectare a sistemului de lucru la sarcinile care trebuie realizate : Potrivirea culorilor, formelor sau simbolurilor (litere, numere) Mutarea sarcinilor din cutia/dosarul “Lucru” in cutia/dosarul “Terminat” la final Luarea sarcinilor in ordine dintr-un dosar compartimentat

35. Obiectivul statiei de munca independenta este de a avea un spatiu stabilit unde elevul isi realizeaza activitatile in mod independent, cu o structura si cu indicatii vizuale suficiente pentru a elimina nevoia de asistenta si dirijare din partea unui adult. Desi va fi nevoie de asistenta la inceput pentru a-l invata pe elev procesul propriului sistem de lucru, adultul ar trebui sa-si reduca nivelul de implicare cat de repede posibil. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

36. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Sarcinile si aptitudinile sunt predate prin metoda 1:1. Odata insusite, acestea pot fi transferate catre munca independenta pentru a intari aptitudinea si munca independenta.

37. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Alte aplicatii ale unui sistem de lucru: Pasii pentru rutina folosirii toaletei Dezbracarea Folosirea toaletei Stergerea Trasul apei Imbracarea Spalatul mainilor Uscatul mainilor Aruncatul prosopului de hartie la gunoi Verificarea programului

38. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Pasii pentru rutina venirii la scoala Dat jos rucsac si haina Deschis rucsac Caietul si mancarea in cosulete Haina in dulapior Rucsacul in dulapior Verificarea programului

39. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Activitati in clasa (prezenta) Verificat grupul de la masa Plasarea pozei (sau numelui) fiecarul elev pe “La scoala” Plasarea clorlalte pozei (sau nume) pe “Acasa” Prezenta dusa la birou Verificat programul

40. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Formate comune Fiecare imagine sau cuvant/propozitie pentru pasii de urmat dintr-o rutina este atasata de un card laminat cu Velcro Pe masura ce fiecare pas este finalizat, acesta este indepartat si plasat intr-un plic sau o punga de plastic atasata in spatele sau in partea de jos a cardului Imaginile sau cuvintele/propozitiile sunt lipite pe partea dreapta a cardului, apoi laminate; o clapa se inchide si deschide la fiecare pas.

41. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU Formate comune Pe masura ce fiecare pas este finalizat, clapa se inchide (punctul Velcro) Imaginile sau cuvintele/propozitiile sunt lipite pe partea dreapta a cardului, apoi laminate. Pe masura ce fiecare pas este finalizat, acesta este bifat folosind un marker ne-permanent

42. PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU SUNT INTREBARI PANA ACUM?

43. ADAPTARI INSTRUCTIONALE Includeti organizarea vizuala, claritatea vizuala si instructiunile vizuale in activitatile de predare pentru a ajuta elevii sa invete aptitudini si sa le efectueze independent pe cat posibil. Organizare vizuala Organizati spatiul si materialele, facand pasii usor de urmat. Delimitati doar zona si materialele care sunt necesare Clarificati scopul fiecarei sectiuni si fiecarei componente

44. Folositi recipienti, sectiuni delimitate, etc pentru a separa sarcinile si partile lor componente Claritate vizuala – Evidentiati informatia importanta pentru a clarifica conceptele si a ajuta elevul sa se concentreze pe informatiile cele mai relevante. Exemple: codificare pe culori; etichetarea categoriilor importante ADAPTARI INSTRUCTIONALE

45. Instructiuni vizuale – Oferiti elevului informatii despre ce are de facut si ce pasi trebuie urmati pentru finalizarea sarcinii. Instructiunile vizuale vor ajuta elevul sa fie flexibil si sa generalizeze o aptitudine. Acestea pot include: Imagini/fotografii Mostre Instructiuni scrise ADAPTARI INSTRUCTIONALE

46. CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIE Incepeti cu acele aptitudini care sunt in proces de dezvoltare Prezentati sarcinile astfel incat sa foloseasca punctele tari ale elevului; oferiti sprijin pentru punctele slabe

47. CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIE Succesiunea tipica de dezvoltare a conceptelor: Potrivire Copierea unui model simplu “ Alaturare” (sortarea obiectelor/imaginilor/simbolurilor pe categorii) Repetarea unei scheme Succesiune logica Sortare mai avansata (in ordine alfabetica, numerica) Urmarea de instructiuni pentru realizarea sarcinilor mai complexe

48. CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIE Vocabular pentru citire De obicei, din cauza predispozitiei pentru aptitudini vizuale si slabiciunilor in procesarea auditiva sau in limbaj, elevii cu autism citesc mai usor folosind metoda cuvantului imagine mai degraba decat abordarea fonica. Pentru a intari asocierea dintre cuvant si sensul acestuia, faceti perechi de cuvinte cu imagini

49. CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIE Intelegerea unui text Punctele slabe in limbajul receptiv si expresiv fac intelegerea unui text dificila pentru elevii cu autism. Intelegerea prin deductie ramane de obicei foarte dificila chiar si pentru cei mai functionali elevi. Dificultatea transformarii ideilor in cuvinte pentru a comunica cunostintele si gandurile este un obstacol esential in incercarea elevilor de a exprima ceea ce inteleg.

50. CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIE Succesiunea de dezvoltare pentru activitatile de intelegere a unui text : Alegeti imaginea corecta Completati spatiile goale (alegeti cuvintele) Alegeti propozitia corecta Puneti in ordine ideile prezentate Lcalizati informatia necesara dintr-un paragraf si scrieti cuvantul/fraza/propozitia care raspunde la o intrebare simpla Generati cunostinte si idei proprii ca raspuns la intrebari sau la un grafic

51. CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIE Scriere Scrierea este deseori cea mai dificila aptitudine academica pentru elevii cu autism din cauza unor factori combinati de: Puncte slabe generale legate de limbaj Dificultatea de a transpune ideile in cuvinte Puncte slabe de motricitate fina care afecteaza scrisul de mana

52. CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIE Multe din strategiile enumerate pentru intelegerea unui text pot fi folosite si in activitatile de scriere. In plus, alternativele la scrisul de mana pot permite elevului sa isi comunice ideile si cunostintele mai eficient.

53. CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIE Alternative la scrisul de mana: Cuvinte pre-tiparite Forme sau stampile cu litere Alpha Smart Calculatorul Cu aceste adaptari, unii indivizi cu autism invata sa comunice mult mai eficient prin limbaj scris decat prin limbaj vorbit.

54. CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIE Matematica Unii indivizi cu autism au dificultati in a percepe conceptul de cantitate si de aici, dificultatile legate de operatiile matematice. Metoda Touch Math (matematica prin atingere) face adunarea si scaderea un proces foarte concret si sistematic Elevii care pot invata sa numere pot face operatii simple de adunare si scadere Touch Math poate fi aplicat si la invatarea banilor

55. INCURAJAND INDEPENDENTA Scopul a tot ce am prezentat pana acum este de a ajuta elevul sa fie cat mai independent posibil, de a reduce dependenta de indicatii din partea altora pentru a realiza niste activitati. Cand indicatiile sunt necesare, folositi doar ceea ce este necesar pentru ca elevul sa realizeze sarcina, si apropiati-va cat de repede posibil de cresterea gradului de independenta.

56. INCURAJAND INDEPENDENTA Indicatiile: “Ierarhia de la cel mai mic la cel mai mare” pentru indicatii = grad de independenta de la cel mai ridicat la cel mai scazut Indicatorii vizuali in mediul inconjurator permit cel mai ridicat grad de independenta Toate cele de mai jos necesita prezenta unei alte persoane Gestica Vizual Verbal (vorbit) Fizic (mana-peste-mana; umbra)

57. DIFICULTATI DE LIMBAJ Comunicarea – Un schimb de informatii dintre o persoana care comunica si un ascultator.

58. DIFICULTATI DE LIMBAJ Individul cu autism: Are dificultati atat la limbajul receptiv cat si la cel expresiv Proceseaza limbajul mai lent Nu intelege limbajul corpului, gesturile, expresiile fetei Are dificultati in procesul de comunicare (vorbit, ascultat, gandit, raspuns)

59. DIFICULTATI DE LIMBAJ Are dificultati in sustinerea unei conversatii, care include : Atentia comuna– “Suntem amandoi atenti la acelasi lucru in acelasi timp.” Reciprocitate– “Suntem amandoi parteneri in aceasta conversatie.Pe rand, vorbim si ascultam.”

60. APTITUDINI DE COMUNICARE Solicitare A atentiei A unor obiecte A unor activitati Elemente de sprijin senzorial A finalizarii unei activitati Respingerea sau refuzul unor obiecte unor evenimente/activitati unei persoane

61. APTITUDINI DE COMUNICARE Comentarii Oferirea de informatii Cautarea de informatii Salutul Raspund la propuneri de socializare Initierea interactiunii sociale Actionat pe rand Clarificare Negociere

62. APTITUDINI DE COMUNICARE Pasi pentru comunicarea unui mesaj Castigarea atentiei ascultatorului Construirea unei solicitari, a unui mesaj sau raspuns (solicitarea este o aptitudine mai timpurie) Asteptarea unui raspuns – A fost comunicarea un succes?

63. APTITUDINI DE COMUNICARE Pauza de masa – de obicei cel mai bun loc pentru inceperea invatarii celor mai simple aptitudini de comunicare. Copilul este motivat, iar subiectul comunicarii este concret.

64. Formate comune de comunicare timpurie _________ eu vreau __________ (nume) (obiect) Poza la alegere Poza la alegere Ma simt _____________ (emotii, bolnav, obosit, etc.) Am nevoie de _________ (o pauza, o plimbare, cutia senzoriala, etc.) APTITUDINI DE COMUNICARE

65. Adaptari: Folositi imagini/obiecte/fotografii,texte tiparite pentru limbajul receptiv si expresiv. APTITUDINI DE COMUNICARE

66. Succesiunea comportamentelor in comunicare: Comportamente emotionale - ex., plans, crize Gesturi – ex. apucarea, indicarea Schimbul de obiecte – ex., a da adultului o cana sau un bol Schimbul de imagini – imaginea “spune” ascultatorului ce se doreste, fotografii Benzi cu propozitii (sau fraze) Solicitari verbale (sau prin alte forme de comunicare, ex. Limbajul semnelor) Comunicarea verbala extinsa APTITUDINI DE COMUNICARE

67. Metode si instrumente PECS – Sistem de comunicare prin schimb de imagini ALS (stimularea limbajului prin sprijin) table de comunicare Alegeri prin imagini Inceputuri de propozitii Scenarii Povesti sociale APTITUDINI DE COMUNICARE

68. Adaptarea pentru dificultati: Reduceti limbajul vorbit Mai ales cand este confuz sau stresat Folositi fraze/propozitii simple, concrete, consecvente APTITUDINI DE COMUNICARE

69. ASPECTE SENZORIALE Caracteristici senzoriale Poate fi hipo-activ: obosit, lipsit de interes, neantrenat Poate fi hiper-activ: neastamparat, distras de o energie excesiva Miscarile repetitive persista in ciuda eforturilor de a le opri Elevul poate fi neindemanatic sau poate avea o coordonare motrica fina si/sau grosiera slaba

70. ASPECTE SENZORIALE Nevoi : Spatiu/distanta fata de ceilalti Liniste Presiune asupra corpului Miscare Accentuarea activitatilor care il ajuta pe elev sa fie calm sau mai activ Pauze senzoriale incluse in program

71. ASPECTE SENZORIALE Adaptari, strategii si obiecte care ajuta reglarea senzoriala: Zone linistite, departe de ceilalti Casti in urechi Obiecte de imbracaminte gen vesta de greutate, de imbratisare, spandex Patura cu greutati, greutati in poala, “fular” cu greutati peste umeri body sock (soseta pentru tot corpul) bean bag chairs (fotolii tip para)

72. ASPECTE SENZORIALE Obiecte senzoriale (tactile, vizuale) perne Mingea terapeutica Leagan Muzica (inclusiv melodiile preferate) Carti (mai ales repetitive; inclusiv cele preferate) Munca grea Etape de relaxare

73. ASPECTE SENZORIALE Strategii senzoariale de crestere a nivelului de excitare/atentie: Concentrare pe senzatiile schimbatoare (imprevizibile, cu input variabil) Miscare: Miscari rapide, neregulate pe leagan Schimbarea ritmului in timpul plimbarii de rezistenta, a dansului, a trambulinei, a salturilor cu mingea, intinderilor Statul pe loc si intoarceri

74. ASPECTE SENZORIALE Miscare: Miscari ale animalelor Jocul cu franghia Imitarea miscarilor capului Activitati motrice grosiere: saltul, sarituri, alergarea catre o tinta si inapoi Statul sau asezatul pe o minge in timpul activitatii

75. ASPECTE SENZORIALE Tactile: Glaspapir, sandpaper, thera-putty (pentru dezvoltarea puterii si coordonarii mainilor), gel in baggie (??), joaca cu apa rece, neastampar vibratii: squiggle pen (??), perna vibranta Vizuale: Lanterna pentru luminarea hartiei, hartie viu colorata, fonturi diverse Auditiv: Muzica alerta, ritm schimbator

76. ASPECTE SENZORIALE Olfactive: menta Orale: Periuta de dinti cu baterii Mancare condimentata, amara, crocanta Gheata

77. ASPECTE DE COMPORTAMENT Caracteristici emotionale si comportementale Rapunsurile emotionale pot fi intense si neinhibate Starile se pot schimba rapid, deseori fara o cauza Reactiile pot fi neadecvate stimulului Anxietatea poate fi deseori o problema; elevul poate avea temeri neobisnuite

78. ASPECTE DE COMPORTAMENT Rigiditatea este deseori legata de emotii puternice Iesirile explozive sunt comune si pot dura mult timp Individul poate avea dificultati in a se calma odata suparat Distragerea este deseori cel mai bun instrument O atentie slaba si de scurta durata pentru interese mai putin intense; usor distras de ganduri si de sentimente interne precum si de imagini, sunete si mirosuri din mediul inconjurator, etc.

79. ASPECTE DE COMPORTAMENT Nevoi: Reguli si asteptari foarte clare postate in locuri relevante Consecventa Oportunitati frecvente de a practica comportamente pozitive Feed-back clar, imediat si intariri

80. ASPECTE DE COMPORTAMENT Instrumente: Imagini ilustrand comportamente pozitive Scheme de comportament ce arata progresul catre intariri Povesti sociale

81. ASPECTE DE COMPORTAMENT Intarirea/consecintele trebuie : Sa fie rapide Sa aiba sens Sa conteze pentru copil

82. ASPECTE DE COMPORTAMENT Practica specifica a comportamentelor pozitive si intaririlor frecvente sunt instrumente importante in a ajuta elevii cu autism sa invete aptitudini sociale, auto-controlul si abilitatea de a raspunde la solicitari externe. Aceste aptitudini sunt esentiale pentru castigarea acceptarii sociale care le va oferi cele mai bune oportunitati de incluziune in comunitate si in roluri vocationale.

83. ASPECTE DE COMPORTAMENT Din cauza dificultatilor in a citi indicatiile sociale, in a regla sentimentele si comportamentul si in a generaliza aptitudini dintr-un context intr-altul, persoanele cu autism au nevoie sa invete sistematic cum sa se comporte in situatii specifice.

84. ASPECTE DE COMPORTAMENT De obicei, feed-back-ul social nu are aceeasi “putere” la indivizii fara autism, prin urmare un management atent al consecintelor pozitive sau negative devine necesar pentru o invatare optima. Consecintele trebuie sa sublinieze intarirea comportamentelor pozitive mai degraba decat pedepsirea comportamentelor negative.

85. ASPECTE DE COMPORTAMENT Intarirea este folosita pentru a creste sau a intari comportamentele dorite. Intarirea pozitiva are loc cand elevul isi intareste un comportament pentru a obtine ceea ce doreste.

86. ASPECTE DE COMPORTAMENT Exemple de intariri pozitive : Consumabile– ceva dorit de mancare, de baut sau de folosit Tangibile – ceva dorit de atins, tinut sau pastrat Simboluri – obiecte neutre care pot fi schimbate cu obiecte dorite Sociale – interactiuni precum zambete, atingeri, laude Naturale – privilegii la clasa, timp liber, activitati la alegere

87. ASPECTE DE COMPORTAMENT Pedeapsta este folosita pentru a scadea sau a slabi comportamentele nedorite . Exemple de pedepse potrivite la clasa : Supracorectarea – cerand elevului sa completeze o sarcina mai presus de parametrii naturali ai consecintelor comportamentului (ex., rupe si arunca pe jos bucatele de hartie -> I se cere sa adune toate bucatelele, sa le duca la gunoi, si sa stranga orice alte hartiute de pe jos). Cosul raspunsului – pierderea intaririi asteptate, simbol, sau privilegiu

88. PROGRAMUL NOSTRU Personalul la clasa Raport ideal: 5-6 elevi, cu un raport de aproape 1:1 majoritatea zilei

89. PROGRAMUL NOSTRU Specialisti Patolog logoped/de limbaj – se adreseaza unei game largi de comunicare functionala si sociala, nevoia de forme alternative de comunicare (ex. Dispozitive high-tech de imbunatatire a comunicarii – vorbitori computerizati) si low-tech (Picture Exchange Communication System (PECS) sau Aided Language Stimulation (ALS) boards)

90. PROGRAMUL NOSTRU Specialisti Terapeut ocupational – se adreseaza atat nevoilor senzoriale cat si ale motricitatii fine Asistent social – preda aptitudinile sociale, creeaza povesti sociale si alte instrumente pentru dezvoltarea aptitudinilor sociale

91. PROGRAMUL NOSTRU Specialisti Psiholog scolar – evalueaza punctele tari si slabe de invatare si ajuta la adaptarea instructiunilor in consecinta; adresaza aspectele comportamentale Profesor de Educatie Fizica Adaptata Terapeut muzical Terapeut prin arta

92. PROGRAMUL NOSTRU Exemplu de zi Intrare Rutina dulapiorului Perioada senzoriala – reglare/ calmare/ angajare Revizuirea programului Activitate de grup Saluturi Raspunsuri la intrebari Intrebari, comentarii, complimente Calendar/ vreme

93. PROGRAMUL NOSTRU Exemplu de zi Rotatii Statia de munca independenta Instructiuni 1:1 Zona senzoriala Citire independenta Joaca/relaxare

94. PROGRAMUL NOSTRU Exemplu de zi Computer Muzica/carti audio Aptitudini adresate de alte servicii conexe (specialisti) Motricitatea fina Limbaj Aptitudini sociale

95. PROGRAMUL NOSTRU Exemplu de zi Sarcini la clasa si la birou Specialitati (o data sau de doua ori pe saptamana timp de 60 de minute in total) Educatie fizica adaptata Terapie muzicala Arta

96. PROGRAMUL NOSTRU Exemplu de zi Servicii conexe (data sau de doua ori pe saptamana timp de 60 – 120 de minute in total) Grup de logopedie/limbaj Grup de aptitudini sociale Grup de gatit

97. PROGRAMUL NOSTRU Exemplu de zi “ Colegi de suflet” – elevi din clasele de educatie normala se alatura elevilor cu autism la jocuri, citire sau la alte activitati organizate Inchiderea “Ziua mea” – revizuirea activitatilor zilei, cu o foaie se duc acasa la parinti

98. INTREBARI