Andersen - Craiasa zapezii (full edition bpt 1965)

anderser''!
andersen
crelasa zepezii
'o
)
6
tu
=
a
{,
o
s
=!
o
Acum 70 de ani, in luna martie 1895, apirea in
editura libririei Carol MLiller primul volum dintr_o
noui colcctie de popularizare a literaturii, <<Biblio-
teca penrru toti>. Pentru numirul 1 al colectie
lu fosr alese citeva basme ale scriitorulur danez
H Ch. Andersen, reunite sub titlul Povesti o/ese. in
prefara sa. drr ectorul literar al publicatiei si tradu-
citorul volumului, folcloristul Dumitru Stincescu
(1866*1899) scria: (Pind ocum nu $tiu sd se /i trodus
in rom6neste ceyo de ocest outor a cdrui fairnd e uni-
,.',dld )r ole cotut po'"st, or lost !oduse in rcoLe
/imbrle. $i in.eDem .Biblrcteca pentru tot;" cu dinsul,
tncredtnl,a! cA Iocem pldcpre si un serviciu tutLror
<iLitortlor romdni in a cdror btbltoLecd vo Line un loc
de cdpetenie,.
<Biblioteca penrru toti> de azi continui bunele
tla-ditii ale vechii <<Biblioteci>>, apirutd intre
1895-1949, devenind cea mai populari colecrie
de literauri din lara noastri.
Lei 5

'ly{L"
ha
Y'rtt.
ns crlstian
A
andersen
tr
t,
t,
q
L
I
i {,
l)
i
i"
ri/
IJ
li!
crdiasa z6pezll
EASME 5r POVESTIRt
^,
-li,li,,fFT i:i. cAsstAN. MATASART_l
PREFAIA OE
TEODORA POPA
1t 965
EDTTURA FgntRU LTTERATURA
)
IlustriitIii ropr'riri : Pe[rt, tr:'ulcdnescu

Basmele : Dege{ica, Sotrdatul de pluml), Porcarul,
Klaus cel mic Ai Klaus cel mare, Prioighetoarea,
RdtruSca cea uritd., AcuI de cirpii, Scdpdrdtoarca,
Hainele cele noi ale tmpd,ratulud, Toaardsul de dru,m,
Cufdrul zburdtor, Fata din soc, Lebedele, Crdinsa
zd,pezii,, Prin{esa gi maz.drea, Zina mdrii gi Fetila cu,
chibriturile au fost traduse de A1. Philippide ; tra-
ducerea celorlalte basmo aparlino lui I. Cassian-
Mdtdsaru.
{
{
I
I
J
{
1
4,,
FR E FAJA
Existi scriitori a cEror faimi depigind granilele firii lor
li face si nu mai aparJind pdmintului natai, ci lumii in_
tregi, opera lor devenind cu timpul patrimoniu universal,
Unul dintre acegtia a fost 6i povestitorul danez Flans Cris_
tian Andersen ale cdrui basmg traduse in B0 de limbi qi
ilustrate de artigti celebri, au cucerit milioaue de cititori
de pe toatc meridianele globului.
Deqi obligat cle nedreapta orincluire din vremea sa si
lndure nenumdr.ate vicisituclini care l-au adus de multe
ori in pragul deznidejdii, Andersen n_a pregetat se trans-
mitd posteritdlii caldui gi emolionantul mesaj al operei sale
pdtrunsi de un inalt 6i rnigcX.tor umanism.
Transpunind etic conti.adicfiile sociale flagrante ale epocii
qi postulind cu indrizneali triumful binelui asupra rdului,
Andersen a sidit in inirnile cclor asuprili nidejdea intr_o
lume mai burrd, eliberati de orice servitufi, o lume pe care
o dorea tot atit de {rumoasi ca qi cea a povegtilor sale.
Cu toate limitele gindirii, cu tot tributul pldtit traditio_
nalismului rornantic qi idealist, opera sa _ gi in special
basmele
- sporesc prestigiul literaturii nalionale daneze,
aducind in acelaqi timp o valoroasd contribu[ie la tezaurul
literaturii uuiversale,
v

onDanorntttc{t, tr'utt irt t)at'e m'unt' ttdscut
-
spune Andtlr-
scninPouestea,,iet'iitttele_eotarfrpoeticd'ili.ndilt'
;;'g";i" fj;i cinteca bdttiilerti
'i
cu o bogatii is.torie"' rstoria
o-.-*r," i,,""p" o clati cu ct'cc'irea piimiutttrilor fertile ale
i"rf
""a"i
cl,j ciitre ilirnii silbatc:ci ;i neinfricati venili din
it,,ra.rtl,, ilrghe[ate alc Nolvegiei; statornicili pe uscat' danii
pun t'rrpirt pirtrtcriei;;i rizioaiclol intorreind' iu secolul
nl Xl,,r. t,'lirlrrl Datrt'ntlrr'ei'
0 clrLtrt t'rt :rleritrrirca noului stat, paralel
"cU
legendela Si
a.intecele bitttinelli", de carc iunirttc$tc Anclersen' transrnise
po calo orali din genelafie in generatie, apar 9i cele din-
tii nrarrusclist' : (Trtsttt tlanorum a hii Saxo Gramaticus' da-
tind din secolul al XIIlca, iu care sint consemnate cll
1n t r lrl,'r'1ic cvorimente cLl caracter istoric qi militar, Cro-
ttir'tt rittt,tl,i l lrri Nicls, irtr rnli tirr'iu Culegerea cle'pro-
xerbe latino-cluteze a |-ti I'ctc-r Lrrirlt:. Ilornitnrle ,si poemele
cavalele$ti pdtrund relativ tirziu in Danemarca, unrle litera-
Ilrrl ('r'l llrrlcrrric rlomirr:rti de biscricir.
Abia plirr l.,rrrlvig llollrr{ (l(i llj l7J>-1) supranumit,,Plntrt
al Danemarcei" litc'r'ntrrlrr tlrrrrt'zii irrcepe se callete prestigiu.
Infiuenlat rle iluuriniqt.ii lrancezi qi in special de Voltaire,
flolbe,rg scrie citeva piese clestul cle indrEznete pentrlr vremea
sa, al cdror umor copios, implc.tit cr,r o vei'vir satiricir remar-
cabild, clescreleqte adcsca :[ntn{ilc contemporanilor.
Dupi llolberg figura cea niti proeminentl in literatula
danez[ e poetul pi dranraturgul Johannes Ewald (1743-
1781), consiclerat drept ,,p[rintele genului drarnatic danez"'.
Piesele : Rolf Krage, LIoafiea lui, Blades 5i, mai ales, Pes-
carii carc ,,rcinuie chipurile aecllil,or burzi Si fayfiele lar
epapeice" aduc o insemna.tii contr.ibulie la dezvoltarea teatru-
lui danez, asigurtndu-i totodati ar"ttorului un loc de frunte
ln liter:ttura lirii sale"
Rornantismul, care tdumfir
secolului al X/III-lca, de;;i la
VI
in Dane'marca spre sfirgitul
inceput e puternic. influenlat
i'.1
,! '.,
tle cel german, capiiti repecle tYisiiuri proprii ajungind
intr-un interval de tirnp relativ scwt Ia cleoseliiri apr.oapc
esenliale. FIcind o paraleli intr.e ronrantismul lirii sale qi cel
german, reputatul critic clariez Gecrg Briindcs spune intr-una
din lucrirrile sale : ,,i?c pdn{intul danez ronrantistnui ge,rman a
cdpdtat nai multii claritate, mai nultii fr:r1d, eI a deoenit
ttiL:i 171ni p'rtir. 11ot:!t!n"t inclriiznittt!, sd, iusit Ia lttnrjnr. soaie-
lui. Scriitorii danteil utr de obitei aaanlniti. t:d eai.td tles-
Iriut gustulu,i Si ul, fante:.iei. lii se opresc ltt. tintp, ocolcsc
Ttunttloxul sau rtu-l unniircsr: ptni Io. rxin,sec.in{t:Ie l;ti ex-
treme; nu sittt (tproope tti<'iodutri L:init:i., t:u.te_:dtori, bo.i"
iot:cn'itori, ri.lo-,iitiii, fatttursrttago.rici, ftturta rcnthnerrtuli, nta-
ntui ubstroc[i sirit rnrn*i -tcttztuLi,.,"
Cc,l Irtiri dr: sr.aurir reprczr:ntant a.l rorna.ritisrl.rnlui cllluez
o yxx'tul ti driuuirturgul AclLrn Ochlcnschliiger. (iT7g-fS50)"
ltspiriirrlu-se ca 5! Eu'ald din tr.ecutul er.oic al tirrii sale,
Ot:lrlcnsclrliiger dX la ivealir o scrie dc pitst= (Btidur cel
bun, Ilukon Iail cel bogat, Pulnutoka, Axe! ,sj iillorg etc.),
ctxtsiclerilte, prin for.r:ra Irir. ingriliiir, irtlcrvi.rate lloclc,le dc
:tr:tri nlc gcnului cli:arnalic, pc r:are-l riiiicir pc. r:ele nri ir:.,rite
trrhli, sporind consiclortrbil prr:stigiril tcatmlui c1:ruez. Se mai
lorr:rrcir tilrituri de Ochlltscfiliiger -* in prirna jumXtate ar
sccolului al XIX-lca .-* prozabrji li. h-rgt:niann, aLriorul unol:
viguroirst-: lomare cn cal.lct,..r istoric, paul il{sllcjr ,ri Steen
Stcensr:11 lllicher care, lrrin tt'nciirrta <le a re{iecta in lucrd-
rile lor unc-lc asperctc ncrgative ale socicrtii!ii contemporane
lor, cvriltteaz[ spi'c :'ealisrl, l]rccLtirl gi poetul N.S. Crrrncltvig
rnre s6r angajerazi si reinvie, in creajiile s;rle, r.igorrrc.r gi
rrrfu:efia de oclinioarir. a lcgendnriior. sli strlnroSi, Dupir 1850,
rornancielul, poettil, dramatnrgul gi mai akrs porrestitotul
I liu,s Cristian A.nclc'rsen igi imparte ceiebriiatca cu criticutr
ri rlrtrmaturgul J.L, I{eiberg, autorul tulor comeclii qi vocle-
r,iluri foarte gustate de publicul clauez. Contemporanii lor,
Ccolg liiandes gi frirtele acestuia, Edvald Brandes
-
gru*
1:ind in jurui lor ci[iva scliitor.i de prcstigiu (romancierii
Itr, J)raclrmann gi K, G.lellerup, poelii riko Stukeriberg qi,l
I
i1tr

Sophus Clausen, dramaturgul Gustav. Wied 9i allii) vor pune'
upiu ,tir*t"f secolului al
-XIX-lea,
bazele qcolii realisto da-
,r"r". Co romancierul Johannes Jensen, artist neintrecut ln
,rrgr6ulr"* frumuselilor pimintului natal (distins' ln 1940' cu
PrJmiul Nobel), cu J"ppe Aakjaer, alt mare peisagist aI lite-
ratulii daneze pi mai ales cu lvlartin Andersen Nexti' pi-
trundem tn seiolul al XX-lea' Demascjncl in operele lor
,r"ar"p,o*"u social6, clezvbluind tarele burgheziei 9i zugr6'
vind situalia grea a maselor populare, scriitorii acestui secol
continuicusuccesmariletradiliiumanistealeinaintagilor
lor, intre care pov€stitorul Flans Cristian Andersen ocupi un
loc de frunt,:.
Cele rloud date care indic; nasterea Ei moartea povesti-
torului
- 1805-f875
-
se plaseaz6 intr-o epocd tumul-
toas5, zguduiti de evenimente cu r6sunet mondial, comen-
tate intens gi in Odense, orSgelul in care Andersen vede
lumina zilei, Incepind cu primii ani ai copilSriei, desfdgurali
sub semnul victoriilor napoleoniene, Andersen va fi, cu unele
intermitenie, toati via{a sa martolul unor evenimerrte de o
covirgitoare importanll istoric[: copil, va asista la degringo.
lada almatelor napoleoniene; adolescent
-
ir vor ajunge Ia
ureche ecouriJe revoluliilor pentrlr unitate qi independenl6
din Spania qi Italia, iar mai tirziu, din Franfa, Anii do
maturitate ai povestitorului vor coincide cu epoca de as-
censiuno a burgheTiei care
- triumfdtoare in lupta impo-
triva orinduirii feudale
- va trida in 1B4B interesele masclr,r
populare aldturi de care luptase pind atunci, cilcind iu
picioare idealurile revolulionare qi insciulind pretutiml'rri
domnia oprimdrii violente, a individu.alismului exacerbat qi
'a celui mai deESnlat mercantilism, domnia injustifiei Si o (,K-
ploatirii fdr[ lirnite. ln pr.agul bdtrinetii, lui Andersen li va
fi dat si tririascri, aldturi de compatriolii sii, zilele grelcr rrlo
rizboiului cu Prusia, in urma ciruia Danemarca va Di('rrlo
Schleswigul, Itrolsteinul Ei Lauenburgul. Rizboiul franco-
prusian (1870-71) gi eroicele zile ale Comunei din paris
vor fi ultimele evenimente insemnate de care Andersen va
mai auzi inainto do rnoarte.
Degi zguduit de atitea frimintHri sociale qi politice, seco-
lul al_ XIX-lea va fi propice unor uriage progrese pe tdrim
ptiinfific, in fala c5rora entuziasmul 1ui Andersen, prieten
cu unul dintre marii savanti ai Danemarcei _ fizicianul
Hans Christian Orsted
-
va fi fdrb lirnite. trIai ales aparifia
primei locomotive cu aburi gi construirea celei dintii linii
de cale ferati vor fi urm5rite cu viu interes cle scriitorul
care, obignuit si cdldtoreasci des peste granili, era obligat
sI stribatd distanfe considerabile in poqialioane hodorogitg
po drumuri noroioase 9i pline de hirioape,
l)acl vom aminti qi citeva dintre pcrsonalitdtrile care au
slat_ in ccntrul vielii literar.e Ei artistice din epoca respectivd I
D.ickcns, Balzac, Hugo, Lamartine, Dumas_tatil, Heine, Thor-
rvalclscn, Liszt pe care Andersen i-a cunosc..i irrd"*proupu,
vorn fi intr.-o oarocarc mlsur.i edificali asupra cpocii in care
s tr;iit fi t cl.oal nrarele povcstitor dancz.
Odcnse, ora;ul in
"or"
,-"* niscut Hans Cristian A"d"r-
sen, astizi unul dintre marilo porturi ale Danemarcei, era,
in 1805, un oriqel cu vreo citeva mii de locuitori, cu strf,zi
inguste gi intunecoase, strljuite
- a$a cum ne mirturisegto
autolul in romanul sdu Un biet scripcar _ ,d,e ca,se
'cu
z.iduri groase, cu acopefigurd strimbe cle aramd, cu basorelde-
furi deasupra ferestrelor gi cu scdri solittre cu parmaclticuri de
1tiatfi"'.
La periferia oraqului, pe una din aceste strdzi _ Murike-
molle
- focuiau pirinfii lui Andersen intr-o cdsufd mai mult
dccit po4"r,U al cdrei interior il vom intilni reciat intocmai
ln Pouestea oiefii mele : ,,O singu,rd. oildi,[d 1te care satlele
cizmdle1ti, patul gi laoi$a pe care clonnearn eu o umltlcau
tu
ym
dt
Lr(

?n tintrtcgime, iati casa tin care am caltildtit' Pere{i'i erau im'
poCab4i' L:t, paze. Pe tleasu'pra laoilei',ati-rnau farfurit fi cdnl
'smdlgu,ite.
I'irt;1,a f erectstrd, nitroape de locul un'de mesterea
i.otn,' nrn agAf,;ta o pttligit plind' cu cdtli"Ditt bucdtdtia' plittd'
cu blide, te urcoi 1te o scard'' it"t' pad' Pe streasfuta latd care
tldd.ea s1tre casa de aldtrtti, se afla o latld' nwre' cu piimint' itt
carc crcFte{tu td'tnmiel Si' ntdtr'n ; cceasto' era gtdtlin'a mamei'
grddin'ii' care
'infloregte
Si asldzi irt poaestea mea <'Crd'iasa
zupeTtt).. "
Tat[], dc nreserie cizmar, provenea dintr-o familie de ]i-
rani, pe vrernuri destul de inst[riti' O molimd ,si citeva in-
e"ndii o sdriciseri insii cu deslvirqire, fapt pentru care
bunicul lui Andersen a qi innebunit' Dcr,si simplu megtegu-
gar, tatll povestitorului avea' afa cum ne va incredinla mai
tiziu fiul sXu, ,,o ininii iLe poet"
" itbea natura 9i mai ales
cdr:file, asupra cErora ziibovea indclung, incercincl astfel s6-qi
molcorneasci pirerea de rirtr c[ nu putuse invlla carte'
Sclijtorii preferali ai cizrrarului erau' dupi cum arati chiar
.A.nclersen, ShakesPcal:e' c:rre fusese citit din scoarli in scoarfi'
WJr*, Scott 5i Luclwig ltolberg' Crealiilor acestora Ii se
vor acliuga mai tirziu Jermecltoarele basrne dh O mie gi'
urrtt de i,topSi, cate i-au prilejuit micului Andersen multe
ceasuri cle inc?ntare, leginindr'r-i copilirr:ia 9i fic?ndu-l si uite
rlectlzurile ;i am[rXciunile pbrinliior, la care nu de puline ori
* Iurt -rrtor. Incepirrcl cu clipa in care a vlzut lurnina
zilei
-
nu intr-un pat obiqmrit, pe care cizmarul' prea
sirac, nu-l putuse cumpiila
-
ci pe un catafalc csp6tat de
i" n.r.1.1,, Jnui nobil i'itposat, qi 1:i'i aproaPe de sfirqitul
vir.{ii, dn<lcrsen a avut de infruntat nedrept[ii care i-au
insui:lat o aclinci repulsie Iiti clc lumea guvernati de atot-
putcrrticii-l btnrrlui.
. Prilnii arri ai copilirriei s-au scruls' cLr toate lipsurile 9i
nccazulilc, destul cle liniluli' I!troqtenincl intrn totul firea visi-
tl{"c.-Antlersen, Le cor'fte tle nm'uie, Librairie Stock'
F*ris. I9;t), PF. 2, 3.
X
toare pi poetici a tatllui de care se sirnfca foarte ataga!
copilului ii pldcea si rdticeasci prin imprejurirnlle pitoregti
ale rnahalalei qi mai iLles pe malul iazului din spatele morii,
de uncle aqtepta, uneori ceasuri intregi, sd se iveas.cd in_
c:intitoarea zind a apelor. O atrac{ie deosebitl erercita
asupr5-i cildirea intunecat[ a inchisorii din Oclense care _
spune el, in Pouestea aie{ii mele
- ,,,nti se pdrea a fi ldca-
Sul fioros sl tuturor pocegtilor ur. holi ti t:u banclipi ; fi nu
,trtrr,line uu fost zilele pe carc le-arn peh.ecut sub ziirlurile ei
ca sd trscult cutm citrttru cle{inulii in ti.mp ce cleptinau la
t;tirtelt'r,ife" ,
Cind b5iatul implini g ani, tatii siu _ niLzuincl sil devini
locotenent
-
s-a inrolat ca voluntar in campania napoleo-
riia-ni din 1813-14, in care Danemarca alunsese aliata Fran_
{ei. Era sfirgitul epocii de glorie a lui Napoleon, care avea
sii vin6 un an mai tirziu tot atit de bnrsc ca gi inceputul
;i care avea sE dezanuigeascl pe urulgi dintre entuziagtii
cc-;i creaserl din persoana ,,micului caporal corsican.. un
aclcvirrat mit, Unul clintre Cezarrrirgili avea sei fie qi tatdl
Irri Anclersen care, intors acasd clin aceasti carnpanie, cu
ilrrziijo spullrurate qi sr-ui:itatea zclruncinaii, iqi va da curind
slir'5itul. llirrnas orfan, rnicul Anclersen, terminind cursul
t'1t,r1i,,111,1r al qcolii perrtru siiruci, se angajeezi, la insistenlelo
rrrrrnci sale, ca ucenic lir un post[var, apoi la un croitor,
Ncpllcirrdu-i insi nici una clin aceste rieserii, bdiatul se
lrotirirqte sI plece la Copcnhaga sir-gi caute norocul. Iraptul
cii ltia sir ci'te qi si clanseze
-
avea dc altfe.l o voce foarte
plicut5
-
l-a ficut sd-gi inclrepte priviriie spre teatru, pen_
tru care va sirnti toati viala o deosebit[ atractie, Intrigatd
<.[e Ccrin{a fiului ei, Anrre-N{ario Arrclersdatter ,,femeie sim.pld,
fttre itlr Stia nintic rlittr-cle tielii', ,si care vedea in meseria
cle actor tot ce putea fi mai rdu pentr.u fiul ei, se opuse la
inceput cr.r str6$nicrle plec5rii acestuiu, cu atit rnai mult cu
c:it visa si-qi vadi feciorul ajLtns ,.(./oitot cu faimii intocmai
ca oecinul tie ?:este drun{'. Rrgirmin{ile fierbintri ale b5iatului
izbtrtirl insi si inmoaie ,,ininta cle o nrd bundtate,, a nrl'_
XI

rnei. Iat6-l deci pornind in toamna anului 1819, spre Copen-
liaga, cu buzunarele goale dar cu un sac plin de iluzii
,,se"-gi cucereasci celebritatea". Ducea cu el o scrisoare de
recomanilalie a unui vecin, tipograful Iveisen, citre faimoasa
dansatoare Schall pe care tipograful n-o vdzuse niciodati'
dar care-i diduse b5iatului recomandarea numai ca sb scape
da insistenlele lui, Cu aceasti misivd in mind, intrd Ander-
sen, in dimineala zilei de l0 septembrie a anului 1819' in
salonul impundtor al dansatoarei, hotdrit ca dupi ce-qi va
etala talentele, s-o roage sd-l angajeze ca actor ori ca
dansator in vreun teatlu. Dar s6l ldsim s[ ne povesteascd
el lnsugi cum a decurs aceastd intrevedere z ,'A iloua ai'
tmbrd.catcuhaineledesdrbdtoare,i'ncdl[at,bincinfeles'ctt
ciubotele cele noi gi atsinrl pe cap o pdldtie cata-md tot
cd.d,ea pa ochi,- m-am dtts Ia dansatoarea Schal'I cu scri''
,ooru iln rccomand'a{ie,,. Cind sd intru, o sluiniculd cu un
coS sub bral, tocmai' utaa sc($a' ZXmbindu'mi cu blin'dele
imi puse in palmd un gologan Si-gi od'zu ile, drum' tt-am
uitat rnirat la bd'nagul f)e cat'e mi-l dd'duse' Ce Dumnezeu'
iloar eram imbtdaat in hainele male bune' Cum de ltutusa
atunci sd md ia drept cartetot ?"' In sfir1it' am intrat la
ilansatoare
-
cara s'a uitat la mine cu uimire ti tot au
uimire a ascultat ti, ce i-anx spus' Habar n'nnea cine era
acel care iscdlaa scrisoarea, dupd' cum ltabar n'-auaq' cine
sLnt eu. l-am mdrturisi't cd clorirt[a nTea cea mai mate ar fi
:id fac teattu. Ci'nd' .m-a tntrebat ce gtiu sd loc i-am rds-
puns: <Cenuqdreasa,,. Cum eram in fala unai dansatoare'
era liresc sd' aleg scena in care Cenusdreasa ioacd' Pentru
a fi mad spfinten, i-am cerut aoie sd-mi scot ciubotele' Apoi'
faiend afn' pd'ldri,a mea cea largd o tamburind' ant ti'nceput
'sd
d,ansez gi sd ctint. Gesturile mele ciudate Si mobilitatea
tnea neobi;nuitd a ldcurd i'r'tsd pe dansatoare sd' ueacld' cd' snnt
nabun, aga cd se grdbi sd se descotoroseascd de mi'ne cit
nmi repede." 7
#
t H, C, Andersen, Le conte de ma oia, pp' 88-39'
XII
Sfirgitul.Iamentabil al acestei intrevederi nu-l face insi
po
-Andersen
si-gi piardd nddejdea. Inzestrat cu o voin{d 9i
o dirzenie surprinzdtoare pentuu virsta lui, aleargd de la un
director de teatru la altul, solicitd audienle 9i"nu se lasi
pini nu izbuteqte sE se fac6 ascultat. Giuseppe Siboni, cli-
rectorul Conservatorului din Copenhaga, i*presionat de vocea
pldcutd a biiatului, se ofer5
-
in vlderea- unui viitor anga_
jament
- s6-i dea gratuit leclii de canto. Cum intre tiiip
vocea, in schimbare, igi pierde puritatea, b5iatul abandoneaz-i
muzica gi se apuc5 de testru, Dupd ce interpreteaz6 de citeva
ori rolul unui spiridug in baletul Armida, de H. Dahlen, pre_
supusul Iui talent ii joacd din nou festa, obligindu-l si- re-
nunfe la meseria de actor. ln disperare cle cduz6, igno_
rind faptul cd ln qcoala po care o frecventase ,r.r_qi iir.,-
giso nici colo mai elemcntare rcguli de gramaticd, se aplrci
s[ scrio o piestr
- Br.iganzii din Wisseibelg _ pe care o
isprlvcgte ln numai IS zjla, ,,Opera se ilesiairgise _ m5r-
turisette el
- numai cd. nici un cuaint nu eta scris cum
trebuie. Dupd pase sdptdminl ile asteptd,ri ch,i,nuitoarc, sosl
in sfirgit rdspunsul, prin carc eram dnaitat sd nu rnai prezlnt
tlirectiei piese carc sd odd,eascd o asemenea lipsd d,e logicd
Sl o atit, de cunplitd inculturd.* r Cuprins du
""a
mai neagri
dcznddejde, fl5mind, zdren{dros qi fnJ nici un ban in buzu_
nar, lui Andersen nu-i mai rdminea decit sd se intoar.cii
acasd pentru a se apuca de croitorie, meserie recornandati
cu atita cbldurd de mama sa. Amard experienl5 pentru un
bdiat de $aptesprezeco ani care gi-a inchipuit cE va putea
cuceri lumea doar cu lg riidaleri in buzunar, lumea wemii
sale, ln care talentele nu se puteau afirma decit fie accep_
tind compromisuri umilitoare, fie sprijirrite de lrre,rn oL
destul de influent ca si poatB sfida
-barierele
statornicits
intre clase gi destul de instdrit ca s6-gi poat6 tiaduce in.
fapt pornirile-i generoaso. Spre norocul lui, Andersen intilni
tocmai un asemenea om ! se numea Jonas Collin, era deputat
I H. C; Andersen, La conte de ma aie, p. Sg.
XIII

qi totodati membru in condtcerea teatlului' Pi'in intermediul
acestuia, A.11der.sc.re oblinu o bursi la colegiul diil slagelse'
pe care-l absotrvi 5ase ani mai tirziu'
^ lndro*nt 6i supravcgheat indeaproape c1e bincfticitorul siu'
povestitorul,'"*r" p" m[surir ce se instluia simlea o tot mai
inare atraclie pentru literaturil, scrie in 1829 povestires:
-O'--7rtirrt,*i
pe ias cle lu caruthtl Itrahnen Ttind la cnpdlul
iin'rlru mi'azd'noopte nl il.stilei Antoger (Fotlreise fra' Holntens
iaral trl @st'ltgttt',en' of 'nrtgu) iu crrre descrie cu 1ux de am5-
;;; J oo'.r'*o, o plimbare pr:i' copenhaga' succesul ne-
aryteptat al acestei povestiri il rra hotirr:i sir puui cap5t incelti-
i"ai"irt" qi cEut6rilor cle pinl ltuuci
"si
sit se consacre defiritiv
litelaturii.
Dupir un votlevil eroic
-
Arncrrl!' 1tc ttu'nri Nikolai (Koer'
tljrra 2ta Nikolzry tdnr) ,si dnpir urr volutl cle Schife Si funte'
aii
-
caie ur, ," ,.,,t,,.t1"it plin cllitlli tk:oscbite * Ander-
sen intrcprincle, in primin'ara anului 1831' o scurti cilltorie
in Ger:ninia, uncle va lua cor.rtact cu doi dintre cei mai
reprezentati.vi scriitori ai acc-stci tilri : Ludv'ig Tieck (1773-
iAsS),
"or-triAer'*t
drcpt qclul scrolii r-ornantice germane 5i
Adalbert vcn Chamjsso (f731-18$8) care-i vr tracluce' mai
ii*i.r, t o"nt.'le in lin-rba gett:tittri' lJrmarca acestei c[l[torii
va fi. r,olurnui Siluete dbtir-o t:ftldtoria prin Horz si Elaetia
,oto,* (SAVggt*illetl,er of en ritise til llur:en.og det s&(:l:'sike
Sclnaeiz), apJnrt i,,r 183i' tl carc Andtrlscn iqi corrsemneazl'
conStiincios 11i noc.lest, irr presiile'
Cu anul tr833 incep rnruile cllirtorii pe co)ltinelrt ale po-
vestitorttlti, carc-i vol aduce lrore cria cle "clorruul Eurolla"'
clci clirr mii.rturisirile contcnrporanilor rcjese c[ njci
.
unul
dintre scriitolii vr-emii. n-a tot'alizat un mai nu'-e numir de
kilometri ca el. J Nevoia aceasta permanentl t lti Audclsen
de a ciiiitori ne-o expliciun pe dc o parte 1:rin natura sa
poeticir ;i visdtoare, in pclmant'ilti c'lutare
.a
acelui univers
f alr.los i'trcr;Xz*t in l].sme,le copilirrici, iar pc de alta,
printr-o inclinare inniiscrrtir cdtr.e ctiidtorii, nroSteniiir. se pare,
de la mama sr, Dac[ vom ma.i ncliuga qi f.rptul cir Anclci.scn,
fire cleosebit clc scnsibili, a fost nrultI vreme consjilcr.at de
oficialit:iqile btrgheze clrerpt un scriitor ile c'[uzirr.r. cir n-a
izbutit clecit cu greu si-5i capete locul pe care-l merila in
ljteratura {5rii sale, ci strirtlaniile pi eforturilt: i-*u fost rnai
intii prcluite de cititori:i de pcste liotare gi apoi cb com-
patriofii siri, ne vom explica;i mai bine aceastl rlorin{ir tle
cvadare a povestitor.ului clintr-nn rneciiLr, dacl rru ostil, irtunci
sigur iniliferent,
Prima etapl a ciiirtoriei saie, intrepr.irisir in IEBB" r,r fi
Parisul. crnsidcrat pe vleme:r ilceea r1n {cl cle ,,ora5 al
ola;elor:" a cXrui spoiali clc lur 5i bunristal.e e ra insir prea
srr'blilo ca sir poat:i lcopcri coplersitoarea 5i clezolanta sirrA-
cic: a r;rasclcr.
lii aici, cl qi in Gcrmarri:r, 1:ovesU.torul t.a lrrgir citcva
plit'tt'rrii plerfioirsc' r;ir clc pildir, intr-un.r' din zikr, in birou-
tik: Iitrroytci ltli:rurc ,,t:dtl * r.rilteazii .uclcrsen _ un onnt-
It'l tlt tilt s(,tt,it tt,'e se upropie tle rniite, itni iitti,tle rrti*n
.ri rrri slrurrc : .-- Duntngttoostt,d sittleli clane;, (Lt gefiwul .
tlttttr':ii Si gerntonii sint fuali. Sd fint rleci si noi,ltrieleni,
L-rrtr, irttrcl;nt t:rrnt il dtettmd... __ IIcinfitlt .tr:Iei.ne ! .mi-tt
ritslnttts cl." 1 E lesne cle inclripuit cii der c,rnolionat lrtbu:ie
sri Ii fost povt'stitrlrrrl lr irtrzLrI rct.strri rruntt-. e,i care, cLr
t'iIi'rr rrrri .rrri iu.irrl. rriit'turisisr,: ,,,l,rei nvrfi F]oeli nt *uu!
tt iniluctr!ii lt.litri!.utc t!st!,pt.. ,ictt : }-olter Scott, Iloffntatn
;i LIcitte". Tot irr acr':islir cirltitoi.ie il cunoalie si pe Flugo
( lr'() sc aratir i.sir clcstuI rle r.ez,.,r.,at r.aii de a*torul u.ol
clca[ii rlesprc ciu.e l)1r se alrzise mai nir_nic in acest oraq,
rrrrck-;i intpirr.{eiirr celcbr.itatca ar.tigti gi scriitori a cirrorfaisli
lir,nsg de mult inconjill.td lrrmii.
I)oi tini inai tirzin, cincl nunx:le stiu incclte si se irn_
trrrrrrir, Pa'isul ii
'a
primi cr-r t.hrl altfcl. rieuista pnfisuhti ,",t
funriza cititorilor. siri amiinurrte t dificrtoarc clespre oitr gi
1 FL C. Anclor.sc'n, I.t t.ttntt tle rna xie, p. U.t?"
1 ,' inlleprirrs in total 29 ilc: ciilf,tolii in strlinirtato'
xIv

eperd ; Llugo
- circumspect prima oari
-
il va intimpina
cu o cald5 amicifie ; Lamartine ii va inmirta la plecare o
poezie plini de simlire. 1 Adinc impresionat de simpatia cu
care a fost primit, Andersen se va lega puternic de acest
ora$ pe care il va imortaliza intr-una din povegtile sdle
intitulat6 Driad.a, unde spunc, printre altele t ,,Parisul s-a
inscris in ini,ma mea ca u,n ord$ al artei, al progresului Sd
mai ales al reaolu{iilor eli,beratoarc".
In toamna anului 1833, Andersen se indreaptd spre ltalia.
Pdqind pe pdmintul acestei i5ri ,,intiia minune afitatd mie:
spune el in Poaestea aie{ii mele
-
a fost catedtala din
Ltilan iontemplatd. i.n trumina ht'nii, acel munte de mtrmurd
sdpat, cizelat Si prefiicut de m,ti,na artei in bol1i, tn turnuti
Si-n statui". Roma, cu viala ei clocotitoare gi zgomotoasi,
departe de a-l obosi, ii va produce o vie impresie: ,,Sarla'
tanit cu galaane de nur carc-gd laudd marfa" il amuzi ;
,,tllharii cetlui,li la carul cw boi" ii afi$ culiozitatea, iar
,,f e:tele care danseazd tarantela" ii stirnesc ailmiralia. La
Neapole, Vezuviul in plinS eruplie ii oferl un spectacol cu
.totul neaqteptat ; insula Capri ii descoperd minunile vestitei
sale ,,Peqteri albastre", iar Venelia, oragul cu care-gi incheie
cdldtoria prin ltalia, ii lasi o impresie de neuitat' ,,Ziua -
spune el, vorbind despre acest strdvechi orag al lagunelor
-
mi sa pdrea cd md afla pe epaDa unui aapor utiag iegit
clin strdfundufile apelor ; seota insd, sub htntina luni,i, orasul
ee i,ns-uflegea, palatele cdpdtau eonturu.ri, Si Venelia, asemeni
uned lebede moafie in mijlocul mlapti,nilor, iSi, rccdpata aia;a
gd frumr.rcelea,* t
Rodul acestei indelungate cilitorii a lui Andersen in Italia
va fi romantl lmproaizatorul (lmproaisatoren) care, tradus
in mai multe limbi, va avea un succes cu atit mai neagtep_
tat cu_ cit putine din paginile sale il indreptigesc. Travestind
in italieni pr.ieteni qi cunosculi, Andersen _ el insugi ugor
de_ identificat in persoana tindrului Antonio, eroul
'princi-
pal al romanului
-
eonsemneazd,, in aceasti lucrare,
^aldturi
de citeva intimpliri trdite personal, tot ceea ce_i oferd ca
peisaj, prin contrast cu cefurile gi monotonia pdmintului
natal, meleagurile poetice gi insorite ale ltaliei. Investmintin-
du-gi lnstr crc.rii in costumc meridionale, imprumutindu_le
obicciuri
-corc
r)u lc aparfirr gi impunindu-le un limbaj exube-
rant, Andersen cliuncazl, prin conven{ionalismul cadrului, nu
numai veridicului, ci qi expresiei artistice a romanului, cdruia
li imprimd o puternici noti de artificialitate,
Cu tot succesul de care s-a bucurat la data apariiei Im-
Ttroaizatorul, departe de a constitui o capodoperd, n-are alt6
valoare decit aceea a unor izbutite descrieri
-de
naturd care
atcstd, rre lingd realul talent de povestitor al autorului, gi un.
spirit alert de observalie.
. Un an mai tirziu (1886) apare romanul O,7, al cirui titlu
so pare cd indicd in afari de inilialele eroului _ Otto Thor=
strop
- gi pe cele ale penitenciarului din Odense : Odense
Tukhus,
D-egi inilial igi propusese sd realizeze un roman cu vaste
implicalii psihologice, pe parcurs relevindu-i-se dificultatea
muncii de aprofundare a caracterelor, Andersen abandoneazl
ideea, lirnitindu-se la o lucrare ce nu depdgegte cu nimic
valoarea celei precedente. Spre deosebire iie'a" t^prori^*
totul, a cdrui intrigd se consumi sub soarele toricl al lta-
1 II. C. Andersen, La conte d.e ma rsie, p. 136.
I Cachez-vous quelques fois dans les pays d'un livre
Une fleur du ftatin cuerllie aux rameaux verts ?
Ouand vous rouvrez Ia page aprds de long hivers
Aussi pur qu'au pnntemps son parfum vous enitre.
Aprds les jours mornes qu'ici mon sort doit vivre
Qu'un heureux souvenir sorte encore de ces vers.
(ln nasinile cirlii -
ascundeti citeodatE
O n.i"rJ timpuric din ramun verzi culcasd ?
Cind veli d6schide cartea, iIr iarna viforoasd,
Mireasma ei ginga;d simli-ve-li cum, vi-mbati.
Dup[-ntristatc ii]e triite aic'i, od,atd'
O dulce arnintire din vensul meu r[zbatd'.J F")
xvI XWI

liei, aqiirnca noului roman se clesfiiSorrir in exclusivitate pe
pirmintul natal. Plinrbinclu-li eroii din Oclense la Copenhaga
gi dln Slagelse in str[vechile castele ale Fioniei, autorul
urrnirreSte, pe lingl ptlnerelt in valoare a {rumusefilor patriei'
pi popularizarea tlnor obiceiuri nai puJin cunoscute, atit citi-
torilor dilnczi, cit qi celor de peste hotare. ln scrisoarea
pe care o adleseazir in 1836 prictenei sale clin Odense,
f{ariette llure'k, i;,i caltrctelizeazi astfel romanul z ,,8 o de:
sct'iere a e1:tot:ii nonstrc tintra 7829 ,si 1835 Si cred cd, Idsintl
la o Tnrte rnoclestia, e meritoriu pentnt nu.illco' mea faTttul
tir nu tlescriu in acenstit corte decit ceea ce cwlosc eu 'ittstutti',
enediul ?n coie ant frriit". lntr-adevlr, locurile sint cele str[-
bitute cle scriitor, cu ani in urmi, personaje'le
-
oameni
care au existat :rievca (in Otto Thorstrop, de pildE, il recu-
lroa$tem fird eforturi pe Anclersen, iar in baronul Wilhelm
pe Eduald Collirl fiul mri mare al lui Jonas Collin), obi-
ceiurile qi rnoravurile epocii sirit consemilate cu fidelitate'
Toate acestca nu irnpieclicl insi romanul
-
bazat pe o
intrigd banalir, con{inincl toate elementele clrlilor cie avcn-
turi din epoca romanticir qi tributar unui sentimentalism
cale-qi pune cu ostentatic p€rcetea pe fiecare pagin[, si se
ilscrie ca o lucrare rnediocrir, exceplie fircind 5i aici ca ,si
Inproui;atontl descrierile de natur[.
ln 1837 apare cel de al treilea romau al lui Anclersen
Nrrm.ai trt st'ri1rcar (Run en spillent'and),
Consiruiti,r pe planr.rri paralele, cartea urmire;te destinele
a doi tineri obligati rle imprejurHri vitrege sX se clespartil
tocmai in momcntul iu cate clragostea izbucneqte impetuos
intre ei. Eronl ,,aclolescentul cu figura tristd, su'flet de artist
necunr:sctrt gi abutdonut cu' cru:ime irt lwne" r'a sfir,si co-
ple6it de deziluzii qi arnirrriciuni, in timp ce piu'tenera sa,
n*o6ini, fire energicd 6i intreprinzdtoare, va ajunge, la
ca1:Etul nr:ui lung gir de peripelii, so!ia unui conte' F.ecu-
noa$tem 6i aici fundanrentul autobiografic pe care automl
igi sedimerteazi lucrarea: violonistul .porttit in lum,e sd'pi
anfte norocril c irsugi povestitorul clirr:, la virsta de 14 ani,
XWII
plriisindu-gi oragul nrtal, se indreaptl spre Cbpenhaga unde
nidijduiegte ,,sd, aiungd telebtti. ; eriruarula m jzcr.d in care
eroul i;i consumd e:(is.tenfn, r,li3uitd cle lipsur;, corespunde
ir:tru totul mansardci de pc riingaarstroedl * din Ccpcn-
haga
-
unde Andersen ;i-a peirecut adolescenla; tatil vio_
lonis'tului iml:ruinuti triisrturire cizmarurui IIans Anclersen,
nrilus pr.ofesia (in roman, tatitl eroului e croitot.), iar
marna acestuio e trnit gi aceeaq;i pc,rsoanii cu Anne_,Iarie
Andelsdatter, mrma lui Arrderstrn.
Ercesul de setntirnentalisrn, artificiillitirtcil precutn $i o
rntii cle senzafional iefiin nicnlin rornrlrul pe ]inia lucr.[ri-
lrr irnterioare, atenuiui.lu-j totoclati claul,iiilc protestatilre
itrtp.trivrt
'nei
or-i'duiri cart:, ci.icr-r 5i r;.dlcrrlrtii, c.,rdanr'd
lir rata'c. ar.ti;ti'illor.o;i fiir.:'L altii r.i,r,i tlecit,r""",.,l",, u"
Ii rriscut siiraci.
I'll'al,,l crr,ctir,i[rrt.rt <lt, rrrrrr..teit,r 5i tl. p'et, Anclersl:rr
rr dc,sliiq'trlat ;i o srrslirrrrtir activitirtc r,1.. tlr,intatrirg, tc:lti:irI
t'ltrrcitilcl as-rrltra Iri o putr..r.rrici.rt,.irc!ic, crr toate cii, asa
lrrrr nri.rturistlle in J>ouastaa rielii tnt.lt:,"te(it,.tI .n.t.t jt.r,i-(r.
lost tlecit tttt ltrilei tle ncsfir.Site ,,rr.r,=.,,ri gi arttiiri1cituri.,.
,' l il llriltia este iu murr: par.te ilr<lt.r,.ptiititrr cu rt?t nrri mult
t it cii uici una cir'utrc picselc slLlc lru i_ii irdus po.r.stitoii_l-
liri succcsul scoutat.
Prjinul i;iu voclc.r,,il. :t,ntorul pe Ittrtitt! Njcolrri, scris
?rr l8?9, :i trecltt apl.oiiltc tltrrlrsetrr,*t; trrt;.r.;ri;-:rr1r;l Ie SStrcgoe
r 1,919) e plea superlicjrrl:-r pt.ritru :r li ir,. gLrshrl publi-
t rrld ilauez ; hltlurui, apinr,rir in ac,t.l.li a.n, inspir:rti
tlirpi o
'o'c.stilc
{r:'tt:ezii, ii aclrrcr. .umai ,cc:lzrrr.i, rrjrineirxl Ia
rr.n lnom€nt clat s;"r lit irrrriluit ;i cle pltgiat ; fi_afaelrr, pusd
i;r scenX in 1821.0, un fel cle ctlilic spa;rioli ir vitrtir.Joarinei
tl'rrc, cade rcpccle cle pc irfiq ; iar lrllsurett fericirii, o fccrie
cit foarte multc dctaiii irlprlniutiitr: <lc Irr $hirltspcare, pl.cr_
rintir atitc-a clificriitlli la punerea in scerir.i, ilcit Arrclerrscrl,
rt-'iasp€rat, e gata sd renunle lir reprerzentar:ca ci. Sup6rrrt cle r.I-
t:r'ala cu care cr-itica clanezd i-rr primit romanele ;i coplcgit cle
}iIX

lnsuccesele din teatru, Anrtersen pirisegte Copenhaga pen'
tru a e{ectua cea de a doua mare cdldtorie a sa, tn cursul
cireia va vizita Anglia (unde va lega o strinsd prietenio
cu Dickens), Portugalia, Spania, Grecia 9i Turcia' In drum
spre Viena, Andersen poposette citeva ceasuri la Orgova;
nnde adtnird z ,,linutul scdldat in soare, punctat de aestl'
giile daminaiiei rcnxd'txe, magnificele basorelief wd ale lul
iraian sd.pate in st?'ncd" Ei unde se minuneazi de ,,coslu'
mele pitoragti ala {dranilor Si de Satrele de [igani oploSiNi tn
bordeie scirncle de pdmint".1 llrmarea acestui voiaj in sud-
estul Europei va fi un voluminos jurnal de cdlitorie
-
Bazarul urtui poet (En digters bazar) alcdtuit din gase pdrti'
fiecare parte consacrati cite uneia din 16rile vizitate' Cartea
cuprinde, pe ling5 ample descrieri de naturd 9i citeva po'
.rr"rtiti in care autorul, dind friu liber fanteziei 9i ima:
ginafiei, ajunge, de la relatarea unor fapte petrecute aieveai
ia intimpGri
-de-a
dreptul fantastice' Stilul vioi 9i pl6cut' cu
unele accente sentimentalo-umoristice datorate ln mare
parte influenlei lui Heinen face ca acest voluminos jurnal
ie cblitorie si fie citit cu pldcere qi interes cu toate ci da-
tele istorice, geografice, etnografice etc' sint cam parci-
monioase.
ln clecembrie 1847 Anclersen ispriveqte poemul dramatic
Ahast:erus, consacrat istoriei ornenirii de la origini qi pini
in zilele sale. In pofida unei documentiri minulioase qi a
unui timp inclelungat de elaborare, poemul greoi' confuz
gi mai aLs tributar unui misticism nebulos 9i dezolant' a
i"r"*egi, pe mulli dintre admiratorii lui Andersen 9i ln
;ilJ
"ti"d p" Adam oehlenschliiger, una dintre figurilo
marcante ale literaturii daneze din acea vreme' singurul caro
l-a sfituit si persevereze in domeniul atit de pulin explorat
pinl atunci al basmului.
Prezenla copleqitoare a divitritilii in acest poem con'
sacrat Ornului, care in ,drun"tul sdu sprc petfec{dune gl
cunoagtere'! a supus qi a transformat natura, schimbd sensul
mesajului, dezviluind totodatl una din latu.rile negative ale
por,'estitorului ; cdci numeroasele privaliuni gi umilinfe la
cale a fost supus, clamdrile qi protestele, de multe ori fird
rispuns, idealurile cXtre care a ndzuit zaclarnic, I-au fdcut
s[ dezairneze uneori in fa]a viefii ,si sd.gi caute refugiul
in credinld. De aici gi caracterul contradictoriu al operei
sale, unde creafiile misiice alterneazd cu cele in care pro-
testeazb hotdrit impotriva lumii de ,,exploatare deschisd, ne-
m;inatd, directd. gi bru.tald," r, lumea capitalisti. Cu toate
l.imitele gindirii sale care l-au irnpieclicat intre altele sd
vadi gi sd in{eleag6 structura.econornicb fi politicd a vremii
lrt care a triit, Andersen n-a fost totugi strdin de frimin-
tirrile epocii, Revoluliile pe car€ anul t84B le-a dezldnluit
fir Europa, au gdsit un puternic ecou in inima povestitor.u-
lui a c6rui exigenlb protestatard, deqi nu sc concretizeazi
ln fapte, mdrtuliseqte simpatia qi infelegerea fald de cei
lnsetati de dreptate, ,,Cdci, spune Anderseu in scrioarea pe
care o trinrite la I3 aprilie ret{actorului revistei Literury
C.azette, scrisoare in cale povcstitorul il in{ormeazd despre
mersul revoluliei irr propria sa lard
2 : ,dreptatea este pen-
Itu popoare lermentul istoriei. Fiecare naliu.ne are dreptul
Ia 1te(eclionarea sa in bine Si, i,n f runtos. Acectsta ar tre-
bui sd fi,e deuizu Europei. Gra{ie acestei ctedir.[e ind,rdznesc
sii prioesc cu incredere in aiitor.,,"
Cu volumele A fi sau a nu fi (At ooere eller ikke ooere)
qi Petre cel norocos (t,ykke Per), Andersen iqi incheie
activitatea de romancier, continuindu-gi insi, pind apioape
de sfir6ihrl vie{ii, insemnirile in jur.nalul intitulat Pooestea
t:ivlii mele (NIit l.ius eaentty), jur.nal in care sint consem-
nate, destul cle minufios, toate evelirnentele mai impor-
tante din via[a sa. Relatate intr-un stil vioi, uneori sobru,
1 Manifestul Partidului Commtist, Marx-Engels, O2tere,
vol. 4, p. 469.
r E vorba de Holsteinul care in 1848 se rizvrdtise lm-
potriva Dancmarcer.t H. C. Andersen, Le cot'tte de nta oie, p' 174'
xx. XXI

alteori plin cle umor 5i ircnie, intirnplirile reconstituie bio-
grafia iutorului, cu o ficlelitatc aprorim:-rtivi, c[ci suscepti-
tiLtatea sa cra-gcrnt[ 1-* cleterminat sir fie adesea subectiv'
lnccpintl clin 1ES5
-
cincl scrie piirmrl basm
- 5i pini
opronp* cle sfirritul vietii, Anclcrscn vn ilesfS5ur-a paralel cu
oltioit*t"* sa cle romanciel-, poet 1i clramaturg qi o sus{inuti
activitilte tle pcrvestitor, singnra dc altfel ctrre-i va aduce
laurii celebriU;ii. Dace roruatrclc saie, prea conven{ionale
pentlu a se susfine au lost repede acoperite de colbu]
iriterii, clacd pocziile * incerc[ri rnotleste cle tinet'e[e
-
sn avut acccagi soarti,' clacit piesele de tcatru inconsistente
qi l4,rit" c1e nerv dlamatic 6i-au incheiat existcnla incd din
oi*p,rt "l"tii
autorului, basmele
-
degi la inceput scrise
don, .1i,' rrevoia de exteriorizare a talerrtrr}ui de povcstitor
* Ilrea tumultuos pentnl r {i ignorltt, s!' or bucura de o
largi popularitate, tirnpul treavincl asllpra
-
lor alti actiune
.l"iit oc"'e" cle a le spoli valoelea
'si
durabilit*tea'
Povestitor inainte de or;'t'e' Attdttlsen va acluce aliituri
de m*rii povestitori ai lumii -_ Pen'ault, frafii Grimm'
Ilauff, Creangl
-
s 1;3]1;loitsir corrtlibufie ]a consacrarea
pe plan litclar a basmului, consitlcrat pe vremea sa "gen
,.rlr-tor" 5i ignorat cle critica vrcrnii' Cii universul {abulos
al pove;tilor a exelcittri o vie atrrc{ie asltpra sa inc[ din
pri*ii n,,,i ai copilirici' ne-o rnirtni'ise;;te insuli autorul in
pre{aia ia primui sEu volumaf clc basmc apiirut in 1835 I
',,Copii
1iir4 -' spune e7 -- ceo ntai m'arc btrcmie a m'ea
era sti asr;ttlt pooetti dhftut cnre 'unele nti-tt'tt' rd'ntas Si azi
ta let cle xii i.n amintira, altale au nwi pdlit iu pe altele
le-am rtiktt ctr, rJesilairfire. Arn pouestit aici citexa clintre ele
gi clacd' r:rtr fi bitte printite t:oi du intr.,o ;i wt t;iclu intreg de
poDeFti tlnneze"'
Ninrai c[ -oficialitiifile cuilurlrle burgiieze, departe de a
arfita vrcttn erti,r.tziasm, au manifestllt, cliurpoiriv[, o incli-
XXU
fer:enfi ostild fa{5 de acestc crea}ii, incliferenfi menit[ sirJ
deterrnine pe scr:iitor s[ abandoneze acest gcn ale ctir.ui
impliealii socialc clcveniseri suplritoai.e pontru potentaiii
vreltr'ii,
",Cdci -
spuncau criticii burghezi
-
cunt, ar,puten
a astlel de literaturd sii-i intereseze pe cttpii, ce fel de
moralitute gdsesc ai, in ea, cine ne-{rr prfteu gnrulta cd
uscnlenea lectLu'i ntrs Ttt intejtl.ioase ? Poue stlrca Degelica
de pildii, n-or trebui sd lie cittti copiilor f iiltik;ii Ie strit:ti
dreapta iurlecalti. Copiii trebuie sd f ic eclttca{i itr, aSa f el
tincit sd, creadti cri cei bttgu{i siut intotcleattntt gi tiitd ex.-
cep{ie inzestra{i cu cel.a nuti tlese cltnuri." l
De fapt, basrnele lui Anclclscn
-
cu mici cxcr:p{ii
-nici nu sint propr:iu-zis basme, ci mli m".rlt ur1 Iel de
schi[c, cle povestiri, irr carc lc:alitatetr
-
pr.ezcnti prin de-
scle incursiuni in propr:ia sa biogl:rfic
-
se irnirlcto$tct cu
fantasticul gercrat dc o irntrgiuafie fr:crLndir, stiinulati la
lindul ei de tur inalt spiiit urniuril-arist, cle un puterni<:
st'ntiment de soliclaril*te cu cc.i sirruani. CXci, nizuincl spre
o lume n'rai bunii, clernnir ;i armonioilsl, lipsitti cle oricc
asuprire, de orice umilil{ir 5i silnicirr, Anclersen -- cl insri"si
obligat cle proverrit:rr{a sir rnodr,'sti sX cunoascil clin plin
rrspectele negativc ul" firrlii
-
<rondanrrrir, in basnrelc salc,
ncclreapta alcituire a urrei sor.ictiili in care cei boga!i au
nrlnrai dlel-rturi, iar cei silr':rci riumai d*tor:ii, Cu toate str.i-
dirniile criticii burghezr: de a r.rc-ga valoarca dqr pevestitor
* lui Anclersen, basrnelc acestrria s-tru buctirat dc: o largl
popularitate in rindulilc rnaseloL cale, l'ecunoscindu-;i in
cle nXzuinlele, si le-a insursit fircindu-le si circulc intens
iliit pe teritoliui D;urt:marcci cit gi dincolo cle hotarele ei,
Intitulati Pooegti istotisite copiilor (Exentur, lortalte
:lor b6rn) prir:ra ci.rticici a1:Iruti', in 1335, Ia prr,tinii vrenre
1 Citat dintr-un articoi
I$ri) cu prilcjul ('ditli;i
"1 Iui H, C, -nd(.lsoi,
apXlut intr-umrl clin ziarr:le vremii
celui ilc-al doilca lolum de ba;me
XXIII

dup6 ronranul Improoizatorul, cuprindea trei basmo inspi'
,ui" din bogatul folclor al {Er'ii sale : Amnarul, Ptintesa
'$i
mazd.raa qi Kicus cel mic gi Klaus cel m'are' Comparatia
clintre basmele lui Andersen qi cele aie fra!ilor Grimm
ii""ob si Wilhelm), intilnitd nu de puline ori in analizels
lit"ror" efectuate asupra operei celor trei mari povestitori'
a suscitat vii clisculii cu prilejul cdrora andersenieni do
seam[ i-au demonstrat
-
pornincl de Ia fapte concrete
-
neterneinicia, ,,Acolo unde frali'i Grimm
-
arati Erling
Nielsen, profesor de limbl qi literaturi danez[ la Universi-
tatea clin Oslo
-
au consiilerat ca demtle de ei sd scoatd
Ia ioeali' Ttot;eSti'!,e anon'ime pi sd' Ie sulaeze ile la tuind''
preocupd.ri'ie lolclorice ii sl'nt lui Artdersen complet strdine
'gi
fidelitatea fald d'e aechiul text ii este cu rlesdairsire dn'
'd,iferentd,.,
Pentru At"trlerset't dasco'perirea acestor poaesti
popul,are a constituit elementul de bazd i'n orta sa de po'
Destitot, Cd'ci ceea ca'i litsea pind atunci
- formd scurtd
Si con[inut precis
-
Ie gdsegte in poaeStile, pcpwlare' lnspi'
,ot d.i lor*o basmttlui popt'tlar, eI i1i perfee{ioneazd' forma
propriilor sale basma ldrd sd modifice trama poaesti'i
anonime." t
Spre deosebire de culegXtorii de basme din vremea sa'
Ar.diersen, degi p[stleazd nealterate con{inutul cit qi stilul
popular al poveqtii, umanizeazb trisdturile eroilor' invioroazd
iiutogorit" lrin vorbe cle duh 9i imbogiJeqte cadrul cu
der"rLi miilfice in care exactitatea detaliului se lmpleteqte
ln chip armonios cu poezia ansamblului' S5 lu6m' pentru
"".*piifi"or",
cele dou6 variante
-
povestea popular6 qi
p*'u*uu prelucrratb de Andersen * ale basmuTfi Amnarul'
bin povestea populari afl6m cd soldatul a intilnit in
incursiunea sa, sub pdrnint, trei iluldi care pizeau comoara:
unul mai mic, altul mai mare, iar cel de-al treilea 5i mai
mare. ln versiunea lui Andersen cifra trei continui sE ri-
-ffiielscn' rl. c. Andersett, Det Be'lingske Bogbry'
ker, Cop-enlraga, 1963, P' 49'
xxtv
mini in afabula{ie; soldatul intiinegte gi aici trci ciini, dar
citi imaginafie in prezentarea ror ! cici mdri*rea ciirilor
nu mai este redati prin gradele de compara|:i e : ntic, mai
m,are Si Si mai, mare, ci este sugerati prin mdrimea ocliilol
lor t ,,pe ladd.
- spune baba care-l t.i^mlte pe sotrdat dupi
comoarH, sub pimint _ gade un ciine cu ochii cit niite
farfurioare de cafea... In oclaia cle cldturi.., e un ciine cu
ochii cit niste roli d,e moarit,, iar ,,in cea de a treia od,aie...
ciinele carc gad.e pe latla de aur ai.e oclili, mari cit ltisie
turnuri Si Si-i, i,nairteste in aap chiat ca fofezeLe unei mori
de aint,,."
IncS-_ un exemplu. DupE ce solclatul igi urnpie buzunarele
cu galbeni,- varianta populari ne informeazi, c:a ,,cu aurul
cucerit soldatu,l putea actrm sd an1-p)erc intrertga Lume*.
In versiunea sa, A,ndersen relateazE , ,,ptrfl ! Ce de_a aur !
Cu ce era acolo putea sd. cumpere toatri Copetthaga, toate
z.aharicalele, to[i soldalii de plumb, toti,te biceli €i tolt
caid de lemn din lunte, Bdnet, nu Sagd !.,
Citatele sint edi{icatoare mai ales in ceea ce privegte
indeminarea povestitor.ului de a spori putel.ea de corn-
prehensiune a copiilor, furnizindu_le
-"r"*il"
cit mai apro-
piate de lumea lor, in care aurul in sina n_are nici o va_
Ioare daci nu-i convertit in lucruri cunoscute gi foarte
aplopiate lor. Pentru mjcul Karl, de pildi, ,,lumea intteagd,,
pe
-
care i-o fdgeduie$te Criiasa zipezii (din basmul cu
acelagi nume) nu insearnnd nimic in comparaqi e c1l ,,pe_
rechea de patine noil' pe care i-o promite ,,pe deasupia*,
intr-un exces de bunivoinli, criiasa (,,Ant, sd_!i cldruiesc
lumea intreagd gi pe cleasupra Si o pereclrc d,e pa.tine noi,,,).
- Ci nu poate fi vorba de nici un fel cle apropiere intro
basmele lui Andersen gi cele ale fralilor Grimm, ne_o do-
vedeqte- cu prisosinfd qi stilul pove;tilor lor. Fralii Grimm
]:d,u".
basmui ata cum il culeg clin cir.culatia oral5, rcla-
tind deci sobru 6i succint fupLle, fdri eomentarii gi firir
figuri de stil: ,,A fost orlati tm soklat care-l slujise cu
credinlti pe rege ani in gir tla,r, ci,nd. rti;,boiul s-a sfirgit 9i
xxv

cinLl sok.lctrtL n't.t rttoi, ptttut s&-I sluieascd' din' pticina nu-
m.eroascl,ot rdtri Fe cd, it le prirttise, s-a iixtors acasd"
(Anmauil).
Stilrrl lrri Anclelseu -.. care l:t''pl'odltce intocmai linba
voririt.l, ceea c€ di trn aer de oralitrrtt-- lrasmclor sale
-
r', iiirrrirotlir:ii, viu, plitr tit: rtri5car..e Ei de imaginalie :
,,,Pa ,.!rrrnrtl nl.fiie nctgea ol!u1it trtt sollnf I trrt'-doi ! un-clai !
Ilrtr t'u rat-tila in spote Fi crr sttltit h gold fiindcd lusese la
rdzltoi ri, octt'ln,a se inlotcea cr-rttsti."
.,nalizinc.l stihrl lui Anctcrsen, atit de cleoscbit nu rrumai
dkr tr.l al povcqtilor popul:l'c drrr' ;i tlc cci ai aitor crcatori
drr birslre din vremca s,r, Ccorg Rranrlcs, unul clintre cei
nrai de st'arni clitici ai D:rtlctnirrct"i, sprit:r-'ir : .,lit distrihuirea
tn.rt,irtlrktro in {rurc, il., ttrclodrt tle crtnstrrtn'e a perioodelor'
'an ir$rc*gtt tttntltittttlic tle cttt:ir'otc cttntrard celor mai ele'
fixenldre ,eguli de g,tun'tuticii",' itt tttcttii ut:eu'stii rIe zordine,
existtli dc f a1tt o nrctaclii proltrie a;u curil eristii Si irt
lilert(:lifutea lintbaittlui coltiilar. A irrlttr:tti linilta literaxi
'tlnanJtt acccllt(ftd tu o linittt lil.ttd, onlii, t inlocui o nrc'
ta,J.i cttrtsttt'int;.' cl.e erpitt"e rc a celot ntut i' prin limbfiul
sinrlrlre ol coltiilor, u dcL:eni[ penlttt Aruler'tar 1lr] scap ditt'
t:lipa in,rurn r'o ltalir"li sttr scriL 1:ot't:Sti ..tcittrLt topii""
I'rr rr,ni dcirartc t ,,Pre[erii stt s'ie co' utt ;colcr nuntal
il tu,ttnui sd itLI se et;1tt'irtte litrt:sc" 1, ,,Slilrl lrri -- sputre
il l. il. IIeiherg, uriul dintre col iel.iporar)ii reputrr{i ai lui
ArrtJt'rserr
-
e clur, s1:iritttal, can<:i:t, nre elegLtrt{it itt ttu'nura
'1rc':elor Si a boguLd utloare loculd."
"Ba-cnrele
inspiratc clin hogntul folclor: al 'rirrii sale (Prin-
{e.ru;d ffiaidl:ea, Ian rtitittgtl, ?ttrurni, lluin':le cele nrti
ale itotpinatultti, Klatts cel ,nic rsi Klotrs r:el ntnre' Ce face
eumittrtl e intLtldcatttta bi*e fdtut. tnttiu'rtt| etc'), in care
rlsul sinitcls al orrrului clilr popor sc irnple'ie5tt: cu ir-olia
subtili a povestitolului, sirrt limjiatc c;l nurn;ir ;i corespund
perioacler cle inccput rr lui An<-ll'rscp 6'[r'rpi crrm trc-o miirtu-
x [-]eolg Brarrcles, Oi:crc, v+], ]II' pp' 5-6'
XXVI
risegte cl insu;i intr-o sr:riscrarc datintl diri 1843 : ",Frfirlcle
ljc care le-un scris ou fost Ttot:a5ti reclti, au:,ile ilin copi*
'ltifie
Si pe carc l,e-ttnt repore:stit tt,ytr ct.rttt mi'-a pkicut nfie ;
ct'i.e pe cdrc le-an', sc;iirr ;rtrtl lt untu't ;i curc sint cr('illiil,e
ttrclc proptii * $i1si111 ci'it rnicil, Lebeclt:le, Itargmeta de
<rirnp
-
s-au bucurut dt: tt'l tnoi tttor{t srt{'ces gi mi-stt spa'
ti! consitlerabiL eLirtul.;t'ttin eu'p(ta{-'rtcsc dupit u.nt irni
iicteaxd, irtspira{it."
In ampla procltrc{ic;.r ucrsiol Ltiismc sLttsa cle ilspiralie o ve
lorrstitui insiqi r.'iafLr povesLitorului in toat[ colnple:ritriea
li: srrsceptibilitatea sl extgerati, tinli(litatca, acccsele de
rrristicism, ncvoia iinpt'r'iorrs[ de dlirgoste, tendin.tele spre
sulitucline
- tlirsirturi gctrer*te cle mcrlitrl vitreg irl care si-a
l)('trec:ut copilirria ti o bunir palte clin aclolescen[6, Aqir se
r rplir:d faptul ci, ?ir cile lruri multe clintre b;rsmele srltro!
ti rml principnl l,a Ii chi;rr p,lvestitorul, celelalte persorraje
irnprumutind trisirturile cclor pe caie Anderseil i-a c'u-
r,r,scut indealtroapc. Aga, cle e'seinplu, tr.rsmtrl N-a Iostbunii
llr: nittic (Hun durtlc 'iftice) i-r fost inspJrat de virrta ne"
rrr:ir:ocili a niamt'i saic', calr'. intocirrai t a 5i spllirtoreits:r din
1'ri.ri'r.stea amin'iit5, rntt!tcoa clin gt'eti peLrtiu t.r-;i intleli e
lisi[. Triisitulile lizice 5i psilrice altr tlii]ni sriu. de care
A ndersen a {ost pilf und aiasat, i-au lo:;t ntribrritr' iniocma
i lcrrrlni din basn:rril Ce poL:astt:u biltittu loanu (Iilxarl garnbe
.lrt,!trinne fai'talte). 0 irnirgirur iclcaUzatir a ciunimrlui pirlin-
({'sc nc-o furniztazir povr,'stca ttolget rl-anezwl (ttolger
ilttnsl;e). Amintir-ile tlcspre pi:relilL'i1 noui cle ghete pc c:tre
o prirneqte iu ziu:r int1l.ii tit5enici ii iuspiri lrasrnul Fnttfo-
jittrii rosii (I)e rotle skoi' l:eti[u tu t'hibritufila (Den lille pige
r:etl scot:lstkkernr), rrhul dintrr: basmale cele mli cunrtscute
si nrai iubite lde lui Artdersrn, cllle a ficut de rnult irrcorr-
.trrlul lurnii, ate ca croinva pc sora sa vitreg5 Maria' pier-
rtutfl cler micl in v[lmisagul ctrpitalei. Iubirilor sale n*felicitt"
-- cici nici una dintr-e femeile elc care a fost inclrirgr;'stit
rr-l cons.imfit si se rniriier cu el
-
ic sinl de ascmenen
i-,)nsacrAte o seamit rte povesti. Ala tle pildii Logod'
dri
XXVN

nicii (Koerrtefolkene)
_i-a fost inspiratd lui Anclersen de ointilnir.e cu Ribors Voigt, {ata ;;-;r"-;"r*se indrigostitla 23 de ani; Miia sirind (Den tAU-i"ri)"1 reflecti dra-gostea sa profundi pentru Luise Colirr, iiica protectoruluisdu, a circi cds5torie cu un al.tul l-a ir.d.,r".at adinc peAndersen. Celei clin urml iubite
"
,*,
"ir.tarl"!a Jenny Lind,supranumitS,,privigl'retoarca nortlului", arr.t".r"o iu con-sacrar basmale S.ub salcie (Untlu pnai"""ti-"ii priuighetoarea
(Ncltergalatt). '-' r"-vv'v, t/ |
Efor.turile mtrltiple pentru a-qi cuceri un loc in via{[ I-aupus in contact cu tor soiul cle-oa,n""i, i;;;;"." i_a ascufitputerea de pitrundere gi spiritul de obier.vaXie. Via{a i_aalitat ci exisiri: ,,...orzmeni rnari si. oameni nrcdiocri, bogafi
U.U t:t.or! feil,ci[i, gi nenorocili, mullurnili gi aegnic nernwl_
lunfi[L Ii ero aa,nn limpede'"A
"*itul"pinslar Sl fettSa uneisdrntane bucdtdrese at
mente clecit o,*nrrr
tr',41l,1ir!,rrfy'r'
'r2ll,'rr^'f"r:^:i:;"i: t:::rt;,
eta un lucru mai, de pre{ clectit'aia{a; el erc ele ase.ntenea
Iir.np.ede
"
cd. mica fetild cu cktbrituri _ ,lirld moartea bu_nic.ii sale, singurul ei spriiir.t _-_ Irdi,a intr_a lume cu toluldeosebitd de cea a ,ptin{esei
?te care o d,erania bobul danr,azdre ascuns sub un n.altldr intreg cle
'r"ii"t".,,
,
Aversiunea sa eD-te ir
ziror mrrginili, i ;;_r;i;':], ::uil[,:,,j",rT"",i,",
"ll;ll;din Rdlusca ,no r,riil (De, grt,rrre'";;;;;rr;r, rlisprefuiescpe toli cei ce nu sint deopotrivi cu ei. Dis"prequl acesta l_asirnlit povestirorul ciin plin, mai ales l" ;r:;_ jumitate a
viefii sale, cind, la fel ca Ei ritu$ca
""u
.rriad, batjocoriti qi
alungati de ordtiniile in mijlocul cirora triia, a fost nevoit
s5-gi pdrdseasci de citeva ori {ara, pcntru a se sustrage iro-
niilor, birfelilor 5i criticii maligioase a unora dintre coniempo_
rauii sdi.
In pofida tuturor acestor nedreptdli, .A.ndersen nu numai
-
I Bo Gronbcch, lf. C. Anilersen, Det Bcrlingske Bogbry_ker, Copenhuga, 1955, p. JF.
- '' -E !!rrura
XXWII
cd .nu gi-a pierdut increderea in oamenii sirnpli 9i cinstifi,
dar qi-a manifestat intotdeauna deschis simpatia pi ataga_
mentul fatrd de ace$tia. Trecind peste toatl greutd{ile gi
amdr5ciunile vie{ii, povestitorul aspird in aproape tosl.o
basrnele sale citre Adevdr, c6tre Birie gi citre Frumos, ele_
mente pe care-qi sprijini intreaga sa via|d spirituald. Aspi-
ratia aceasta permanenti a lui Andersen cbi.e Bine, Ade-
vdr gi Frumos a fost concretizati indeosebi in basmul
Pdatra filozofald, ,,In lumea oantenil,or _ spunea adesea sti_
pinul arborelui vielii celor patru feciori ai s6i _ toiul esle
nespus d,e greu qd de amarnic cle inilurat,,, Le xorbea
despre Adeadr, Bine Si Frumos gi, le spunea cd aceste trei
elelnente ar forma consistenta IumU il cd, sub influen{a
lor,- lumea s-ar preschimba tntr-o Trlotia protrl,oosd mai lim-
pede deci,t apa diamantului.,,
Ndzuinfa aceasta a povestitorului cdtre o lume mai buni,
mai frumoasS, din care sd dispard pentru totdeauna min-
ciuna gi nedreptatea, in care omul, eiiberat de tot ceea ce
e.r6u_gi urtt,,sd fie merea bwn Si mi,lostio.. qi s6 se bucure
din plin ,d.e fiecare zi Si cle fiicare ceas ai aiegid,,, st|t la
baza multor basme ale lui Andersen. In dragostea de via{i
a rdfugtei celei urite, a inului din povestea cu acelagi nume,
recunoattem ins5gi bucuria de a trdi a povestitorultii, pentru
care viaia a avut intotdeauna valoarea ,,celui mai d,i prcg
Iuaru dat omului pe pdmint*,
Cel rnai ilustrativ in aoest sens este basmul IVIica sirend, ln
sufletul gingagei ondino a apelor verzi, pldsmuit6 clin spuma
neintinati a mdrii, dragostea de vial6 izbucneqto cu atita
impetuozitate, incit
- cu pre{ul unor sacrificii cumplite
- renuntd la nemurire pentru a se bucura, laolalti cu
ceilalg pdminteni, de darurile nepreluite ale vie{ii.
Simbol al gingHgiei, al noblegi sufletepti, al dragostei
irnpinsl pind la jertfirea de sine, statuia micii sirene im,
podoboSte astizi unul dintre cele mai frumoaso bulevardo
ale Copenhagdi,
XXIX

La fei de migcitoate este 5! intensitatea cu care lgi
trlieqte scuda sa via[5 mica efemericld din basnrul lJltinzul
ois al bdtrinu,lui steja.r (Det gumle egeitoes sidste dt6m) :
,,Dansa, indlgindu-se in aer, bucurindu-se de. aripile sale
atit da fin gi de ortistic lu.crate, cle sttbtitintaa gi cle ntoli-
ciuleo. Iar ; se sifile& ncslttrs tle fe ricitd in aerul cdldu.g in-
nxircsm.at da pa$umul florilot tie cimp, al tresti,ei de pe
lac" ol soatlui Si uI trifoiului inflorit, penltu a nLt mai
rorlsi de nticile hicriintioare, tlc ltrimule suit de menta sdl-
butecd" Parfumul eru ati:t tle putemic indt efenwrkla
aptoape cd se sinlea ut pic tne[itti, Iiusese o zi Imtgd Si
deosebit tle pldud,ti, atit ile pLinii de bucurii ?nr:it" atrnvi
aintl soarele apt$e, micc insectd optoape cii se sintlea
ohositit cle atito rlrag,ttsta rle uiaid."
Optsul efcmeri<Ici din povestera a-mintjt[ e braclul din
hasnrul cu acela;i. r;ume, Amhitrios, vegnic temulqsp;1 6"
soarta sa (,,nu se bucura, nici tle raza sourclui., nici t/a pd-
sdti, ttici de norii 1;urlturii c'a.re 1;Iuteau in z<tri gi in, anurg
'Ste tlettsupra fui"), bradul accstil e sjmbolul celor care trei
prin via{ir frilr[ sti lacll ninric dil fr.umrrseti]e ei, Cind
int:cp si lrrefuiasci insr"r a<..r,stc :frumuse,fi, e cle cele mai
mrrltc ori prea tirziri, rlupir curn prcir lirzin a fost 6i pentlu
hracitrtr dirr povestea noastri : ,,'l'runtlufirii ul?rrutu priaspcsi
1i itrntiresnm{i iliru:olo d.e gnrtiile S4rilujtlrri : Ieii (Iiideau, i!1,
tloure itrr rinclunelcle siigeiuu td:dtltril Si t.iriy:uu.,, .- Abea
acuttt iw:ep si trtiiesc ! se bucurd brudul Si iti itttinse larg
(hi(ile, tlar aai ! toate eratr ingir.lbentte ,i u,catc, ir.rr al :iceu
intr-ttn calN, Ttritttre buruieni gi urzic:i,,,
Deqi prolund cre<lincios, giudirea sa inainiatl I_a dctcr-
tninirt pr: Ander.scn sir leci nlrstracrlie de reiigie ori de cite
ori t'rr vorlrtr cle o nouX clcscriperir.e stiinlifici ce-i suscita
int*r'esul. Pricten cu unui dinh:c rnarji s:u,anli ai Danemar_
cci
- fizic.ianul llats Cr-isliun Orstccl, descopcritorul electro-
rnagrretisnrrrlni
- Ancler-sen rnX.r.trir.ise;t e in poDested cie {ii
fitele
- irr{luenfa pe carc itccst tnare savaltt a exctcitat_o
asrrprir evoluliei sarie r.rtisticc: : ,,trfintea nrco _ spune el in
x-Y
opera amintitil
-
it datttreazd, prin felul in care s-a ds?
uoltat, o &dincd, recuno{titllFt. Ivli-a lost de un real spriiin
in tot htngwl cariarii mele." La insistenlele lui sci'ie Ander-
sen basmele Picittttrtt ile apd, Poaesteo, utlei raze rle soare,
LlardLe qarpe de apii (inspirat de montai-ea plimului cabio
transoceanic), ca qi interesanta poveste a metamorfozei firu-
lui de h (lnttl).
Datoriti lui Or:;ted, Andcrsetr a putut irrielege mai bine
relnliile dintre orn ;i naturi, s-a pLrt[t convirtge c[ reeli-
tatea este cle multe ori mai frumoasi clecit farrtasticril"
O caractei'istic[ a basmelor lui Anclersen estc ]i mrrca
lor varietate compozilional.{ : tematici deosebit de lnliate
din care multe cu pregnante implicalii sociale, intirnpllri
din cele mai nea$teptatc relatate intr-o limbd carc face
apel la aproape toate figurile de stil, ca qi o ampl6 galerie
de personaje dintre care multe au clevenit aclel'iirate sim-
boluri ale buniittitii, iste{imii, modestiei, inteligentei ryl
curajului. Degi impiedica[i de forfe obscure 9i rduvoitoare
s6-qi realizeze lelurile, eroii lui Andersen izbutesc" datoriti
calit[qilor lor crceplionale, si inllture greutllile ;'i sI in-
fringi de.tin:it.iv putcrile nultiplc ale riulrr.i. Chiar clacir
uneori s?rt obligali si trcirci prin probe deosc,bit de d;ficile
care dep6$esc posibiiitllile lor fizice lirnitartc, sint ajuttii
de fiinle supranaturale care lc risplHtesc asifel fie bnrri-
tatea inirnii, fie curajul clc, care au dat dovulir in impre-
jur[ri in care alqii au dat bir cu fugilii, fie h[rnicia, {ie
agerirnea rninlii lor (Degeyica, Tot;ardsul de tlrum, T-ebedele,
Crd,iasa zd.'trtezii etc.), ,,Basrnul
-
spune George CSlinesc':t
*;orbincl despre ciliva din eroii acestuia
-
e un gen DtLvt,
depdsinrl ut mult ronnnul, fiind nr.itologie, eticfr, stiintd,
obseraolie rnoruld, etc. Curscteristica lui este cti eroii ttu
sti,nt nuntai oameni, ci qi anume fiinte himerice, ani'male. $i
f abulele L-atl)€sc tle anina.le dor ace stea sint sinryIe mdgti
pentru f elurite t.i1turi de in.diaizi. Filnlele neornene$ti' din
basme tru psilnlogia gi socit;l.ogia lttr misteiloasd. Ele co'
muticd, at arnul dur nu sirtt oumerti. Cind dintt-o nara[i'une
XXXT

Iipsesc acesti eroi himerici, n-aoem de a face cu un basnt.,,,
Protagoniqtii basmului anclersenian nu sint nici de un onirism
exagerat gi nici de o monstruozitate impinsd pini la groazl
cum intilnim, de pildd, in basmele altor povcstitori, pentru
ci Andersen foloseqte cu prudenli tot ceea ce line de fan-
tastic. Apariliile sale himerice se limiteazd lie Ia persoana
unor vrdjitori (urul
- ,,urit gi bhtuin- _ Toaafigul rle drum ;
altul care fdcuse o oglindi in care nu se vedea nimic din
ce e frumos qi bun dar tn care ,,ce era urit se aed,ea foafie
Iim.pede $i, chiat mai urit decit fusese inair"tte,, _ Cirdiasa
zdpezii), fie a unor vrd.jitoare (vrEjitoarea mdrii care ,,gedea
einchitd pe ios ;i dddea de mincare, d.in gtud, unei briaste*
- Mica sirend). Acestora li se alituri fic animale cu rrlzl-
nifesthri hidrice (polipii
",ca
nitte Serpi cu sute de capete
care iefeau din pdmint.,, cu brare lungi aiscoase, cu ile,gete
ca tilfte Serpi mhdioSi" ; terpii de apd ,,mari gi, graSi," iarc
,,se tti,iau, se rostogoleau Si iSi ardtau pintecele uricios gi
gdlbui"
-
Zhto m.iirii), tie pisiri gi insecte (bufnila 9i lEcus-
tele din Tor:ardsul de drum) care, in majoritatea cazurilor,
se fac interpretele fortrelor rdului, serve docile ale minciunii,
ingimf{rii, lScomiei, lenei qi prostiei,
Cu toate cd Andersen
-
dupi cum am mai anrintit, face
apel destul de rar Ia supranatural, $i numai acolo unde este
prea legat de crealia popuiar[, lntilnim totugi, in citeva din
basmele sale, gi rudinrente de simboluri magice, Aga de pilcld,
prietenul lui Johannes (Toaar$sul d,e drum) are doui aripi
de lebddn care-i ajuti si zboare, o legituri de nuiele cu
care-o pedepsegte Ile prinlesa cea rea gi o cutioard cu o
alifie vrijiti cu care poate insufleti orice lucru; Eliza (per_
sonajul principal al basmului Lebedele) aruncd. unsprezece
cdmigi {esute din urzici celor unsprezece lebede, ."r" ,u
preschirnbi in unsprezece prinfi frumogi ; sirena cea mici
1 George Cilinescu, R.eaista de istorie literard pi folclor,
nr, 3, 4, 1957.
xxxn
{din basmul cu acela$i nume) se preschimbi in fatd datoritd
unei biuturi pldm[ditd dirr singe de vrHjitoare etc,
fn citeva din basmele lui Andersen intilnim de aseme'nea
6i metamorfoza, capacitatea eroilor de a se transforma in
ceea ce vor ei (sufletul mortului care se tlansformd intr-un
om in carne si oase * T'oaardsul de drum; florile din ceai
care se preschimbi intr-o zini
-
Futa din soc), sau de a
fi transformali, printr-un blestem sau printr-o vrijitorie, in
ceea ce vor alqii (cei unsprezece prinli blestemali de mama
lor vitreg5 se transform6'ln unsprczece lebede
-
Lebedele).
Procedeul cel mai des folosit insi de Andersen in basrnele
sale. este personificarea. Florile se comporti intocmai ca qi
oamenii, merg la bal, danseazi, apoi se ofilesc qi rnor (FIo-
ille micu{ei, Ida); soidatul de plumb din basmul cu acela,;i
nume se indrdgosteqte de o dansatoare de hirtie; p[storila
gi hornarul de porlelan, care nu se pot c6sdtori din pricina
lui Piciordelapsubsergentmajorcomandantgeneraldefront, fog,
prrn hornul sobei, in lumea largi (Pd.storila gi hornarul) ; acul
de cirpit se ingimfi falb de acul de cusut (Acul de cnrpit) ;
scaunetre, ctranla ugii, pielea cu- care sint tapetati perelii gi
gorniqtii sculptaii in tdblia uqii (Caso cea oeche), imprumuti
vocabularul umarr; gitul unei sticle igi povesteqte peripeliile
(Citul de stidd), iat guk:r'ui unui cavaler Ie istoriser;te zdren-
lclor, din sacul unde a fost aruucat, aventurile sale galante
(Culerul). Toate acestca uu catritiii qi defecte, urlsc Aiiubesc,
se ingimfi gi se srnelesc intocmai ca qi oamenii. Prin perso-
ni{icarea lor Andersen rirle de apuclturile urite ale semenilor
sii, zibovegte asupra defectelor 1or, le laud6 calit5lile, prea-
mdleqte virtufi!.e rnuncii ;i ridicii un adevirat im omului
bun, harnic ;i irrteligent cur-e prin destoinicia, curajul gi
bunitatea sa irrliiiurir piedicile qi invr'r-rge intotdeauna rtiul.
O categorie :rpalte o lorrneazii in basrnele lui Andersen
poveqtile cn irisli';, alimale fi insectrl cate, ,,Ilrln limpezimca
cu care i,nfd.liSaazd c&ractercla Tsersanaielor, au dexenit un
j
1
{
;J
,lt r
"{
a
$
$ * Criiasa zlpezii xxxtu

{:tun nriiktt: r'!e evntpltiir{}/,.' {t unor rclu;ii dir'tltt oanteni",t
Astit'1, r,riiciurui e irrgiinlai. rait'lc, c,t.riiii'ltr-. 5i girinilr" riuti-
ci*rsi: {Jirilrr,sca trti urilii), nrll;lrrl. L,rrt,g ilin ca]e-r{,rl'i
(l';ir:lrtrl 1ij tafrt;lui c!t: ltatttlttlir). {lu1:ueit', artrrtnr.irr, lorr-
danrrtat priir itl'rturr'"Liile sr,.l,: r:itlicule la trrt r r q;nit i<libal
({tlulurtlc.i. pLr}i'iri.:l' li lircil:,t;r. ilrt:i't'zuti qi iru,idil5i. r:iipra
e'1.r. 1ernn. nr:'rigirLir:i. rr,lii siir.aLJ. (!'rub;t tle Iri;,ilrrri) r.,.r.:. ,..41u-
-ziil+: lg siii:ttlii retltt 6tt11 f i1:71 rrl-.i.r;ti,rl.j ti ,!tjttt'til!.)i siiit
'ftsLtrir: stritr.:e:ii. ttt!e!.. uni:t)utl?!.i:. t:k!to si o!ii<:t,iit:ilr: lor.!itti.f.e
{:{t p/e!c}ile !iitrurc p{ i!tru d rt;tilttcri:a iipo!ogit, :,;t)(iL:tlri?q. a.!,t
ileratil, in itot:;,':;litu t':t t;t:i:ttrtli'... o ditrit;ttlri trnitii dt Lulttii
irrlt<rtrit,u icl<'ttdlr r)it!e)ia'rli. tt t',j:;ii!t;r :;i ir t'.t];!utiLtii." )
Invitirrdu-;i r,ilitorir, r;iiir jrritlint'clirrl cl';r(itlor slilr,, artisiice,
si'r eprr-.cit,z'e lirlorilc cli(-rimtrrrr'. -.i rJisirlt.trriasr,ii tr;"r.slittrriie nr,'-
q;rtil,:. {i'.irtc1e reprr;babilc. liirsa rlt' ornt,rri,-,-,ullr:rsc'n irrtie-
prilrr-L. o r.a:;iir opelir dt cr1i:c:rtii ii liir,..r'e!;r gr,rlr'rltii, cln-
trilruind dirtct la forinarrr fizionornii:i lor riror;rh,,
,,Foae;tilt tru siril dou.r tt t ontltittutr: nt.tti nuiLi :;titt ti;rti 1t fiin
n&issttilii tle inngini fubuk'a*: ltoet;{{1, itiiniuttt: in crulntl
iurw} sit!)id l irt stoltul distriiii u.t('til(itotilt)t. llle nu un tilt:
sr,{rinl,.P,'i,r !orEtt gt:trr:ul.i:ttt u pct.rontii(lot ti sil.ulli!{,or in
ap{.tilev!rt bitte-rciu ,se uilrtsctr:t't ,!i}nit,llri ettc iL tnusclor, Prin,
o!'roner!!.'l bogtit:-sirut sc irrlrsrrr.slr:, f ot'utdttd trtni r"onttiittIe [;i
a unti atiludi;ti rle clu,si. ()tt tjt.ttortrl rcltrczctttiiri!or netafatice
sa torfturcilii estetit: t'ottcelt{iile ltoltulurr r1i,r1lr, iiyrrd, $i
;i:ntorul, se deo:telxttle tlrcpta{ett tlt nulrr'ylate sr: t:orbeslv
rlaspre tonil,titate.tl {tsilptite. d(spte (rtlltttt(. r'iri,rI{r ti
lnfelegerc, d.espre rct:utto6?iljli li ner{ctrno1tinl{i, se lrun*inile
{ittrc utnla$i erpeilettd. ile nnmcd gi cle dalii a inaintasilrtr,'" e
Este tocmai ceea ce a .ficut si Anilerse.n in basrntle sale,
t fslorio lileratuili {omAne. r,o1. I, Eci. Acrrd. Il.P.R., 196'1,
p. 89.
2 lbidem.
s fu/ern, p. 81"
XXXIV
*
Fletuirr:* elc eittt' str btrctrti, itzr lIlllts (llistirtir .ttrlt,l:r'tt
--- o.)nsi.derat ilo tlrcjlt crivillt trllul iiirrtle ct.'i ilirl l'l rri 1t,.-
1'estitod ai lil'Jlii "-*, ;rtit pcste lr(i{ii}'c lii: r.ttrti r:.1cs iri prtLril
sa, cste de-a ril'r:ptul intp;:t'sit.rttatii. lJrrstur iic si siutirilr: lui
in gips, in pia'.rir siru ili l)rorilz ilot fi intiirritcr prciutitrtlctri
in Danemalcir,.,Irt for-tlrft nt!nititirrti- la t:t:::i,si te 1u1i
t":,t4tittr)ii'rit ift tibt'ftrii 9{tLt, itt ttlo!:(1i:ittt}c cir frrr'ii;li ,s/ r'fiir:iil
llcntnt t:opii. Aytrtttpe tru ra t-rt,:ii de ittit'lcftt.tt.tl, ttittttt'il,tt
fcrin.ier urc ti ntr-i tiltii, it:1'r-tt t'itri:,ti tli: lt!!ilioittr.ti,';tttt
'[]e o etajerd, inttgitica. ,'i'o!o !ti!{t,e ltIt c t{iL l'ttsl , t r} I
poftrct lilogt(lfi(Lt" II ititiltrc5ti irtft-o lttt:titoii:i(tu ui{Q. l)(
a f arlurie de !tiuntri s(!u poricldtt. fl r,r'.:l 1te. pctri:.'ic ttt,tti
'p(iliet sirn;rlu J(rt( de t:ristd. :{rriSrleien ,:;i;ti rr,rtlliplit ttlr:
fig:ttri '.;i scale t!.tferite rJirr ltor:,rtstiril.c lui irt Trtrgirii rle
albttnte, in fenit sau plustiii;t.it '- iti'ele l!tilrr in lttott: ^-,
ele dlcdtuintl lsibeloitii l)( rririi :;'Ii ii,',ir( 1i( 1,,,,5,"1 1i111iit.:t!t!
tl.nrt:"i 7it:iilr* t'rtpii r.'tt itrilciti 'tirl;iiittti!<tr ti ttt rrit iit;iti. 1;t;n-
' tru trcdritic lt irt;.,iittiiuirl. l,y'iirll ..tr;iltlct tle 7;ltrirlb. ilii$irrl
cel t$.it^ lebeJele ulbr: 1i :im'!e lrttntttttse te itttitrti;irrri ,si-{i
suiid, cl,.kit tu ol,t t.ttt.ic itGi {i)tr-.lllat ni.1i jri,1i,?. lJi;(.i, .iirc
piltlii, egti 14 tiit tt ',itttt;tittl ttllrulttti,s lri;l l'r tttl l.tirl tittx.lt:tt
gi tr:saliu.:1i11 Utl (iiitliJt(.ttl (l('ilii l;.'t(!('7iil-t, ci-|aii rrrr,l;d
rJii; ,{irrfer.sc;t, t:int! tii a!r',1;iltt;:! ;rttr':'!.::iii! rit itt tti::':ri it!r
Trrui rrr! 1tc tl. ,: hiot[ttl. Lttt tltiy tttrt i]ii /)r.);]ir ttt tlirtit tt
pot.t:.slirc e lt:i,
I"tl Otk;'tt';r:. ritt (l(P(tilc rlt: Iot rtl iii itttt 's-tr ttrittrttl, i;r'
tl,it:iaura.s!.;i.ritlti ltielrtti{J t:tt bt.t[.ttt:ttti.1:ii';!ti.ttil. t::'t*:lt.: tr:i'
nilxie, pitoteitli. din cporo [(tr[iii ]]t l:tnte a .rrrlillirr/rri lt'riilij
-le
tnen!!tt ( tx !t'iji. ttc,;t:lint!.n!"t), t: rrtt bir! ltiltti t'it tttl
ddtl;tr ec{,'a'dtr'rt" ltitttlli liti tvtt: "tr'lirtcitri lel u:it, lL)i tt 1l'iilrtirr
oelling) i..tr' lttllttt'!? t'trte iit;btLtr'ti peretiii rt'tlttu ;t:r,';'l' /ir':iil
tLin t:e!rlltrt 5: pliiitt tlt ti,!t 1-'or'::siirc'.
;
r lon .i]a:;. Cnilc rJr-',rilr, rlilirtrtt i
I-ittratr.rr,i, i !r{,i, l}). it6-ij1.
3*
I
t

ii
j
tit
it
il
I
i
lirr
,f
j
ir

.rf tr
:
X"'{liV

Casa-mrrzeu din accst orag este vizitat$ anual de peste
o suti de mii de admiratori ai nrarelui povcstitor, venigi din
toate col{urile lumii, care-i trec emotriona{i pragul 6i care,
$i mai emo{ionafi, privesc obicctele ce l-au inspilat in
ci:earea unora dintre cele mai cunoscutc basme ale sale.
,,"..Cd.limara" pano, citeoa foi de lfirtie, trco doud d,intre ele
seopeilte cu un scris neroos, cu, multe Stersdturi.." d,o.ud
sfeSnice xue!,t,e de nrctnl, cu doud h"tmindri ; un toc de piile
cu creloane de mai multe culori, o tourfecd., un borcan cu
I,ipici, o scyuntierit,,. Dhapoi, i,n drcapta ;i-n slinga fe;-
rcstrei cu ochiuri mic.i de gearn, incadratd cu perdele alb:e
tle danteld., cloud peisaie inriimate. Perclii, cu tapet i,nflorat
ile hl,rtie, ; Iipit rle unul di,ntre ci, -- un dulap cu ntulte
sertarc, cu, incrustdturi de sidef, ut a aozd de poryekm dea-
sultrd. LingA peretele celdlalt" o carTapea de piele, scundd.,
ingustd; Ia un capdt al ei, un duldpior cu cdrti Fi deasulira
un bust de bronz * busl,ul, sdu ar(ltindu-I tn anii, tinere[ii,
iar de iur i,m,,preiur trei medalii ; suprapuse, alte iloud pei,-
saje de propor{.ii" ca 6i cetrelnlte, reduse. Ii apargin in sensul
afr toate patru sint opera lui. Era nu numai scridtar dar gd
d,esenator $i pictor" In stirtgtt dalaTtului * o perecl"re de.
cizm.e cu carinrb scurt, incre{ite, uzate; in dreapta
-
o
ta;cd ile mind ca un bwcluf. In, capdtul din clrea.pta ol cana-
pelei, clowd ct$ere ntasioe rlin piele ciirdmiz.ie ; peste ele una
mai rnicd, asetndndtortre, Si pe podea, aldttu,i, altd gea.ntd de
m|ind, Rezemate de cufcrc, utz baston lung Si gros (un toiag)
gi o umbreld, care, tlcscltisii" infrunto tl,esigur, cele mai aftdtoare
sdgetdri ale soarclui,, cele mai tndtriite rdbufniri ale ploilor.
Sint rnilloarela de drurn ale neobositwlui cdliitor cale, d,e-a-
lun,grlL a zeci cle ani, ,Jtind in eeasul, bdtrinelii, tnaintate, a
strdbdtst cl,intr-o pafie it't alta Ew.apa .Si Occidentul." t
Aceeagi emolie adinc[ o incearcE vizita'torii qi in fafa
statuii ridicat6 in parcul regal din CopenLaga, unde
-
1 tron Pas, Carte despre drumuri, hrngi, p. 69.
XXXtr{
interpreti a preluilii gi dragostci oamenil.or de toate virstele
-
o mierld qi-a cliidit, simbolic, cuibul chiar in braleie po-
vestitorului,
De mai bine de o sutH de ani generalii intregi de copii,
cElitorind pe mirile irnaginaliei, aldturi de marele povesti-
tor danez, se entuziasmeazi in {afa isprdvilor viteazului
soldat de plumb, urmlresc cu emolie ciltitoria miculei Gerda
prin irrdepirtata impirilie a zdpezli, se bucuri de reintoar-
ierea la viali a celor unsprezece prinli preschimbafi in
lebede, se intristeazi la auzul suferinlelor micii sirene, care
a vrut sd devind piminteani, pling laolalti cu povestitorul
moartea fetilei cu chibriturile... De mai bine de o sut5 de
ani aceasti literaturi continu[ sd planeze' la fel de 'rie,
peste vreme. Copii, sintem abscrbili de arta pasionantfl cle
a povesti a lui Anclersen, cale ne l5.rge9te considerabil coti'
dianul qi care constituie un puter-nic mijloc de eclucalie 9i
emancipale ; maturi, sintcm ferneca[i de bogir[ia imaginilor,
de clescderi, dc toatii por:zia care se degaji din aceste
basrle qi mai alcs de rnesajul ernoficnalt 5i profund uman
pe cale-l transmit ele, peste tlccenii, genera{iilor de azi ca 9i
celol' de mii'e'
TE'D.RA P.FA
(
1{
TT
{
{'
$
!'{
t
I
I
I

:l$
s'
l*rn
*
t
i
i''s
I
f,
*
&
I
,1
c
I
.l'
{
I
I
t
"ItIJjiL CIiOIiOLOCIC
J805 Se nflgte, la 2 aprilie, in origeJui Orlense din
Fiorii:1, Hans Cristian Aur-lersen, fiul ciznlaru]ni
Ilaus Ailciel'seu 9i al Annc-h{ariei rnclersdatter.
J8.I4 Taiiil vjjteilului porret;litor se angajerzX ca
ofiger in amrata nai;oieonia"lll. in ('iuilllar';"r
clin l,8l $-*-lijl-,i, car:,ri:iiuic it:l cai:e Dartemiu'co
dei'enise aliata Frlni:ei,
-?8.19 RHn:as orf;:ur cle LrtI, I{rr.ns Clisiiau Airclersen,
in lir':rlil cie r:,.;1,-.ai 14 arri, pleacX l,a Copcir-
Irag.a peutru ,,cl-rsd cu,t:r:ri ctieitrittfteo,". DupX
mai trrinr cle cloi airi cie neganse gi c5ui";iri za-
dari:rice, izbriie;ie
-
h inter:ventia lui fonas
Coliin, depiitat ;i funclioni'.r superior iir admi-
nistr;rtia statului danez ---- s;ir intle cr elev ia
triceul r}in Slagelse.
.1820 lii.'ricialriX l{tns Cristirn fJisttcl, tnui di;rl.rc
malii s*v:.lirii ai 1):mcmirrcei, priirte;:ul tle tl;ri {ir':tiu atr
Xui Arri'll:rtl: l r, c) escopc;'[ cir,'rlroma g,nei i siriril.
.{:{x.i""i

J827 Din plicina unor neintelegeri cu Sirnon
I{eisling, directorul liceulrri din Slagelse, An-
derscn, ajutrit de Jonas Collin, se mutti la utr
liceu din Copenhaga pe care-l absolvi un an
rnai tirziu,
J829 Duirir citer:a incerc:=rri poetice, destul de incon-
sistente, Airdersen publicX povestirea A plinz^
bare lle los de la canahil tfolnrcn' pind' la
aaltdttrl clinspre nfiaziinofipte rtl insulei, Amoger
(F'rsrXreise fru. Ilolmens Ranal til Ostpynten af
Antoger). In acelaqi an igi face debutul gi in
teatr:ir cu un vcrdevil eroic Anrorul pa twnul
Nileo:trui. 1'Roarlighed pd N'iholaj tdrn).
J830 Apare primul s5tr vnl-rm de Poeme (Digte.)
a cr"rrui ultim5 poezie iirtitula"ti h[artul (Dod^
ningen) va sta la ]razil basmului sbtt Touard,gul
cls dn{rr,. (Reisckantmeraten). In vara aceluiagi
arl o cunoagte pe Riborg Voigt, prima dintre
cele trei mari iubiri ale sale, cSreia ii va con-
sacra inai tirziu (1840) b$smul I'ogodnicii'
(KoerstefoLkene).
JSS-I Li prirn6vrlra ,anul,ri 1831 iretreprinde ei scurtd
ciildtorie in Gernrania, cu care priiej il cu'
noa$te, la Berlin, pe tudwig Tieck, geful gcolii
rornantice gerrnarle, iar la Dresda, pe Adalbert
von Chamisso care-i va traduce poeziile in
lintba gerrnanir. Urmarea acestui scurt voiaj va
fi volurnul Siluete dintr-a cd,ldtorie pri,n Harz
Ei Elue{ia suxonfi, $kgggenbi'llecler af en reise
ti'|, Ilarxen og det saal'r,siske Sckwaiz)"
XI,
t 1839 Se ilcL.rigost"*:_d! Luise-Colin, Iiica protecto.nrlui s5u pe CI3,rq o cere in cii#cirie, cl.ar c;lre,ca gi Riborg Voigt, il ,"fuzel-.'""-'
IB,lii Fentru a_l consolla de egecul suferit, Jonas Col-Iin ii inlesneete o i;;rJ';;
"il!'a,ro"rsen in-treprinde
-prigi?" r" _ni."-
"Xfyto"ri"
in strfiini_tare; paris" fuJilano, N"up;i;,
'6apri,
Venelia"Locie (Elveria). unde i"._iri'ai""ma Agt-rcsa .sit;itolut (Agnutc os t,r;';;;;,t;j insl:ir,rrii clectragostea sa nefericitd p"nt.,, i,iire Colljn.
1835 Ca ur.mare a cildtoriei sale in ltatria apare ro-uranul lrnv r ou,i
";at
o r uI ( t n, 7, r o u i, olo, nr, 1,,me nitsd-mi tnal{e din nou casa' rne(r ruinatd,,, careil face inrr_ader,Ir
""l"ao;. il# clupH acesrroman ii apare prima sa cdrticicld cle basrn<:Poue;ti istor,isita c.opiila,r
-l-Ecentyr,
_t'ortolta
{or barn) care, cuprincl
"u
, il;n;uro
"si.
moziu"ea,Attrurrul gi K/nus ccl t,ri,c f;-,Ki;, cel tnsre.
J836 Apare ccl de al cloilea rolnan al lui Anclerscnintitulat O. Z.
JB37 Alrare romanul I,ltrtntii ,tlrt, sr:ri,7tcu.t. (Kun en,-;lill,emand).
J83B (jrr nr.ltare a sr_rcccstr.lui repurtat in caliiaie clescr.r'iror" srarul ii acordd
",^p_;;j;';"uald fixd.
f839 Atrare vojumul de pcvestiri pentru cei rnici caqi lrentru cei mar.i Cartc cu ,jr-i;; fdril ckipuri,( Eiiledbog udenr biilcrtrr;,'
":;-' "tltnaa
mt,.-oto*iil. cle nucit,," cum il
";;.;; A;;;;_;,r.,,,, "
XLI

r5r0 l': ll::lii:, ;" J."*
i,,.?-:1;"3;JJ'i:i,.,*ifi-
Jt';
lt&f'ulit''s'Pr.l. trt
iiJtl'r,-ltti*t"ili 'i
:;iar'*trui danez' o cui oalter
1-,. rriiri..,a(..i,rr,.r.,lr:, ir,rtiri. Linrl. supr:r:rtrrl'li.iJ
l;, ;'ilJl:,":,'';'''.''u;tt"t'ri"' litrttru' crttt r.':t ntIt'i
,J dr;!,t,'t" priternit'ii 1i tileia ii r;a to;lsircr't
i;.;;tt.'% Suli
'"ici''
:'t l'ti:!;-t'l;rIt)oi tt!'
J 84A*] S'.t] Anclcist'rr int repriiitlc'. c5:3
,
clt', a- cioua
n:i;re ciililtr"i"'o" u'^ i'n str"jinirtiile : (]ciilanla'
*;fi' d*'it'g"iiu' it"Ltl spttt'lci' Glccia' Tlurr-:ia
!i Austria, cu ca!'r priit; 1rr 1iril'rtri' in tt-':.rnli'Lil
-rr"lttl iA+1, i t"J ''rit''-"et'tit"'liir:ii
iroasttt'
.1fl"jl tlrm:lre:1 lceslli ciilfilt"iri' cil]e a rllia't *lrrcii-1'lc
lnn al't sic zlic''''n fi-"lult'ittt'.""'ill,irlrnal irititrrlai
fitt;"ut'tll 'iiltilf l'r'r't i j:;1 rJt-''r';.; ;)(t "Ltt J'
-?,1>, !l ArLdc'rlc'tl itrlitrptilrlc t-'
':'l'rir
cLlii'ir':t'ic 1t' P'i' i:;'
.I,949 Anclei.sren vizitfazl Suedja.
/8f,),; lilolrr(. l)rlftul
i, i r :r i rriri [re i,,,r,,,*.i, :l_':"1at..sul
i,,i .,,dorr.,,r,
""' 'mir10rii iit{rrilri
,:.,t','l
torr.rarrili A. li yott ,t t,t;r..'.:! a"r,r,Ji,). !n {.:
r.,... r t.r ; te j,j;;;:,i" ;.*l;,;l;..
Adarn Orl r Jr,r r,;,:i r liigi:r,
cr.rt iri:li apr_o1;iaf i ei
fi (At uoere c!lt,r
uezt)at{-
1;r.oLlnria
Xi;. l.lt.:,.:i;.,:i itl-I lli{l(ri() l;i:riiPllliJ t]i:irct. l"t il''1 1'lti;r'r"';ilr'l-
'l*t.1,
ulritl r'l'irllrc i'tli iri:ri:rixopi'l!:i ptill-r'rr1 si ri[trri'Lori
rii lui AiriXt'rstlit, ill ;Ltf:rtrtlilr c1':lti* :':cilsili "':t
:;r':l-ie p{;-
vr::l.irc,.r glttrtttt:iiuli ti e ct';'7tii'
.il8 !5. Al'-:-*'rlnth'e l)um:'is' ['i1 ci]Ir' 'tr'Let'sl'*
:r ic:;i prir:-
Ir:l-r. tertilinl tolt:ilri:'l Cr''lrirlc riir ]lt;tIr'-i- ri-ri'i"
J,S,11 Fovrstitcirul inirc,priltde .o'-'iilirici'ir:
in'1-irrilc-
cic-]os, Anglia ii Iic*tia'
131'$,{nril lrthl'ihrr l'trvohi!ii };''iiglticzo-d<:ir't'rralic': in
i*'.li tu,'ic {irliL: rlin }itrro|l;" i;rrlusiv lJir'll':'nl'1}t'r"'
-;11
lljdicns tcrrniuii .DttLtitl Ca1tpert'icttl.
J,r,! .1.t'.rr.t. ol:11111,1 ir, ..,...t, ., ..
<'r'1. rr'rr r,.,,,:,::
sttr:,-!irY ({- s,tg:i'f iq7 irn,:i dintre
r;i,r,,,ri,,,,,.;',',,';;:l;,,,:.,J,:,1,i u, i.,;1.:rrr.it, ulr"r:.rirJ
l,llolr;c sitr,;t,liri
cii;.uiir .!,rt1,, s",,
t]"'1,:
,
f"r'islirL;r {.;t1'.-i,'4, J:r iirrl...*'utr
i,iiirrrrj,:. ,iirri.a,-
"r-t
strr.ir o scr ir, de bas:
irrr,1 ,,,^-" .r" ,";;;:. ,;,j 'i,";i,,'
";,r,,
;:,ij;: [:':;::!:t::;:
,I,t.), i ,1111,1.,
]lotc.t{r,l
i,,', .,,i i,,"i,n;:: ';,:.'l ilt tttr"'!t' (Atit !ir
tiriJr:"
__,^_ ,rclers"" lr;
";;r" r;::^:;r:I,;*
1,li,jg Clirirl<:s Daru
t"'"ii''o.,.i .lr,'il;'::
ptrliljc'i ()riginea
spcciilor.
"'t,2.
-' '"'rll j''l( (-ltc corsli.uirr,a canalului ,e
. I,loar"e !l",iiLelm p<:r
rri:ri ;,3lel);j,t,,.,r,,,.1.1.'11",
(ls:0-1S59)'
unul rlintrc cei,ti ,ri hlsineJor.Jui
Arrdcrsen.
.1861 [Ioar.e Jorras (
A.clg'.5q,p.
.,....*., ._-oIin, prniectorul clin tinerctre allui
I66J Ia,4 oclornlrrin il...J^_ r
tu Lr.krnui ,x, ,,trr'^rlrifadar
face prirna ascensiune
.{
I
t
f
] S.il..l'
{,,.'r'rrri].ii;r'; cif
;it:.illi. stl'ii: Pil-
l
{:
XLIII

J864 lzbucneqte riziloiul clintre i :rr''l'
'::
Dalemalca
in care
"""",iu
ilin rrrmi pierde' 1':r; "' ''a incheiatii
l;r 30 octonrbrie, ducatcle Schlc:ssv''ig" lrlll' 'in 9i Lauen-
lrt,rg'
JB66 Wilhams Thornsotr realizeazE iclegrtfrrl subn*irirr'
1867 }Ians Cristian Andersen este numit "cet5!e411
de onoare" al oragului Odense'
1868 La cererea unui editor arnericall Anc.lersen p-u-
* - " "
blicd partea a cloua a jtrrnrltrltri rriu intitulat
Poueslea ai;elii nrcla'
!870 Apare l"omanul Petrr: u'l 'r()i'('t.tr's
itr'ykka Fer)'
o poveste sentimelrtal:I c'rr irlrl-rliciilii autobio-
grafice.
ls7sLa4augustHarrsCrisiillrrArtt]t'lsr'niirceteazx-' -
ai" viaie-, in casa llcgrrsti'rrrlrri r'lelctrior' unul
dintre bunii sdi prietcni l'i trt"' !;cuia in utr-
tima vretne,
A fost oclati o {erneie eare l,oia 5i ea sH aibff un
copilaq, ,clrr nu. qtia cle unde sX-l ia. Aiunci s.a dL{s
La o Lrlbil r'rrijitoare qi i-a spus I
** Uite, a1; vrea ;i eu sI aln Lut copilag. nu po{i
sii-mi spui cuur si ltc ca sii-l giisesc ?
^- Cum sii nu ! ;r riispuns bakra, Uite ici un bob
rle orz ; da" sf; otii cd nu-i orz de-,acel,ir care rregte
pe ogoar:e qi pe c.are-,I dai ia gf,ini demincare ; ia-l
"si
pune-l intr-i.rn vns de flori 91 ai sI r.ezi ce iese.
- * b,{ullumesc, rndtugir
-
a spus femeia qi i-a dat
}:al:ei crlnci b5nuli ; apoi s-a clus-acas5, a siidit bobul
ele orz qi indatf, n rlsirit o floare mare q;i fmmoasf;.
r5i fi zis c5-i o lalea, dar pc.talelc stiteau strinse
1:arcX ar fi fost numai imbotrocitd.
=
C* floare rirlgirlagE_-* a spus ferneia gi a sH_
rutat petalele rogii qi galbene, qi curn le-a idrutat"
tloarea_ s-a gi deschis po,cnind" Era chiar o lalea ca
toate lalelele, numai cE drept la mijloc q",1"* [upistilul verde o fetif5 miritts_ cle tot, gingaql'qi
dr5gdlags, gi nu _era rnai rxare decit un aFg.,i-gi A'-
s,ceea i-au spus Dege{ica"
I-au f_{cut leagin dintr-n coajX cle alun, saltea din
pctale albastre.de toporaqi, iar pi.rpi_una erx o p+hid
de iranrla{ir, Aici 5e.Jea norrlrtt'1. tlrr ziua .c f ,i,..a p"
i
t)
3,
I
lr
I
ll
I
_$,"
""f *:
il '{!i
'rr ;
DHCETiC,,h
l r rjnoRA potA
s.

ruirsii. iienie:ia prtsesei o fi.rl'fLi;:ie piinit clc *pi 9i <ic'l
iul irtt,rr't'ittr'. l)'' rlll'.rgil't'u l*r'irrlit'i' -ir;("zitse
l'iut'i tti
i,,ir,,:,.,1i'i,i ,,p,i. n1 a1.,r"i plLrtca n plil,'l;i rlriri(' it.' l:,lc:.1
pti t'lttt' ;ic lt,r Dt'3rll.i, il si trtttlrllt ttc lit 'l lll:tr'tllil
i* *fi* a larluriei"; iiveir {lreFt r'?sle tllrr'{ fire clc
;,
-.i;
c'al. ijra o plicere s-o t:t''zi'- $tia ;i sir tir:r"t:'
";'
.;t* irgil (X. s,ihlirel '9i cli: dulc,':' ''r!'lrlt
*i*rei:i
ir-a n"rai er?ntat vreoclatii'
l- lutr-o ttoapto' pe cilil geiiea frurriu;r:] irl pitllt'ul
";,^fr*
un t;cll; dil fc'reastr)i, r'ale er'-a silarL' ;r" il;ii'at
ir'bio:rscA, llroasca eta urilii' l.rlr're il jilavX' A s}-lit
;r;p; p* ;r.sir. ac:ol' 111d'' 5e'rt'a Degl;,tica ;i dor-
io",i *it,p",'iti cu 'petale ioqii cle tlrndalir"
^-. ,1r- ii lolnrai hurr:i cle' rleviisil- pelrrtri'r bilii:iril
.,,t",, .l] o-* g;i"Ait bloir:;c:r ;i a iu:rL colilii dr ,t]irl:i
irr' .lrt* dlornre" .'Jege'l;ica. i;i a. siilit t'u e ; i* gi:llCtinr'i,
f (' $i ii]iI1l t "l s1-'3 t 1.
'pI 1* nriil'll.illci1 g;r'ir''li''ii Lulgt'r rtn l'iLl n:are qi
t.uf,
".,uiJ
i'i.iiui ,..t,t irtli;ilrr''s 1i r'rilr':; ; ;Liti !l'cr:i;r
lrr"*r"u itil f e citir'tt-sti. lJr'r' i U ril tilli! u:t':r 9i atr:li'r
5i si't.rr-l':1 l1 il r ll llritil,:';ii'
.** f)utc-clilac-triac I Asi;'i-i tl;l c':-:l 1;''i[rrl e 1 sii
sptrnii
";"tl
* r izr'rt-o ile letiia c('il dril;iiilris;i' in
t'oeirr ei tl': :rlurri.
.'l-. N,., r'olbi a$;r rle tale ('ti $c tl'czoqie I sp''t*c
b.,:,,.rr.4 cta britliril:i. 'ie pt'rl'neilr:1ti c:r'i til$e' cii-i
n;oeoii ca uit pul ele le'biiilir l s-o puntit] 11{r t} tl'uilzi
de nr-rfiir i pe;trtl ea) D'$a inici ;i ri;oarii cun"i cst*'
aresirfie(:iloirlsul5;ds-:Lcoion-aier;llpr:;rtx
itrr;i, lar .lrr:i, in''Li:lne& lsti'i' ilt'e;it sil iiieg';ii:ill'r
*,1"i*
"*o
f rurnoa-sit rXin lnil ;i ei'upi ilcccs ii1 (:!r
s5 r'X rtruttti li sir stai.i att:lo.
Tn du crsll o lnullinre cle lrtllcri rt iiuirze l;rt*
5i *.n:lzi cnre lrari p.iuleilrr pe tieasup;'ir np.*j'l'*:":^1
cil.;* er'1 {:€,4r }]',1i}"1 titpill,tt" rir: ti'irrn, st:l ti etll tr:lt
2
l;lalrr clin tr.iatc, IJirr,lr.lca
-
s^a *-liiri iuu[ $lJ arcllo
lj
"1
f 1,r
pe {r.unzii cr_raJa de alurrX c,, DL.gctirJa in ea.
li L.iiia s-a trt zit a doi.la zi ciinriteati ;i cincl a
r.;l.zut uncle er.a. a inc.e1 ,ri u,i riji,i;-o,*ni,66, jrrr
iiri'rreji,rril frirrrz, i , *1,.i r,r,rri ",,i i.,,rzi r.i.:i r!rrrlliJi
.ipi. ;r1'r ci l,r ,nirl n.r j :r.. (.;r t urir s_njurr:i:i.
"Broiisc,r cea bi-riri'ii st;ii.,it iir ..*ll ;i i,si irr,;tt,d'hr,a
r:d;ria cir paprird ,si cu Hori iilffri,,,.,' c: s; flc fr,r_
ttr)esii ;i s.i-i plar,I norii_si.
-
i)up5 acee,& i1 luat pe
u'itutr clc teiioiu-su ;i s-a riiis ';i'r ;i-i; fr;"; ;;
:,,1].:',
gi!"o Jlt.geiica. :ror';rti s:i_i ia pitucul ;i siil(irria ln {.:!di}ra 1n (:AU:} Aiefl.il si sti:.tt instrriilr:ii;
'ri*;;I aceea aveau s-o ia qi pe Ji.r;;:- Broascr s-a
i'rt:hilat adinc in apH inaint*,i
"i-fi^"i_,
,p.,r,
. --* L.iie pe fecim.u,rneu ! Ai sri" te ln,)^riqi cil el
hi *r'eti sX ti:Jili amir:doi r:clo j.r, t* nlll. lirt,r,., to.
i L.iinl6 stlagn.ici.
-- {iuac ! Crrilr I Cuar: I alite rn slii.rs fr_ciorul
t)iq lIllter,
,Au l,ral p.itr,rcul ,sr au plecat cu nl : 6i Dege{icrr
",,unTlrr_siriguricit Pe frtin.lta ce,t lerctrtr ryi a iieput:;r plitigX irr qi mai t;.rre 1:erllr.r-r (.i.i nu_i plir.ea sI
str:a in mil Li broascil accea ui:iii ;i nici sd se mI-
rite cu irfitul dcr. feciorn_su. pegtiqorii care inot;r.u
trrrin apd o l.dzuserrir pe l-rroascd qi auziseri ce spu*
srse. cle {}ceea scoasel{
.9cuma cu tofii capul elin ,ip5
s.*o. i,.1dir qi ei pe feri{d. Au vdzut cit era de dou;-
eiilasii gi lc-a pIrut rlu cd trebuie s.ii .*e duca luhroasca jos in mil. Nu ! asta nu tr-e.buie sf; se irr-
Limple ! S-au strins cu to{ii fn apA, .kn!l lujerul cel
];:1d".
at frunzei, l-au ros
"u
iir4ii ii' f.urr"u ,_n
*1tp":r
qi a inc.eput sil meargX pe ap5 in jos, cu
rJegelrca pe ea. departe, departe, acerln unile broasca
nr.t putea s-o mai ajungfi,

Dcgctica a trccut aga pe ling5 o mul$nre de ora;e
li px.-erff*t" gedeau fir iopaci, pe rnal, o vedeau 9i
cintau :
-- Ce icti!5 drdgllaq[ !
Frunza meigea cu ea pe apd tot mai departe.gi
*"1 J"pu.t", iitte a iegit din^hotareie ldrii aceleia'
-
Un ii.rt"re irurnuqel 9i alb tot zbura pe ling5 ea
si de la o vreme s-a lSsat pe frunzd, pentru cd
b"g.ti"" ii pldcea. F etila era foarte veseli' Acurna
trroasca nu mai pute,a s-o ajung[- gi era a;a de
il;; pe ,t de mergea ; soarele bXtea. in -apd 9i
"fu
ttt;i""ea parc5
"iu
u,,t. Degelioa qi-a desprins
cingdtoarea, cu un capit a prins fluturele iar ce-
ixi"it "nrrat
r u legaf de lirrnzr' : a-ctrrna frunza
;;;;-;;i ;ai repcd"e 9i ea la fel, c[ doar ,sedea pe
frunzS.
lii cum mergea ea aqa'. numai iatX cd. vine-n zbor
un'c5r[bug, gi-
"rrrn
o
'zdre;te, se. repede' ii prinde
t*p"t *Uaios cu labele lui qi zbo'ar5 cu ea 9i -se
asazd inlr-un copac. Iar fruriza de nufdr s-a dus
ffi d;;;; pe apd ;i flutrrreic. cu 9a',
fiindci cra
legat de frunzX gi nu se puteil {tcsprlnce'
Mult s-a mai speriat siiraca Degelica- atunci cind
"Xr;tnq.,l
a zburirt cu ea in copac"! Dar mai cu
;;;t era necf,jit5 cind se gindJa ia fluturerle cel
il;;t,-;it aripi albe' pe t'a1e-l legase rle frunzd'
i;;;-;"-;" dezleag.i, aiu'ci mosre de foame' Dar
"et[[.q"l,ri
nu-i pSsa cle a^sta' S-a agezat cu dinsa
.r* lt""r, cea lati a copacuiui, i-a dat suc de flori
";
r;;;r-ri""" ,si ia sptis
"ix-i
dtug:'l*gi cu toate ci nu
sesrnnir de loc cu tln c5r[buql Au venit s-o vadS
ri *li.ifti ",1i,-,buqi
care locuiau in copac i s-au uitat
i; dj;;;l la,.- J,,il"ltuarele cirrrbu;e au strinbi:it dirr
antcne si au spus : --'- d" ,r.t*?i deiuX picioarer' Vai de e* !
- $i nu are anterte ! sPuse alta'
4
_" - $i uite ce sublire e la mijloc t parc_ar fi om t
Vai, ce urit6-i !
Aqa spuneau _toate clrlbuqoaicele, gi totr_rqi De-
gelica era atit de drdglla;d !'
, D1{95]":5 i s.e pdruse gi cdrlbuSului care o r5pise,
la1,t1l3dca
tofi ceilalli ziceau cI-i uritd, a irr"ep*rl
qr et sd creadi ci-i uritd gi nu i_a mai pliicut gi'i_a
spus- sE se ducd unde-o vedea cu ochiil Au luat_o,
au dat-o jos din copac ai-au p"r_" p"
-,r;
bi;;i"j;
9,, *u
^?_
inceput,sI pling; 6i sld se tingrrie cd_i aqa
tle urltd gi clrlbugii au alungat_o ; da-r ea nu era
urit5, era cea mai drXg5lagd fetild care se poate
inchipui, ginga;d gi luminoaie ca o peiale de tran_
dafir.
. $] .11", biata Degegica a stat toat5 r:ara singuricd
rn padurea cea mare. gi-a impletit un pat din fire
d^e iarbd gi l-a agdlat sub o frunz5 de brustur aqa
cb acuma nu se mai temea de ploaie. Demincaie
avea dulceala florilor gi bea .oru udrrrr"ti dimineala
pe frunze" A;a a trecut vara qi toamna. Dar dupl
aceea a venii iarna, jarna rece qi lungi. Toate p-I-
slrile care cintaserd aqa de frumos in preajnra ei
au plecat, copacii gi ,tlorile s-au uscat ; i..r*ro
""umare de brustur sub care se adlpostise s_a zbircit
gi s-a scorojit, pini n-a mai rdmas din ea decit un
lujer galben gi ve;ted. Degelica clircliia cumplit cle
Irig pentru 'cd li,ainele ei se rupseseri ;i p.,rtr.,
";e.lr, aga de gingagir qi de subiiricd incit
-nu
se putea
sI nu-i fie frig. A inceput sI ningd gi fiecarJ fulg
care cId_ea peste ea era greu
".r,o ".
fi o lopati
cle ziqtadl, aruncatl peste noi, fiindc5 noi sintem
rnari, elar ea era numai cit tin deget. Atunci ce sd
facd gi ea ? $i-a pus in spate o iiunzd. uscatd, clar
tot nu se putea incilzi ;i dirdiia intr_una de frig.

Chiar la rnargitiea p.idurii in care stdtea ea era
un lan n'iare de- griu.-Griul fi-isese secer-al de rnulL
qi acuma ttu mai rXi:nSsese ciecit o' rnirigte' -Dar
begeiicrii mirigtea i se p5ru rnare cit o pXdure.
A iiat-o gi ea prir rnirigte ;i a tot mers trernurinrl
cle {rig pinX a ajuns la uga qoarecelui rJe cimp care
igi avJa-aici locuinla. Era o hrul-r5 in pirnint, ca-ld6
gi plXcirtH ; go.areceie a'€:a o buc[tXrie stn'rEiric5 9i
o CXmarS plioX cu gliu. Degelica s-a opr-ii la u96
ca o feti15 cergetoaie qi s-a rugat sd-i dea 9i ei
o bucSlici djnti-un bob' de griu cit nu m?trcase cle
doui zile nimic.
* Sdraca de tine, {l zit $olretele. care era un
qoarece de ti'c:rb;i, htli, irrtrii ;i te incalzeqte 9i stai
tra mas5 cu rnine"
$i fiindci :fetiia i-a plXcut, i-a spus :
$tii ce, stai aici la mine toatil iarua ; ai s5-mi
eleretici prin casii qi ai sd-mi spui povegti, c5-rni
plac povegtile"
^ Defietica a flcut cum i-a spus ;oarecele 9i i-a
mers Joarte bine. Intr'o bunX zi, goarecele ii zise ;
-- Azi aveilI un musafir, tln vecin de-al meu
.care vine in viziti o datX pe sbpt5mil5. E mai
bogat decit mine, are o mulqime de od6i 9i o trlan6
neigr5, frumoas5, DacX poli sX te m6rili cu el,
atunci halal de tine ; alita numai cX llu vede.
Sd-i spui cele mai frumoase povegti pe care le 9!ii'
Dar: Degegic5-i numai de asta nu-i ardea. Ve-
cinul era un sobol qi ea nici gind n-avea s[ se md-
rite cu el.
Sobolul a t,enit imbrXcat cu bjsna lui cea gro-
zavd. $oarecele nu mai isprXvea cu laudele' Ba c5-i
bogat'gi inv5lat, ba cd ale o, casd de dnulzeci de
ori mai mare decit a lui'
Acum, de invi[at o fi fost el invir{at, dar nu
putea suferi soarele qi florile cele frumoase 5i le
6
vorbea de raiu, fiirrclcd n* le
'ilzuse
nicioclatil cr-'*
aratl la fa!X.,
Degelic:r n-a ar;ut incotio gi ir trebuit sii cinte
cel/a gi a cintrit : ,,IIX.ug,ur, ,n.rgirr,, llrug,rrej.. gi alte
r'irrtec.c- $i- sobuirrl s-a iirt',r.ig,;.,tii' dt, i;,r,.,a di' rrr.i-
u'ra qlasului ei frumos, clai' ,r-e ,pu, oi.o"r*,j1-,te
nirnic, cL era erlibzuit.
" Sipase riu cie muit un dmm pc sub pi.nrint. rJe
la .-'asa lui pinii Ia casa ;oareceiui'; ,"t oil"j u 1lo,i tit_o
pe l)eg-elica 9i pe qoarcjce s;i se piimbe priri hr.ri,ua
asta cri de cite ori anvea pofii. Le_a' lnai spus
sii nu. se. slterie c,I in tunel.ui acela e.cle o pasdre
ll:r1iti "
Iira u J).rsirrc c,u roftir
-
pcnele l)r ca gi r:r
F.llSClll liltleJ;; sC t"(le L.j rlrl clr, ,,,U1,u r(.!)t. ii'r_
risr.
.
gi lusecc irr:,,;.r-rilsln t.i, jai. at,olo pr, r:ntJe ,u1i.ir.
el dlrrn".ul suir prirllirri
Sobolul :r h_rat in guri o bucatl cle lemn prrtrecl.
fiin.l.cI lcnrirul purriicl lumineazj ;r, irrt.rr,"rio .*tot'n1. yi tr p{,i r}t t inaiiltc ca si le iutniueze cale a.
Cincl au ajuns 1a lccrui llcle era pasir.-a cea moa,'ti,
sohclul gi-i,r riclicat in sus nasui 'l,.ri Lriiur:irnos ;ii a
?bit tu cl ;ri ti],:.lii 9i a flcnt o gr,,.e ,naru gl
c'leorf,atX a intr.at jalriria zilei in i,,""frX. jor;.;;
c rindunicX. moar.tjr, cu iiripile _"tdns lipjte ol" *orurt*,
cu picioarele zEircite ;i cn cai:ul infrinclat i"n .r;eile.
S;iraca pasdre mririse de frig,- Iiir.ri incloialX. iege-
{ic5,i i-a pirrut riu fiinclcir ii crar_r di.agi plsiirclJe,
ioati riara ii cint:rscl.ii 9i ciripiser5 ?n preajrna ei.
Sobolul insX. ;r inrpins p,lsXria crl picicari,le lui
scurte ;i a spris :
* Acum nu nlai c,inti ! Fliiu e sX te rragti paslre !
I4ulqurnesc lui Dur:rnezeu cX odrasieie meie n_au
r"ii fie aga ! I-Iiie, o pasir.e ca ilstir, nu-i nii:*.ic de
"-apui ei ; toatS r'*r:r ciripe,rte ,".1 c?rrd r.iiie ialna,
rrlo;lfL: .lc lciatnc.

* Chiar aqa, c5 bine spui,^ se vede cE e$i in'
telent -- zise qoarecele. Ce 'folos arg pas6rea c5
iit '"itit
"si"
f ci"a vine iarna n-are ce minca qi
i"Ln-"fi-he frig.; dar se !ine, md xog' toat[ vara
cu nasul Pe sus I
Degelio'a n-a spus rrimic' Dar cind sobolul qi cu
*n*."J"lL s-au iritors cu spatele, ea a dait intr-o
irJ"
"""ac
care acopereau capul pdsdrii qi a sdrutat
iindutrica Pe ochii ei inchigi"---..poate
66 tocmai ea 'mi-a cintat aqa de frurnos
"rJi-uJri
t"-gi"ai Degelica. Mult5 bucurie rni-a fScut
T5cut biata Pis5ric6 !"--
S-oUol"f a astupat gaura prin care *venea
lunnina
ti
-"ooi-
i-o dus
-pe ";oatec6
9i pe D-egelica .pini
l."ri.- X"optea, Iiegeiica n-a putut sE doarm5' se
,ot tf"a""-Ia pdsdrica moart6' S-a sculat din pat
ii "-
l*pl"tit fuin {in un covor rnare 5i frumos'
fpoi t-"'a"s Ia pas5re gi-a acoperit-o cu covotul qi
a'n ai luat qi nigte bumbac moale pe care-l gdsise
prin cXmara qoarecelui qi a imprejmuit pas[rea cu
Lo-bac ca si-i fie cald'
- -
- ne*ii cu bine, pds5ric6 dr[g5lagd I spuse ea'
I1i multrumesc cX ai cintat aqa de frumos ast6-vard'
cind copacii erau verzi 9i ne incilzea t?*t"19:.
..-- gi f"iitu gi-a lipit obrazul de pieptui pdsdrii qi
d*o,lute a tiesdrit speriat5, fiindcd i s-a p5nrt c[
in5untru b5tea ceva" Inima pdsdrii bfltea' Rindunica
nu rnurise, era numai arnorlitd 9i 'acuma se trrc5lzise
gi iqi venise iar {n fire.
' 'ftur"rru, toato rind,unelele ploacd tn !5rilc @de-;
si clacd vreuna intirzie cu plelarea, 'o prinde frigul'
amo4egte gi cade jos 9i o acoperd zEpada"
O"g"1i"a nu qtia ce sE $ac5, fiind'cii, fald de ea'
pasdrea era grozav 'de mare, totugi qi-a luat inima
R.
iir dinti, a ingrimlrlit bumbacul de jur imprejurul
rindunelei qi a adus o frunzd de izmi crea!5 pe
care gi-o ficuse plapumX, gi a acoperit capul
pXsdrii.
In noaptea urmXtoare s-a dus iar la ea ; rindu'
nica se trezise din amor{eald, dar era slSbit5 tare.
Numai o clip5 a deschis ochii qi s-a uitat la Dege-
{ica ; fetila sta in fala ei cu o bucIlicd de lemn
putred in min5, cir elt5 lampi n-avea.
-
Iti mull'umesc, feti!5 dr5gilaqi
-
a spus rin-
dunica beteag5. Ivl-am inctilzit de minune, am sd
prind iar putere qi arn s5 pot sd ies de-aici gi sd
zbo,r la lumina cald5 a soarelui.
__ Vai, spuse Degelica, afar[ e frig qi ninge t
NI,ai bine stai aici, in patul tiu clldut, ;i eu am sE
te ingrijesc.
$i a adus rindunicbii apd intr-o petald gi rin-
dunica a bXut qi i-a povestit cum gi-a zgiriat aripa
intr-un scai gi de aceea n-a rriai putut sI zbo,are re"
pede cum zburau celelalte rindunele, care au plecat
cleparte, departe, in !5rile ,calde. De oboseal5, a
cdzut jos. klai rnuit decit atita nu-gi aclucca aniinte
gi nici nu ;tia cum ajunsese aici.
Rindunica a stat tciat5 iarna in bo;tiurX ;i De-
gelica o ingrijea qi-i era ta.re dragi ; iar sobolul qi
cu gcrarecele n-au aflat nimic de astg, Ei hrai bine
cd n-au aflat, {iindc5 nu puteau s-o sufere pe biata
rindunicd.
Clind a sosit primHvara, ;li soarele a dezmorlit
plnrintu), rindunica qi-a luat rdmas blrn de la De-
ge(ica ; fetita a desi-upat gaLrra din tavan, pe car€
o ficuse sobolul. Soarele a pltruns induntiu pinl
la ele qi rindunica a intrebat-o pe Degelica dacd
D-ar vrea sii vie qi ea ; ar hra-o in spate gi ar zbura
cu ea pind la pidurea cea verde. Degelica insd s-a
gindit cd dacd ea ar pleca, goareceie'cel b[tr.in,

crre o giYLzttuise. lr1'{i foartr rri':ciiit din
rista, ti ;] lipl-ls :
-- Nu, nrt Pol'
** Atunci riirnii tu binc'" t i'ulrii ci-r bile'
ilu so zlrea per niii'ricri; tle LlrL:I si:rlrlrel r,ii se rlril-
sese dr:paltt, iir ltiidurL.{.r cea fnnl-..o;r,.r): iri vei.de.
Cincl. a venit tr-rlurrrr:r. llt'gr'ii,,.ir .r l,r,i ;i ea gita
ci.l zc:stt'ea.
-* De aei intr'-o ]nnii e nrrnla, i:! sl)lis *tuarecr.ie.
{,'ind a altrit iisti} 1)c,:,eilca a iiicrttlrt si pli;ri:r"u
qi a spus c:i rtu vieir sii le rniliic r,Ll sotoojul rlr,rt
ri ri crio s.
-* liu nlai toi voi'bi rlcgelrba. rr ri-.'-rs gr)liL!,-iclc.
Sii nrr fii ?ncriirii-tinatri- 1.;1 ..;ji tiij r,ir tc rrrusr: r:u
ciintii inei r,':i albi gi trscr-r{iii 1 ,Auzi t,olo I Un bJr'oat
]$a de chipeg I liici relliri* nri aie r: bialii aga cle
{r"umousli ca c'l ! $i ce biic:itiir.ic rl.ie ! Si ciiirilli.ir i-i
lilin5 cle lturrJlirii ! r,trni !r;r," nrrrii'.iin*rrttl ir.rj l-)ulirrcr-
r:e '.r cir !i-rr" ciat ilseritc.ilF ii birbat.
fii aya, iac:r, I irosit;i z:irru niin[ii. St;j,olrr1 :r i.c-
rrit s-o io ite Dt:qe{ic:l; cle-ar.liuna inrir:lt' I,il trr:biii
si ste:. c,it cii*:;ill ir: ird!nci",nikr pir:,,irrtlrlrri gi ;i'i rtu
ln:li i'aclii nicic.iati'i soalr'le. 1-lr_riitnr c'ii :;<_'bojul rru
1-rntea sir silfe'r'r sotrelr. Eirr[a_ fi:rtii ct-ri t;Lrc ilni]ril.; i
tlr:irtr ir sir-5i iir i'li.r:ras birn de la s,-;;,u o lrr: r. tc.it, ;
r,:it q;r.zuse lii i;iiareirc. ttuiu:r- .lnir:ir ilitr prag sil
sc: rritc la soe,ri:.
--- }ll.nr'ii c:Li lrin,r. srilii'e ! sprisc (tl. Iii ridi,rii
t,ir.tele.i;,1. cc:r si fiic,r liti.,,rr tri;r1l de ];r ri$i in;li
'inco'lo, {ilr<Jili :lcu.J-l:l;1 griul Ju,',r:,r, st'tt-r.rrt ;i r;'t-
i'-rili;esc trtuitti nliii5tctt. Il;iuiii r,n biire" tl'unii ll.l
bine I rr:sti ea dirl nrr.r ,;i l.rl iu i,rt.,l.- cl f ioricjl;l
r'':i$ir'? o s)iriltir ,
gi ii spr:se : Floricicii cir.agii, cincl
o rcrzi p*: i'inthinir.i" spunc-i rinrls i;urr- ci* trlr
i*in+.
-
Chiu- c] iiu -c,iiiu,,auzi ea cleor.i;rtir,.ie;lr;iiii :.i: er11.,u-
1*i gi cind "r-it. tijtat, cg s;1 r'arlii I T'1.;llliii riitili,*rii,a !
1,{Lrit s-a llai l}ric'Llr"irt ilasiiree cind a riizirt-r: pe lrti{il,
Llcgetica i-ir prlr;rrrtil tot ri-. i s.;:" irrli*r:ti*t, ci tre-
I 'i.- sri sr' llil)ilt' ,.;r cL)fi iui ,-cl Lt.tl,i,r.- c," tlt ;t{.lilit.L
Il rrcltta
fetiiS
ir-:;it
uitzrt
<lragi
drigilarai ;i bunit. ;1 -cplls rincluriica.. 9i &
lrl tbo.- al'rll' la liltlina solrt'elLri' Dr:gelicir s-a
dupd e'a 5i i-au cl:rt iacrinrile p€rllirli c;i ii t:r:rr
riiicl u i-ii ca."^'--'C;l,llr,
cirip i a it:csput- s'I ciitte pas5r";':a 5i
s-a drls iit zboi ilr lriihrr i'' L)egt'!ic'i era t:lre l1e-
rl,iita. u ;i'i'l "le iu i'Lsi ;i la' :'i sc intil"''"asr"h
i;' ;;;r"
.^
ri, i,,i , ,,r-' ltrse:i(' *"'nirt'irl pt' "'z'"r'trl
de
dur.ot'.,1rru cas*:i Eoareceltri a l:isi).lit-;i f crescut inal't
il ir,n.tt er:i1 aturiiD cil o liiclure r'le:is'li peniru biatil
Ielitir,
--- t,-r.n lritr trt'buie si-!i iutocm*qti zestlelr-' r-a
Sl)r:i !U:l; ('i-('1i'.
'- i',..ir.l',l, rlllir;hLl cc'1 uricios. o't 1;1anir neagr:ir' o
ceruse in ciisirtolie'
*- 'f'rebuie sii ai de toate, $i iinir' 5i pinzri, s[
rrr.r-ti lir>-*easc"r trillit cind te i:riri!i nr sobolui'
O"g.1i"" rr tr'.'buit sri se fti)ucc di irrr's 1i 5o;tl'c'
cr:le a it.,crnit patni omizi care -tese-ar-l zi gi noapte'
[n {iecare..,,',iii rr"rr"o 1a ea sr-riLrol'-il li stitea ciel
l'orbi si si)Llrlt:8. cir ]re la sfir;itui verii soarerle n-ale
*l rn"i fie a;r de iierbinte ca ac:i-ilr:1;1, cinci de do-
goarea h.ii 1llminttrl se face tare c:a piatra ; 9i mai
ii',.,r-r",. c5. tirlllir ce s-o' ciiliitori r irrtt, are sii se
iirsoarc' c., Laegelica' Dar Degerlica nu se bucura
cle loc, fiirrdcii soboltri era uricios ;i- ea nu putea
sX-l sufere. ln fiecare diminea!6, ci"':rd rirsirrea soa-
rele, qi in fiec.are sear5, c,ind asfiutea, se strecura
tr * .tqb afarX qi cind I'intul didea intr-o parte spi-
""e1"
;i se puteir zirri cerul albastru, ea
-se
gindea c5
oiurX"
"
fnitnos gi e iuminS, $i ii era dor de rindu'
nicd, prieterro
"i
.1" astd-prim5var[ ; dar riudunica
r{) :i rL

Andersen - Craiasa zapezii (full edition bpt 1965)

Andersen - Craiasa zapezii (full edition bpt 1965)

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Andersen - Craiasa zapezii (full edition bpt 1965)