PROIECT EDUCAȚIONAL TRANSNAȚIONAL ”EDUCAȚIE ONLINE FĂRĂ HOTARE”

1. FRUCTELE ŞI LEGUMELE
ÎN
ALIMENTAȚIA
ȘCOLARULUI
PROIECT EDUCAȚIONAL TRANSNAȚIONAL ”EDUCAȚIE ONLINE
FĂRĂ HOTARE”
LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI VITEAZU VULCAN

2. FRUCTELE ȘI LEGUMELE
• În compoziţia fructelor şi legumelor intră în primul
rând apa, în proporţie de 80-90% şi glucidele, care
sunt foarte folositoare pentru organism.
• Mai conţin acizi organici şi vitamine, în special cele
hidrosolubile de genul vitaminelor C, B1 şi B2.
• În cantităţi puţin mai reduse se găsesc şi vitaminele
liposolubile, acestea aflându-se mai ales în fructele
oleaginoase, ca de exemplu : migdalele, nucile şi
măslinele.
• Alte fructe ca lămâia, portocalele, mandarinele,
migdalele, nucile, caisele şi morcovul, au cantităţi
reprezentative de vitamina A.

3. FRUCTE
1. Fructe autohtone:
• Mere
• Pere
• Prune
• Piersici
• Struguri
• Pepeni
• Capșuni
• Cireșe
2. Fructe exotice:
• Kiwi
• Portocale
• Banane
• Ananas

4. LEGUME
• CARTOFI
• ARDEI GRAS
• GOGOȘARI
• VARZA
• CONOPIDA
• ROȘII
• RIDICHI
• CEAPĂ
• FASOLE
• SALATĂ
• PATRUNJEL

5. PREPARATE CU FRUCTE
COMPOTURI,
JELEURI,
PRĂJITURI, SALATE
DE FRUCTE
SUCURI

6. PREPARATE CU LEGUME
• MÂNCĂRURI
• CONSERVE PENTRU IARNĂ

7. Compoziția chimică a fructelor
• Apa este un component major al fructelor, fiind conținută în procent de 76
– 90% din partea comestibilă.
• Carbohidrații sunt reprezentați de zaharuri solubile – 5-18% din partea
comestibilă (excepție curmalele) si polizaharide nedigerabile.
• Proteine. Fructele conțin aproximativ 0,1 – 1,5% compuși azotați, între 35-
75% din aceștia fiind proteine. Cea mai mare parte dintre proteinele
fructelor sunt enzimele.
• Vitamina C - conținutul în vitamina C al fructelor scade dinspre coajă spre
partea centrală a miezului. De exemplu, în mere, conținutul în vitamina C
al cojii este de 3-5 ori mai mare decât al miezului.
• Mineralele. În fructe, predomină elementele minerale bazice (K, Ca, Mg)
fata de cele acidifiante (P, Cl, S) , majoritatea fructelor fiind alimente
alcalinizante.

8. Compoziția chimică a legumelor
• Carbohidrați. Legumele contin carbohidrați în procent de 35 – 85% din
reziduul uscat. Dintre carbohidrați, legumele conțin zaharuri simple
(glucoza şi fructoza 0,3-4%) și zaharoza (0,1-12%).
• Proteine. Legumele conțin compuși cu azot în procent de 1-3% din care
35-80% sunt proteine, restul fiind aminoacizi, peptide și alti compuși.
• Lipide. Legumele conțin lipide în cantități mici, de ordinul 0,1-0,9%,
acestea fiind trigliceride, glicolipide, fosfolipide. Carotenoidele sunt
prezente uneori in cantități semnificative (luteina în broccoli).
• Minerale. Legumele conțin minerale în procent de 0,3 – 1,5% din
substanța uscată, fiind cuprinse toate bioelementele necesare omului.
Astfel, cele mai importante minerale din legume sunt: potasiul, calciul,
sodiul, magneziul.
• Vitamine. Vitamina C se găsește în legume în formă proaspătă sau
păstrate sub formă de murături. Vitamina K – legumele sunt principala
sursă de vitamina K, cele mai bogate fiind legumele frunze: spanac, urzici,
varză, conopidă. Tocoferolul se găsește în mazăre, spanac, varză, fasole
verde. Vitamina A este prezentă în roșii, morcovi, ardei, având acțiune
antioxidantă.

9. Rația zilnică de legume și fructe
• Cantitatea variază în funcţie de vârstă, iar la copiii mai mari intră în ecuaţie
şi nivelul de efort fizic. Un copil şcolar are nevoie de minim 5 porţii de fructe
şi legume, adică undeva la 400-500 grame pe zi. Copiii mai activi, care
practică un sport, au necesităţi mai mari, care trebuie individualizate pentru
fiecare în parte.
• Vârsta Fructe Legume
• 1-2 ani ½ porții 2 – 3 porții
2-3 ani 1 porție 2 ½ porții
4-8 ani 1 ½ porții 4 ½ porții
9-11 ani 2 porții 5 porții
12-18 ani 2 porții 5 ½ porții
• O porție de fructe este echivalentul a aproximativ 150 de grame. Un măr de
mărime medie, o piersică, o ceașcă de fructe tocate sau 1 lingură și
jumătate de fructe uscate.
• O porție de legume înseamnă 75 de grame de legume, adică o ceașcă de
legume tocate, o jumătate de cartof mediu, o mână de salată verde, o
lingură și jumătate de legume gătite (fasole, mazăre, linte).

10. Bibliografie
Curs de igienă, Prof. dr. Lucia Alexa
• https://www.scientia.ro/biologie/alimentatie-
sanatate/4236-legumele-si-fructele.html
• http://parentsleague.eu/fructele-si-legumele-
din-alimentatia-copiilor/
• http://nutritiesidietetica.ro/fructele/