2432 de vizualizari. Supermarket-ul are vina sa pentru ca, la final de lant de distributie, a fortat tot sistemul sa i se plieze, distrugand agricultura traditionala. Alternativa este sa ii invatam pe oamenii flaminzi cum sa revina la agricultura traditionala, sa ii invatam sa 'pescuiasca' nu sa ceara mila.
3866 de vizualizari. Hai sa cumparam preturi nu mancare. Un articol critic despre supermarketuri si cum imping ele publicul spre mincare ieftina, dar probabil proasta nutritiv.
1055 de vizualizari. Avantajul competitiv al Romaniei ar putea fi produsele locale, mica industrie alimentara. Combinata cu peisajul, biodiversitatea, ecoturismul. Este prea tarziu sa ii depasim pe americani.
472 de vizualizari. De la o dezbatere de actualizate despre cosul pensionarului si ce isi permite pensionarul mediu, la sustinerea unei agriculturi care sa ne dea produse de calitate. Lantul alimentar scurt, cu un cos verde, este mai util.
2323 de vizualizari. Un articol prin care pun in discutie calitatea hranei ce ne vine din industria alimentara. Versus calitatea hranei ce ar trebui sa ne vina din produse locale.
3866 de vizualizari. Hai sa cumparam preturi nu mancare. Un articol critic despre supermarketuri si cum imping ele publicul spre mincare ieftina, dar probabil proasta nutritiv.
1055 de vizualizari. Avantajul competitiv al Romaniei ar putea fi produsele locale, mica industrie alimentara. Combinata cu peisajul, biodiversitatea, ecoturismul. Este prea tarziu sa ii depasim pe americani.
472 de vizualizari. De la o dezbatere de actualizate despre cosul pensionarului si ce isi permite pensionarul mediu, la sustinerea unei agriculturi care sa ne dea produse de calitate. Lantul alimentar scurt, cu un cos verde, este mai util.
2323 de vizualizari. Un articol prin care pun in discutie calitatea hranei ce ne vine din industria alimentara. Versus calitatea hranei ce ar trebui sa ne vina din produse locale.
1403 de vizualizari.Mi-am pus problema, cine anume controleaza cat de chimizata sunt fructele si legumele ce la cumparam si consumam din piete ? Si pe cale de consecinta, nevoii sprijinirii agriculturii traditionale.
La invitatia Unitatii de Sprijin a Retelei - Reteaua Nationala de Dezvltare Rurala, am sustinut in cadrul INDAGRA 2012, trei prezentari pe 3 teme de interes. Aceasta prezentare a fost facut din partea Asociatiei Grupul de Initiativa Radu Anton Roman. Am pus in evidenta faptul ca pentru a fi sustinuta o productie de calitate, agricultura durabila, mica industrie alimentara, este nevoie de sustinerea si intelegerea consumatorilor. Aceasta inseamna educatie, campanii de promovare, suport publica. Organizatia internationala Slow Food este o miscare civica care scoate la lumina produsele locale. In Romania functioneaza 10 conviviumuri Slow Food. EN: Slow Food is an essential movement which puts together consumers and small producers. There is a need for such a movement.
4015 de vizualizari. Un articole semnal de alarma, despre industrializarea productiei de miere, alterarea ei si lipsa de onestitate a unori producatori.
In decembrie 2011, pentru prima oara miscarea Slow Food a lansat manifeste locale, in fiecare din tarile in care are o prezenta semnificativa. Acest manifest este localizarea realizata de catre Convivium Slow Food Bucuresti Valahia Gusturilor cu sprijinul grupurilor din tara, sub conducerea Slow Food International.
2206 de vizualizari. Despre Violeta si Ediz, despre un bistro de familie, despre o bucatarie de gust, ca acasa. Despre traditia bistrourilor, ce renaste, desi s-a pierdut. Un articole de campanie Slow Food.
Este nevoie de un nou fel de piata alternativa. Cele curente au scapat de sub control, si permit prezentarea unor produse alimentare de serie mica, alaturi de unele ce tin de productia alimentara pe scara larga.
553 de vizualizari. Dependenta de OMG-uri este o dependenta de furnizorii de inputuri, un fel de sclavie a agricultorilor. Cat de dependent poti sa fii de agricultura traditionala care are si valente de patrimonializare, poate proteja mediul, sustine biodiversitatea, spre deosebire de agricultura cu OMG-uri, care tinde spre productivitate, omogenizare, unicitate ?
613 vizualizari. UIn articol pledoarie pentru rasturnarea paradigmei agricultura traditionala versus agricultura industriala, produse alimentare locale versus produse alimentare industriale.
961 de vizualizari. Despre piete locale, piete alternative versus piete urbane capusate. Solutii ca sa ajungem la un nou tip de piete. Din campania Slow Food.
2012 vizualizari. Comisia Europeana avertizeaza Romania cu privire la felul cum sunt crescute gainile. Avicultura industriala este pasiunea romanilor. Un articol din campania Slow Food, despre bunastarea animalelor. In acest caz despre bunastarea gainilor.
2422 de vizualizari. Traditia macelaritului, ca arta, a disparut de mult din Romania. Industria alimentara, mostenitoare a cele comuniste, a distrus traditiile.
5837 de vizualizari. Despre 80% apa si restul altceva. Despre cum ne vinde industria aimentara apa si carne. Poate preferam totusi produsele locale, taranesti.
1050 de vizualizari. O pledoarie pentru agricultura traditionala, cresterea non-intensiva a porcilor. Pornind de la o campanie contra marilor complexuri zootehnice de zeci de mii de capete.
3254 de vizualizari. Despre biodiversitate genetica, abdandonarea semintelor autohtone de legume si fructe, in favoarea semintelor pentru horticultura si pomicultura industriala. Pledoarie pentru agricultura non-industriala. Din campania pentru Slow Food.
A brief presentation about some issues which are related with short food chain and its shortfalls. Invited by Highclere Consultants in the SALSA seminary, a pan-european research consortium in the frame of the Horizon 2020 programme.
Cum se realizeaza o cercetare privind identitatea produselor alimentare locale? Ce resurse trebuie folosite? Unde trebuie cautat? Cateva idei despre dificultatea de a gasi informatii si a documenta.
More Related Content
Similar to Fara supermarket si fara bani, in Somalia nu este de mancare, nu ?!
1403 de vizualizari.Mi-am pus problema, cine anume controleaza cat de chimizata sunt fructele si legumele ce la cumparam si consumam din piete ? Si pe cale de consecinta, nevoii sprijinirii agriculturii traditionale.
La invitatia Unitatii de Sprijin a Retelei - Reteaua Nationala de Dezvltare Rurala, am sustinut in cadrul INDAGRA 2012, trei prezentari pe 3 teme de interes. Aceasta prezentare a fost facut din partea Asociatiei Grupul de Initiativa Radu Anton Roman. Am pus in evidenta faptul ca pentru a fi sustinuta o productie de calitate, agricultura durabila, mica industrie alimentara, este nevoie de sustinerea si intelegerea consumatorilor. Aceasta inseamna educatie, campanii de promovare, suport publica. Organizatia internationala Slow Food este o miscare civica care scoate la lumina produsele locale. In Romania functioneaza 10 conviviumuri Slow Food. EN: Slow Food is an essential movement which puts together consumers and small producers. There is a need for such a movement.
4015 de vizualizari. Un articole semnal de alarma, despre industrializarea productiei de miere, alterarea ei si lipsa de onestitate a unori producatori.
In decembrie 2011, pentru prima oara miscarea Slow Food a lansat manifeste locale, in fiecare din tarile in care are o prezenta semnificativa. Acest manifest este localizarea realizata de catre Convivium Slow Food Bucuresti Valahia Gusturilor cu sprijinul grupurilor din tara, sub conducerea Slow Food International.
2206 de vizualizari. Despre Violeta si Ediz, despre un bistro de familie, despre o bucatarie de gust, ca acasa. Despre traditia bistrourilor, ce renaste, desi s-a pierdut. Un articole de campanie Slow Food.
Este nevoie de un nou fel de piata alternativa. Cele curente au scapat de sub control, si permit prezentarea unor produse alimentare de serie mica, alaturi de unele ce tin de productia alimentara pe scara larga.
553 de vizualizari. Dependenta de OMG-uri este o dependenta de furnizorii de inputuri, un fel de sclavie a agricultorilor. Cat de dependent poti sa fii de agricultura traditionala care are si valente de patrimonializare, poate proteja mediul, sustine biodiversitatea, spre deosebire de agricultura cu OMG-uri, care tinde spre productivitate, omogenizare, unicitate ?
613 vizualizari. UIn articol pledoarie pentru rasturnarea paradigmei agricultura traditionala versus agricultura industriala, produse alimentare locale versus produse alimentare industriale.
961 de vizualizari. Despre piete locale, piete alternative versus piete urbane capusate. Solutii ca sa ajungem la un nou tip de piete. Din campania Slow Food.
2012 vizualizari. Comisia Europeana avertizeaza Romania cu privire la felul cum sunt crescute gainile. Avicultura industriala este pasiunea romanilor. Un articol din campania Slow Food, despre bunastarea animalelor. In acest caz despre bunastarea gainilor.
2422 de vizualizari. Traditia macelaritului, ca arta, a disparut de mult din Romania. Industria alimentara, mostenitoare a cele comuniste, a distrus traditiile.
5837 de vizualizari. Despre 80% apa si restul altceva. Despre cum ne vinde industria aimentara apa si carne. Poate preferam totusi produsele locale, taranesti.
1050 de vizualizari. O pledoarie pentru agricultura traditionala, cresterea non-intensiva a porcilor. Pornind de la o campanie contra marilor complexuri zootehnice de zeci de mii de capete.
3254 de vizualizari. Despre biodiversitate genetica, abdandonarea semintelor autohtone de legume si fructe, in favoarea semintelor pentru horticultura si pomicultura industriala. Pledoarie pentru agricultura non-industriala. Din campania pentru Slow Food.
A brief presentation about some issues which are related with short food chain and its shortfalls. Invited by Highclere Consultants in the SALSA seminary, a pan-european research consortium in the frame of the Horizon 2020 programme.
Cum se realizeaza o cercetare privind identitatea produselor alimentare locale? Ce resurse trebuie folosite? Unde trebuie cautat? Cateva idei despre dificultatea de a gasi informatii si a documenta.
In 2012 am propus revizuirea programului de distributie a merelor in scoli pentru ca nu isi atingea obiectivele. Am participat initial la un grup de lucru. In 2016 programul a capatat o noua forma.
[RO] Cine trece prin satul Balabancea, comuna Hamcearca din valea Taiței, în nordul Dobrogei (pe drumul DJ222A) și vizitează locul numit “cimitirul turcesc”, cu siguranță va fi intrigat. Un peisaj cu zeci de pietre brute, necipolite, răspândite pe circa 2-3 ha, înfipte ca monumente funerare la căpâtâiul celor care au fost membri ai comunității musulmane din sat, azi dispărută. Prin stăruință, răbdare, cercetarea unor documente și discuția cu specialiști, am identificat de ce este atât de special cimitirul turcesc de la Balabancea. Este un cimitir musulman kâzâlbaș și modul de marcare al mormintelor este deosebit. Împreună cu cimitirul de la Iaila (G-ral Praporgescu), mormântul lui Sari Saltik (zis și Sari Saltuk Baba) de la Babadag, cimitirele musulmane din Dobrogea ar putea fi clasate ca patrimoniu istoric, pentru a face parte dintr-un circuit cultural și eventual protejate de profanare.
[EN] Who visits village Balabancea, commune Hamcearca, situated in the river Taița Valley, in the northern Dobroudja (along the road DJ222A) and pays a visit to the local known “Turkish Cemetery”, will certainly be intrigued. A landscape of tens of rough stones, spread on 2-3 ha, thrusted as tombstones at the head of those which were members of the local Muslim community, vanished today. Through stuborness, patience, research of scientific works and discussion with specialists, I have identified why is so special the Turkish cemetery of Balabancea. It is a Muslim Kisilbash cemetery and for this reason the way of marking the tombtones is different. Together with the Turkish Muslim cemetery of Iaila (Gral Praporgescu), the graveyard of the Sari Saltik (aka Sari Saltuk Baba) of Badadag could be classified as heritage, to be part of a cultural circuit and eventually spared of desecration.
Contribuție la consultarea privind abordarea prin politica publică a problemelor micilor antreprenori în ecoturism, destinații de ecoturism, gastronomie.
O publicație a Fundației ADEPT la al cărei text am contribuit. O pledoarie pentru folosirea peisajului natural și cultural, a biodiversității, pentru dezvoltarea locală.
O culegere documentară editată și realizată de Tiberiu Cazacioc, Asociația “Ivan Patzaichin-Mila 23”. Fotografii din proiectul „La masă cu oamenii Deltei” al Asociației “Ivan Patzaichin-Mila 23” (AFCN, 2012)
Articol publicat de mine in Revista Ferma, aprilie 2016. WWF-România, Fundația ADEPT Transilvania și Fundația ProPark au organizat o conferință la nivel european pentru a explica modelul agricol care a pus România pe harta Europei ca fiind deținătoarea unora din cele mai întinse terenuri agricole și zone cu Înaltă Valoare Naturală (HNVF – High Nature Value Farmland). Acestea ocupă peste 30% din suprafața agricolă a țării și sunt poli de biodiversitate cum foarte rar se mai găsesc în alte țări, precum și refugii pentru civilizația sătească autentică, și aceasta pe cale de dispariție.
Why is food part of our culture? What we Romanian consumers can do about to improve understanding about food? A presentation for the CAESAR Forum in Bucharest, 17-18 December 2015
Accompanying notes were written by me. Concept and idea of the fish food restuaurant, by Teodor Frolu and Ivan Patzaichin. Graphics is an artist contribution.
Cheese is in our life. Do we know its history? How many types of cheese do behold Romanian gastronomy? What is doing on cheese Slow Food? And finally enjoy cheese from Crit, Romania. Our gastronomy today is so backwarded.
What can we see when we look into some cultural aspects of bread making in Romania? Which are the trends? Are there any drivers in terms of artisan bread making, versus industrial manufacture. A lecture at the social club Incubator 107.
In 2008 eram la inceputul experientei mele privind lantul alimentar scurt. Atunci am prezentat Federatiei AGROSTAR cum vedeam noi, Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, o piata alternativa.
Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 și Asociația pentru Ecoturism în România, cu suportul DC Communication si la Bibliotecii Nationale a Romaniei, susțin seria de conferințe "Recomandat de Ivan Patzaichin: Argumente pentru Ecoturism în România". În 5 nov. 2013 a avut loc conferința "Ecoturism cu gust în Transilvania și Delta Dunării", prezentată de Mihai Dragomir și Tiberiu Cazacioc
Ecoturism cu gust în Delta Dunării "La masă cu oamenii Deltei"
Fara supermarket si fara bani, in Somalia nu este de mancare, nu ?!
1. 10/22/12 Fără supermarket şi fără bani, în Somalia nu este de mâncare, nu? > EVZ.ro
Failed to load the data
Contul meu EUR 4.5757 1
Actualizat acum minut caută în Evz.ro
ACTUALITATE ALEGERI SUA 2012 POLITICĂ ECONOMIE SPORT TIMP LIBER VIAŢĂ EVZ SPECIAL TURISM ABONAMENTE
Secţiuni: EROII EVZ Religie Horoscop Urania Sănătate Protecţia Consumatorului EVZ Verde
CAMPANIE EVZ Sunday, 01 January 2012. 2432 vizualizări, 10 comentarii, 2 voturi Trimite pe:
Recomandă
Email
Fără supermarket şi fără bani, în Somalia nu este de Dimensiune text
Yahoo! Messenger
mâncare, nu? Tipareste
Facebook
Comenteaza Twitter
Autor: Tiberiu Cazacioc
Conversie PDF Altele
Anul 2011 a fost un an important pentru Slow Food în România. Slow Food nu
înseamnă doar un mod de viaţă ci şi o organizaţie nonprofit care îl
promovează. Unele din proiectele organizaţiei la nivel european, au co
finanţare şi din partea Uniunii Europene.
Modul de viaţă Slow Food înseamnă nu numai
decizii personale privind felul de a ne hrăni cu
produse gătite şi proaspete, ci şi acţiuni care să
susţină agricultura durabilă, economia agrară care
asigură resursele pentru o hrana sănătoasă. Ce
putem face în faţa asaltului economiei de consum,
care aduce şi lucruri bune dar şi nocive ? Cum să
reacţionăm în faţa atacului falsificatorilor de
alimente şi a etichetării care ne duce de nas. Viaţa
contemporană nea rupt de economia rurală, trăim
întrun supermarket uriaş, creat de industria
alimentară, că vrem, că nu vrem.
Pasivitatea privind hrana ne condamnă
Calitatea hranei este ultima din preocupările
politicienilor. Majoritatea, când vorbesc de
agricultură, sunt preocupaţi de cantitate,
productivitate şi nu de ceea ce mănâncă
românii. De aceea trebuie să fim conştienţi că
avem un rol. Ceea ce decidem fiecare în
parte şi felul cum acţionăm, în calitate de
consumatori, producători, agricultori, Find us on Facebook
educatori, maeştri bucătari, poate influenţa şi
determina o schimbare importantă cu privire evz.ro
la felul cum hrana este cultivată şi produsă, Like
pentru a fi gustoasă, curat preparată, şi corect preţuită, la îndemâna comunităţilor din
România, chiar din toată lumea. Depinde de fiecare dintre noi, în parte. 32,458 people like evz.ro.
Membri activi ai mişcării, suporteri, consumatori responsabili
Ioana Pd-l Cricau Axente Maria Ungureanu
Putem deveni membri ai Conviviumurilor Slow Food din România, sunt 10 la număr. La
ClujNapoca, la Turda, la AlbaIulia, la SaschizTârnava Mare, la BranMoeciu, Braşov,
Ţara Bîrsei, Ţara Făgăraşului, la Bucureşti, la BrusturoasaPalanca. Asta oferă
posibilitatea implicării în evenimente şi activităţi locale dedicate hranei, pentru a contribui Alina Si Tibi Sanda-ana Kamy Lory Fitzoasa Ramona
a crearea unui sistem mai bun pentru comunitatea locală. Puteţi susţine activitatea Facebook social plugin
organizaţiei Slow Food, contribuind la proiectele acesteia, ca voluntari sau financiar. Cele
1000 de grădini ale Africii, precum şi alte proiecte Slow Food, au ca obiectiv susţinerea
iniţiativelor dedicate agriculturii durabile. Este vorba de Slow Fish, de EURO GUSTO
Coproducător sau consumator responsabil
www.evz.ro/detalii/stiri/fara-supermarket-si-fara-bani-in-somalia-nu-este-de-mancare-nu-959702.html 1/4
2. 10/22/12 Fără supermarket şi fără bani, în Somalia nu este de mâncare, nu? > EVZ.ro
Această atitudine, aceea de consumator responsabil, poate determina şi ea o schimbare.
În măsura în care fiecare dintre noi îşi pune întrebări asupra hranei şi a lanţului de
producţie, care trebuie să fie cât mai scurt. Din ce loc este hrana, cum este ea produsă, de
cine şi de la ce distanţă este adusă ? De ce vine de la distanţă aşa de mare şi nu din
apropiere de localitate ? De ce când ne aflăm întrun minunat loc din grădina carpatină,
nu putem avea hrană din resurse locale? De ce ni se dau de mâncare preparate din
componente din import sau de la supermarket când suntem în vizită, ca turişti, în propria
ţară? De ce vitrinele frigorifice sunt pe jumătate pline doar cu mezeluri crude, cu un
conţinut scăzut nutritiv? De ce suntem asaltaţi cu cele mai ieftine alimente?
Nu avem dea face cu o criză de alimente, ci cu o criză de resurse şi de posibilităţi. Banii
lipsesc oamenilor ca să aibă hrană, nu alimentele. În plus o problemă este faptul că sunt
privaţi de cunoaşterea felului cum se face agricultură durabilă. Fără supermarket şi fără
bani, în Somalia nu este de mâncare, nu? Revenind la ale noastre, putem schimba ceva QlikView BI Adviser
dacă ne implicăm, astfel încât micul agricultor, ţăranul român, să nu dispară. Vă urăm un Optimizare stocuri, Cashflow Planificare
an 2012, cât mai Slow Food!!! vanzari, ROI garantat
www.transart.ro
Citiți și:
Credit nevoi personale
România, o naţiune Slow Food dotată cu ecogastronomie Asa potrivit ca iti poarta numele Preevaluare
Să vă hrăniţi bine! Bine, dar cei de făcut? in 15 minute. Aplica!
Soluţii la otrăvurile din alimente: abonamente la ţărani sau bio din magazin creditulnumeprenume.ro
Ulei masline extravirgin
Recomandă articolul
Like 4 people like this. Cel mai bun ulei masline din insula Creta.
Ulei presat la rece.
Anunturi Google www.uleimasline.ro
Cresterea Albinelor Crestere Gaini Outoare Gardul viuminune
Afacere Cu Profit de Obții Fonduri Europene în 82 Gard viu chiar de la 0,99
1327€/Lunadupa doar 47 de zile. zile,Profit 2510€/lună la 3000 găini lei/rasadCreste rapid (1.20-1.80
Detalii aici www.afaceri-gaini.ro/detalii m/an)
cresterea-albinelor.ro/Detalii www.gardviu.ro
Taguri:campanie evz, slow food, viata sanatoasa, alimentatie sanatoasa, alimentatie, Trimite pe:
sanatate, produse alimentare, produse traditionale, produse naturale, produse
ecologice, produse organice, produse bio
Articole similare
CINCI cauze NEAŞTEPTATE ale infarctului. Cum
afectează rinichii şi gingiile inima
Sunday, 21 October 2012
CAMPANIE EVZ. Povestea unei adolescente
voluntar: „Vreau să ajut copiii bolnavi ca surioara
mea!”
Saturday, 20 October 2012
CAMPANIE EVZ. Un proiect al copiilor de la ţară
pentru care cerem sprijin: Un post de radio în
şcoală!
Saturday, 20 October 2012
Invata de la ING pentru copii cum sa pui bani deoparte
pentru ei.
www.INGpentruCopii.ro
Anunturi Google
Crește Găini Ouatoare Produse BIO, Alimente BIO Ghicitul în cărţi
Afacere cu Amortizare în 68 Zile Gama diversificata de produse Ce vor prezice cărţile luiMadame
șiProfit 225 ron/zi la 600 păsări BIOAici gasiti toate produsele Holle Lenormand despre tine
www.cresterea-gainilor.ro/detalii www.bioshoping.ro cartilenormand.com
Spuneţi părerea!
2 January, 18:35. CAMELINA 0 răspunsuri, 3 voturi
BUN ARTICOL ROMANII PASTRATIVA PAMANTURILE
SUNT O VALOARE
MANCAREA ESTE DE BAZA
ROMANII AU NEVOIE DE PAMANT NU STRAINI LA NOI IN TARA
PRETUL VA CRESTE
PUTEM FACE MULTE MULTE CU PAMANTUL
FOarte bun articol fenomenal sa trezit presa si cu ceva bun
Votează Răspunde Raportează
1 January, 21:13. edi 0 răspunsuri, 4 voturi
Somalezii nar mai muri atat de foame daca ar mai pune si osu' la munca si daca sar lasa si putin educati!
Recent am vazut un reportaj in care niste romani au mers acolo, au dus seminte de cereale, fructe si legume
si care au reusit sa obtina o cultura cat sa dea de inteles ca se poate si acolo! Leau forat puturi !!! Lenea e
mare si prostia cat casa... asta e boala omenirii in general! Sau obisnuit sa le dea altii muran gura si ei sa
atarne si sa tranteasca la copii! De zeci de ani se fac campanii de educare si niciun rezultat!
www.evz.ro/detalii/stiri/fara-supermarket-si-fara-bani-in-somalia-nu-este-de-mancare-nu-959702.html 2/4
3. 10/22/12 Fără supermarket şi fără bani, în Somalia nu este de mâncare, nu? > EVZ.ro
Votează Răspunde Raportează
1 January, 16:22. dc 0 răspunsuri, 5 voturi
un articol foarte prost, un titlu fara noima, greu de inteles la ce bate darabana in mult prea multe fraze goale
de continut, autorul; problema in romania este lipsa cronica de educatie, lipsa unor repere clare, a
modelelor, si a disciplinei; cand scrii dupa ureche ceti tuna, agramat, lalaiala asta nu se cheama nici pe
departe ziaristica
Votează Răspunde Raportează
1 January, 12:15. warry 2 răspunsuri, 2 voturi
Nu vad de ce near interesa ca mor somalezii de foame.
Si asa populatia pamantului a depasit 7 miliarde locuitori.
O mare contributie la cresterea populatie pamantului o au tarile asemanatoare Somaliei.
Sunt eu cam egoist, dar prefer sa moara de foame un somalez in loc sa moara de foame un roman
Votează Răspunde Raportează
1 January, 12:17. 666 0 răspunsuri, 1 vot
Mai albit la coaie , romane!
Votează Răspunde Raportează
1 January, 13:44. Marius 1 răspuns, 3 voturi
Pentru ca si somalezii sunt oameni creati dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, asta unu la
mana
2. Stii ce este iadul?! locul unde atat oamenii buni, cat si "binele" lipsesc cu desavarsire.
Votează Răspunde Raportează
1 January, 13:51. deci? 0 răspunsuri, 2 voturi
deci oameni mor ca asa vrea bunul dzeu
Votează Răspunde Raportează
1 January, 06:04. zzzzzz 1 răspuns, 2 voturi
"Calitatea hranei este ultima din preocupările politicienilor". Parca lipseste un calificativ din propozitia asta.
Votează Răspunde Raportează
1 January, 07:04. Florin 1 răspuns, 4 voturi
Nici populatia nu este mai breaza, poate ca se ingrijoreaza de ce va pune maine pe masa, dar in nici
un caz, populatia nu este preocupata de ce se va intampla pe o perioada medie sau lunga
:alimentatie, energie, securitate, demografie, cercetare etc.
Votează Răspunde Raportează
1 January, 11:09. Periscop 0 răspunsuri, 3 voturi
Rahat ! Realitatea e simplă și...tristă. Produsele bio (cine știe cât de "bio" și "eco" sunt ?)
sunt mult mai scumpe decât cele cu chimicale. Ce să cumpere populația ? Cei mai ieftin și,
implicit, cei mai prost ! Apropos de produse "100%naturale ", " produse de la producător ":
îmi spunea un amic că sa dus la țară săși cumpere un porc, hrănit gospodărește, cu grăunțe,
dar stând la un pahar, în ograda țăranului. pe acesta la luat gura pe dinainte și ia spus că el
cumpără (importă) porcii de la o fermă din Ungaria(deci hrăniți și cu adaosuri chimice) și îi
vinde ca porci...de țară. Așa că...
Votează Răspunde Raportează
Lasă un comentariu
Numele este obligatoriu
Adresa de email va fi verificată, dar nu va fi publicată
Categorii Utile evz.ro Diverse
ACTUALITATE Contul meu RSS Contact
ALEGERI SUA 2012 Forum Mobil Publicitate
POLITICĂ Vremea Newsletter ABONAMENTE caută în Evz.ro
ECONOMIE Curs valutar Regulament
SPORT Horoscop comunitate
TIMP LIBER Termeni si conditii
VIAŢĂ Cariere
EVZ SPECIAL
TURISM
www.evz.ro/detalii/stiri/fara-supermarket-si-fara-bani-in-somalia-nu-este-de-mancare-nu-959702.html 3/4