O publicație a Fundației ADEPT la al cărei text am contribuit. O pledoarie pentru folosirea peisajului natural și cultural, a biodiversității, pentru dezvoltarea locală.
Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 și Asociația pentru Ecoturism în România, cu suportul DC Communication si la Bibliotecii Nationale a Romaniei, susțin seria de conferințe "Recomandat de Ivan Patzaichin: Argumente pentru Ecoturism în România". În 5 nov. 2013 a avut loc conferința "Ecoturism cu gust în Transilvania și Delta Dunării", prezentată de Mihai Dragomir și Tiberiu Cazacioc
[RO] Cine trece prin satul Balabancea, comuna Hamcearca din valea Taiței, în nordul Dobrogei (pe drumul DJ222A) și vizitează locul numit “cimitirul turcesc”, cu siguranță va fi intrigat. Un peisaj cu zeci de pietre brute, necipolite, răspândite pe circa 2-3 ha, înfipte ca monumente funerare la căpâtâiul celor care au fost membri ai comunității musulmane din sat, azi dispărută. Prin stăruință, răbdare, cercetarea unor documente și discuția cu specialiști, am identificat de ce este atât de special cimitirul turcesc de la Balabancea. Este un cimitir musulman kâzâlbaș și modul de marcare al mormintelor este deosebit. Împreună cu cimitirul de la Iaila (G-ral Praporgescu), mormântul lui Sari Saltik (zis și Sari Saltuk Baba) de la Babadag, cimitirele musulmane din Dobrogea ar putea fi clasate ca patrimoniu istoric, pentru a face parte dintr-un circuit cultural și eventual protejate de profanare.
[EN] Who visits village Balabancea, commune Hamcearca, situated in the river Taița Valley, in the northern Dobroudja (along the road DJ222A) and pays a visit to the local known “Turkish Cemetery”, will certainly be intrigued. A landscape of tens of rough stones, spread on 2-3 ha, thrusted as tombstones at the head of those which were members of the local Muslim community, vanished today. Through stuborness, patience, research of scientific works and discussion with specialists, I have identified why is so special the Turkish cemetery of Balabancea. It is a Muslim Kisilbash cemetery and for this reason the way of marking the tombtones is different. Together with the Turkish Muslim cemetery of Iaila (Gral Praporgescu), the graveyard of the Sari Saltik (aka Sari Saltuk Baba) of Badadag could be classified as heritage, to be part of a cultural circuit and eventually spared of desecration.
Contribuție la consultarea privind abordarea prin politica publică a problemelor micilor antreprenori în ecoturism, destinații de ecoturism, gastronomie.
O culegere documentară editată și realizată de Tiberiu Cazacioc, Asociația “Ivan Patzaichin-Mila 23”. Fotografii din proiectul „La masă cu oamenii Deltei” al Asociației “Ivan Patzaichin-Mila 23” (AFCN, 2012)
In 2012 am propus revizuirea programului de distributie a merelor in scoli pentru ca nu isi atingea obiectivele. Am participat initial la un grup de lucru. In 2016 programul a capatat o noua forma.
The document discusses how personalization and dynamic content are becoming increasingly important on websites. It notes that 52% of marketers see content personalization as critical and 75% of consumers like it when brands personalize their content. However, personalization can create issues for search engine optimization as dynamic URLs and content are more difficult for search engines to index than static pages. The document provides tips for SEOs to help address these personalization and SEO challenges, such as using static URLs when possible and submitting accurate sitemaps.
O publicație a Fundației ADEPT la al cărei text am contribuit. O pledoarie pentru folosirea peisajului natural și cultural, a biodiversității, pentru dezvoltarea locală.
Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 și Asociația pentru Ecoturism în România, cu suportul DC Communication si la Bibliotecii Nationale a Romaniei, susțin seria de conferințe "Recomandat de Ivan Patzaichin: Argumente pentru Ecoturism în România". În 5 nov. 2013 a avut loc conferința "Ecoturism cu gust în Transilvania și Delta Dunării", prezentată de Mihai Dragomir și Tiberiu Cazacioc
[RO] Cine trece prin satul Balabancea, comuna Hamcearca din valea Taiței, în nordul Dobrogei (pe drumul DJ222A) și vizitează locul numit “cimitirul turcesc”, cu siguranță va fi intrigat. Un peisaj cu zeci de pietre brute, necipolite, răspândite pe circa 2-3 ha, înfipte ca monumente funerare la căpâtâiul celor care au fost membri ai comunității musulmane din sat, azi dispărută. Prin stăruință, răbdare, cercetarea unor documente și discuția cu specialiști, am identificat de ce este atât de special cimitirul turcesc de la Balabancea. Este un cimitir musulman kâzâlbaș și modul de marcare al mormintelor este deosebit. Împreună cu cimitirul de la Iaila (G-ral Praporgescu), mormântul lui Sari Saltik (zis și Sari Saltuk Baba) de la Babadag, cimitirele musulmane din Dobrogea ar putea fi clasate ca patrimoniu istoric, pentru a face parte dintr-un circuit cultural și eventual protejate de profanare.
[EN] Who visits village Balabancea, commune Hamcearca, situated in the river Taița Valley, in the northern Dobroudja (along the road DJ222A) and pays a visit to the local known “Turkish Cemetery”, will certainly be intrigued. A landscape of tens of rough stones, spread on 2-3 ha, thrusted as tombstones at the head of those which were members of the local Muslim community, vanished today. Through stuborness, patience, research of scientific works and discussion with specialists, I have identified why is so special the Turkish cemetery of Balabancea. It is a Muslim Kisilbash cemetery and for this reason the way of marking the tombtones is different. Together with the Turkish Muslim cemetery of Iaila (Gral Praporgescu), the graveyard of the Sari Saltik (aka Sari Saltuk Baba) of Badadag could be classified as heritage, to be part of a cultural circuit and eventually spared of desecration.
Contribuție la consultarea privind abordarea prin politica publică a problemelor micilor antreprenori în ecoturism, destinații de ecoturism, gastronomie.
O culegere documentară editată și realizată de Tiberiu Cazacioc, Asociația “Ivan Patzaichin-Mila 23”. Fotografii din proiectul „La masă cu oamenii Deltei” al Asociației “Ivan Patzaichin-Mila 23” (AFCN, 2012)
In 2012 am propus revizuirea programului de distributie a merelor in scoli pentru ca nu isi atingea obiectivele. Am participat initial la un grup de lucru. In 2016 programul a capatat o noua forma.
The document discusses how personalization and dynamic content are becoming increasingly important on websites. It notes that 52% of marketers see content personalization as critical and 75% of consumers like it when brands personalize their content. However, personalization can create issues for search engine optimization as dynamic URLs and content are more difficult for search engines to index than static pages. The document provides tips for SEOs to help address these personalization and SEO challenges, such as using static URLs when possible and submitting accurate sitemaps.
A brief presentation about some issues which are related with short food chain and its shortfalls. Invited by Highclere Consultants in the SALSA seminary, a pan-european research consortium in the frame of the Horizon 2020 programme.
Cum se realizeaza o cercetare privind identitatea produselor alimentare locale? Ce resurse trebuie folosite? Unde trebuie cautat? Cateva idei despre dificultatea de a gasi informatii si a documenta.
Articol publicat de mine in Revista Ferma, aprilie 2016. WWF-România, Fundația ADEPT Transilvania și Fundația ProPark au organizat o conferință la nivel european pentru a explica modelul agricol care a pus România pe harta Europei ca fiind deținătoarea unora din cele mai întinse terenuri agricole și zone cu Înaltă Valoare Naturală (HNVF – High Nature Value Farmland). Acestea ocupă peste 30% din suprafața agricolă a țării și sunt poli de biodiversitate cum foarte rar se mai găsesc în alte țări, precum și refugii pentru civilizația sătească autentică, și aceasta pe cale de dispariție.
Why is food part of our culture? What we Romanian consumers can do about to improve understanding about food? A presentation for the CAESAR Forum in Bucharest, 17-18 December 2015
Accompanying notes were written by me. Concept and idea of the fish food restuaurant, by Teodor Frolu and Ivan Patzaichin. Graphics is an artist contribution.
Cheese is in our life. Do we know its history? How many types of cheese do behold Romanian gastronomy? What is doing on cheese Slow Food? And finally enjoy cheese from Crit, Romania. Our gastronomy today is so backwarded.
What can we see when we look into some cultural aspects of bread making in Romania? Which are the trends? Are there any drivers in terms of artisan bread making, versus industrial manufacture. A lecture at the social club Incubator 107.
In 2008 eram la inceputul experientei mele privind lantul alimentar scurt. Atunci am prezentat Federatiei AGROSTAR cum vedeam noi, Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, o piata alternativa.
Metropola și suburbiile ei. Ce mâncăm ?! De la cine ?! Cine, mâncăm ?! Un punct de vedere ecogastronomic pentru Forumul deschis al economiei sociale 2013. Nu l-am prezentat, este inedit.
UE ofera un program de comunicare. Operatorii din Romania nu se inghesuie. Nu stim motivele, insa Romania se claseaza pe ultimele locuri in perioada 2007-2012, nu numai la absorbtie. Dar si la lipsa interes privind comunicarea cu consumatorii. Pe o piata atat de competitiva si afectata de lipsa de reguli, consumatorul trebuie sa treaca pe primul loc. Recenta criza a laptelui a gonit cumparatorii si pentru ca nu a existat comunicare de criza. Si pentru ca legatura dintre consumatori si producatori a fost slaba.
O poveste pe parcursul a 23 de ani, despre oamenii care meticulosi, cos, lipesc, repara, tot ceea ar trebui sa fie aruncat la gunoi. Ei sunt implicati in ceea ce se poate numi: slow life.
O latura a Politicii Agricole Comune este pachetul pentru calitate, legat de indicatiile geografice. Este o solutie pe termen lung pentru mica industrie alimentara. One side of the Common Agricultural Policy is the quality package, related with the Geographical Indications (IGs). It is a solution for the long term, for the small industry of food.
Criza curenta de incredere a consumatorilor din Romania in industria alimentara mare, poate fi o oportunitate pe termen lung pentru crearea lanturilor alimentare scurte, stimularea preferintei locale. The current crisis of consumers in Romania in the food industry, could be an opportunity for small farmers to unite and create short food chain, promote local preference.
Un proiect al Asociatiei Ivan Patzaichin-Mila 23 si al SNSPA, finantat de AFCN, despre gastronomia din Delta Dunarii. Cercetarea ne-a permis sa intelegem ce se intampla in Delta Dunarii, legatura dintre modul de viata, practicile culinare.
Publicația Tematică Nr. 11 - DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020. Publicația “DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală și include următoarele capitole: Tinerii Agricultori, Ferma mică din Carpații României, Forța de muncă dIn mediul rural, Din 2014 hrana va fi mai aproape de consumatori, Este nevoie de Leader!
A brief presentation about some issues which are related with short food chain and its shortfalls. Invited by Highclere Consultants in the SALSA seminary, a pan-european research consortium in the frame of the Horizon 2020 programme.
Cum se realizeaza o cercetare privind identitatea produselor alimentare locale? Ce resurse trebuie folosite? Unde trebuie cautat? Cateva idei despre dificultatea de a gasi informatii si a documenta.
Articol publicat de mine in Revista Ferma, aprilie 2016. WWF-România, Fundația ADEPT Transilvania și Fundația ProPark au organizat o conferință la nivel european pentru a explica modelul agricol care a pus România pe harta Europei ca fiind deținătoarea unora din cele mai întinse terenuri agricole și zone cu Înaltă Valoare Naturală (HNVF – High Nature Value Farmland). Acestea ocupă peste 30% din suprafața agricolă a țării și sunt poli de biodiversitate cum foarte rar se mai găsesc în alte țări, precum și refugii pentru civilizația sătească autentică, și aceasta pe cale de dispariție.
Why is food part of our culture? What we Romanian consumers can do about to improve understanding about food? A presentation for the CAESAR Forum in Bucharest, 17-18 December 2015
Accompanying notes were written by me. Concept and idea of the fish food restuaurant, by Teodor Frolu and Ivan Patzaichin. Graphics is an artist contribution.
Cheese is in our life. Do we know its history? How many types of cheese do behold Romanian gastronomy? What is doing on cheese Slow Food? And finally enjoy cheese from Crit, Romania. Our gastronomy today is so backwarded.
What can we see when we look into some cultural aspects of bread making in Romania? Which are the trends? Are there any drivers in terms of artisan bread making, versus industrial manufacture. A lecture at the social club Incubator 107.
In 2008 eram la inceputul experientei mele privind lantul alimentar scurt. Atunci am prezentat Federatiei AGROSTAR cum vedeam noi, Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, o piata alternativa.
Metropola și suburbiile ei. Ce mâncăm ?! De la cine ?! Cine, mâncăm ?! Un punct de vedere ecogastronomic pentru Forumul deschis al economiei sociale 2013. Nu l-am prezentat, este inedit.
UE ofera un program de comunicare. Operatorii din Romania nu se inghesuie. Nu stim motivele, insa Romania se claseaza pe ultimele locuri in perioada 2007-2012, nu numai la absorbtie. Dar si la lipsa interes privind comunicarea cu consumatorii. Pe o piata atat de competitiva si afectata de lipsa de reguli, consumatorul trebuie sa treaca pe primul loc. Recenta criza a laptelui a gonit cumparatorii si pentru ca nu a existat comunicare de criza. Si pentru ca legatura dintre consumatori si producatori a fost slaba.
O poveste pe parcursul a 23 de ani, despre oamenii care meticulosi, cos, lipesc, repara, tot ceea ar trebui sa fie aruncat la gunoi. Ei sunt implicati in ceea ce se poate numi: slow life.
O latura a Politicii Agricole Comune este pachetul pentru calitate, legat de indicatiile geografice. Este o solutie pe termen lung pentru mica industrie alimentara. One side of the Common Agricultural Policy is the quality package, related with the Geographical Indications (IGs). It is a solution for the long term, for the small industry of food.
Criza curenta de incredere a consumatorilor din Romania in industria alimentara mare, poate fi o oportunitate pe termen lung pentru crearea lanturilor alimentare scurte, stimularea preferintei locale. The current crisis of consumers in Romania in the food industry, could be an opportunity for small farmers to unite and create short food chain, promote local preference.
Un proiect al Asociatiei Ivan Patzaichin-Mila 23 si al SNSPA, finantat de AFCN, despre gastronomia din Delta Dunarii. Cercetarea ne-a permis sa intelegem ce se intampla in Delta Dunarii, legatura dintre modul de viata, practicile culinare.
Publicația Tematică Nr. 11 - DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020. Publicația “DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală și include următoarele capitole: Tinerii Agricultori, Ferma mică din Carpații României, Forța de muncă dIn mediul rural, Din 2014 hrana va fi mai aproape de consumatori, Este nevoie de Leader!