2012 vizualizari. Comisia Europeana avertizeaza Romania cu privire la felul cum sunt crescute gainile. Avicultura industriala este pasiunea romanilor. Un articol din campania Slow Food, despre bunastarea animalelor. In acest caz despre bunastarea gainilor.
2422 de vizualizari. Traditia macelaritului, ca arta, a disparut de mult din Romania. Industria alimentara, mostenitoare a cele comuniste, a distrus traditiile.
2206 de vizualizari. Despre Violeta si Ediz, despre un bistro de familie, despre o bucatarie de gust, ca acasa. Despre traditia bistrourilor, ce renaste, desi s-a pierdut. Un articole de campanie Slow Food.
1050 de vizualizari. O pledoarie pentru agricultura traditionala, cresterea non-intensiva a porcilor. Pornind de la o campanie contra marilor complexuri zootehnice de zeci de mii de capete.
3866 de vizualizari. Hai sa cumparam preturi nu mancare. Un articol critic despre supermarketuri si cum imping ele publicul spre mincare ieftina, dar probabil proasta nutritiv.
2323 de vizualizari. Un articol prin care pun in discutie calitatea hranei ce ne vine din industria alimentara. Versus calitatea hranei ce ar trebui sa ne vina din produse locale.
2422 de vizualizari. Traditia macelaritului, ca arta, a disparut de mult din Romania. Industria alimentara, mostenitoare a cele comuniste, a distrus traditiile.
2206 de vizualizari. Despre Violeta si Ediz, despre un bistro de familie, despre o bucatarie de gust, ca acasa. Despre traditia bistrourilor, ce renaste, desi s-a pierdut. Un articole de campanie Slow Food.
1050 de vizualizari. O pledoarie pentru agricultura traditionala, cresterea non-intensiva a porcilor. Pornind de la o campanie contra marilor complexuri zootehnice de zeci de mii de capete.
3866 de vizualizari. Hai sa cumparam preturi nu mancare. Un articol critic despre supermarketuri si cum imping ele publicul spre mincare ieftina, dar probabil proasta nutritiv.
2323 de vizualizari. Un articol prin care pun in discutie calitatea hranei ce ne vine din industria alimentara. Versus calitatea hranei ce ar trebui sa ne vina din produse locale.
Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman a analizat si a redactat un punct de vedere legal privind intentia de modificare de catre MADR a rolului ministerului in ce priveste recunoasterea organismelor de certificare, inspectie si verificare, pentru aplicarea schemei de calitate din PAC, in Romania.
3254 de vizualizari. Despre biodiversitate genetica, abdandonarea semintelor autohtone de legume si fructe, in favoarea semintelor pentru horticultura si pomicultura industriala. Pledoarie pentru agricultura non-industriala. Din campania pentru Slow Food.
Este documento describe un encuentro entre dos campamentos: el judaísmo y el cristianismo. Discutirá cómo estos dos grupos, que originalmente estaban unidos, se separaron con el tiempo y cómo podrían volver a unirse en el futuro. También explorará temas como la promesa de restauración de Israel, la identidad judía en el Nuevo Testamento, y el movimiento judío mesiánico moderno.
5378 de vizualizari. Un articol despre legatura dintre cauza si efect. Algele sunt un rezultat al poluarii si al lipsei de grija pentru sol. Din campania Slow Food.
MADR a pus in dezbatere publica, pentru 10 zile, un proiect de HG cu privire la accesul producatorilor in pietele de legume si fructe ale oraselor. In numele Asociatiei Grupul de Initiativa Radu Anton Roman,
472 de vizualizari. De la o dezbatere de actualizate despre cosul pensionarului si ce isi permite pensionarul mediu, la sustinerea unei agriculturi care sa ne dea produse de calitate. Lantul alimentar scurt, cu un cos verde, este mai util.
613 vizualizari. UIn articol pledoarie pentru rasturnarea paradigmei agricultura traditionala versus agricultura industriala, produse alimentare locale versus produse alimentare industriale.
1753 de vizualizari. Un articol despre scaderea consumului de peste si tragedia sau drama de a nu mai avea gastronomie locala bazata pe peste. Un articol din campania Slow Food.
2432 de vizualizari. Supermarket-ul are vina sa pentru ca, la final de lant de distributie, a fortat tot sistemul sa i se plieze, distrugand agricultura traditionala. Alternativa este sa ii invatam pe oamenii flaminzi cum sa revina la agricultura traditionala, sa ii invatam sa 'pescuiasca' nu sa ceara mila.
1583 de vizualizari. Despre faptul ca, desi avem parte de hrana de slaba calitate nutritiva, pina acum in Romania nu a avut loc niciun proces pentru hrana proasta, de parca toata este buna si toata este curat si igienic preparata, nu ?
1055 de vizualizari. Avantajul competitiv al Romaniei ar putea fi produsele locale, mica industrie alimentara. Combinata cu peisajul, biodiversitatea, ecoturismul. Este prea tarziu sa ii depasim pe americani.
5837 de vizualizari. Despre 80% apa si restul altceva. Despre cum ne vinde industria aimentara apa si carne. Poate preferam totusi produsele locale, taranesti.
1920 de articole. Articol polemic despre lipsa de cultura gastronomica, preamarirea si cultul micilor, lege privind picnicurile si nerespectarea ei. Totul arata ca suntem in urma si ca nu dam atentie schimbarii catre o cultura gastronomica de calitate.
1878 de vizualizari. O variatie la tema agricultura industriala, dar apropiata de produsele alimentare de calitate, este agricultura ecologica certificata. Un articol din campania Slow Food.
4217 de vizualizari. Paminturile romanesti se cumpara pentru ca se stie ca aici se poteface agricultura industrila. Daca am sustine agricultura taraneasca, nu ar mai fi atat graba si presiunea pentru 'land grabbing'.
A brief presentation about some issues which are related with short food chain and its shortfalls. Invited by Highclere Consultants in the SALSA seminary, a pan-european research consortium in the frame of the Horizon 2020 programme.
Cum se realizeaza o cercetare privind identitatea produselor alimentare locale? Ce resurse trebuie folosite? Unde trebuie cautat? Cateva idei despre dificultatea de a gasi informatii si a documenta.
Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman a analizat si a redactat un punct de vedere legal privind intentia de modificare de catre MADR a rolului ministerului in ce priveste recunoasterea organismelor de certificare, inspectie si verificare, pentru aplicarea schemei de calitate din PAC, in Romania.
3254 de vizualizari. Despre biodiversitate genetica, abdandonarea semintelor autohtone de legume si fructe, in favoarea semintelor pentru horticultura si pomicultura industriala. Pledoarie pentru agricultura non-industriala. Din campania pentru Slow Food.
Este documento describe un encuentro entre dos campamentos: el judaísmo y el cristianismo. Discutirá cómo estos dos grupos, que originalmente estaban unidos, se separaron con el tiempo y cómo podrían volver a unirse en el futuro. También explorará temas como la promesa de restauración de Israel, la identidad judía en el Nuevo Testamento, y el movimiento judío mesiánico moderno.
5378 de vizualizari. Un articol despre legatura dintre cauza si efect. Algele sunt un rezultat al poluarii si al lipsei de grija pentru sol. Din campania Slow Food.
MADR a pus in dezbatere publica, pentru 10 zile, un proiect de HG cu privire la accesul producatorilor in pietele de legume si fructe ale oraselor. In numele Asociatiei Grupul de Initiativa Radu Anton Roman,
472 de vizualizari. De la o dezbatere de actualizate despre cosul pensionarului si ce isi permite pensionarul mediu, la sustinerea unei agriculturi care sa ne dea produse de calitate. Lantul alimentar scurt, cu un cos verde, este mai util.
613 vizualizari. UIn articol pledoarie pentru rasturnarea paradigmei agricultura traditionala versus agricultura industriala, produse alimentare locale versus produse alimentare industriale.
1753 de vizualizari. Un articol despre scaderea consumului de peste si tragedia sau drama de a nu mai avea gastronomie locala bazata pe peste. Un articol din campania Slow Food.
2432 de vizualizari. Supermarket-ul are vina sa pentru ca, la final de lant de distributie, a fortat tot sistemul sa i se plieze, distrugand agricultura traditionala. Alternativa este sa ii invatam pe oamenii flaminzi cum sa revina la agricultura traditionala, sa ii invatam sa 'pescuiasca' nu sa ceara mila.
1583 de vizualizari. Despre faptul ca, desi avem parte de hrana de slaba calitate nutritiva, pina acum in Romania nu a avut loc niciun proces pentru hrana proasta, de parca toata este buna si toata este curat si igienic preparata, nu ?
1055 de vizualizari. Avantajul competitiv al Romaniei ar putea fi produsele locale, mica industrie alimentara. Combinata cu peisajul, biodiversitatea, ecoturismul. Este prea tarziu sa ii depasim pe americani.
5837 de vizualizari. Despre 80% apa si restul altceva. Despre cum ne vinde industria aimentara apa si carne. Poate preferam totusi produsele locale, taranesti.
1920 de articole. Articol polemic despre lipsa de cultura gastronomica, preamarirea si cultul micilor, lege privind picnicurile si nerespectarea ei. Totul arata ca suntem in urma si ca nu dam atentie schimbarii catre o cultura gastronomica de calitate.
1878 de vizualizari. O variatie la tema agricultura industriala, dar apropiata de produsele alimentare de calitate, este agricultura ecologica certificata. Un articol din campania Slow Food.
4217 de vizualizari. Paminturile romanesti se cumpara pentru ca se stie ca aici se poteface agricultura industrila. Daca am sustine agricultura taraneasca, nu ar mai fi atat graba si presiunea pentru 'land grabbing'.
Similar to Sustinem gainile slow, dar atentie, Romania calca pe oua (11)
A brief presentation about some issues which are related with short food chain and its shortfalls. Invited by Highclere Consultants in the SALSA seminary, a pan-european research consortium in the frame of the Horizon 2020 programme.
Cum se realizeaza o cercetare privind identitatea produselor alimentare locale? Ce resurse trebuie folosite? Unde trebuie cautat? Cateva idei despre dificultatea de a gasi informatii si a documenta.
In 2012 am propus revizuirea programului de distributie a merelor in scoli pentru ca nu isi atingea obiectivele. Am participat initial la un grup de lucru. In 2016 programul a capatat o noua forma.
[RO] Cine trece prin satul Balabancea, comuna Hamcearca din valea Taiței, în nordul Dobrogei (pe drumul DJ222A) și vizitează locul numit “cimitirul turcesc”, cu siguranță va fi intrigat. Un peisaj cu zeci de pietre brute, necipolite, răspândite pe circa 2-3 ha, înfipte ca monumente funerare la căpâtâiul celor care au fost membri ai comunității musulmane din sat, azi dispărută. Prin stăruință, răbdare, cercetarea unor documente și discuția cu specialiști, am identificat de ce este atât de special cimitirul turcesc de la Balabancea. Este un cimitir musulman kâzâlbaș și modul de marcare al mormintelor este deosebit. Împreună cu cimitirul de la Iaila (G-ral Praporgescu), mormântul lui Sari Saltik (zis și Sari Saltuk Baba) de la Babadag, cimitirele musulmane din Dobrogea ar putea fi clasate ca patrimoniu istoric, pentru a face parte dintr-un circuit cultural și eventual protejate de profanare.
[EN] Who visits village Balabancea, commune Hamcearca, situated in the river Taița Valley, in the northern Dobroudja (along the road DJ222A) and pays a visit to the local known “Turkish Cemetery”, will certainly be intrigued. A landscape of tens of rough stones, spread on 2-3 ha, thrusted as tombstones at the head of those which were members of the local Muslim community, vanished today. Through stuborness, patience, research of scientific works and discussion with specialists, I have identified why is so special the Turkish cemetery of Balabancea. It is a Muslim Kisilbash cemetery and for this reason the way of marking the tombtones is different. Together with the Turkish Muslim cemetery of Iaila (Gral Praporgescu), the graveyard of the Sari Saltik (aka Sari Saltuk Baba) of Badadag could be classified as heritage, to be part of a cultural circuit and eventually spared of desecration.
Contribuție la consultarea privind abordarea prin politica publică a problemelor micilor antreprenori în ecoturism, destinații de ecoturism, gastronomie.
O publicație a Fundației ADEPT la al cărei text am contribuit. O pledoarie pentru folosirea peisajului natural și cultural, a biodiversității, pentru dezvoltarea locală.
O culegere documentară editată și realizată de Tiberiu Cazacioc, Asociația “Ivan Patzaichin-Mila 23”. Fotografii din proiectul „La masă cu oamenii Deltei” al Asociației “Ivan Patzaichin-Mila 23” (AFCN, 2012)
Articol publicat de mine in Revista Ferma, aprilie 2016. WWF-România, Fundația ADEPT Transilvania și Fundația ProPark au organizat o conferință la nivel european pentru a explica modelul agricol care a pus România pe harta Europei ca fiind deținătoarea unora din cele mai întinse terenuri agricole și zone cu Înaltă Valoare Naturală (HNVF – High Nature Value Farmland). Acestea ocupă peste 30% din suprafața agricolă a țării și sunt poli de biodiversitate cum foarte rar se mai găsesc în alte țări, precum și refugii pentru civilizația sătească autentică, și aceasta pe cale de dispariție.
Why is food part of our culture? What we Romanian consumers can do about to improve understanding about food? A presentation for the CAESAR Forum in Bucharest, 17-18 December 2015
Accompanying notes were written by me. Concept and idea of the fish food restuaurant, by Teodor Frolu and Ivan Patzaichin. Graphics is an artist contribution.
Cheese is in our life. Do we know its history? How many types of cheese do behold Romanian gastronomy? What is doing on cheese Slow Food? And finally enjoy cheese from Crit, Romania. Our gastronomy today is so backwarded.
What can we see when we look into some cultural aspects of bread making in Romania? Which are the trends? Are there any drivers in terms of artisan bread making, versus industrial manufacture. A lecture at the social club Incubator 107.
In 2008 eram la inceputul experientei mele privind lantul alimentar scurt. Atunci am prezentat Federatiei AGROSTAR cum vedeam noi, Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, o piata alternativa.
Sustinem gainile slow, dar atentie, Romania calca pe oua
1. 10/22/12 Susţinem găinile slow, dar atenţie, România calcă pe ouă > EVZ.ro
Failed to load the data
Contul meu EUR 4.5757 1
Actualizat acum minut caută în Evz.ro
ACTUALITATE ALEGERI SUA 2012 POLITICĂ ECONOMIE SPORT TIMP LIBER VIAŢĂ EVZ SPECIAL TURISM ABONAMENTE
Secţiuni: EROII EVZ Religie Horoscop Urania Sănătate Protecţia Consumatorului EVZ Verde
CAMPANIE EVZ Friday, 27 January 2012. 1168 vizualizări, 8 comentarii, 3 voturi Trimite pe:
Recomandă
Email
Susţinem găinile slow, dar atenţie, România calcă pe ouă Dimensiune text
Yahoo! Messenger
Tipareste
Autor: Tiberiu Cazacioc Facebook
Comenteaza Twitter
Despre găinile slow vă povestim la urmă, ele ne plac, că sunt mai cărnoase,
Conversie PDF Altele
mai vânoase. Să vorbim doar puţin despre îmbuibaţi şi înfometaţi.
Am aflat că europenii, deci şi românii, aruncă la
gunoi foarte multă mâncare. Asta ne spune o
rezoluţie a Parlamentului European, prin care se
trage un semnal de alarmă.
Cităm: "Potrivit institutiei europene, anual, în
gospodăriile, supermarketurile, restaurantele şi
dea lungul reţelelor alimentare de la producător la
consumator în UE sunt irosite până la 50% din
alimentele consumabile şi sănătoase, în vreme ce
79 de milioane de cetăţeni europeni trăiesc sub
limita sărăciei, iar 16 milioane îşi primesc
mâncarea de la asociaţii caritabile".
Putem considera că sa ajuns aici şi datorită Politicii Agricole Comune a Uniunii
Europene, dar şi că risipa de hrană este o consecinţa a globalizării şi a existenţei unui
lanţ alimentar ajuns în mâinile marilor furnizori de inputuri, prin lanţurile europene de
distribuţie a alimentelor. Care chiar sunt lanţuri, iar noi nişte sclavi ai confortului alimentar.
Lanţul, mai scurt sau mai lung
Lanţul alimentar este o expresie a
patriotismului gastronomic. Stă în puterea
noastră să îl ţinem cât mai scurt. Cu cât este
mai scurt, mai aproape sursa de hrană mai
aproape, cu atât susţinem mai mult
agricultura românească. La capătul lanţului Find us on Facebook
alimentar, vă aflaţi dumneavoastră, când
evz.ro
alegeţi să cumpăraţi hrană. Când luaţi usturoi
din China, de cine vă legaţi dumneavostră? Like
De fermierii români sau de cei chinezi? Când
32,458 people like evz.ro.
cumpăraţi roşii din Turcia, în buzunarul cui
puneţi banii dumneavoastră, se întorc ei la fermierii români? De asemenea lanţul
alimentar scurt înseamnă că distanţele sunt mai mici.
Mo Sara Kamy Axente Sas
Pentru o bună parte din produse, drumul tot mai scurt înseamnă mai puţină poluare. Tot
mai puţină poluare. Cu cât ajunge mai repede hrana la noi, cu atât este mai proaspătă,
mai bună pentru organism. Pentru că este altceva să ai roşii deale noastre, de la "Coşul
cu legume" al lui Andrei Barbu sau de la "Coşul verde" de la Timişoara, de la proiectul Alina Si Tibi Isabelle Sanda-ana Ioana Pd-l Cricau
Mihaelei Veţan. Este adevărat că nu sunt roşii perfect rotunde şi strălucitoare, că durează Facebook social plugin
mai puţin. Dar merită să le consumăm pentru faptul că sunt o alternativă la exponatele din
muzeul figurilor de ceară, roşiile olandeze sau turceşti.
Ştire de ultimă oră, despre ouă şi găini
Iată că România a călcat şi pe ouă. Comisia Europeană a anunţat în 26 ianuarie că mai
multe state membre, printre care şi România, chinuie găinile crescute industrial. De
aceea susţinem noi că găinile de la ţărani sunt mai fericite. Dar ce spun bruxelezii ?
Directiva 1999/74/CE prevede că, de la 1 ianuarie 2012, toate găinile ouătoare trebuie să
fie ţinute în cuşti "îmbunătăţite", cu spaţii suplimentare pentru cuibare, locuri de scormonit
şi stinghii, sau în sisteme alternative. Conform directivei, cuştile pot fi utilizate numai dacă
fiecare găină dispune de o cuşcă de cel puţin 750 cm², de cuibar, aşternuturi de paie,
www.evz.ro/detalii/stiri/sustinem-gainile-slow-dar-atentie-romania-calca-pe-oua-963498.html 1/3
2. 10/22/12 Susţinem găinile slow, dar atenţie, România calcă pe ouă > EVZ.ro
stinghii şi dispozitive de scurtare a ghearelor, care să permită găinilor săşi satisfacă Ulei masline extravirgin
nevoile biologice şi comportamentale.
Cel mai bun ulei masline din insula Creta.
Ulei presat la rece.
În două luni România trebuie să răspundă acestei probleme. Şi mai are încă două luni să www.uleimasline.ro
o rezolve. Spor la ouat, le urăm fericitelor înaripate! Concluzia prea multă mâncare strică
Cresterea Albinelor
şi prea mult lanţ industrial este doar în folosul celor care marchează profitul. Unde sunt în
ecuaţia asta, ţăranii români, agricultura tradiţională ? Afacere Cu Profit de 1327€/Luna dupa doar
47 de zile. Detalii aici
crestereaalbinelor.ro/Detalii
Recomandă articolul Fonduri Europene în 2012
Like 3 people like this.
Proiect Complet pt a primi Fonduri Europene
Anunturi Google fără Cofinanțare în 9 săpt
www.fondurinerambursabile.eu
Gardul viuminune Cultivarea ciupercilor Crește Găini Ouatoare
Gard viu chiar de la 0,99 Afacere cu Profit 8750 lei/luna Afacere cu Amortizare în 68 Zile
lei/rasadCreste rapid (1.20-1.80 in100mp, 4 productii/an. Detalii aici șiProfit 225 ron/zi la 600 păsări
m/an) www.cultivarea-ciupercilor.ro www.cresterea-gainilor.ro/detalii
www.gardviu.ro
Taguri:oua, gaini , slow food Trimite pe:
Articole similare
Spunemi cum prepari ouăle ca să îţi spun cine eşti!
Friday, 05 October 2012
6 alimente "RELE" care ajută la SLĂBIT
Monday, 24 September 2012
Alimentul care ATACĂ INIMA la fel de mult ca
FUMATUL
Sunday, 19 August 2012
Un cont DEMO deschis iti poate aduce un iPhone 5 in
fiecare luna!
Anunturi Google
Ferma Vaci Lapte şi Carne Produse BIO, Alimente BIO Outsourcing Romania
Afacere cu Profit 1713€/luna Gama diversificata de produse Scapa de costuri, de riscurisi de
dupa346 zile la 50 vaci. Detalii aici BIOAici gasiti toate produsele Holle responsabilitate.
www.cresterea-bovinelor.ro www.bioshoping.ro www.exesoftware.ro
Spuneţi părerea!
28 January, 01:14. ionel 0 răspunsuri, 1 vot
Bun, dar de unde vine titlul cu "gaina slow"??? Si cei aia gaina slow??? Spuneti fratilor pe romaneste ca
suntem in Romania. Ciuntiti limba romana nemernicilor.
Votează Răspunde Raportează
27 January, 12:10. Yoana Dark 0 răspunsuri, 5 voturi
Lanţul alimentar nui cum zici tu: "o expresie a patriotismului gastronomic", ci este o oglindire a educatiei
noastre civice in manifestarea consum(er)ista. Daca pe mine ma enerveaza italienii sau nemtii (chinezii chiar
sunt teribil de greu de evitat) , ma uit pe etichete sa vad cui asigur loc de munca si maine. D'aia eu am
frigider si aragaz Arctic in casa, iar vecinu' se da rotund ca sia luat nustiuce ... firma tare , implicit mai
scumpe si mai lucioase. Deci cand dam banii trebuie sa ne gandim mai bine, implicatiile sunt complexe, nu
sa ne dam smecheri si sa ne falim cu ceva produse de import , un pic de nationalism nu strica. In rest , Banca
de gene din Suceava sia asumat un proiect super, ne asigura seminte din soiuri romanesti GRATIS, numai
de dragul reinvierii gustului adevarat ...Ar mai fi de spus multe , Tibi, asteptam in articolul viitor.
Votează Răspunde Raportează
27 January, 08:42. HotuMattua 2 răspunsuri, 0 voturi
Cel mai scurt "lanţ alimentar" este la poarta taranului de pe marginea DN1. Si totusi, acolo, pretul este ca in
pietele din Bucuresti, chiar mai mare uneori. De ce? Simplu: fiindca acela este pretul pietei!
In plus, daca la legumele turcesti, care se desfac in toata UE, exista un control cat de cat asupra producerii
lor, taranul nostru mioritic ma indoapa cu nitrati, azotati, etc., nefiind controlat de nimenea.
Asa ca o sa aleg usturoiul romanesc la Lidl cand o sa fie mai bun si mai ieftin decat cel romanesc. Simplu,
nu?
Votează Răspunde Raportează
27 January, 11:10. cetatean 0 răspunsuri, 1 vot
Probabil ca lucrezi la firma careia ii faci publicitate.Ce nu stii,sau nu vrei sa stii,este faptul ca
ingrasamintele chimice sunt atat de scumpe,incat au devenit prohibitive.Din aceasta cauza produsele
romanesti nu sunt asa uniforme ca similarele din Olanda sau Turcia.Pe DN1 sunt putini producatori
autentici,mai mult comercianti.Incearca mai mult drumurile comunale.
Votează Răspunde Raportează
27 January, 16:26. muk less 0 răspunsuri, 1 vot
la cat ma costa pe mien sa obtin oua cu minim de chimicale pt uz propriu ar trebui sa fiu tampit sa le
vand; idem pasare pt carne si legume stropite doar cu zeama bordeleza si cu furtunul 9da, si apa de
la robinet e scumpa cand e seceta afara)
Votează Răspunde Raportează
27 January, 03:46. Nea Nicu 0 răspunsuri, 8 voturi
@ Adi. Dle AAdi, in piete sunt numai speculantii, bisnitarii, care ne cumpara produsele noastre si ti le vinde
tie, oraseanule. Nu gasim tarabe sa vindem, toate sunt inchiriate. In 4 ian. mam dus in Piata Sudului sa
inchiriez taraba si mi sa spus ca nu are ca sau prelungit contractele facute anul trecut. Deci cine vinde in
piata? Daca in pite am fi noi taranii, ar fi si produse bune, pret mic, concurenta. Jmecherii tin la pret si ai tu
motiv sa scrii prostii pe forum.
www.evz.ro/detalii/stiri/sustinem-gainile-slow-dar-atentie-romania-calca-pe-oua-963498.html 2/3