Cheese is in our life. Do we know its history? How many types of cheese do behold Romanian gastronomy? What is doing on cheese Slow Food? And finally enjoy cheese from Crit, Romania. Our gastronomy today is so backwarded.
A brief presentation about some issues which are related with short food chain and its shortfalls. Invited by Highclere Consultants in the SALSA seminary, a pan-european research consortium in the frame of the Horizon 2020 programme.
Cum se realizeaza o cercetare privind identitatea produselor alimentare locale? Ce resurse trebuie folosite? Unde trebuie cautat? Cateva idei despre dificultatea de a gasi informatii si a documenta.
In 2012 am propus revizuirea programului de distributie a merelor in scoli pentru ca nu isi atingea obiectivele. Am participat initial la un grup de lucru. In 2016 programul a capatat o noua forma.
[RO] Cine trece prin satul Balabancea, comuna Hamcearca din valea Taiței, în nordul Dobrogei (pe drumul DJ222A) și vizitează locul numit “cimitirul turcesc”, cu siguranță va fi intrigat. Un peisaj cu zeci de pietre brute, necipolite, răspândite pe circa 2-3 ha, înfipte ca monumente funerare la căpâtâiul celor care au fost membri ai comunității musulmane din sat, azi dispărută. Prin stăruință, răbdare, cercetarea unor documente și discuția cu specialiști, am identificat de ce este atât de special cimitirul turcesc de la Balabancea. Este un cimitir musulman kâzâlbaș și modul de marcare al mormintelor este deosebit. Împreună cu cimitirul de la Iaila (G-ral Praporgescu), mormântul lui Sari Saltik (zis și Sari Saltuk Baba) de la Babadag, cimitirele musulmane din Dobrogea ar putea fi clasate ca patrimoniu istoric, pentru a face parte dintr-un circuit cultural și eventual protejate de profanare.
[EN] Who visits village Balabancea, commune Hamcearca, situated in the river Taița Valley, in the northern Dobroudja (along the road DJ222A) and pays a visit to the local known “Turkish Cemetery”, will certainly be intrigued. A landscape of tens of rough stones, spread on 2-3 ha, thrusted as tombstones at the head of those which were members of the local Muslim community, vanished today. Through stuborness, patience, research of scientific works and discussion with specialists, I have identified why is so special the Turkish cemetery of Balabancea. It is a Muslim Kisilbash cemetery and for this reason the way of marking the tombtones is different. Together with the Turkish Muslim cemetery of Iaila (Gral Praporgescu), the graveyard of the Sari Saltik (aka Sari Saltuk Baba) of Badadag could be classified as heritage, to be part of a cultural circuit and eventually spared of desecration.
A brief presentation about some issues which are related with short food chain and its shortfalls. Invited by Highclere Consultants in the SALSA seminary, a pan-european research consortium in the frame of the Horizon 2020 programme.
Cum se realizeaza o cercetare privind identitatea produselor alimentare locale? Ce resurse trebuie folosite? Unde trebuie cautat? Cateva idei despre dificultatea de a gasi informatii si a documenta.
In 2012 am propus revizuirea programului de distributie a merelor in scoli pentru ca nu isi atingea obiectivele. Am participat initial la un grup de lucru. In 2016 programul a capatat o noua forma.
[RO] Cine trece prin satul Balabancea, comuna Hamcearca din valea Taiței, în nordul Dobrogei (pe drumul DJ222A) și vizitează locul numit “cimitirul turcesc”, cu siguranță va fi intrigat. Un peisaj cu zeci de pietre brute, necipolite, răspândite pe circa 2-3 ha, înfipte ca monumente funerare la căpâtâiul celor care au fost membri ai comunității musulmane din sat, azi dispărută. Prin stăruință, răbdare, cercetarea unor documente și discuția cu specialiști, am identificat de ce este atât de special cimitirul turcesc de la Balabancea. Este un cimitir musulman kâzâlbaș și modul de marcare al mormintelor este deosebit. Împreună cu cimitirul de la Iaila (G-ral Praporgescu), mormântul lui Sari Saltik (zis și Sari Saltuk Baba) de la Babadag, cimitirele musulmane din Dobrogea ar putea fi clasate ca patrimoniu istoric, pentru a face parte dintr-un circuit cultural și eventual protejate de profanare.
[EN] Who visits village Balabancea, commune Hamcearca, situated in the river Taița Valley, in the northern Dobroudja (along the road DJ222A) and pays a visit to the local known “Turkish Cemetery”, will certainly be intrigued. A landscape of tens of rough stones, spread on 2-3 ha, thrusted as tombstones at the head of those which were members of the local Muslim community, vanished today. Through stuborness, patience, research of scientific works and discussion with specialists, I have identified why is so special the Turkish cemetery of Balabancea. It is a Muslim Kisilbash cemetery and for this reason the way of marking the tombtones is different. Together with the Turkish Muslim cemetery of Iaila (Gral Praporgescu), the graveyard of the Sari Saltik (aka Sari Saltuk Baba) of Badadag could be classified as heritage, to be part of a cultural circuit and eventually spared of desecration.
Contribuție la consultarea privind abordarea prin politica publică a problemelor micilor antreprenori în ecoturism, destinații de ecoturism, gastronomie.
O publicație a Fundației ADEPT la al cărei text am contribuit. O pledoarie pentru folosirea peisajului natural și cultural, a biodiversității, pentru dezvoltarea locală.
O culegere documentară editată și realizată de Tiberiu Cazacioc, Asociația “Ivan Patzaichin-Mila 23”. Fotografii din proiectul „La masă cu oamenii Deltei” al Asociației “Ivan Patzaichin-Mila 23” (AFCN, 2012)
Articol publicat de mine in Revista Ferma, aprilie 2016. WWF-România, Fundația ADEPT Transilvania și Fundația ProPark au organizat o conferință la nivel european pentru a explica modelul agricol care a pus România pe harta Europei ca fiind deținătoarea unora din cele mai întinse terenuri agricole și zone cu Înaltă Valoare Naturală (HNVF – High Nature Value Farmland). Acestea ocupă peste 30% din suprafața agricolă a țării și sunt poli de biodiversitate cum foarte rar se mai găsesc în alte țări, precum și refugii pentru civilizația sătească autentică, și aceasta pe cale de dispariție.
Why is food part of our culture? What we Romanian consumers can do about to improve understanding about food? A presentation for the CAESAR Forum in Bucharest, 17-18 December 2015
Accompanying notes were written by me. Concept and idea of the fish food restuaurant, by Teodor Frolu and Ivan Patzaichin. Graphics is an artist contribution.
What can we see when we look into some cultural aspects of bread making in Romania? Which are the trends? Are there any drivers in terms of artisan bread making, versus industrial manufacture. A lecture at the social club Incubator 107.
In 2008 eram la inceputul experientei mele privind lantul alimentar scurt. Atunci am prezentat Federatiei AGROSTAR cum vedeam noi, Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, o piata alternativa.
Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 și Asociația pentru Ecoturism în România, cu suportul DC Communication si la Bibliotecii Nationale a Romaniei, susțin seria de conferințe "Recomandat de Ivan Patzaichin: Argumente pentru Ecoturism în România". În 5 nov. 2013 a avut loc conferința "Ecoturism cu gust în Transilvania și Delta Dunării", prezentată de Mihai Dragomir și Tiberiu Cazacioc
Metropola și suburbiile ei. Ce mâncăm ?! De la cine ?! Cine, mâncăm ?! Un punct de vedere ecogastronomic pentru Forumul deschis al economiei sociale 2013. Nu l-am prezentat, este inedit.
UE ofera un program de comunicare. Operatorii din Romania nu se inghesuie. Nu stim motivele, insa Romania se claseaza pe ultimele locuri in perioada 2007-2012, nu numai la absorbtie. Dar si la lipsa interes privind comunicarea cu consumatorii. Pe o piata atat de competitiva si afectata de lipsa de reguli, consumatorul trebuie sa treaca pe primul loc. Recenta criza a laptelui a gonit cumparatorii si pentru ca nu a existat comunicare de criza. Si pentru ca legatura dintre consumatori si producatori a fost slaba.
O poveste pe parcursul a 23 de ani, despre oamenii care meticulosi, cos, lipesc, repara, tot ceea ar trebui sa fie aruncat la gunoi. Ei sunt implicati in ceea ce se poate numi: slow life.
O latura a Politicii Agricole Comune este pachetul pentru calitate, legat de indicatiile geografice. Este o solutie pe termen lung pentru mica industrie alimentara. One side of the Common Agricultural Policy is the quality package, related with the Geographical Indications (IGs). It is a solution for the long term, for the small industry of food.
Criza curenta de incredere a consumatorilor din Romania in industria alimentara mare, poate fi o oportunitate pe termen lung pentru crearea lanturilor alimentare scurte, stimularea preferintei locale. The current crisis of consumers in Romania in the food industry, could be an opportunity for small farmers to unite and create short food chain, promote local preference.
Un proiect al Asociatiei Ivan Patzaichin-Mila 23 si al SNSPA, finantat de AFCN, despre gastronomia din Delta Dunarii. Cercetarea ne-a permis sa intelegem ce se intampla in Delta Dunarii, legatura dintre modul de viata, practicile culinare.
Publicația Tematică Nr. 11 - DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020. Publicația “DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală și include următoarele capitole: Tinerii Agricultori, Ferma mică din Carpații României, Forța de muncă dIn mediul rural, Din 2014 hrana va fi mai aproape de consumatori, Este nevoie de Leader!
Am publicat si in aceasta revista un text oportun-necesar, despre Rowmania. Publicația Tematică Nr. 6 - Dezvoltarea durabilă a satului românesc. Patrimoniul cultural tradițional și natural – Abordare interdisciplinară. Publicația “Dezvoltarea durabilă a satului românesc. Patrimoniul cultural tradițional și natural – Abordare interdisciplinară” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală și include următoarele capitole: Programul Național de Dezvoltare Rurală și valorificarea patrimoniului cultural și natural
Implicarea grupuri lor de acțiune locală în valorificarea patrimoniului cultural și natural; Studii de caz; Opinii;
Întâlnirile Grupului de Lucru Tematic 1
Contribuție la consultarea privind abordarea prin politica publică a problemelor micilor antreprenori în ecoturism, destinații de ecoturism, gastronomie.
O publicație a Fundației ADEPT la al cărei text am contribuit. O pledoarie pentru folosirea peisajului natural și cultural, a biodiversității, pentru dezvoltarea locală.
O culegere documentară editată și realizată de Tiberiu Cazacioc, Asociația “Ivan Patzaichin-Mila 23”. Fotografii din proiectul „La masă cu oamenii Deltei” al Asociației “Ivan Patzaichin-Mila 23” (AFCN, 2012)
Articol publicat de mine in Revista Ferma, aprilie 2016. WWF-România, Fundația ADEPT Transilvania și Fundația ProPark au organizat o conferință la nivel european pentru a explica modelul agricol care a pus România pe harta Europei ca fiind deținătoarea unora din cele mai întinse terenuri agricole și zone cu Înaltă Valoare Naturală (HNVF – High Nature Value Farmland). Acestea ocupă peste 30% din suprafața agricolă a țării și sunt poli de biodiversitate cum foarte rar se mai găsesc în alte țări, precum și refugii pentru civilizația sătească autentică, și aceasta pe cale de dispariție.
Why is food part of our culture? What we Romanian consumers can do about to improve understanding about food? A presentation for the CAESAR Forum in Bucharest, 17-18 December 2015
Accompanying notes were written by me. Concept and idea of the fish food restuaurant, by Teodor Frolu and Ivan Patzaichin. Graphics is an artist contribution.
What can we see when we look into some cultural aspects of bread making in Romania? Which are the trends? Are there any drivers in terms of artisan bread making, versus industrial manufacture. A lecture at the social club Incubator 107.
In 2008 eram la inceputul experientei mele privind lantul alimentar scurt. Atunci am prezentat Federatiei AGROSTAR cum vedeam noi, Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, o piata alternativa.
Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 și Asociația pentru Ecoturism în România, cu suportul DC Communication si la Bibliotecii Nationale a Romaniei, susțin seria de conferințe "Recomandat de Ivan Patzaichin: Argumente pentru Ecoturism în România". În 5 nov. 2013 a avut loc conferința "Ecoturism cu gust în Transilvania și Delta Dunării", prezentată de Mihai Dragomir și Tiberiu Cazacioc
Metropola și suburbiile ei. Ce mâncăm ?! De la cine ?! Cine, mâncăm ?! Un punct de vedere ecogastronomic pentru Forumul deschis al economiei sociale 2013. Nu l-am prezentat, este inedit.
UE ofera un program de comunicare. Operatorii din Romania nu se inghesuie. Nu stim motivele, insa Romania se claseaza pe ultimele locuri in perioada 2007-2012, nu numai la absorbtie. Dar si la lipsa interes privind comunicarea cu consumatorii. Pe o piata atat de competitiva si afectata de lipsa de reguli, consumatorul trebuie sa treaca pe primul loc. Recenta criza a laptelui a gonit cumparatorii si pentru ca nu a existat comunicare de criza. Si pentru ca legatura dintre consumatori si producatori a fost slaba.
O poveste pe parcursul a 23 de ani, despre oamenii care meticulosi, cos, lipesc, repara, tot ceea ar trebui sa fie aruncat la gunoi. Ei sunt implicati in ceea ce se poate numi: slow life.
O latura a Politicii Agricole Comune este pachetul pentru calitate, legat de indicatiile geografice. Este o solutie pe termen lung pentru mica industrie alimentara. One side of the Common Agricultural Policy is the quality package, related with the Geographical Indications (IGs). It is a solution for the long term, for the small industry of food.
Criza curenta de incredere a consumatorilor din Romania in industria alimentara mare, poate fi o oportunitate pe termen lung pentru crearea lanturilor alimentare scurte, stimularea preferintei locale. The current crisis of consumers in Romania in the food industry, could be an opportunity for small farmers to unite and create short food chain, promote local preference.
Un proiect al Asociatiei Ivan Patzaichin-Mila 23 si al SNSPA, finantat de AFCN, despre gastronomia din Delta Dunarii. Cercetarea ne-a permis sa intelegem ce se intampla in Delta Dunarii, legatura dintre modul de viata, practicile culinare.
Publicația Tematică Nr. 11 - DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020. Publicația “DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală și include următoarele capitole: Tinerii Agricultori, Ferma mică din Carpații României, Forța de muncă dIn mediul rural, Din 2014 hrana va fi mai aproape de consumatori, Este nevoie de Leader!
Am publicat si in aceasta revista un text oportun-necesar, despre Rowmania. Publicația Tematică Nr. 6 - Dezvoltarea durabilă a satului românesc. Patrimoniul cultural tradițional și natural – Abordare interdisciplinară. Publicația “Dezvoltarea durabilă a satului românesc. Patrimoniul cultural tradițional și natural – Abordare interdisciplinară” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală și include următoarele capitole: Programul Național de Dezvoltare Rurală și valorificarea patrimoniului cultural și natural
Implicarea grupuri lor de acțiune locală în valorificarea patrimoniului cultural și natural; Studii de caz; Opinii;
Întâlnirile Grupului de Lucru Tematic 1
Miscarea Rowmania pentru un turism lent in Delta Dunarii
Despre branza, o privire Slow Food in miezul hranei
1. Slow Food: o privire în miezul
hranei
Despre brânză
Tiberiu Cazacioc
2. Despre ce vorbim
• Mișcarea Slow Food si Slow Cheese
• Brânza pe locul IV in consum
• Clasificarea brânzeturilor în industria socialistă
• Schema de calitate a UE: DOP, IGP, STG
• Grana Padano DOP
• Prezidiu Brânza de burduf Munții Bucegi
• Google Ark of Taste despre brânza de burduf
• Telemea de Ibănești IGP
• Brânza de Năsal: o poveste capitalistă despre cheese-washing
• Brânza maturată de la Criț, și....?
3. Despre ce vorbim
• Mișcarea Slow Food si Slow Cheese
• Brânza pe locul IV in consum
• Clasificarea brânzeturilor în industria socialistă
• Schema de calitate a UE: DOP, IGP, STG
• Grana Padano DOP
• Prezidiu Brânza de burduf Munții Bucegi
• Google Ark of Taste despre brânza de burduf
• Telemea de Ibănești IGP
• Brânza de Năsal: o poveste capitalistă despre cheese-washing
• Brânza maturată de la Criț, și....?
4. Despre ce vorbim
• Mișcarea Slow Food si Slow Cheese
• Brânza pe locul IV in consum
• Clasificarea brânzeturilor în industria socialistă
• Schema de calitate a UE: DOP, IGP, STG
• Grana Padano DOP
• Prezidiu Brânza de burduf Munții Bucegi
• Google Ark of Taste despre brânza de burduf
• Telemea de Ibănești IGP
• Brânza de Năsal: o poveste capitalistă despre cheese-washing
• Brânza maturată de la Criț, și....?
12. Prezidiul Brânza de burduf Munții Bucegi
http://www.ferma-bucegi.ro/ro/left/prezidiu-branza-de-burduf-muntii-bucegi/
13. Google Ark of Taste despre brânza de burduf
http://bit.ly/1zc11HV
14. Telemea de Ibănești DOP
Telemea traditionala de Ibanesti, nr. atestat 117699. Produs din lapte de
vaca natural 100% proaspat, printr-un flux tehnologhic traditional specific
Vaii Gurghiului si ambalat dupa zvantare in folie de polietilena si in cutii
de pvc de 15 kg, depozitat in conditii igienico-sanitare si de temperatura
corespunzatore pana la comercializare
Sub forma de felie dreptunghiulara cu greutatea de 0.4-0.5 kg., masa
compacta usor elastica, neteda, la rupere se desface in fasii, miezul
curat omogen fara urme de mucegai, culoarea alba, uniforma in toata
masa fara impuritati.
Mirosul si gustul placut caracteristic branzeturilor din lapte de vaca, fara
nuante straine si fara gust strain.
Gustul este unic datorita laptelui materie prima muls de la animalele ce
pasuneaza pasunile ecologice si naturale 100% bogata in flora naturala
specifica Vaii Gurghiului.
Se comercializeaza sub forma de feli vidat in folie de polietilena cu
gramajul de 0.4-0.5 kg. si vrac in cutii de pvc cu gramajul de 15kg.
SURSA MIRDATOD
15. Brânza de Năsal: o poveste capitalistă despre cheese-washing (1)
16. Brânza de Năsal: o poveste capitalistă despre cheese-washing (2)
Ziarul de Cluj despre incetarea productiei, 2013
• Gustul special al brânzei de Nasal era dat de conditiile din grota si de o
bacterie numita brevibacterium linens, ce ii dadea o aroma ce n-a putut fi
reprodusa nicaieri altundeva. De aceea si fabrica a fost construita in locul in
care se afla grota. Cu toate acestea, Toth spune ca pretul ridicat din ultima
perioada al branzei nu se justifica, pentru ca producerea ei nu necesita nicio
procedura speciala sau iesita din comun.
• "Ii simplu: lapte, cultura, cheag. Se face ca si casul obisnuit, da' se pune la
fermentat in pestera", ne explica el.
• In schimb, laditele in care erau ambalate bucatile de branza, erau
importate din Franta, ne dezvaluie barbatul, la un pret deloc de neglijat.
17. Brânza de Năsal: o poveste capitalistă despre cheese-washing (3)
Adevarul despre redeschiderea fabricii si reluarea productiei, 2014
• Cooperativa formată din 64 de fermieri, care furnizează 40.000 litri de lapte pe zi şi au o cfiră de
afaceri lunară de 500.000 de euro, a închiriat fabrica de la proprietar, compania Friesland
Campina, pe o perioadă de trei ani. Fermierii vor fi furnizorii fabricii, dar vor fi şi cei care o
administrează şi iau deciziile importante. La repunerea pe roate a unităţii de producţie,
cooperativa va colabora, pe partea de marketing, în special, cu AgroTransilvania Cluster, o
structură formată din agenţi economici, entităţi de cercetare, instituţii din sectorului
agroindustrial transilvănean, aflată sub coordonarea Consiliului Judeţean Cluj. Cooperativa
Agricolă Someş Arieş şi clusterul au înfiinţat firma „Fabrica de brânzeturi” care va administra
fabrica”. Începând cu luna decembrie, la Ţaga se va relua producţia de brânză de Năsal, care va fi
vândută, în exclusivitate, către Freisland Campina, care păstrează brandul. Această companie să
va ocupa de comercializarea în magazinele proprii şi în reţelele de supermarketuri. „Din câte ştiu
este o iniţiativă unică la nivel naţional, ca o asociaţie de fermieri să conducă şi să gestioneze o
fabrică de brânzeturi. Sunt sigur că va fi un succes”, a precizat Ioan Oleleu, preşedintele Agro
Transilvania Cluster.
Citeste mai mult: adev.ro/nfnoxa