2. z
Despre satul Tartaul (sat de pădure)
În Dicționarul statistic al Basarabiei din anul 1925 satul Tartaul
figurează cu denumirea Tartaul de Larga și se spune că este
întemeiat de tătari în anul 1723 pe regiune de colină cu dealurile
Mihăiloaia, Tartaul și Nucilor. Este cunoscut faptul că teritoriul
dintre râurile Ialpug și Prut era populat de români chiar și în
timpul dominației turcești din secolele XV-XVIII.În această
perioadă existau localitațile Andrușul, Brânza, Gotești, Țiganca
și altele, cunoscute încă din secolele XV. Tătarii din Bugeac
sporesc mai cu seamă în secolele XV-XVII. Aceștia populau
stepele din preajma Mării Caspice, însă fiind strâmtorați de alte
triburi turcice s-au retras spre vest și s-au așezat în Crimeea și
stepa Bugeacului. Iată ce scrie Dimitrie Cantemir în lucrarea sa
,,Descrierea Moldovei,, : ,,Bugeacul s-a dat ca loc de așezare
tătarilor nohaici, dintre care unii se numesc tătari din Bugeac,
ceilalți – tătari din Belgorod. Căci pe la anul 1568 la porunca lui
Selim al II-lea, când hanul tătarilor încearcă să lege Donul cu
Volga, mai mult de 30 000 tătari nohaici s-au dus în Crimeea
împreună cu toți ai lor. Dar fiind aceasta prea mică pentru a-i
cuprinde pe toți, li s-au dat alte locuri de așezare în câmpia
Bugeacului. Pentru a afla răspuns la întrebarea de ce satul s-a
numit mult timp Tartaul de Larga e bine să ști, că după pacea de
la Karlowitz (22 ianuarie 1699) tătarii ocupau teritoriul dintre
Prut, Nistru, Marea Neagră, Dunărea și Valul lui Traian de sus.
3. z
Biserica Sf. Mucenic Dumitru
din Tartaul
Este o biserica ortodoxa in care
oamenii vin sa se roage si sa se lese
de pacate in fata lui Dumnezeu.
Biserica se afla langa scoala, dupa ea
se ala o mica vie pe care batranele o
ingrijesc cu acuratete
4. z
Scoala
Am învăţat multe de la dragii mei profesori
pentru viaţă şi cu tot respectul le mulţumesc
sincer.
În anii din urmă, Autorităţile Publice Locale au
creat ONG “Aleea”, unde membri sunt părinţi,
profesori, care se ocupă cu ocrotirea naturii
satului, repararea si restabilirea Casei de
cultură, crearea Centrului Comunitar cu Acces
la informaţie şi instruire. De asemenea, este
aplicat proiectul “Reconstrucţia capitală a
apeductului”, care aprovizionează cu apă
potabilă grădiniţa, gimnaziul “Delta” şi 50 de
familii. Aceste realizări redau stabilitate, forţă,
încredere pentru ziua de mâine.
5. z
Muzeul
A fost fondat de către Andrei Tabureanu, în anul 1989. Din anul 2008, Muzeul de
Istorie şi Etnografie activează într-un local nou renovat din satul Tartaul.
Muzeul dispune de circa 1496 de exponate: documente istorice – 400, obiecte
numismatice – 351, obiecte tehnice – 260, fotografii – 173, obiecte etnografice –
166 şi alte materiale ce ţin de studierea ţinutului natal.
Din obiectele muzeului 123 de piese au fost computerizate. Muzeul de istorie şi
etnografie expune vestigii ale trecutului şi dă mărturie despre traiul, munca şi
viaţa culturală a băstinaşilor, scrie biblioteca tartaul.
8. z
Structura etnică
Grup etnic Populație % Procentaj
Băștinași
declarați Moldoveni
Băștinași
declarați Români
1929
25
97,67%
1,27%
Bulgari 12 0,61%
Găgăuzi 4 0,20%
Ruși 2 0,10%
Ucraineni 2 0,10%
Alții 1 0,05%
Total 1975
9. z
Casa de cultura
Festivalul folcloric „Parfum de salcâm” a
apărut la inițiativa fostului primar al
satului, Ion Nicula. El spune că satul
Tartaul este înconjurat de păduri și
salcâmi, care în luna mai au un miros
fermecător.
Colectivele artistice care au evoluat în
cadrul Festivalului au venit în fața
spectatorilor cu dansuri, cântece și
obiceiuri din străbuni. Spectacolul a
culminat cu hora satului.