Revista Ani de şcoală 13

1. 1
NR.13
SEPTEMBRIE 2015
REVISTĂ ȘCOLARĂ EDITATĂ DE
LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAE BĂLĂUȚĂ‟
ȘCHEIA, IAȘI

2. 2
COLECTIVUL DE REDACȚIE
COORDONATOR: Prof. Nastasă Oana
COLABORATORI:
Elevii:
Prof. Băbuță Monica Agape Anca
Înv. Bordeianu Ana Bordeianu-Cocea Carina Sorana
Prof. Bucătaru Geanina Caloian Irina Mihaela
Înv. Costea Doina Ciubotariu Oana Letiția
Prof. Dima Elena Doloi Alisa
Prof. Lache Florentina Popa Alexandra
Prof. Mânzu Isabela Popa Mihaela
Prof. Moldovan Adelina Savin Roxana Mădălina
Prof. Nastasă Loredana State Alexandra
Prof. Nastasă Mihai Vasilache Paula Adelina
Înv. Nonea Ana Vrabie Andreea
Prof. Pintilie Veronica
Prof. Pleșca Claudia
Prof. Resmeriță Anca (corector)
Prof. Rusu Daniel
Înv. Slabu Maricica
Prof. Solonaru Andrei EDITURA PIM
Înv. Țugulia Costică IAȘI
Prof. Vacariu Elena ISSN: 2247-9708

3. 3
CĂUEŞTII
( Continuare din numărul 12)
De te-abaţi de la şosea şi intri în sat te-ntâmpină astăzi
două şiruri de copaci, tei şi salcâmi, frumos rânduite de-o
parte şi de alta a uliţei largi şi drepte, urcând cochete spre
şcoală. Trunchiurile groase şi noduroase, coroanele largi
peste ale căror creştete au trecut atâtea ploi şi viforniţe ascund
căsuţele aşezate gospodăreşte cu faţa spre soare răsare şi care parcă vor să se caţere mai
sus pe coastă neluând seama la povârnişuri.
Din dealul şcolii se deschide ochiului o altă privelişte. E fundul văii ca un căuş prin
care se strecoară un firicel limpede şi blând de apă lină, şi care, zi de zi, încăpăţânată,
muşcă pe furiş din maluri lăsând să se vadă în urmă, tocmai sus, pe dealul Faurului o
deschidere tot mai largă, ca o rană adâncă şi veche.
Pe povârnişurile din dreapta şi din stânga pârâului casele căţărate par
îngenuncheate să poată privi printre copaci şi vii zarea care închide orizontul cu o perdea
negricioasă de ţâhloacă şi tufani.
Acum mai bine de un veac intra pentru prima dată în sătucul adunat pe fundul văii,
ca într-un cuibar, cu emoţia începutului de drum pulsându-i în inimă şi cu entuziasmul
tinereţii aprins în gând învăţătorul Grigore Cojan.
A băgat de seamă că pe partea stângă a drumeagului ce urca spre curtea boierească
a lui Luca (dar oamenii îi ziceau deja a Luculesei fiindcă soţul ei se pierduse în focul
primului război undeva pe lângă Mânăstirea Caşin), se întindea un petec de moşie ce se
oprea la intrarea într-un domeniu împrejmuit de-un gard cu nuiele împletite. Aici era Poarta
Curţii de unde făcea la stânga un drum drept, pavat şi străjuit de-o parte şi de cealaltă de
arţari şi castani şi care se oprea în curtea adăpostită de umbra unor tei înalţi şi înconjurată
de o mândreţe de livadă din care merele, perele şi celelalte fructe răspândeau aroma şi
culorile începutului de toamnă.
De-aici, din dâmbocul de la Poarta Curţii au văzut satul, cele câteva zeci de case
presărate de o parte şi de cealaltă a drumului ce se desprindea de la intrarea în curtea
Luculesei, urmând malurile unui pârâiaş liniştit, pierzându-se spre văgăuna năpădită de
copacii sub care stăteau pitite, umilite parcă, gospodăriile sătenilor.
În medianul din centrul de atunci al satului era casa unuia Cocea, zis Braharu. Aici
se începuse în urmă cu opt ani, în 1912, o şcoliţă în una din chiliile aşezate de-a dreapta şi
de-a stânga unei tinde. Aici se adunau câţiva copii mai mult în timpul iernii, căci toamna şi
vara erau pe ogoare alături de părinţii lor, răzeşi, sau pălmaşi pe moşia Luculesei. Între ei
sta şi încerca să le dezlege tainele citit-scrisului domnişoara Lucreţia Toporăscu, învăţătoare
suplinitoare.
Până în urmă cu vreo câţiva ani unii dintre copii mai mergeau la şcoala din Şcheia la
învăţătorii Bălăuţă, Topor, Vasilache sau la domnişoara Hăulică.
Tânărul învăţător Grigore Cojan ştia că va găzdui la o bătrână văduvă, de locul ei
de prin părţile Ipatelui, lungă şi uscată ca un vrej şi căreia cei întâlniţi şi întrebaţi nu-i

4. 4
ziceau decât foarte rar mătuşa Profira, ci Totoiasca. Avu
atunci prilejul să ia seama că în Căueşti, sat vechi răzeşesc, nu
puteau fi lesne descoperiţi gospodarii după nume, ci mai abitir
după porecle. A nu avea o poreclă, măcar una, în satul Căueşti
însemna de fapt a nu fi cunoscut, a nu fi luat în seamă.
Văzuse lumina zilei în casa Zoiţei şi a lui Grigore Cojan
în ziua de 14 martie 1901, la un început de veac. Era cel de-al
şaselea copil şi ultimul în casa acestor răzeşi din Borăşti
(astăzi Cuza-Vodă), oameni gospodari şi care s-au străduit
toată viaţa ca prin munca lor şi prin strădania copiilor să-i facă pe aceştia să răzbată la
lumină, să iasă din văgăuna aceea anonimă şi fără perspectivă.
Se pare că hotărârea şi tenacitatea cu care învăţătorul Grigore Cojan şi-a supus
destinul, l-a controlat, a fost o moştenire preţioasă de familie. Părinţii săi au fost ţărani care
au înţeles rostul învăţăturii şi au asigurat accesul la lumină tuturor copiilor lor. Cu ce
eforturi şi cu câte sacrificii? Asta avea s-o simtă mai târziu şi vulcanicul Goriţă prins în
vârtejul vieţii şi jurând, pe front fiind, că nu-şi va îngădui niciodată ca familia să-i sufere. Şi
s-a ţinut de jurământ.
Demonstrând aplecare spre învăţătură, va urma după clasele primare făcute la
Borăşti „Şcoala Normală Vasile Lupu din Iaşi”, unitate recunoscută pentru profesionalismul
cu care pregătea tinerii învăţători, pentru înaltele sentimente patriotice pe care le sădeau
dascălii în sufletele fiilor de ţărani care cunoşteau asprimea muncii dar şi bucuria roadelor
ei, pentru calităţile civice şi morale ce le clădea în aceste suflete curate şi capabile nu
numaidecât de fapte măreţe şi glorioase, ci mai degrabă de lucruri mărunte, de migală, dar
necesare şi cu răbdare şi tenacitate făcute. Întâi şi-ntâi a fost sădit în sufletele acestor
dascăli tineri acel gen de eroism a cărui strălucire se vede mai târziu şi mai greu şi nu stă la
îndemâna oricui. Numai aşa se înţelege cum de un tânăr cu păr rebel, dar un tip capabil, se
va hotărî să rămână într-un sătuc cu nici o sută de case, în care copiii, dar şi mulţi dintre
părinţii lor nu prea aveau dorinţă de învăţătură prea multă la acea vreme, Doamne fereşte!
Căci judecau că la ce le trebuie atâta carte, că de prea multă omul, ducă-se pe pustii,
înebuneşte!
Tânărul puţintel la trup, cu faţa severă, cu un păr castaniu într-o uşoară dezordine, cu un
aer sfios şi oarecum timid de parcă nu era în largul lui, te ţinea cumva la distanţă cu
tăcerea lui bine controlată, cu politeţea uşor de sesizat pe care o punea în tot ce
întreprindea. Totdeauna curat, îngrijit îmbrăcat, în orice împrejurare, impresiona prin
seninătatea şi siguranţa cu care te privea în ochi.
Şi feciorul acesta de răzeşi căruia poate încă îi mai stăruiau în palme bătăturile făcute
de coarnele plugului, de luciul coasei sau de binecuvântata şi neobosita sapă ce asigură
traiul, pacea şi liniştea, nu s-a speriat văzând începutul drumului. S-a suflecat şi a pornit la
treabă, cine ştie dacă nu scuipând în palme, ca tot neamul nostru şi zicând un
românesc:„Doamne-ajută!”
(Continuare în numărul viitor)
Prof. M. Năstasă

5. 5
ZIUA NAŢIONALĂ AROMÂNIEI
1DECEMBRIE2014
Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional,
anul încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru
făurirea statului naţional unitar. Acest proces istoric, desfăşurat pe întreg spaţiul de locuire
românesc, a înregistrat puternice seisme în 1784, 1821, 1848-1849, ca şi evenimente
cardinale cum ar fi unirea Moldovei şi Munteniei în 1859, proclamarea independenţei
absolute a ţării de sub dominaţia otomană, consfinţită pe câmpul de luptă de armata română
în războiul din 1877-1878, precum şi adunările reprezentative, democratic alese ale românilor
din teritoriile aflate sub stapânirea străină de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia din 1918.
Aceste memorabile momente din 1918 au făcut ca jertfa ostaşilor români să nu fi fost
zadarnică. Ceea ce la 1600 – prin fapta Viteazului – fusese doar o clipa de vis, la 1
Decembrie 1918 devenea cea mai miraculoasă realizare a acestui popor. „În această zi – scria
Nicolae Iorga – a sosit un ceas pe care-l aşteptam de veacuri, pentru care am trăit întreaga
noastră viaţă naţională, pentru care am muncit şi am scris, am luptat şi am gândit. A sosit
ceasul în care cerem şi noi lumii dreptul de a trăi pentru noi, dreptul de a nu da nimănui ca
robi rodul ostenelilor noastre”.
Organizaţi în state separate din punct de vedere politic, ameninţaţi mereu de
expansiunea vecinilor mai puternici, cu părţi din teritoriul strămoşesc – Transilvania, Banat,
Bucovina, Basarabia, Dobrogea – anexate de cele trei mari imperii, otoman, habsburgic
(din 1867 austro-ungar) şi rus, românii şi-au păstrat dintotdeauna conştiinţa că aparţin
aceluiaşi popor, că au aceeaşi geneză. Această conştiinţă a unităţii de neam a românilor a fost
consolidată de permanentele şi multiplele relaţii politice, militare, economice şi culturale
între ţările române de-a lungul întregului ev de mijloc. Secolul al XIX-lea – denumit şi

6. 6
„secolul naţionalităţilor” – a adus în spaţiul românesc o nouă realitate, cea a naţiunii române,
în cadrul căreia s-a cristalizat conştiinţa unităţii naţionale, a conştiinţei destinului comun –
trecut, prezent şi viitor.
Experienţa istorică a relevat cu tărie faptul că unitatea politică era singura cale de
rezistenţă în faţa presiunilor concentrice covârşitoare ale marilor puteri vecine, că doar ea
putea asigura supravieţuirea fiinţei etnice româneşti şi evoluţia nestingherită pe coordonatele
progresului. Caracteristica ideologiei generaţiei paşoptiste – cea care a pus bazele statului
român modern – şi a practicii politice româneşti a constat în afirmarea permanentă a unei
opţiuni fundamentale: refacerea unităţii de stat pe pamântul vechii Dacii. În adâncul inimii
fiecărui român – scria Nicolae Bălcescu – era întipărită credinţa că „mântuirea de orice
domnire străină” nu se putea realiza decât „prin unitatea naţională”.
Desăvârşirea unităţii
naţionale a românilor la sfârşitul
primei conflagraţii mondiale
trebuie înţeleasă ca o firească
împlinire ca o necesitate istorică
impusă de evoluţia statului
naţional şi de necesitatea
desăvârşirii sale şi nu ca urmare a
efortului militar al României. Nu
primul război mondial a creat
România Mare; el a fost doar
ocazia. România a intrat în război pentru eliberarea provinciilor asuprite şi pentru întregirea
ţării, idealul Unirii afirmându-se intens prin eforturi, jertfe şi eroism pe câmpurile de luptă
din Transilvania şi Dobrogea, de pe Valea Jiului şi de pe Argeş, ca şi pe cele de la Mărăşti,
Mărăşeşti, şi Oituz. Nu o victorie militară a stat la temelia statului naţional român, ci actul de
voinţă al naţiunii române. Sacrificiile ei în campania anilor 1916 şi 1917 au fost răsplătite de
izbânda idealului naţional, în condiţiile prăbuşirii autocraţiei ţariste, urmată de instaurarea
regimului comunist şi a destrămării monarhiei austro-ungare, precum şi al afirmării dreptului
popoarelor la autodeterminare pe baza principiului naţionalităţilor.
Cei dintâi care au pus în aplicare dreptul la autodeterminare au fost românii dintre
Prut şi Nistru. Primul pas a fost făcut la 21 noiembrie/4 decembrie 1917 când Sfatul Ţării a
proclamat „Republica Democratică Moldovenească” – urmat de cel din 24 ianuarie/6
februarie 1918 când s-a adoptat declaraţia de independenţă. Încununarea acestor acţiuni s-a

7. 7
împlinit la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Ţării de la Chişinău, ales prin vot universal,
direct, egal şi secret a decis cu majoritate de voturi unirea cu România a Republicii
Democratice Moldoveneşti (Basarabia) „în hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunăre şi Marea
Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii
Moldave”.
Armata română care, la începutul anului 1918, intrase în Basarabia, nu a exercitat nici
un fel de presiune asupra membrilor Sfatului Ţării şi n-a instalat un regim de dictatură
militară. Ea a fost chemată numai pentru restabilirea ordinii şi a liniştii, pentru protejarea
regimului legal constituit al Republicii Moldovenesti, pentru paza depozitelor militare de
alimente şi armament româneşti – create acolo în timpul refugiului în Moldova – şi a căilor
de comunicaţii. Prezenţa militară românească a reuşit să împiedice acţiunile bolşevicilor, ce
urmăreau instaurarea puterii sovietice în Basarabia.
Acelaşi rol de protecţie l-au îndeplinit şi trupele române intrate în Bucovina la cererea
Consiliului Naţional Român, ca urmare a dezordinilor provocate de retragerea unităţilor
militare austriece şi a bandelor de ucraineni, împiedicând totodată intenţiile Consiliului
Naţional Ucrainean de a alipi nordul Bucovinei la Ucraina. Intervenţia armatei române s-a
făcut dupa ce Constituanta – adunare din 14/27 octombrie 1918 – a decis „unirea Bucovinei
integrale cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent, în deplină solidaritate
cu românii din Transilvania şi Ungaria”.
La 1 Decembrie 1918, în inima Transilvaniei, la Alba Iulia, votul Marii Adunării
Naţionale pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România,
aclamat de o impresionantă adunare populară, încununa celelalte acte de unire de la Chişinau
(27 martie/9 aprilie 1918) şi Cernăuţi (15/28 noiembrie 1918) prin care Basarabia şi
Bucovina reveneau în hotarele României. Această Românie, în graniţele sale fireşti, s-a făcut
de la sine, peste îndoielile şi erorile clasei politice, ajutată ce-i drept şi de un nemărginit noroc
– datorat destrămării concomitente a celor două imperii rus şi austro-ungar ce înglobau
ambele teritorii româneşti, după cum scria unul dintre artizanii Unirii ei, generalul Radu R.
Rosetti. Adunările reprezentative şi organele lor – Sfatul Ţării, Consiliul Naţional Român din
Bucovina, Consiliul Naţional Român Central – prin hotărârile lor liber consimţite au exprimat
năzuinţele poporului român înfăptuind unirea provinciilor româneşti cu patria mamă într-un
cadru democratic, prin acte de voinţă liber exprimată, pe teritoriu românesc, înainte ca pacea
să pună capăt formal – prin tratate internaţionale – primului război mondial.

8. 8
Înfăptuirea statului naţional a permis naţiunii române să-şi pună în valoare energiile,
capacităţile sale creatoare în slujba progresului economic al dezvoltării ştiinţei,
învăţământului şi culturii. Evoluând în cadrul regimului de democraţie parlamentară,
România s-a înscris în anii interbelici pe traiectoria unei vieţi moderne, aducându-şi pe plan
internaţional o contribuţie substanţială la opera de pace şi securitate. „…Marea Unire din
1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că
desăvârşirea unităţii naţionale nu este
opera unui om politic, a unui guvern, a
unui partid; este fapta istorică a întregii
naţiuni române, realizată într-un elan
ţâşnit cu putere din străfundurile
conştiinţei unităţii neamului, un elan
controlat de fruntaşii politici, pentru a-l
călăuzi cu inteligenţă politică
remarcabilă spre ţelul dorit. […]”
Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizanii
Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea
monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de
putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria
Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu
vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele
Vechiului Regat. […]
Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii
române de a-şi da armătura teritorial-instituţională care este statul naţional.[…]. O necesitate
istorică – naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional – s-a dovedit mai puternică decât
orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare
naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul
naţional.” (Florin Constantiniu – O istorie sinceră a poporului român, ed. Univers
Enciclopedic, 1997, p. 301-302)
Prof. Solonaru Andrei

9. 9
1 DECEMBRIE - zi de emoţie naţională prezentă şi în şcoala primară „Theodor
Dulceanu” Satu-Nou, unde s-a urmărit dezvoltarea patriotismului, a mândriei naţionale la
elevii din clasa pregătitoare, clasa I şi
clasa a II-a, îndrumaţi de domnişoara
profesor de religie Vacariu Elena şi
doamna învăţătoare Nonea Ana.
În cadrul activităţii desfăşurate s-a prezentat referatul „1 Decembrie – Ziua Naţională
a României” întocmit de domnişoara profesor de religie Vacariu Elena, referat ce a subliniat
importanţa zilei naţionale şi cum trebuie înţeles
şi manifestat patriotismul. Apoi elevii au
realizat steguleţe, au colorat fişe cu portul
naţional, au realizat un puzzle cu harta
Romîniei, toate acestea constituindu-se într-o
expoziţie.
S-a încins şi Hora Unirii, ca elevii
să-şi amintească mereu că avem o ţară
frumoasă şi bogată pe care trebuie să o
cinstim nu numai în zilele de sărbătoare.
Prof. Vacariu Elena, înv. Nonea Ana

10. 10
Ziua Naţională a României a fost sărbătorită şi la Liceul Tehnologic „Nicolae
Bălăuţă”, Şcheia.
Domnul profesor Solonaru Andrei a realizat un referat cu privire la această sărbătoare
a românilor de pretutindeni, referat ce a fost citit de către elevele Ababei Ramona şi
Misăiloaie Maria din clasa a VIII-a A.
Apoi corul liceului, coordonat de către domnul profesor de muzică Dandu Florin, a interpretat
o suită de cântece patriotice.

11. 11
Şi elevii liceeni de la şcoala noastră au ţinut să marcheze această sărbătoare a tuturor
românilor printr-o activitate coordonată de către doamna profesor inginer Pintilie Veronica.
Astfel a fost invitat domnul profesor Nastasă Mihai să ţină o mică prelegere despre
această sărbătoare şi unii dintre elevi au citit referate alcătuite de către ei special pentru
această ocazie.

12. 12
ÎMPREUNĂ DE CRĂCIUN
PĂSTORUL CEL BUN, IISUS CRISTOS, S-A NĂSCUT DE CRĂCIUN
Aceasta este adevărata zi a începutului. De acum lumea începe să trăiască.
Datinile, poveştile, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor, cu ele se poate reconstitui
trecutul.
De aceea misiunea noastră a dascălilor este să dezvăluim bogăţia şi sensul creştin
înalt, mesianic al colindelor, valenţele fabuloase
ale tradiţiilor.
Elevii clasei pregătitoare, clasei I şi clasei a
II-a de la Şcoala primară „Theodor Dulceanu"
Satu- Nou îndrumaţi de doamna învăţătoare
Nonea Ana, în prima zi de Crăciun, au vestit o
taină mare, aceea a Naşterii Pruncului
Dumnezeiesc.
Activitatea a fost structurată în două părţi:
săvârşirea „Sfintei Liturghii" oficiată de preotul
Florea Bogdan, parohul acestei biserici , şi
prezentarea unui mănunchi de poezii şi colinde
prin care s-a oglindit evenimentul Naşterii lui
Iisus. Prin aceste colinde s-a anticipat şi urarea de
31 decembrie când copii în grupuri urmau să
meargă la urat.
Obiceiul Pluguşorului, a Sorcovei a fost
pus în valoare de această activitate.
Umblarea cu plugul a fost reactualizată
prin rostirea pluguşorului de către micii urători,
elevi ai clasei pregătitoare, clasei I şi a clasei a II-
a Satu- Nou, dar şi de elevii claselor V-VIII Şcheia
îndrumaţi de doamna Ciubotaru Lăcrămioara.
Copiii îmbrăcaţi în costume populare specifice
zonei noastre au colindat apoi au primit iconiţe, ciocolate oferite de preotul paroh
Florea Bogdan, de asemenea şi cadouri oferite de Moş Crăciun.
Prin activitatea „Moş Crăciun la noi" am întâmpinat Naşterea Pruncului
Dumnezeesc, când Iisus revine printre noi şi face să licărească în sufletele noastre, o
rază de iubire.
Învăţătoare: Nonea Ana

13. 13
IATĂ VINE MOŞ
CRĂCIUN !
Pe 17 decembrie 2014 s-a desfăşurat activitatea –
„Dăruim de MoşCrăciun”.
Activitatea a fost realizată cu elevii clasei a X-a A
sub îndrumarea profesorului diriginte Dima Elena şi
s-a desfăşurat în colaborare cu Şcoala primară
„THEODOR DULCEANU” Satu Nou, Comuna Şcheia.
Elevii implicaţi s-au deplasat la Şcoala primară Satu Nou
pentru a dărui fiecărui copil de grădiniţă câte un
pachet de dulciuri. La sosirea în locaţia menţionată au
colindat cadrele didactice de aici, apoi însoţiţi de
domnul învăţător Bordeianu Sandu şi de Moş Crăciun
au mers la grădiniţă. Aici au fost întâmpinaţi de copii si
de doamna educatoare Vieru Stoleru Elena care au
prezentat un mic program artistic (colinde, poezii si
obiceiuri de iarnă) musafirilor.Momentul emoţionant
a fost atunci când, prin intermediul lui Moş Crăciun,
copii au primit pachetele cu dulciuri.
Prof. Dima Elena

14. 14
În perioada 11-15 ianuarie 2015 clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a de la Școala
„Theodor Dulceanu" Satu Nou, îndrumați de doamna învățătoare Nonea Ana, au participat la
activitatea cu tema: „Eminescu - 165 de ani, dar veșnic tânăr" sub
forma unui medalion literar. Această formă de activitate instructiv-
educativă, a implicat următoarele aspecte:
- aspectul cognitiv: prin lecturarea unor poezii și a
biografiei lui Eminescu, elevii și-au îmbogățit
cunoștințele despre poet (11 ianuarie 2015-02-02 );
- aspectul educativ: lectura a contribuit la educarea
elevilor în dimensiunile etice și estetice;
- aspectul formativ: a constat în faptul că lectura a avut
drept consecințe formarea și consolidarea tehnicilor
de muncă intelectuală: dezvoltarea gândirii, a
imaginației, a capacității de exprimare corectă și
expresivă.
Obiectivele urmărite prin această formă de activitate au fost
următoarele:
- consolidarea deprinderii de citire corectă, fluentă,
conștientă și expresivă (clasa a II-a);
- formarea și dezvoltarea gustului pentru lectură;
- creșterea interesului pentru cunoașterea operei
marelui poet național;
- dezvoltarea capacității de a gândi și de a se exprima
corect.
Realizarea
medalionului literar a
presupus următoarele
etape:
- alegerea materialului ilustrativ
și ordonarea lui într-o
structură unitară;
- selectarea materialelor
corespunzătoare realizării
obiectivelor propuse;
- realizarea aspectului
interdisciplinar al activității
prin asigurarea muzicii de
fond, a imaginilor plastice
prin desene și a confecționării
unor semne de carte tematice;
- alegerea mijloacelor de
învățământ: expoziții de carte,
portretele autorului, scrisorile

15. 15
lui Creangă către Eminescu, semne de carte, fișe de lucru;
- pregătirea elevilor pentru participarea la medalionul literar prin comunicarea
datei și a locului de desfășurare a activității;
- precizarea autorului și a tematicii;
- stabilirea mijloacelor de învățământ;
- explicarea scopului activității;
- desfășurarea medalionului literar.
Conținutul tematic ales a cuprins poezii din lirica eminesciană cunoscută elevilor:
„Somnoroase păsărele", „Ce-ți doresc eu ție,dulce Românie!", „Ce te legeni", „Copii eram noi
amândoi" care prin mesajul și specificul stilistic se adresează capacității de receptare a
acestora.
De-a lungul săptămânii, elevii au avut de rezolvat următoarele sarcini:
Clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a:
- să memoreze poeziile date;
- să numere silabele din primele versuri;
clasa a II-a: să transcrie caligrafic versurile din creația poetului;
- să caute la bibliotecă și să citească o carte de Mihai Eminescu;
- să prezinte cartea colegilor;
- să realizeze un semn de carte pe care să aplice fotografia lui M. Eminescu și
a lui Creangă.
Activitatea a reunit atât elevii din clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a cât și pe
părinții acestora. Această activitate a închegat colaborarea între școală și părinți, contribuind
astfel la înbunătățirea succesului școlar al
elevilor. Doamna învățătoare Nonea Ana a
prezentat în fața părinților și elevilor „O
scrisoare a lui Ion Creangă către Mihai
Eminescu", imagini însoțite de explicații
referitoare la copilăria, adolescența și anii
de maturitate ai poetului .
Partea a doua a activității s-a
desfășurat sub forma unui concurs de
recitare și de desene având ca temă creația
eminesciană. Efortul elevilor a fost
răsplătit cu diplome, premii, semne de
carte.
Înv. Nonea Ana

16. 16
Și elevii claselor I-IV de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță‟ Șcheia au sărbătorit
ziua marelui poet prin diverse activități: vizionarea de materiale despre Mihai Eminescu,
concurs de recitare, concurs de desene inspirate de opera poetului și vizită la Biblioteca
Comunală Șcheia unde au putut răsfoi volumele de poezii existente. Iată și câteva imagini de
la aceste activități:
Înv. Țugulia Costică

17. 17
HAI SĂ DĂM MÂNĂCU MÂNĂ
În activităţile şcolare sunt multe momente de satisfacţie şi bucurie pe care le trăiesc
cei implicaţi, dar maxima încărcătură emoţională se dezvoltă în momentul serbărilor şcolare.
George Coşbuc spunea: „Ca să poţi povesti sau cânta copiilor, trebuie să iubeşti, să cauţi să
pricepi firea şi lumea aparte în care trăiesc, să ştii să cobori până la nivelul personalităţii.
Trebuie să iei parte împreună cu dânşii la toate manifestările sufleteşti, într-un cuvânt,
rămânând om mare, să fii cât se poate
de copil!"
Pentru organizarea unei
serbări învăţătorul devine regizor,
coregraf, interpret pentru micii artişti.
Pe 24 ianuarie este ziua în
care sărbătorim an de an, din 1859
încoace, un mare eveniment al istoriei
poporului român: Unirea
Principatelor. Este vorba despre
Moldova şi Ţara Românească, două
ţări diferite în acele vremuri, dar care
s-au unit la 24 ianuarie 1859, sub
conducerea comună a lui Alexandru Ioan Cuza.
La Şcoala primară „Theodor Dulceanu" Satu-Nou, din comuna Şcheia nu a trecut
nemarcată această sărbătoare. Astfel
doamna profesor de religie Vacariu
Elena a prezentat o scurtă informare
despre acest eveniment, adaptat
nivelului de înţelegere al copiilor din
clasa pregătitoare şi clasa I.
Copiii, într-o atmosferă de
sărbătoare au recitat versuri, au înălţat
cânturi închinate Unirii, au prezentat
un fragment din sceneta „Moş Ion
Roată şi Unirea" şi au organizat o
expoziţie de desene, îndrumaţi fiind de
către doamna învăţătoare Nonea Ana.
Fiecare copil a primit câte o diplomă de participare la această activitate.
Serbările copilăriei rămân şi trebuie să rămână peste vremuri, atât pentru copii cât şi
pentru părinţi momente de bucurie sufletească, prilej de manifestare inedită şi nestingherită a
valenţelor native, care la un loc aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi
stimulează gândirea creatoare a copiilor, iar spectatorii sunt gata de a le oferi zâmbete, flori
sau lacrimi de recunoştinţă.
Înv. Nonea Ana
Prof Vacariu Elena

18. 18
ZIUA SIGURANŢEI PE INTERNET
În România este implementat începând cu anul 2008 programul Sigur.info care
vizează siguranţa pe Internet a copiilor şi este coordonat la nivel naţional de Organizaţia
Salvaţi Copiii. Tema de anul acesta este „Împreună facem Internetul mai bun!“ şi se axează
pe ideea conform căreia fiecare din noi putem face lucruri concrete pentru a aduce o
contribuţie pozitivă în mediul online.
În data de 10 februarie 2015 elevii clasei a VI-a B, coordonaţi de către doamna
dirigintă Pleşca Claudia, s-au afiliat şi ei ideii de mai sus desfăşurând în cadrul şcolii noastre
o activitate cu această tematică. Activitatea a început cu o scurtă descriere a Internetului şi a
importanţei acestuia. Elevilor li s-a propus un exerciţiu pentru spargerea gheţii. Astfel, ei au
creat un dialog despre ce le place la Internet aşa cum este el acum şi ce ar schimba pentru a fi
mai bun. Ideile au fost scrise pe o foaie şi apoi prezentate colegilor. Elevii au urmărit un
power-point de unde au aflat despre pericolele care îi pândesc din spatele ecranului şi care îi
pot afecta negativ. Apoi, împărţiţi în grupe de câte 4-5 elevi, au desenat/scris avantajele şi
deyavantajele navigării pe Internet. Fiecare grup şi-a prezentat lucrarea şi a încercat să-şi
convingă colegii că ideea/opera lor este cea mai bună/reuşită.
La finalul activităţii, toată clasa a creat o planşă „Ce pot face eu…” în care au
identificat modalităţile corecte, concrete prin care ei înşişi se pot implica pentru a face
Internetul mai bun (ex. Crearea unei aplicaţii/site/joc/clip/artă) pe care o pot folosi pentru
activitatea „Să creăm împreună un Internet mai bun”.
Prof. Pleşca Claudia
„Internetul este o reţea de socializare. Ne ajută mereu când avem nevoie să găsim
informaţii de orice fel, să ţinem legătura cu prietenii, să ne întreţinem pasiunea pentru un
anumit actor sau cântăreţ. Internetul ne învaţă multe lucruri, dar nu toate lucrurile acestea
sunt pentru noi copiii. Putem intra pe situri interzise copiilor şi care ne pot răni emoţional.
Internetul e şi bun şi rău pentru noi. Când nu ştim să rezolvăm o temă de la şcoală apelăm
imediat la el dar, poate mai util ar fi pentru noi să încercăm să apelăm la o persoană mai în
vârstă sau să căutăm în cărţi pentru a ne crea o părere proprie, pentru a fi originali, căci aşa
vom fi mult mai apreciaţi şi vom avea mai mult de câştigat decât printr-o simplă copiere de
pe internet.”
Agape Anca – clasa a VI-a B

19. 19
Sub titulatura de „Balul Dragobetelui”, în data de 24 februarie 2015, în sala de
festivităţi a Liceului Tehnologic „Nicolae Bălăuţă” Şcheia, a avut loc balul proaspeţilor
bobocei de clasa a IX-a. Doamnele diriginte a celor două clase, profesor Ariton Gheorghiţa
şi profesor Bucătaru Geanina, s-au implicat în organizarea acestei activităţi sub formă de
concurs şi spectacol şcolar având în vedere formarea competenţelor specifice domeniilor
extraşcolare şi definirea talentelor, aptitudinilor de tip artistic.
Ca obiective principale activitatea desfăşurată a urmărit integrarea elevilor în viaţa
socială şi formarea unui comportament civilizat, valorificarea potenţialului artistic, estetic,
psihic şi fizic pentru sprijinirea dezvoltării armonioase a personalităţii individuale şi pentru
definirea spiritului de echipă precum şi îmbunătăţirea imaginii şcolii în cadrul comunităţii
locale.
Balul a fost deschis în paşi de vals de deţinătorii titlului de Miss şi Mister 2013:
Ungureanu Andrei şi Donea Eugenia. Prezentatorii evenimentului au fost elevii clasei
a XII-a, Vieru Andrei şi Ababei Andreea. Juriul a fost alcătuit din: prof. Pleşca Claudia, prof.
Mînzu Isabela, prof. Cârlan Alina, elevii Borz Marius clasa a XII-a şi Gavril Andreea clasa a
XI-a A.
Concurenţii au fost împărţiţi în cinci perechi, după cum urmează:
- Perechea nr. 1 : Adăscăliţei Gabriel şi Pristăviţă Mădălina
- Perechea nr. 2 : Corduneanu Cezar şi Apostu Geanina
- Perechea nr. 3 : Bîrlădeanu Daniel şi Vrabie Elena
- Perechea nr. 4 : Butnaru Florina şi Suman Cosmin Andrei
- Perechea nr. 5 : Buză Alin şi Soponaru Nicoleta.

20. 20
Concurenţii au fost supuşi la mai multe probe, în care au trebuit să-şi dovedească
abilităţile de dansatori, de actori, calităţile vocale, aptitudinile practice şi isteţimea minţii.
Probele au fost următoarele:
 Proba de dans (popular, vals, blues);
 Imită un profesor;
 Dans cu balonul;
 Declaraţie de dragoste;
 Test de perspicacitate;
 Probă de aptitudini (fetele au făcut nod la cravată şi băieţii au coafat fetele);
 Karaoke.
Tot în cadrul balului au mai fost două momente artistice şi anume dansul elevelor de
la clasa a VII-a B, coordanate de prof. Cârlan Alina şi dansul elevelor clasei a XI-a A, Zăgan
Andreea şi Donea Eugenia.
În urma punctajului obţinut au fost declaraţi câştigătorii titlului de Miss şi Mister:
Vrabie Elena şi Suman Cosmin. Premii de popularitate au primit elevii Pristaviţă Mădălina şi
Bîrlădeanu Daniel. Pe locul al doilea s-au clasat Butnaru Florina şi Adăscăliţei Gabriel, iar
locul al treilea a fost ocupat de Corduneanu Cezar şi Apostu Geanina.
Prof. Bucătaru Geanina

21. 21
PRIMĂVARA,-ANOTIMPUL MAGIEI
Primăvara, fiica cea mai tânără şi cea mai frumoasă a bătrânului an, s-a reîntors
la noi în ţară plină de bunătate şi de căldură.
Pomii îşi îmbracă haina cu flori şi frunze verzi. Primele frunzuliţe s-au deschis
spre lumina cerului ca nişte ochişori verzi. Prin mijlocul livezii însorite, plină de copaci
tineri şi zvelţiţi cu iarbă moale, pâraiele primăverii curg cântând şi scânteind.
Câmpul a fost invadat de florile de muşeţel mărunte, care se aseamănă cu nişte
bumbi aurii înconjuraţi de cununiţe albe, care împrăştie un miros îmbătător. Parfumul
crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor, este purtat de vânt
prin toată ţara.
Înfăşurat într-o mantie de lumină, soarele, stăpânitorul lumii, priveşte spre
pământ, cu fruntea de lumini brăzdată şi vede cum toată natura este în armonie şi câtă
bucurie este printre vietăţi datorită lui. Văzduhul e limpede ca lacrima, iar în depărtare
se zăreşte dunga zării de argint.
În pădure, peste tot vezi verdeaţă, pomi în floare şi auzi zumzetul albinelor şi
ciripitul păsărilor. În desişuri albeşte floarea ghiocelului. Iarba a prins colţ fraged şi
nou. Mierla fluieră în zăvoi răspândind cântecul ei peste tot văzduhul. Păsările dau
triluri prelungi arătând nesecata bucurie de a trăi, cântecul lor se aseamănă cu o
chemare nebiruită a frumuseţii şi tinereţii. Ciocârlia umple văzduhul de cântec.
În liniştea neclintită a nopţilor de primăvară susurul izvoarelor se aseamănă cu o
voce blândă ce povesteşte mii şi mii de basme. Pe lacurile liniştite şi cristaline plutesc
nuferii ca nişte comori de galbeni.
Primăvara este un anotimp magic, în timpul căruia orice este posibil.
Ciubotariu Oana Letiţia- clasa a VII-a A
BUCURIA PRIMĂVERII
Într-un sfârşit dulcea şi mult aşteptata primăvară a reuşit să ajungă şi pe la noi.
Totul a prins viaţă.
Natura şi-a dat jos mantia albă, iar frigul a intrat în gâlceavă cu razele soarelui.
Primăvara îşi intră în rol. Glasul subţire al păsărilor se aude prin tot văzduhul, asta
însemnând că au apărut şi ele odată cu primăvara. Ghioceii plăpânzi şi mici au început
să iasă încet, încet de sub zăpadă, vestind şi ei că a sosit cel mai plăcut şi aşteptat
anotimp. Albinuţele zboară prin natură, iar fluturii cu aripile lor multicolore se aşează
pe fiecare floare.
Soarele, puţin palid îşi strecoară razele printre crengile copacilor adormiţi.
Fiica cea mai tânără a anului, aduce totodată cu ea şi multe sărbători. Una dintre
ele ar fi 8 Martie, ziua tuturor femeilor, alta şi cea mai importantă ar fi Paştele, cu toate
tradiţiile şi obiceiurile sale.

22. 22
Prin livezi, aerul curat şi pomii care au înmugurit îţi inundă viaţa cu bucurie.
Căldura soarelui a dat voie mugurilor din livadă să se desfacă. Râurile din păduri curg
la vale din nou cu apa lor cristalină şi aşteaptând animalele însetate.
Pe la ferestrele caselor se văd gospodinele harnice, care fac curăţenie de zor
pentru a întâmpina primăvara aşa cum se cuvine. Zilele blânde şi mult aşteptate cresc,
iar nopţile scad şi totul ne bucură nespus,
Primăvara este cel mai plăcut şi cel mai înduioşător anotimp
Doloi Alisa- clasa a VII-a A
GHIOCELUL
Alb ghiocel,
Gingaş ghiocel,
Sună tu de zor
Şi vesteşte tuturor
Că a venit iară
Înc-o primăvară.
Alb ghiocel,
Gingaş clopoţel,
Cu glas cristalin
Şi sunând din plin
Vesteşte-n toată ţara
Că a venit primăvara.
Alb ghiocel,
Gingaş ghiocel,
Sună tu în zare
Şi peste hotare
Să ştie toată făptura
Că a renăscut natura.
Savin Roxana - Mădălina- clasa a VII-a A

23. 23
PRIMĂVARA
Primăvara a sosit
Şi câmpia a-nverzit
Mieluşeii cei voioşi
Zburdă pe câmpie-n jos.
În grădinamea cea mare
Am zărit atunci o floare,
Mare, mândră şi frumoasă,
Cum e primăvara noastră.
Cine a văzut de unde
Primăvara vine, vine
Cu al ei alai de flori
Şi cu primii cântători?
Peste ţară se iveşte
Peste ape şi fâneţe,
Primăvara aşteptată,
Aducând Învierea bogată.
State Alexandra- clasa a VII-a A
ÎNVIEREA
Primăvara mult dorită
Se aşterne peste lume
Şi natura reînvie
Pregătindu-se-o minune.
Totul s-a trezit la viaţă
În cântec melodios
Parcă-ar vrea să ne vestească
Învierea lui Hristos.
Sălciile se apleacă
Într-un spaţiu luminos,
Timpul nu mai vrea să treacă
Aşteptându-l pe Hristos.
Ziua se topeşte-n şoapte
Oamenii au chip frumos.
Noaptea nu mai ne e noapte
E un imn pentru Hristos.
Şi cu lumânări aprinse,
Având sufletul curat,
Toţi şoptesc în mare taină
Azi, Hristos a Înviat!
State Alexandra- clasa a VII-a A

24. 24
CONCURS INTERDISCIPLINAR MATEMATICĂ- FIZICĂ- ȘTIINȚE
„Viitorul este suma pașilor pe care-i faceți, inclusiv a celor mici, ignorați sau luați în râs”
Henri Coanda
Colegiul Naționai „Garabet Ibrăileanu” și Asociația „Elpar” au organizat ediția
a VI-a a Concursului interdisciplinar matematică – fizică - științe Henri Coandă, pentru
clasele IV-VIII, concurs care a avut loc în data de 7 martie 2015 și a fost structurat pe două
secțiuni: secțiunea - Lucrare scrisă individuală și secțiunea – Postere.
La cea de-a doua secțiune au participat și elevi ai liceului nostru obținând fiecare câte
o mențiune. Astfel posterul intitulat „Parc de distracții cu mecanisme simple” a fost realizat
de către elevele Lefter Malvina Liliana - clasa a VII-a A, Fărâmă Ștefania Lorena – clasa a
VII-a A și Călugărici Andreea Roxana – clasa a VII-a A; posterul intitulat „Apa și formele ei
de agregare” a fost realizat de către elevele Grigoraș Isabela Elena – clasa a VI-a A, Mardar
Denisa Ioana - clasa a VI- a A și Chelaru Cătălina – clasa a VI-a A și două postere intitulate
„Circuitul apei în natură” au fost realizate de către elevele Savin Roxana – clasa a VII-a A,
State Alexandra – clasa a VII-a A și Răciulă Diana – clasa a VII-a A .
Prof. Nastasă Loredana

25. 25
Şezătoarea a fost prezentată la concursul judeţean „O mască râde, alta
plânge”, ediţia a X-a, secţiunea:
Mirajul scenei. Concursul s-a
desfăşurat în data de 27 martie 2015
la Liceul Teoretic „Dimitrie
Cantemir” Iaşi cu ocazia Zilelor
Mondiale ale poeziei şi teatrului.
Elevii participanţi de la liceul nostru
au fost: din clasa a X-a A – Caloian
Irina, Mihăilă Diana, Bazon Paula,
Bazon Paraschiva Mălina, Uncrop
Adelina, Vrabie Andreea Mădălina,
Popa Mihaela, Lungu Dan, Moraru Vlăduţ, Butnariu Andrei, din clasa a X-a B –
Iordache Liliana şi Donea Mihai, din clasa a XI-a B Ionescu Andreea.
Coordonatorii activităţii au fost doamnele profesoare Lache Florentina şi Nastasă
Loredana.
Elevii noştri au obţinut premiul pentru „Promovarea cântecului şi a
costumului popular”. Nu am fi reuşit fără colaborarea cu doamnele profesoare
Ariton Gheorghiţa, Moldovan Adelina, Pintilie Veronica, Dima Elena cărora le
multumim pe această cale.
Prof. Lache Florentina
„A fost o experienţă de neuitat. A fost frumos pentru că am încercat ceva
nou. Când am ajuns pe scenă îmi
tremurau picioarele de emoţie.
Publicul a fost încântător, spre final
reuşind să ridicăm toată sala în
picioare. După ce am coborât de pe
scenă eram foarte mândri pentru că
am promovat costumul popular. Sper
ca această experienţă să se mai repete
deoarece mi-a plăcut foarte mult.”
Vrabie Andreea – clasa a X-a A
„A fost o activitate distractivă
din care am avut de învăţat lucruri noi. Emoţiile pe care le-am avut înainte de a
urca pe scenă au fost unice şi cred că îmi voi aminti mereu această experienţă pe
care am avut norocul de a o împărtăşi cu colegii de clasă şi alături de doamnele
profesoare. Şi a fost, de asemenea, un lucru minunat faptul că ne-am reprezentat
şcoala şi c-am făcut acest lucru destul de bine.”
Popa Mihaela – clasa a X-a A
„Mi-aş dori să mai trec cel puţin o dată prin această experienţă minunată. Am fost
foarte fericită pe scenă şi am trăit momente de neînchipuit. A fost un vis devenit realitate.“
Caloian Irina Mihaela – clasa a X-a A

26. 26
În săptămâna „Școala altfel‟, desfăşurată în perioada 6-10 aprilie și în anul acesta au
avut loc activități diverse și interesante. Prezentăm câteva din acestea cu ajutorul imaginilor:
Clasele I-IV:

27. 27
Clasele V-XII:
Jocuri…
Lucru manual…
Experimente…

28. 28
Drumeții…
Concurs de afișe în limba engleză…
Concurs de afișe …

29. 29
O zi cu idolii mei
…a fost odată un elev care era fan Dinamo Bucureşti…
Aşa începe povestea… Elevul se numeşte Ungureanu Beniamin şi este elev în clasa a
VII-a A. Ştiindu-i pasiunea pentru această echipă, dna. prof. Pleşca Claudia a hotărăt să-i facă
o surpriză de ziua lui şi a scris Clubului Dinamo.
Astfel, pe 6 aprilie, Beniamin, fără a bănui măcar ce i se pregăteşte, a fost adus pe
stadionul Emil Alexandrescu, din Iaşi. Abia în momentul în care jucătorii au început să
coboare din autocar, a aflat ce se întâmpla.
Beniamin a asistat la întregul antrenament, unde a stat la câţiva metri distanţa de
favoriţii săi. Antrenorul Flavius Stoican i-a
strâns cu căldură mâna, Matei Cosmin,
jucătorul preferat i-a oferit tricoul cu nr.10 şi
alte câteva suveniruri, iar pozele făcute,
vorbesc parcă de trăirile elevului emoţionat la
culme.
În ciuda ploii torenţiale, întâlnirea a
fost de excepţie, iar ziua- memorabilă!
Prof. Pleșca Claudia

30. 30
„CREAŢII VESTIMENTARE
NECONVENŢIONALE”
În ziua de 26.09.2014, în cadrul activităţii
educative intitulate „Creaţii vestimentare
neconvenţionale” elevii clasei a XI a A
şi-au pus în valoare
îndemânarea şi
originalitatea.
Având ca suport
crochiul vestimentar, elevii
au realizat minunate
costume vestimentare,
utilizând diverse produse
naturale: seminţe, fasole,
pene, spice de grâu.
Aceste produse sunt
expuse în sala de clasa a
colectivului clasei a XI a A.
Prof. Coordonator: Moldovan Adelina

31. 31

32. 32
Pentru a atrage atenţia factorilor de decizie asupra
importanţei accesului la o educaţie de calitate pentru
fiecare copil din România şi din lume, sub sloganul
„Votăm pentru educaţie!”, peste 100.000 de copii,
părinţi şi cadre didactice au participat în acest an la
activităţile desfăşurate în perioada 4-10 mai 2015, în
cadrul Campaniei Globale
pentru Educaţie.
Campania Globală pentru Educaţie este un eveniment
desfăşurat anual, la nivel mondial, de o coaliţie de organizaţii
neguvernamentale, sindicate şi grupuri de cetăţeni din întreaga
lume iar, începând cu anul 2001, este coordonat în România de
Organizaţia Salvaţi Copiii şi beneficiază de sprijinul unor
importanţi parteneri - Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Știinţifice, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi
Asistenţă Educaţională, Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare
Profesională „Step by Step”, Asociaţia OvidiuRo, World Vision
România, Roma Education Fund Romania, Federaţia Naţională a
Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar, Federaţia
Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Centrul European pentru
Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi. Activităţile din acest an
beneficiază de sprijinul financiar al Comisiei Europene, prin
intermediul proiectului „Trimiteţi-mi prietenul la şcoală !”.
Elevii claselor I-IV de la liceul nostru, însoțiți de
învățătorii lor, s-au întâlnit în laboratorul de informatică cu
doamna profesoară Dima Elena și doamna director Nastasă
Loredana. Aici ei au vizionat un film despre copiii din țările lumii
care nu au acces la educație.
După vizionare, elevii au răspuns la întrebări, sub formă
de concurs, și și-au spus părerea în legătură cu tema dată.
Ca activitate practică au avut de realizat niște mascote pe care au scris gândurile lor ca
fiecare copil să aibă dreptul la educație.
Înv. Bordeianu Ana

33. 33
Ziua Europei (9 mai) sărbătoreşte pacea şi unitatea în Europa. Data marchează
aniversarea Declaraţiei Schuman. În cadrul unui discurs ţinut la Paris, în 1950, ministrul
francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de
cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui
nou război între naţiunile Europei.
Viziunea sa era de a crea o instituţie europeană care să centralizeze şi să gestioneze
producţia de cărbune şi oţel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea
unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de
temelie a Uniunii Europene.
Elevii claselor I-IV de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță‟ Șcheia, îndrumați de
către doamnele învățătoare au sărbătorit această zi prin concursuri de desene și vizionări de
filme despre Uniunea Europeană.
Înv. Slabu Maricica

34. 34
ZIUA EROILOR SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ A POPORULUI ROMÂN
De Ziua Înălţării Domnului (mare sărbătoare creştină) care comemorează înălţarea la
cer a lui Hristos, la 40 de zile după Înviere, celebrăm Ziua Eroilor, o sărbătoare naţională în
memoria celor căzuţi de-a lungul vremurilor pe câmpiile de luptă, pentru credinţă, libertate,
dreptate şi pentru apărarea ţării şi pentru întregirea neamului românesc. În semn de
recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al sutelor de mii de militari căzuţi la datorie în timpul
primei conflagraţii mondiale, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele ţări beligerante,
prevedea printre altele obligativitatea
întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi
pe teritoriile statelor respective, precum şi
a operelor comemorative de război
dedicate acestora.
În România, care a pierdut în
timpul primului război mondial aproape un
milion de militari şi civili, concretizarea
prevederilor tratatului din 1919 s-a
materializat prin aplicarea Decretului
Regal 1693 din 4 mai 1920, care a stabilit
ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul
zilei Înălţării Domnului, dată decretată sărbătoare naţională a poporului român. Ţara noastră a
fost, de altfel, prima ţară europeană care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali.
Din anul 1995 Parlamentul României a votat o lege conform căreia Ziua Înălţării
Domnului a fost declarată „Ziua Eroilor” pentru a omagia jertfa celor căzuţi în lupta pentru
libertatea şi independenţa poporului
român. Ulterior, prin hotărârile Sfântului
Sinod din anii 1999 şi 2001 Ziua Înălţării
Domnului a fost desemnată şi sărbătoare
naţională bisericească. Printr-o altă lege
adoptată în anul 2003 Ziua Eroilor este
considerată zi de sărbătoare oficială pentru
poporul român. În această zi deosebită la
orele 12, în toate lăcaşurile de cult se trag
clopotele, iar în instituţiile publice şi în
unităţile de învăţământ se păstrează un
moment de reculegere.
Festivităţile de comemorare ale eroilor încep cu oficierea Sfintei Liturghii a Înălţării
Domnului.
Elevii ciclului primar de la școala noastră, însoțiți de învățătorii lor, au depus coroane
și flori la monumentele eroilor de la noi din comună.
Înv. Costea Doina

35. 35
În data de 21 mai 2015 I. S. U. Iaşi a organizat concursul „Prietenii pompierilor”,
concurs structurat pe trei secţiuni: Aptitudini, Ştafetă şi Teorie. La acest concurs a participat
şi un echipaj din şcoala noastră compus din elevii: Vieru Timotei - clasa a VII-a B, State Alin
– clasa a VII- a B, Păduraru Albertina –
clasa a VII- a B, Niţă Roxana- clasa a
VII-a B, Chelaru Mirabela Cătălina –
clasa a VI-a A, Grigoraş Iasmina – clasa a
VI-a A, Rădeanu Ionuţ Cosmin - clasa a
VI-a A, Dulceanu Natanael – clasa a VI-
a B, Sofian Gabriel – clasa a VI-a B şi
Dulceanu Mihai – clasa a VI-a B,
coordonaţi de către domnul profesor Rusu
Daniel. Concursul s-a desfăşurat pe
Stadionul Tineretului Tătăraşi din Iaşi, iar
elevii au trebuit să-şi pună în valoare atât
aptitudinile fizice cât şi cunoştinţele, în
urma evoluţiei lor aceştia obţinând locul
cinci, care e unul meritoriu mai ales la o primă participare la concursuri de genul acesta.
Prof. Rusu Daniel

36. 36
CONCURSULUI NAŢIONAL
DE REVISTE ŞCOLARE
Revistele şcolare româneşti, scrise şi redactate de elevii din
cursul gimnazial şi liceal, au luat naştere în Transilvania, ca un mijloc
de conservare şi cultivare a limbii naţionale şi de alimentare a
sentimentului patriotic. ,,Aurora’’ a fost prima revistă şcolară care a
apărut la Blaj în 1834, ca publicaţie a Liceului din puternicul centru de
cultură românească din Transilvania. La început, revistele au fost
manuscrise şi şapirografiate. După 1860 au început să fie tipărite, iar
după 1870 au pătruns şi în Principate prin cărturarii ardeleni veniţi de
peste munţi. În 1905 au fost organizate de Spiru Haret şi introduse
obligatoriu în şcoli. Au cunoscut o dezvoltare excepţională în perioada
interbelică, ca apoi aproape 20 de ani, să fie interzise, fiind înlocuite cu
gazetele de perete. Apariţia lor a fost reluată în 1966, în perioada de
liberalizare, cunoscând o puternică efervescenţă între anii 1967- 1981,
când marea lor difuzare (peste 700 de titluri tipărite în capitală şi în
judeţe) a determinat Ministerul Învăţământului să organizeze concursul
naţional al revistelor şcolare, urmat anual, de tabăra naţională de vară a
redacţiilor laureate.
După revoluţia din 1989 şi mai ales după 1993, această formă a
creaţiei literare şcolare cunoaşte un puternic reviriment, fiind
recunoscută ca experienţă românească unică în lume – în cei peste 150
de ani de existenţă şi de numeroase progrese ale tehnicilor de
imprimare. In perspectiva integrării europene, revistele şcolare trebuie
să vină în sprijinul formării elevilor şi a cadrelor didactice, în
cunoaşterea de către aceştia a preocupărilor colegilor lor din celelalte
state, a găsirii metodelor şi mijloacelor de dialog şi comunicare, a
limbajului comun, a punţilor de legătură, a cunoaşterii tradiţiilor şi a
altor preocupări comune statelor din Uniunea Europeană.
Concursul naţional al revistelor şcolare are următoarele
obiective principale:
- cunoaşterea şi popularizarea la nivel naţional a revistelor
concepute şi conduse de elevi;
- evaluarea şi verificarea experienţei în domeniul publicisticii
şcolare;
- polarizarea unui număr cât mai mare şi cât mai variat de
talente în jurul revistei şcolii;
- formarea la elevi a conştiinţei;
- cultivarea respectului pentru cuvântul scris, pentru
exprimarea corectă şi expresivă în limba română;
- educarea tinerilor în spiritul respectului pentru adevăr,
pentru reflectarea obiectivă a realităţii, prin aplicarea principiilor
deontologice ale profesiei de jurnalist;
- sporirea nivelului de însuşire a tehnicilor clasice şi moderne
de redactare, tehnoredactare, documentare, investigare, multiplicare,
difuzare a unei publicaţii şcolare.
Concursul este organizat anual de Direcţia Generală a
Învăţământului Preuniversitar din Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
împreună cu inspectoratele şcolare şi Uniunea Ziariştilor Profesionişti

37. 37
din România şi se va desfăşura în trei etape: locală/sector,
judeţeană/municipală, naţională.
Anul acesta a participat la acest concurs şi revista liceului
nostru „Ani de şcoală" obţinând locul I la secţiunea „Reviste magazin
(caleidoscop)”, oglindind complex întreaga activitate a şcolii
constituind şi un bogat documentar în toate sferele educaţiei, culturii
şi cercetării la nivel liceal – tehnic profesional, şcoli de arte şi meserii.
Ca urmare a ocupării acestui meritoriu loc, două eleve din
colectivul de redacţie, Misăiloaie Maria de la clasa a VIII-a A şi
Bordeianu Cocea Carina Sorana de la clasa a VI-a A, au fost invitate
luni, 25 mai 2015 şi miercuri, 27 mai 2015 la sediul editurii
„Adenium” şi la redacţia revistei „Timpul” pentru a participa la o
întâlnire interesantă cu profesionişti din domeniul publicisticii .
Prof. Nastasă Oana

38. 38
MARAMUREȘ…loc pitoresc, ospitalier, cu minunate peisaje naturale, cu obiective
arhitecturale deosebite, ales din nou de către noi pentru a–i sărbători pe cei care au terminat
cursurile Liceului Tehnologic „Nicolae Bălăuță", Șcheia, promoția 2011 – 2015.
Astfel, 14 elevi din clasele de liceu, însoțiți de doamnele profesoare Băbuță Monica,
Băbuță Cătălina și Nastasă Oana, au pornit
la drum pe data de 29 mai 2015 si, timp de
3 zile, au încercat să redescopere
minunățiile Maramureșului și să celebreze
cum se cuvine încheierea unei etape din
viața de „învățăcei" a promoției 2015.
În prima zi, 29 mai 2015, am
vizitat Cetatea Neamțului unde, cu
ajutorul ghidului, am încercat să retrăim
momente glorioase ale domniei lui Ștefan
cel Mare și Sfânt. Apoi am vizitat
Rezervația de zimbri „Dragoș Vodă" unde
am descoperit unele dintre ultimele
exemplare de zimbri din țara noastră.
Următoarea noastră oprire a fost la
Mănăstirile Sihăstrie și Sihla, unde am
încercat să ne găsim pacea interioară și
liniștea sufletească în aceste locuri cu o
încărcătură spirituală deosebită.
După parcurgerea a mai mult de 500
de km ne–am cazat la Pensiunea Maria din
stațiunea Borșa unde am fost întâmpinați, ca
de fiecare dată, cu ospitalitate și bucurie de
către familia Dulămiță.
A doua zi, pe 30 mai 2015, am
cutreierat pe cărările Muzeului Satului din
Sighetul Marmației, am vizitat un colț de Rai
numit Manăstirea Bârsana, iar ziua s–a
încheiat cu o mică petrecere.

39. 39
A treia zi, pe 31 mai 2015, cu oarecare regret, am pornit spre casă nu înainte de a urca
cu telescaunul până la Cascada Cailor, din Munții Rodnei.
Întoarcerea în ținutul Moldovei s–a făcut prin Pasul Tihuța
și Cheile Bicazului, două obiective turistice spectaculoase .
Au fost trei zile intense și interesante, iar pentru unii
dintre noi, elevii de clasa a XII-a, a fost ultima participare la o activitate extrașcolară în
calitate de elevi,
Pentru ceilalți, aventura poate continua…trebuie doar să vă doriți!!!
Profesor: Monica Băbuță

40. 40
Acesta a fost titlul proiectului interjudețean desfășurat pe parcursul a doi ani școlari
2013/2014, 2014/2015 între Şcoala Gimnazială Tichileşti, județul Brăila, Liceul Tehnologic
„Nicolae Bălăuţă”, Şcheia, judeţul Iaşi și Şcoala Gimnazială Poieni, comuna Udeşti, judeţul
Suceava.
Prezentăm aici cele două activități din acest proiect ce s-au desfășurat în perioada
februarie - iunie 2015:
Un continent, o țară – un loc de vizitat
„Informațiile sunt cheia de boltă a puterii."
Elevii trebuie „echipați" de către școală cu un minim bagaj cultural deoarece părinții
lor din diverse cauze nu manifestă aproape deloc interes pentru acest aspect al dezvoltării
personalității unui copil. Printre cauzele acestui dezinteres se numără: situația materială
precară a familiei, nivelul scăzut intelectual al acestora, lipsa interesului pentru actul cultural
atât al elevilor cât și al părinților lor. Goana după o situație materială mai bună a ultimilor ani
a dus la o desconsiderare din ce în ce mai accentuată a actului cultural. Unii dintre părinții
elevilor pleacă în străinătate pentru a munci, dar din păcate mulți pleacă necunoscând nimic
depre limba și cultura țării respective și se întorc în aceeași ignoranță creând o falsă imagine,
sau una unidimensională - din prisma doar bănească, asupra lumii copiilor lor. Astfel se
ajunge la relații tensionate între cetățenii români și cetățenii țărilor unde aceștia muncesc.
Cunoașterea valorilor unei culturi, inclusiv a culturii proprii, duce la stabilirea unor relații
reciproce pozitive bazate pe respect.
Activitatea a presupus la început căutarea informațiilor despre țările lumii (culturi
marcante de pe fiecare continent), și a simbolurilor fiecăreia. Fiecare grup de elevi de la
fiecare școală participantă la proiect a adunat informații despre o țară de pe fiecare continent.
Apoi, într-o săptămână pentru fiecare cultură studiată, elevii au confecționat obiecte simbol,
au făcut audiții muzicale, vizionări de filme, au studiat biografii de persoane celebre
provenite din țara respectivă. Cu toate aceste informații culese au realizat un album de
prezentare a țărilor de pe cele 7 continente alese, întocmindu-se câte un exemplar pentru
fiecare școală participantă la proiect. Iată și câteva file ale albumului final:

41. 41

42. 42
Țara ideală
Originalul, noul, se naște doar după o temeinică cunoaștere a trecutului, a vechiului, a
familiarului. Ideile îndrăznețe și pline de neașteptat se nasc tocmai ca o reacție de respingere
a convenționalului, a cunoscutului și totuși se bazează pe acestea. De aceea, după ce elevii
participanți la proiect au luat cunoștință cu diferite țări de pe diferite continente, informații
i-au ajutat să-și imagineze o țară proprie, o țară de vis.
Activitatea a constat într-un concurs cu două secțiuni: de compuneri/colaje cu titlul
„Țara de vis”, în care elevii participanți și-au imaginat o țară, cu nume, cu populație, cultură,
locuri și s-au ales câștigătorii celei mai originale și interesante lucrări.
Iată și lucrările premiate:
Aventurile șoricelului Remi în căutarea țării ideale
Remi se trezi confuz, cu un sentiment ciudat în
inimă. Se aștepta să audă obișnuita zarvă pe care o
făceau frățiorii lui când se trezeau însă, în jurul lui
domnea o liniște deplină. Observă cu mirare că nu se
află în pătuțul lui, ci undeva, aruncat pe stradă.
-Dumnezeule mare! își spuse el în gând. Ce se
întâmplă cu mine?
Imediat își aminti totul: cu o seară înainte,
chiar când se băgase în pat, auzise zgomote ca
mieunături și țipete disperate. Când ieși în grabă să
vadă ce se întâmplă, mai că dădu nas în nas cu două
pisici vagaboande înfometate. Reuși să se ascundă
după un bolovan în ultima clipă și stătu acolo până
plecară pisicile. După aceea ieși din ascunzătoare și
începu să-și caute frații și părinții. Degeaba. Parcă
intraseră în pământ. Deodată, înțelese că nu o să-i mai
vadă niciodată pe ai săi și se porni pe un plâns ce ar fi
muiat și o inimă de piatră. Într-un târziu adormi și se
trezi în locul în care am început să facem cunoștință cu el pentru prima oară.
Remi era un șoricel micuț, vesel, care locuia cu familia lui-mama Rita, tatăl Marc și
cei trei frați mai mici decât el: Ronțăilă, Chiț și Brânzilă - într-o căsuță modestă, undeva la
ieșirea dintr-un oraș. Dar să lăsăm astea...
Remi porni încet spre casa lui, spunându-și că nu mai are niciun motiv să trăiască
singur în acele locuri triste. Străbătu absent căsuța care îi fusese atât de dragă și de care îl
legau atâtea amintiri și intră în camera lui.
-Am să plec în lume și am să caut o altă casă, alt loc unde să pot locui singur, își spuse
el.
Scotoci prin dulăpioare și sertare după câteva lucruri și le împachetă într-o desagă.
Erau niște obiecte care l-ar fi ajutat în călătorie: haine de schimb, două pături, hrană și altele.

43. 43
Înainte de a părăsi căsuța, se întoarse și mai aruncă o ultimă privire - cel puțin așa
credea el - apoi plecă cu umerii lăsați.
Merse multă vreme până ce ajunse într-o țară care îi captă imediat atenția șoricelului.
Se numea „Țara Bogaților”. Lui Remi îi plăcea pentru că era bogată. Oriunde mergea vedea
palate, grădini, fântâni care-l încântau nespus. Însă rămase foarte dezamăgit când văzu cât de
îngâmfați erau cei de acolo. De aceea fu ușurat să părăsească „Țara Bogaților” cât mai
repede.
După aceea vizită „Țara Săracilor”. Șoriceii de acolo erau triști și prea ocupați cu
problemele lor pentru a băga în seamă un biet călător care caută o țară potrivită. Remi plecă
din „Țara Săracilor” fără să dorească să rămână în ea.
Plictisit și ajuns cam la capătul puterilor, șoricelul se așeză obosit sub un copac,
gândindu-se ce realizase: nimic. Pe traseul excursiei sale, Remi văzu că sunt șoareci și răi și
buni, și veseli și triști. Își spuse că toți au problemele lor și că nu merită să-și părăsească locul
natal pentru asta. În urma acestei hotărâri Remi făcu cale-ntoarsă în țara lui. Acolo totul îi era
familiar: locurile, șoriceii, și se simți legat de patria sa. Ajungând în cele din urmă acasă, se
întâlni cu o șoricică, Lily, cu care se împrieteni pe loc și care îl făcea nespus de fericit.
Cu un sentiment pornit din adâncul inimii, Remy își spuse: „Țara mea e țara ideala!”
Lăcătuș Rebeca Doris-clasa a VI-a
Școala Poieni, com. Udești, județul Suceava

44. 44
Harta
țării
Steagul țării
Bordeianu-Cocea Carina
Sorana clasa a VI-a A
Liceul Tehnologic
„Nicolae Bălăuță” Șcheia
Câmp cu lalele Port național

45. 45
A doua secțiune a concursului a fost scrierea unui articol pornind de la următorul
scenariu: Pământul a fost complet distrus. Ești un jurnalist care lucrează pentru un ziar
celebru. Dă-i un nume la alegere. Folosind informații cu privire la situația inițială, scrie un
scurt articol care să descrie ceea ce s-a întâmplat, cum ai scăpat și cum ai descoperit noul loc.
Iată și articolele premiate:
ZIARUL DE AZI
S-a întâmplat acum ceva timp în
China. Savantul Zap Aci Tu a făcut un
experiment ciudat într-un mare secret. Mai
avea nevoie doar de un ingredient și cum
nu avea încredere în nimeni, s-a dus
personal să-l achiziționeze. Cât timp a fost
plecat cineva a
amestecat substanțele și
s-a creat o nouă
substanță care odată
eliberată făcea ca
oamenii să se
micșoreze în fiecare zi
cu un centimetru până la dispariție. Până să
se dezmeticească oamenii au dispărut și
din păcate a dispărut și savantul. Se pare
că toți cei care la momentul respectiv erau
în avioane și au folosit măștile de oxigen
au supravețuit.
Apelăm prin acest articol la eventualii
supravețuitori pentru a ne putea organiza
lumea din nou. Vă așteptăm la sediul
ziarului nostru de pe Strada Florilor, nr.
43, Bloc 84, scara F.
Vasilache Paula Adelina – clasa a VI-a A
Bordeianu – Cocea Carina-Sorana - clasa
a VI-a A Liceul Tehnologic „Nicolae
Bălăuță”, Șcheia, Iași
APOCALIPSA
A trecut un an de la masacrul din Milora,
unde virusul Bausha a făcut prăpăd. Un savant
pe nume Alias făcuse acest virus cu scopul de a
distruge omenirea. Din păcate nimeni nu i-a
putut afla intențiile și acest nebun a reușit să
elibereze virusul, acesta răspândindu-se în aer
cu repeziciune și a făcut prăpăd în populația
lumii. Noroc că tatăl meu care lucra acolo a
reușit să ia pe ultima sută de metri mai multe
doze de antidot, cu ajutorul cărora a salvat câți
oameni a putut. Au mai fost și oameni care
inexplicabil au fost imuni la acest virus. Acum,
după un an am reușit să ne adunăm și dorim să
ne organizăm astfel încât omenirea să o ia de la
capăt.
Popa Alexandra – clasa a VI-a A Liceul
Tehnologic „Nicolae Bălăuță”, Șcheia, Iași

46. 46
„Copilăria este şuvoiul de apă care izvorăşte limpede şi curat din adâncurile fiinţei şi la care
omenirea aleargă fără încetare să-şi potolească setea idealurilor sale de dragoste, de bunătate, de frumuseţe,
de perfecţiune”.
Francesco Orestano
Copilăria este un tărâm magic, o lume fermecată, duioasă,
lină în care orice se poate întâmpla. Este o zi în care adulţii învăţă
să redevină copii.
Ziua Internaţională a Copiilor oferă tuturor prilej de
bucurie, o „întâlnire” fericită a celor mari cu cei mici prin participarea la acţiuni şi evenimente inedite,
atractive pentru copii şi aducătoare de amintiri şi nostalgii pentru cei mari, care mai păstrează încă un
crâmpei din sufletul lor de copil.
Sărbătorind împreună această zi specială, va deveni o clipă de neuitat, iar zâmbetul şi bucuria va
face acest loc mai fericit.
Şi, să nu uităm niciodată că „dacă păstrezi copilăria mereu cu tine, nu vei îmbătrâni niciodată!”
Tom Stoppard
Elevii Şcolii Gimnaziale „ Dimitrie Păcurariu” Şcheia, Suceava şi cei ai
Liceului Tehnologic „Nicolae Bălăuţă” Şcheia, Iaşi au desfăşurat o serie de activităţi în
cadrul proiectului comun „1 Iunie – Ziua copiilor”. Proiectul a urmărit desfăşurarea unor
activităţi menite să sărbătorească copiii şi afirmarea lor prin limbajul universal al artei:
muzică, dans, creaţie plastică, dezvoltarea creativităţii. realizarea unei atmosfere de
sărbătoare pentru copii.
OBIECTIVELE PROIECTULUI :
Privind copiii:
 Promovarea interdisciplinarităţii ca mijloc de dezvoltare şi stimulare a creativităţii
copiilor;
 Să-şi afirme activ talentul artistic la toate activităţile cultural-educative;
 Să analizeze critic noţiunile însuşite, exprimându-şi punctul de vedere;
 Să exprime plastic sentimente, atitudini, trăiri personale, legate de tema propusă;
 Să stabilească relaţii de prietenie cu alţi copii prin derularea în comun a unor
evenimente;
 Să participe activ şi afectiv la sărbătorea Zilei Copilului;

47. 47
Privind cadrele didactice :
 Familiarizarea cadrelor didactice cu noi strategii şi stiluri manageriale de proiect şi
parteneriat;
 Abilitarea cadrelor didactice cu capacitatea de a construi un mediu educativ care să
motiveze copilul în procesul de ocrotire şi întrajutorare a celorlalţi;
Privind partenerii :
 Conştientizarea părinţilor şi a celorlalţi factori educativi de rolul lor în dezvoltarea şi
educarea copiilor;
 Facilitarea accesului copiilor la acţiunile comunităţii.
La şcoala noastră au fost implicaţi în acest proiect elevii clasei a IV-a, îndrumaţi de
către doamna învăţătoare Bordeianu Ana şi elevii clasei a VI-a A, îndrumaţi de către
doamna dirigintă Nastasă Oana.
Astfel, elevii acestor clase pentru început au lucrat la ,,Atelierul copiilor” - face-
painting- unde fiecare a pictat faţa unui coleg lăsându-se în voia imaginaţiei. Au răsărit de
sub penelele talentate fluturi, flori, animăluţe, dar şi monştri şi imagini fioroase.

48. 48
O altă activitate ce s-a desfăşurat în cadrul acestui proiect a fost ,,Cei mai buni
desenatori”- concurs de desene pe asfalt, unde din nou imaginaţia fiecărui copil a fost
invitată să se desfăşoare. Copiii au decis să decoreze scările de la intrarea şcolii în culori vii
cu imagini pline de candoarea vârstei.

49. 49
,,Cupa prichindeilor” a fost o activitate ce a cuprins o serie de jocuri ale copilăriei la
care toţi au avut câte ceva de câştigat. Astfel, echipele de fotbal ale celor două clase au jucat
un meci frumos şi disputat iar ceilalţi copii au jucat o serie de jocuri distractive: ,,Podul de
piatră”, ,,Ţară,ţară, vrem ostaşi! ” , ,,Statuile”, ,,Colivia”, ,,Curse de alergare în saci. ”
Totul s-a terminat cu dulciuri, cadouri şi multă bună-dispoziţie, aşa cum ar trebui să
fie fiecare zi din viaţa de copil.
Prof. Nastasă Oana

50. 50
JARomânia
Din 1918 în lume şi din 1993 în
România, Junior Achievement
implementează în şcoli programe de
educaţie economică, antreprenorială,
financiară şi de orientare
profesională. Prin activităţile learning by
doing desfăşurate la clasă şi interacţiunea
cu consultanţi voluntari din comunitatea
de afaceri, tinerii dobândesc competenţe
esenţiale pentru viaţă, experienţe inedite,
oportunitatea de a participa la competiţiile
internaţionale din cadrul programelor,
apartenenţa la o reţea globală
educaţională şi profesională: 39 de țări
din Europa și 121 din toată lumea
urmează programele JA. În România,
acestea se desfăşoară în peste 1.600 de
şcoli publice din întreaga ţară,
datorită parteneriatului cu Ministerul
Educaţiei și Cercetării Științifice şi
susţinerii financiare din partea comunităţii
de afaceri. JA România este membră a JA
Worldwide®, USA şi JA Europe.
Misiunea JA România este să inspire şi să
pregătească tânăra generaţie pentru a reuşi
în carieră și viață prin încurajarea
iniţiativei, profesionalismului şi dezvoltării
unor competențe esenţiale pentru viaţa
personală şi profesională
Programele educaţionale JA
România urmăresc:
• Să ofere cunoştinţe şi informaţii
concrete despre funcţionarea
mecanismelor economiei de piaţă, despre
importanţa educaţiei în realizarea unei
cariere şi despre impactul economiei
asupra viitorului tinerilor;
• Să formeze abilităţi şi să dezvolte
atitudini antreprenoriale;
• Să încurajeze spiritul
competiţional, calitatea şi
responsabilitatea.
Anul şcolar 2014-2015 a însemnat:
 280.000 de elevi şi studenţi
 4.000 de profesori
 1.600 de instituţii de învăţământ
 500 de localităţi din România
 peste 70 de programe, competiţii,
evenimente şi proiecte
Anul acesta școlar clasa a VI-a A a luat
parte la acest proiect, parcurgând
programul numit Resurse, îndrumați fiind
de către doamna dirigintă Nastasă Oana.
Pentru început elevii au trebuit să-și creeze
conturi de email pentru a putea accesa
platforma JARomânia unde au putut să se
informeze despre proiect, dar au și

51. 51
completat atât un test inițial cât și unul
final privitor la programul Resurse. A
urmat o serie de activități propuse în
manualul pe care l-a primit fiecare elev, iar
cea mai marcantă activitate a fost aceea de
colectare responsabilă de deșeuri.
Activitatea a avut loc în data de 9 iunie
2015 și s-a desfășurat în perimetrul satului
Șcheia. Astfel, elevii înarmați cu mănuși
de unică folosință și cu saci menajeri de
diverse culori au pornit să colecteze
deșeurile pe categorii. Elevii au
conștientizat că nu trebuie să aruncăm
gunoiul la întâmplare, că printr-o colectare
selectivă, pe categorii, gunoiul se poate
recicla economisindu-se astfel resursele și
contribuind la efortul de a avea o țară mai
curată și mai responsabilă în ceea ce
privește recondiționarea.
Prof. Nastasă Oana

52. 52
Elevii clasei a IV-a de la școala noastră au vrut să se despartă de ciclul primar, de
doamna lor învățătoare într-un mod plăcut, adăugând încă o amintire a timpului petrecut
împreună printr-o excursie la Iași, în locuri frumoase, de care își vor aminti cu drag. Astfel
au vizitat o stația de pompieri, Bojdeuca lui Creangă, Parcul Copou, Muzeul Unirii, Pallas
Mall și s-au plimbat pe străzile pline de istorie ale frumosului nostru oraș.
Înv.
Bordeianu
Ana

53. 53
Cu 4 ani în urmă am pășit cu speranță și bucurie, încrezători, în noul drum pe
care aveam să–l parcurgem împreună. Era pentru elevi o lume nouă, pe care abia
așteptau să o descopere . . . și au
descoperit destule lucruri, cu bune,
cu rele...profesori noi, principii noi...
Sfârșitul liceului înseamnă un nou
început, momentul în care cele
acumulate pe băncile școlii vor fi
puse în practică și vor legitima
valorile câștigate pe parcursul celor
patru ani de studiu. De acum nu vor
mai fi note care să vă judece mai
mult sau mai puțin obiectiv valoarea,
ci vor fi proiecte care vor fi
finalizate cu ajutorul informațiilor și cunoștințelor acumulate în decursul anilor de
școală. Cred că toate acestea vă vor ajuta să înfruntați viața cu toate problemele ei și,
poate, să studiați mai departe.
Doresc promoției 2011 – 2015 să fie cei mai buni în domeniile pe care le vor
alege, să își continue studiul fiind ghidați de pasiune, să nu își piardă speranța într–un
viitor mai bun, pe care să îl clădească zi de zi și să obțină răsplata pentru toate eforturile
pe care le–au depus.
Le mai doresc ca atunci
când vor savura succesele pe care le
vor avea să nu uite că o mică
contribuție la acele reușite au avut
și doamnele și domnii profesori de
la Liceul Tehnologic „Nicolae
Bălăuță", Șcheia cărora, în calitate
de diriginte a promoției 2011 –
2015 eu le mulțumesc pentru
răbdarea și înțelegerea nemăsurate
de care au dat dovadă pe parcursul
tuturor anilor de studiu.
Sper să ne reîntâlnim peste 10 ani cu aceeași voioșie tinerească în suflet, însă cu
firile șlefuite de experiențele care vă vor maturiza și vă vor responsabiliza, dar fără să vă
umbrească chipurile.
Profesor Monica Băbuță

54. 54
Știați că ......
...molidul și bradul ating 600 de ani, stejarul 2000, eucaliptul 5000, Sequoia 8000, iar
Macrozamia - o plantă din Australia,15000 de ani ? Cu astfel de longevitate bradul ar fi putut
fi martorul întemeierii Țării Românești și Moldovei, eucaliptul ar fi asistat la construirea
piramidelor, Sequoia ne-ar fi vorbit despre ciudata civilizație a Atlantidei, iar Macrozamia
despre eroicele vânători ale omului din epoca pietrii cioplite...
Sequoiadendron giganteum
... în 1937, naturalistul german Dittmer a reușit să numere și să stabilească suprafața și
lungimea tuturor rădăcinilor unui exemplar de secară de toamnă. Rezultatele au fost: 143
rădăcini de gradul I, 35000 de gradul II, 2300000 de gradul III și
11500000 de gradul IV, rădăcini cu o suprafață de 225 mp și o
lungime totală de aproximativ 600 km (distanță ce separă orașul
București de Belgrad )?
... o specie de eucalipt (Eucalyptus regnans) își „așază” frunzele
încât să se ferească din calea razelor fierbinți ale soarelui amiezii
care l-ar lăsa fără apă, sporindu-i procesele de transpirație?
... nu numai animalele consumă plante... ci și invers?
Nepenthes sp.
Cephalotus folicularis
Eucalyptus regnan
Prof. Mânzu Isabela

55. 55
Ştiaţi că... ?
1. Horea Hulubei a fost un fizician român de excepţie,
cunoscut datorită cercetărilor privind descompunerea
elementelor chimice.
Are o mare contribuţie la
descoperirea elementului 87, pe
care voia să-l numească
Moldavin. Meritele însă i-au fost
atribuite altcuiva şi elementul s-
a numit Francium.
2. Vopsitul cu extracte se
foloseşte de multă vreme în
ţara
noastră, conducând la obţinerea unor culori rezistente la lumină
şi spălare.
Astfel se vopsesc ţesăturile galben-
portocaliu cu foi
de ceapa, în
verde cu coji de
nuci verzi, în
albastru deschis
cu viorele, în
roşu cu rădăcini
de roibă sau în negru cu extract din
coajă de stejar.
3. Numele de „parfum” vine de la cuvintele „per fumus” adică
„pentru fum”, deoarece în
jertfele aduse zeilor se găseau
plante aromatice care arse
degajau „fumuri” mirositoare.
Prof. Pintilie Veronica

56. 56
Ecuaţia de gradul al doilea
ÎÎ,îllÎn acest număr al revistei prezentăm modul de rezolvare a ecuație de
gradul de gradul al doilea, având în vedere importanța acestei ecuații care apare
atât la clasa a VIII-a cât și pe parcursul liceului destul de frecvent.
Forma generală a unei ecuaţii de gradul al doilea: ax2
+bx+c=0 (a 0)
Formele particulare se obțin atunci când avem:

 










a
b
xbax
sau
x
baxxbxax
2
1
2
0
0
00

















Rx
a
c
a
c
x
a
c
a
c
xcaxcax
0
0
0
2,1
222

00 21
2
 xxax (soluţie dublă zero);
 , unde este un produs de doi factori.
-În cazul general, vom identifica coeficienţii a,b,c şi vom calcula discriminantul
ecuaţiei după formula:
 Dacă , atunci ecuaţia admite 2 soluţii reale distincte:
 Dacă , atunci ecuaţia admite 2 soluţii egale:
• Dacă , atunci ecuaţia nu admite soluţii reale
Prof. Nastasă Oana