2. COLECTIVUL DE REDACŢIE:
COORDONATOR: Prof. NASTASĂ OANA
COLABORATORI: ELEVII:
Prof. Ariton Gheorghiţa Adăscăliţei Daciana
Prof. Băbuţă Monica Bordeianu Cocea Carina Sorana
Prof. Cârlan Alina Doloi Alisa
Prof. Filimon Mihaela Panaite Rebeca
Prof. Mânzu Isabela Beatrice Paşcu Mihaela
Prof. Moldovan Adelina Raveica Emanuela
Prof. Nastasă Loredana Raveica Mălina
Prof. Nastasă Mihai Răciulă Diana
Prof. Pintilie Veronica Savin Roxana
State Alexandra
Vieriu Alin
Vieriu Andreea
Vieriu Denisia
EDITURA PIM
IAŞI 2014
3. 3
ŞCOALA ŞCHEIA
( continuare din numărul 1o )
Aşadar, după 15 septembrie 1903 comunitatea din
Şcheia se poate mândri cu existenţa primului local de
şcoală construit din iniţiativa şi strădania invăţătorului
N. Bălăuţă, local compus din o sală de clasă, cancelarie
şi locuinţă pentru învăţător şi care a costat 7000 de lei.
Trecând prin Şcheia ca să cerceteze biserica Sf.
M. M. Gheorghe, ctitoria domnitorului Vasile Lupu de la
1650, savantul N. Iorga avea să noteze în lucrarea
„România cum era până la 1918”: „În sus, drumul
apucă spre Şcheia, sat bine întemeiat pe culmea unui deal
săpat în gropi de către aceia care altădată vor fi căutat piatra pe aici; e o bună şcoală nouă
şi un învăţător harnic şi mulţumit de menirea sa.”
În povestirea „Leacuri pentru minte” scriitorul C. Nonea, elev al învăţătorului
Bălăuţă , îşi va nota impresiile sale despre şcoala din Şcheia, clădire înaltă pe care o
întrece acum doar vârfurile celor doi brazi sădiţi de învăţător în anul inaugurării şi care-i
stau în faţă ca două santinele credincioase, conştiincioase şi recunoscătoare: „Şcoala avea
ferestre cu geamuri mai mari decât uşile casei noastre, brâiele negre trase la linie, straturi
de felurite flori, unele în formă de movilă, altele ca nişte potcoave, gărduţe cu ostreţe de
mesteacăn albe ca smântâna, brazde de iarbă tunsă şi multe alte mărunţişuri împodobeau
măreaţa clădire...”
Tot de la scriitorul C. Nonea ne-au parvenit primele amintiri despre omul şi
dascălul N. Bălăuţă, acel învăţător cu spirit de luptător şi cu iniţiativă în a înfăptui multe din
nevoile comunităţii noastre de atunci.
„Inainte să calc pragul şcolii cunoscusem pe „Domnu” în casa noastră. Cu fraţii mei
cei mari care aveau de-a face cu el de pe la şcoală nu şuguia niciodată. Cum intra el în casă
ei îşi căutau de treabă şi nu le auzeam
gura lor. Iar dacă cumva vreunul din fraţi
nu era prins la vreo treabă, atunci stătea
smirna de parcă era la cătănie.
_ „ Ssst! Vine Domnul! Şi larma
punea zăbală de se auzea şi răsufletul
motanului sub prichici.
Eu nu aveam temei să mă
înfricoşez, dimpotrivă mă bucuram.
Alergam înaintea lui cu mâinile întinse ca
nişte aripi, gata-gata să-l cuprind de
ciubotele din piele moale ale căror turetci
se răsfrângeau sus, tocmai deasupra genunchilor. El se apleca voios, mă cuprindea de
subsuori, mă ridica deasupra capului şi tot aburcându-mă cât mai sus, spunea în hohote de
râs:
4. 4
_ Tât-a mare!
Apoi iar mă lăsa în jos, mă mai bosolea, mă săruta şi iar zicea:
_ Tât-a mare,măi Costăchel!”
Invăţătorul Neculai Bălăuţă a fost un pedagog distins, priceput, îndrăgea copiii şi ştia
să-i atragă spre şcoală. Deja din cei 227 de elevi de vârstă şcolară câţi existau în 1904 în
circumscripţia şcolară Şcheia (e vorba de cătunele Şcheia, Căueşti, Ciuroaia, Basarabia,
Pojorăşti şi Găunoasa ), peste 105 frecventau şcoala.
Iată-l primindu-şi şcolarii la început de an: ”Deodată, uşa şcolii dinspre miază-
noapte se deschise. Domnul învăţător, un om cu părul cărunt şi cu mustaţă groasă, păşea
spre noi în mers puţin legănat. Lanţul de la jiletca şi sticlele de la ochelari străluceau în
lumina soarelui trecut de amiază. În sat la noi numai el purta ochelari şi ceas la brâu. Ochii
tuturor gâgâlicilor se uitau spre dânsul. Între timp, domnul învăţător - Neculai Bălăuţă -
cum se numea, era în mijlocul nostru.
- Dragii mei copilaşi! rupse ghiaţa râzând. V-aţi vârât la umbră ca puiii de gaină să
nu-i vadă uliul. Iaca, am venit eu să vă păzesc. Ca nişte oaspeţi ce-mi sunteţi, ia să
mergem în şcoală s-o vedeţi şi voi cât e de frumoasă. În ea au învăţat şi fraţii voştri. Ea vă
primeşte ca o mamă iubitoare de copii.”
Dar „Domnu” pedepsea pe şcolarii cu
năravuri rele. De cele mai multe ori îi supunea
judecăţii monitorilor: „Eu nu mă amestec în
judecata voastră. Dacă monitorii au hotărât să-l
lecuiască pe Costăchel de morărit cu grăunţe şi cu
arest, fie după chibzuinţa lor.”
Cu metodele lui de a recompensa sau de a
pedepsi pe şcolari învăţătorul N. Bălăuţă a rămas în
amintirea multora ca un dascăl priceput, harnic şi
întreprinzător care i-a învăţat pe şcolari lucruri
multe, bune şi frumoase.
„Acei ce doresc să intre la alte învăţături,
mai fac pe monitorii un an sau doi, aşa că una cu
alta şcoala mănâncă şapte ani încheiaţi, dar când ies
din mâna lui „Domnu”, ori ştiu socoti măsurători de
felurite feluri ori nu mai ştiu de loc! Cât priveşte
vitejii de cele din „Coroana de oţel”, la noi în sat s-auzi, de parcă le vezi aieva.”
(C. Nonea - Băiat de prăvălie)
Iată-l pe învăţătorul Bălăuţă pregătit să meargă la vânătoare: „Pe cap purta pălărie
de culoare cafenie cu umbrelele mici şi cu pană de păun la cordică. În loc de jachetă avea
un fel de flanelă arămie, ca de scoarţă de tei. Sta înfoiată pe trup, ca umflată de vânt, iar în
faţă avea două buzunări cât două trăistuţe. În loc de cingătoare era încins cu o bandă de
cartuşe, ale căror petiţe galbene străluceau ca nişte mărgele. Pantalonii erau strânşi pe vine,
incât mai încăpeau vreo două trei perechi ca să umple turetcile ciubotelor. Pe piept se
încrucişau baierele a două poveri. Deoparte atârna lădunca din piele de capră sălbatică, iar
de cealaltă parte sta atârnat un sac de merinde şi o plasă ca de crâsnic.”
( C. Nonea - Premiantul)
5. 5
Amintiri interesante despre învăţătorul Neculai Bălăuţă le deapănă şi moşul
Dumitru Cărare din Cuza –Vodă comuna Ipatele, fost elev de-al sau, la venerabila-i vârstă
de peste 102 ani:
_” Păi, da, ştiu. Bălăuţă a fost învăţătorul meu. El mi-a dat certificatul de şapte clase.
Era un bărbat năltuţ, purta ochelari şi o mustaţă groasă, lată, tunsă scurt. Stătea la Petreşti
ultima oară împreună cu cucoana Lucreţia Rosovici care rămăsese văduvă căci bărbatul ei
murise la Turtucaia prin 1913.
El venea călare la şcoală. Avea
un cal şarg, frumos, dar cam năzuros. Ii
plăcea să meargă la vânătoare şi ne lua
şi pe noi ca gonaşi. Odată ne-a chemat
pe vreo câţiva mai răsăriţi la el acasă,
ne-a dus în grădină şi ne-a pus să
scoatem usturoiul. Dar noi am început a
umbla aiurea prin livadă şi prin copaci.
S-a supărat, ca era şi supărăcios şi ne-a
luat de urechi şi ne-a ars şi câteva
nuiele! Dar era un învăţător bun! Halal
carte ce făceam cu el! Ne-a învăţat
multe lucruri gospodăreşti. De la el ştiu
să cubez buitoaiele, ştiu să fac răsadniţe şi să altoiesc pomii. Ne spunea că la vreme de
secetă să dăm cu sapa pe ogor şi să astupăm crăpăturile că asta-i ca o jumătate de ploaie.
Tare priceput era! Apoi despre toate jivinile pământului ne spunea câte şi mai câte că le
cunoştea năravurile că era bun vânător. Ne făcea socoteli din care să vedem ce folos avem la
recoltă dacă stârpim cărăbuşii sau ce fel de poame vom avea dacă stârpim omizile.
S-a prăpădit de tifos nu mult după război . . . după cel dintâi şi l-a înmormântat
cucoana Lucreţia aici în cimitir. Eram flăcăiandru şi îmi aduc aminte că a venit cucoana de
la Petreşti şi a dat la înmormântarea lui, aşa cum a vrut el, două harabale de pâine de
pomană...
A fost un om bun, a învăţat copiii colo, în şcoala veche. Acum nu mai este că a ars în
timpul războiului, au bombardat-o ruşii şi a ars cu totul...”
( M. Nastasă - Cântec despre frumuseţe. Urme, pag 104)
Învăţătorul N. Bălăuţă a desfăşurat multe acţiuni culturale în cadrul cercurilor
învăţătoreşti, conducând unul dintre acestea, şi la nivelul comunităţii. Aceasta i-a cinstit
numele său căci prin anii 1930 - 1935 Căminul cultural din Şcheia îi purta numele.
În anul 1913 va înainta un memoriu prefecturii din Vaslui în care îşi manifesta
preocuparea pentru conservarea Movilei lui Faur pe care o considera de o însemnătate
aparte.
„Fiind informat de către primarul comunei că din movila situată pe partea cea mai
înaltă a dealului de la nord-estul satului Şcheia s-au început de câtva timp lucrări de
scoatere a pietrei şi cum se crede că acea movilă are o însemnătate istorică rog binevoiţi a
6. 6
interveni pentru a veni cineva din comisiunea pentru studierea monumentelor istorice să facă
constatări. În cele ce urmează, dau câteva lămuriri despre această movilă.
Movila nu pare a fi naturală, iar aşezarea ei pare a fi aleasă de mintea unui om,
căci de pe ea se vede foarte bine Iaşul, mai multe movile pe diferite dealuri spre răsărit şi
sud, iar spre apus se vede movila de pe dealul Alexeştilor din comuna Borăşti şi locul numit
„Cetatea” de la nord-estul comunei Dagâţa judeţul Roman, unde a existat până în timpul din
urmă o bisericuţă ce se spune că este din timpul lui Ştefan cel Mare. Se ştie din istorie că
aceste movile presărate pe diferite dealuri serveau în timpurile vechi pentru semnale de
alarmă, aprinzându-se pe ele focuri care vesteau până la curtea domnească intrarea
duşmanului în ţară. Apoi faptul că aici în comună există o biserică veche şi o altă movilă
numită „ Silistrăria”, ne face să credem şi mai mult că şi movila ce azi se strică prin
scoaterea pietrei din ea ar avea oarece legături cu istoria. Cronicile povestesc că în timpul
invaziei lui Timuş, domnul ţării Vasile Lupu, fiind surprins, s-a refugiat cu întreaga curte în
codrii Căpoteştilor unde şi-a făcut casă şi biserică. Acei codri ai Căpoteştilor nu au fost în
altă parte decât pe locurile unde astăzi este satul Şcheia, căci astăzi o cătună a satului
poartă denumirea de Căpoteşti, iar mai spre nord-estul satului există o limbă de pădure ce se
numeşte Pădurea Căpotesti. Locul unde a fost făcută casa de Vasile Lupu nu se cunoaşte
astăzi, dar biserica s-a păstrat până-n zilele noastre şi se află pe coasta de vest a dealului pe
care se află movila. Chiar domnul profesor N. Iorga, când a fost prin acest sat pentru
studierea monumentelor istorice a spus că biserica este zidită în timpul lui Vasile Lupu, iar
despre movila ce se numeşte „ Silistrăria” a spus că poartă acest nume pentru că de acolo
în timpul domniilor vechi se scotea „silistra” necesară la facerea prafului de puşcă. Movila
din care se scoate astăzi piatră nu a văzut-o domnul profesor Iorga şi nimeni nu a cerut
lămuriri domnului profesor despre această movilă.”
După moartea soţiei sale, Aristiţa Haznaş, în 1909, învăţătorul N. Bălăuţă mai
slujeşte şcoala din Şcheia până în anul 1915 după care se mută la şcoala din Borăşti (Cuza-
Vodă astăzi). Aici se recăsătoreşte cu Lucreţia Rosovici din cătuna Petreşti. Se pare că şi-a
găsit sfârşitul după anul 1920, fiind bolnav de tifos. Câteva date sumare ne dă îngrijitorul
cimitirului din Cuza-Vodă, Ion Lipşa:
„Păi... domnul Bălăuţă a murit
demult tare . . . Eu îngrijesc cimitirul
de mai bine de 50 de ani şi cunosc toate
mormintele. Le ştiu locul. El a murit
demult tare . . . Pe crucea mormântului
său s-a făcut sfinţirea cimitirului. Asta
a fost înainte de război, înainte de a
veni ruşii. Tot pe-atunci un om de la
noi din sat i-a făcut o cruce nouă şi i-a
îngrijit mormântul. Acesta era unul
Gheorghe Savin şi a zis că pune o
cruce la căpătâiul învăţătorului său.
Zicea el că până a nu se prăpădi şi ea, mormântul era îngrijit de Cucoana Lucreţia din
7. 7
Petreşti, dar nu multă vreme că a murit şi ea după câţiva ani. Iaca aici a fost mormântul
învăţătorului Bălăuţă! N-a mai avut cine îl căta că nu era de prin partea locului şi nici alte
rude nu mai avea.”
( M. Nastasă - Urme... , Scheia, 2003, pag .102)
Mormântul era un loc părăginit şi înţelenit din care un tufan de liliac, şi el sălbătăcit
se ridica dintre ierburi. În partea de răsărit s-a iscat un tei destul de tânăr care cată semeţ
spre înălţimi ca o strajă credincioasă. Uitarea şi vremuirea atâtor anotimpuri au spulberat
moviliţa de pământ, au umplut-o de ierburi sălbătăcite şi bine înrădăcinate, lăsând doar o
gaură, urmă sinistră, în locul unde a fost pusă crucea, la capul dascălului...
Povara amintirii omului harnic, a dascălului întreprinzător şi priceput a devenit nişte
urme... o tufă de liliac sălbătăcit, un tei tânăr ce vrea să răzbată spre cer . . . două mărturii
ale trecerii, ale marii lui treceri . . .
_” Iaca pun crucea la locul ei ca să se ştie . . . de, dacă nu mai întreabă nimeni de-
atâta amar de vreme . . .”
De fapt nu arăta a cruce , era un ciot putrezit de vreme...
Dacă până la venirea învăţătorului N. Bălăuţă în Şcheia puţini şcolari au absolvit şi
au urmat şi alte „învăţături”, ( C. Nonea notează:
„ În Şcheia, la acel văleat era numai o singură şcoală cu o singură sală de învăţat
pentru cele cinci clase ce se perindau de dimineaţa până seara. Din sat nu se ridicase încă
vreunul care să aibă alt atestat decât acela de curs primar. Un singur băiat ajunsese picher,
iar două fete moaşe de plasă. Aceştia erau plecaţi în lume şi gustul pentru şcoală mai înaltă
nu prinsese rădăcini în mijlocul tineretului. Băieţii aşteptau cătănia ce-i punea în legătură cu
şcoala lumii, iar fetele măritatul . . . Iată singurele şcoli ce întregeau cursul primar.”
(Premiantul), de acum, an de an, tot mai mulţi şcolari frecventează şi termină cursurile şi
urmează alte şcoli superioare. Deci după 1910 tot mai mulţi şcolari pregătiţi de N. Bălăuţă
şi de nou venitul învăţător Gheorghe Topor urmează alte şcoli şi vor forma acea primă serie
de intelectuali din această comunitate, în fruntea cărora se va situa scriitorul Constantin
Nonea, preot şi vicar al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei.
Celui care a fost învăţătorul Neculai Bălăuţă, născut la 13 septembrie 1857 la
Telejna, Vaslui şi care a ctitorit şcoala de la Şcheia prin anul 1903 şi a păstorit-o până în
anul 1915 trebuie să-i păstrăm o frumoasă amintire şi un gând pios. Urmele lăsate de el stau
înscrise în placa de marmură fixată la intrarea în şcoala construită prin strădania şi la
îndemnul său, în creştetul celor doi brazi seculari ce-i străjuiesc intrarea ca două santinele
conştiincioase şi recunoscătoare şi care trec în eternitate spiritul de luptător al învăţătorului
spre a înfăptui una din marile nevoi ale acestei comunităţi.
Şcoala de astăzi, purtând povara plăcută a amintirii faptelor şi numelui său de către
minţi limpezi şi de către inimi curate şi înflăcărate se străduieşte să sporească zestrea
noastră de înţelepciune şi de frumuseţe.
Prof. M. Nastasă
-Va urma-
8. 8
8
Legenda anotimpurilor şi a lunilor anului
A fost odată, demult, demult, un împărat ca toţi împăraţii şi o împărăteasă ca toate
împărătesele. Numele împăratului era An iar cel al împăratesei, Ziua.
Cei doi aveau patru prinţese, una mai frumoasă ca alta. Prima dintre ele era
Primăvara. La naşterea ei, pământul a început să fie mângâiat de razele soarelui, ghioceii şi-
au scos capul lor de sub zăpadă, iar copacii au înflorit de bucurie. Când a venit pe lume Vara,
pământul s-a îmbrăcat în holde, soarele şi-a prins cercei de cireşe la urechi. Toamna a venit
după suratele sale, iar atunci livezile s-au înmiresmat de roade bogate, viile s-au umplut cu
ciorchini mari de struguri, vântul a început să bată domol. Ultima dintre surori, Iarna, era
frumoasă şi albă ca un mărgăritar. La venirea ei peste lume s-a aşternut o nea strălucitoare. Şi
au crescut toate împreună, vesele şi fericite, neavând nici o grijă.
A venit şi vremea măritişului. Primăvara l-a luat de mire pe Mugur. La nunta lor au
venit toţi ghioceii, toporaşii şi brânduşele, nuntind şapte zile şi șapte nopti. Vara a prins drag
de Soare şi holda de grâu le-a fost casa. Toamna l-a îndrăgit pe Belşug, când crengile
pomilor se aplecau să mulţumească pămâtului pentru roade. Iarna l-a luat de bărbat pe
Crivăţ, făcând mare bucurie la curtea împărătească.
Primăvara şi Mugur au avut trei flori: Martie, Aprilie, Mai. Vara şi Soarele, trei raze
aurii: Iunie, Iulie, August. Toamna şi Belşug, trei fructe coapte: Septembrie, Octombrie,
Noiembrie. La urmă, Iarna şi Crivăţ, trei flori de gheaţă: Decembrie, Ianuarie, Februarie.
Şi au trăit toţi, şi mai trăiesc şi azi, aducând bucurie pe pamânt şi farmec fiecărui
anotimp.
9. 9
BUCURII
A sositanotimpultrezirii la viaţă. Păsările călătoare se văd venind dinspre miazăzi.
Mingea de foc străluceşte pe bolta cerească ajutând mugurii să
explodeze.
Toţi copacii din grădină, în căldură şi lumina ce o
iau din potopul de raze, se încarcă cu miresme
încântătoare. Floricelele pomilor ne încântă privirea.
Dacă ar rămâne mereu pomii înmuguriţi!
Dacă am avea mereu bucuriile de primăvară! Dar
mereu, atunci când simţi că eşti în al nouălea
cer...apare ceva care îţi strică bucuriile. Pomii sunt
înfloriţi o vreme, după aceea le cad florile, vine vara
şi ne aduce alte bucurii. Şi de aceea nu trebuie să ne
întristăm; când pierdem o bucurie, vine alta. După
pomi înfloriţi, vin roadele lor, apoi îngheaţă şi ne încântă
privirile şi iar înfloresc.
În fiecare primăvară copacul întinereşte, bucurându-
ne pe toţi. De aceea îmi place primăvară.
Aşadar, bucuraţi-vă cât
aveţi timp, dacă nu puteţi, nu vă
întristaţi; acea bucurie va reveni
odată.
Raveica Emanuela – clasa a IV-a
10. 10
Azi în zi de sărbătoare
Îţi ofer în dar o floare
Ghiocei plăpânzi şi mici
Ce-i oferim la mămici.
Vieriu Andreea- clasa a III-a
Desene realizate de Vieriu Denisia - cl. a IV-a şi
Adăscăliţei Daciana-Mihaela – cl. a IV-a
11. 11
FLORI PENTRU MAMA
De 8 Martie, Ziua Mamei, elevii claselor I- IV , au pregătit un mic program artistic pe
care l-au prezentat mamelor şi bunicilor invitate şi le-au oferit cu dragoste flori şi mărţişoare
confecţionate de ei.
12. 12
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI
În cadrul Proiectului judeţean „Mai aproape de
obârşii” înscris în CAEJ, poziţia 7, domeniul educaţie
inter şi multiculturală: folclor, artă populară s-a
organizat concursul judeţean „ Tradiţii şi obiceiuri
româneşti”, ediţia a II-a, mai 2014 unde au participat
elevi de la liceul nostru din clasa a V-a A, îndrumaţi
de doamna profesoara Nastasă Oana şi de la clasa a
VII-a B, îndrumaţi de doamna profesoară Asăndulesă
Lavinia, cu mărţişoare confecţionate de ei, cu care au
obţinut premii şi menţiuni.
Prof. Nastasă Oana
13. 13
PRIMĂVARA ÎN CULOARE
CONCURS JUDEȚEAN DE CREAȚIE PLASTICĂ
Domeniul cultural-artistic, arte vizuale
EDIȚIA a V-a
La acest concurs au participat
următorii elevi de la şcoala noastră:
Ciubotariu Oana Letiţia, clasa a VI-a A cu
lucrarea Livada, Lefter Malvina Liliana,
clasa a VI-a A, cu lucrarea Primăvara,
Gavril Alexandra, clasa a VI-a A cu lucrarea
Revenire, Savin Roxana, clasa a VI-a A
Primăvara pe dealuri, State Alexandra, clasa
a VI-a A cu lucrarea Bucuria copiilor, Vieriu
Denisa, clasa a IV-a cu lucrarea Bucuria
primăverii şi Trufanda Laura Gabriela, clasa
a IV-a cu lucrarea Cer luminos.
14. 14
În noaptea de înviere
În noaptea de Înviere,
Oamenii cu sufletul curat
Cu toţii se adună,
La biserica din sat.
Când toaca se aude,
Şi clopotele bat.
Cu mic cu mare aleargă,
Urcând scările neîncetat.
Când preotul ne-mbie,
„Veniţi de luaţi Lumină!”
Noi, cu sufletul curat,
Cântăm „Hristos a înviat”.
Savin Roxana Mădălina, clasa a VI-a A
Hristos a Înviat!
Dragi creştini cu suflet mare,
Azi e Sfântă sărbătoare,
Să fim buni şi inimoşi
La învierea lui Hristos.
În decorul primăverii,
Sfânta noapte-a Învierii.
Ne-a adus un dar sublim,
Lumina din Ierusalim.
Creştine, să poţi renaşte,
Deschide-i sufletul de poţi.
Că azi e Sfântul Paști
Hristos a înviat din morţi!
Din trupu-i se prelinge sânge
Fără motiv întemeiat.
Pe cruce azi Iisus se stinge
Şi iar Hristos a înviat.
State Alexandra, clasa a VI-a A
15. 15
În ziua de Paşti
Paştele este pe drum
Noi ne pregătim acum,
Cu bucate mii şi mii
Tradiţii şi ouă roşii.
Copiii cântă frumos
Învierea lui Hristos,
Şi se-mbracă mai frumos
Si au sufletul milos.
La masă toţi ouă ciocnim
Cu prietenii pe care-i iubim,
Căci astăzi în prima zi,
Noi darnici vom fi.
Azi cu bucurie dau,
Cozonaci, la copiii care n-au.
Căci ştiu că lui Hristos,
Îi plac copiii cu sufletul milos.
Doloi Alisa, clasa a VI-a A
Paştele
Azi e Paştele creştin
Ne adunăm la un festin.
Mâncăm pască şi bem vin,
Pe Iisus noi îl slăvim.
Vopsim ouăle în roşu,
Şi cu ele umplem coşu’.
La biserică ne-adunăm
Slujba să o ascultăm.
Masa-i plină de bucate
Mirosul ne dă pe spate.
Mielu-i rumen în cuptor
Şi curcanu-i la rotisor.
De trei zile Paşte este,
Vremea este ca-n poveste,
Ciocnim oul cel pictat,
Spunând „Hristos a Înviat”.
Paşcu Mihaela – clasa a V-a C
Primăvara
Când zăpada s-a topit,
Câmpul iată c-a înverzit.
Şi-a venit la noi îndată
Primăvara minunată.
Pe dealuri şi pe câmpii,
Se aud veseli copii.
Mii de fluturi vezi zburând
Şi copiii alergând.
Vin în stoluri păsărele,
Mulţi cocori şi rândunele.
Şi se-ntrec toate în zbor
Cu plugarii din ogor.
Soarele strălucitor,
Dă căldură tuturor.
Primăvara minunată,
Este foarte aşteptată.
Tare-mi place să mă joc,
Cu copiii la un loc.
Cât de mult am aşteptat
Acest anotimp minunat.
Panaite Rebeca –clasa a V-a C
16. 16
La Concursul Judeţean de mărţişoare, felicitări, colaje realizate din materiale
reciclabile, ediţia a IV, de la şcoala noastră au participat opt elevi de la clasa a V-a A, patru
elevi de la clasa a V-a B, nouă elevi de la clasa a VI-a B, şase elevi din clasa a VII-a B.
17. 17
În săptămâna „Şcoala altfel” elevii claselor I-IV de la Liceul Tehnologic „Nicolae
Bălăuţă”, din com. Şcheia, îndrumaţi de domnii si doamnele lor învăţătoare au desfăşurat
următoarele activităţi:
„În prima zi am mers la Căminul
Cultural unde am vizionat poveştile „Scufiţa
Roşie” şi „Cenuşăreasa”. A doua zi am mers
în vizită la Şcoala de la Satu-Nou. Când am
ajuns acolo elevii de la Satu- Nou ne-au
aşteptat cu flori şi crenguţe de brad. Băieţii au
jucat fotbal, iar noi fetiţele după ce ne-am
jucat diverse jocuri i-am încurajat pe băieţi. A
fost un meci frumos şi echipa noastră a bătut
cu 4 la 2. Ne-am luat la revedere de la copiii din Satu Nou şi am plecat să vizităm biserica
din Satu –Nou, care este foarte frumoasă.
A treia zi am vizitat: farmacia şi Oficiul poştal. Doamna farmacistă ne-a spus multe
lucruri interesante despre prevenirea bolilor şi despre meseria de farmacist şi domnul
diriginte de la poştă ne-a oferit multe informaţii despre meseria dumnealui.
A patra zi am mers la Primăria Şcheia pe care am vizitat-o şi apoi a avut loc un concurs
foarte frumos numit: „Elevii au talent”. Pe scenă
s-au prezentat elevii claselor I-IV care şi-au
prezentat cu talent numerele. State Lucian din
clasa a III-a a făcut exerciţii de gimnastică stând
în cap şi făcând sărituri peste cap. Raveica
Luciana şi cu Vieru Olesia au interpretat o piesă
de teatru. Raveica Emanuela a recitat poezii şi
alţi copii au cântat şi dansat. Talentul copiilor a
fost răsplătit cu foarte multe aplauze. Juriul a fost
alcătuit tot din copii care au împărţit premiile cu
responsabilitate. Toţi au promis că vor încerca şi anul viitor antrenându-se să devină şi mai
buni. Toţi copii participanţi am primit dulciuri, sucuri şi baloane pe care le-am înălţat în aer.
Ultima zi am mers la Grădiniţa Şcheia unde ne-am jucat foarte frumos cu copiii mai mici
antrenându-i în multe jocuri interesante.”
Raveica Mălina –clasa a III-a
18. 18
CONCURSUL DE GASTRONOMIE
Elevii claselor IX –XII de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuţă”, Şcheia, îndrumaţi
de doamna profesoară Moldovan Adelina au organizat Concursul de gastronomie în
săptămâna „Şcoala altfel”. Iată câteva din produsele participante la concurs alături de
bucătarii iscusiţi care le-au creat:
19. 19
SPORT CONTRA DROGURI
Elevii Liceului Tehnologic Nicolae Bălăuţă, din com. Şcheia, jud. Iaşi sub coordonarea
doamnei profesor CÂRLAN ALINA au participat la activitatea - MARATONUL PRIMĂVERII.
La MARATON au participat 120 de elevi din învăţământul gimnazial, liceal şi profesional.
Elevii au parcurs distanţa de 4 km între satul Căueşti şi Şcheia.
Coordonatorii claselor au fost:
Prof. Pleşca Claudia – cls a V-a B
Prof. Simion Elena – cls a VI-a A
Prof. Solomon Marius – cls a VII-a B
Prof. Voroneanu Veronica – cls a VIII-a A
Prof. Bucătaru Geanina – cls a VIII-a B
Prof. Băbuţă Monica – cls a XI-a A
Prof. Dima Elena – cls a XI-a B.
Prof. Cârlan Alina
20. 20
CAMPIONATUL DE FOTBAL
Doamna profesoară de educaţie fizică şi sport Cârlan Alina, a atrenat
elevii liceului nostru, pe parcursul întregii săptămâni „Să ştii mai mult, să fii
mai bun” într-un campionat de fotbal ce a fost gândit pe două grupe mari:
clasele VII – XII şi clasele V –VI.
La grupa VII- XII clasamentul a fost următorul: pe primul loc clasa a XII-
a, pe locul al doilea clasa a XI-a A şi pe locul al treilea clasa a VIII-a B.
La grupa V- VI clasamentul a fost următorul: pe primul loc clasa a VI-a
A, pe locul al doilea clasa a V-a A şi pe cel de-al treilea loc clasa a VI-a B.
Competiţia a stârnit mult interes, multe pasiuni şi cu siguranţă fiecare
participant îşi doreşte ca această frumoasă experienţă să mai fie repetată.
Prof. CârlanAlina
21. 21
ŞCOALA ECO
În timpul săptămânii „ Să ştii mai mult, să fii mai bun” s-au desfăşurat două acţiuni de
igienizare şi ecologizare susţinute de către elevii clasei a X-a B, îndrumaţi de doamna
profesoară Pintilie Veronica şi de către elevii clasei a XII-a , îndrumaţi de doamna profesoară
Novac Oana Eusebia. S-au plantat pomi şi s-a igienizat curtea şcolii, explicându-li-se şi rolul
unui mediu curat încercându-se responsabilizarea elevilor faţă de problematica conservării
mediului.
Prof. Pintilie Veronica
22. 22
În fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, românii sărbătoresc Înălţarea
Domnului, consacrată şi înscrisă şi ca „Ziua Eroilor”. România a pierdut aproape un milion
de militari şi civili în prima conflagraţie
mondială, iar de aceea s-a impus ca datorie
morală comemorarea, în fiecare an, a celor care
au pierit pe câmpurile de luptă.
Omagierea eroilor patriei îşi are punctul
de origine în contextul creat după Primul Război
Mondial când, prin semnarea acordurilor de pace
de la Paris (1919-1920), ţara noastră reuşea să
obţină recunoaşterea internaţională a înfăptuirii
unui deziderat naţional, făurirea României Mari.
Acest moment de împlinire naţională nu ar fi fost
posibil fără jertfa a circa 330000 de militari
români căzuţi la datorie pe câmpurile de luptă în
bătăliile primei mari conflagraţii mondiale.
În semn de recunoştinţă pentru efortul şi
dăruirea militarilor s-a hotărât, prin Decretul de lege
nr. 1693 din 4 mai 1920, ca Ziua Eroilor să fie
decretată Sărbătoare Naţională şi să fie celebrată „ cu
mare fast religios, şcolar, militar şi naţional” în ziua
Înălţării Domnului (a 40-a zi de la Sfintele Sărbători
de Paşte).
Clasa noastră împreună cu doamna dirigintă
Nastasă Oana şi domnul profesor de religie Stoleru
Ionuţ am punctat această sărbătoare depunând flori şi
coroane de flori făcute de noi la monumentul eroilor
căzuţi în Primul Război Mondial din satul nostru.
Bordeianu-Cocea Carina Sorana – cl. a V-a A
23. 23
HULIGANII
Când eşti în floarea vârstei pentru noi, tinerii totul e o distracţie. Nu
ţinem cont de limite şi riscăm foarte mult doar pentru a trăi noi experienţe sau
pentru a fi mai populari, să ocupăm o poziţie socială mai bună. Apare şi
iubirea, ca etapă a maturizării noastre şi de multe ori ne aruncăm fără să
gândim prea mult în apele acestui sentiment dar ar trebui să învăţăm mereu din
eşecuri. Mulţi tineri care nu-şi acceptă problemele pe care le au şi nu ştiu să şi
le gestioneze ajung la gesturi disperate (sinucideri). De multe ori cei mai în
vârstă nu sunt de acord cu noua generaţie şi le prevăd doar eşecuri.
Iată o carte care ne arată cât de fragilă poate fi tinereţea dacă o tratăm
nesăbuit şi ne pierdem în plăceri neţinând cont de nimeni şi nimic, ajungând să
pierdem totul, chiar şi pe cei dragi: Huliganii de Mircea Eliade. O carte în care
ne putem oglindi, ne putem regăsi în caracterele personajelor, în ceea ce fac şi
simt.
Autorul ne arată o faţă mai întunecată a tinereţii în care cei vârstnici
sunt nevoiţi să plătească pentru greşelile celor tineri chiar cu viaţa lor. Este şi
cazul personajului Petru Anicet a cărui mamă se spânzură pentru a nu trăi cu
ruşinea că fiul său i-a asigurat un trai luxos cu bani furaţi. Pe parcurs întâlnim
şi alte personaje care pun pe prim plan patima iubirii care duce pentru ei la
ruşine şi dispreţ şi chiar la dezumanizare.
Vă invit cu mare plăcere să vă delectaţi cu această carte a lui Mircea
Eliade şi să aflaţi toate sensurile ei.
Rotundu Mădălina – clasa a XII-a
24. 24
PLEDOARIE PENTRU RESPECT
„- Vezi ce bine-i şade lui - zice mam mare - cu costumul de
marinel?
- Mamiţo, nu ţi-am spus că nu se zice marinel?
- Da cum?
- Marinal.
- Ei! ziceţi voi cum ştiţi; eu zic cum am apucat. Aşa se zicea
pe vremea mea, când a ieşit întâi moda asta la copii -
marinel.
- Vezi, că sunteţi proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe.
Nu se zice nici marinal, nici marinel.
- Da cum, procopsitule? întreabă tanti Miţa cu un zâmbet
simpatic.
- Mariner.
- Apoi de! n-a învăţat toată lumea carte ca d-ta! zice mam
mare, şi iar sărută pe nepoţel şi iar îi potriveşte pălăria de
mariner.”
Această activitate a fost propusă şi
coordonată de către doamna profesoară
Nastasă Oana elevilor din clasa a V-a A şi
părinţilor acestora. Obiectivul principal a
acestei activităţi a fost conştientizarea
păriţilor şi a elevilor asupra unui
comportament respectuos în societate.
Câţiva elevi din clasă au citit pe
roluri schiţa „D-l Goe” de I. L. Caragiale
urmând apoi ca elevii, ajutaţi de către
părinţii lor să identifice greşelile de
comportament ale copilului Goe, dar şi ale
adulţilor ce ar fi trebuit să-i asigure o
educaţie corespunzătoare. Apoi s-a realizat
portretul unui copil civilizat cu o atitudine
respectoasă faţă de ceilalţi semeni ai săi, dar
şi a unui adult responsabil, care i-a măsurile
necesare pentru a asigura o bună creştere
unui copil.
Prof. Nastasă Oana
25. 25
SPUNEŢI NU
CONSUMULUI DE
ALCOOL !
Acesta a fost titlul activităţii
desfăşurate de către elevii clasei a V-a A,
coordonaţi de doamna dirigintă Nastasă
Oana în data de 29 mai 2014. La activitate
a participat şi doamna profesoară Mânzu
Isabela care a explicat pe tot parcursul
activităţii termenii biologici şi medicali.
Elevii au primit un afiş despre
consumul excesiv de alcool în care erau
prezentate principalele efecte negative
asupra organismului uman a alcolului
precum şi etapele prin care trece un om de
la normal la alcoolic cronic. Copiii au citit
pe rând aceste informaţii şi unde au
întâmpinat dificultăţi de înţelegere a
termenilor medicali şi biologici au
întrebat-o pe doamna profesoară de
biologie, aceasta oferindu-le explicaţii
conforme nivelului lor de înţelegere.
După ce s-au citit toate
informaţiile, copiii au fost împărţiţi în
grupe şi au răspuns la un set de zece
întrebări referitoare la materialul prezentat.
A doua parte a concursului a
constituit-o realizarea unui afiş antialcool
realizat de către aceleaşi grupe.
În urma acestei activităţi, elevii au
rămas cu informaţii importante despre
consumul abuziv de alcool, despre efectele
nocive asupra organismului şi au avut
ocazia să-şi demonstreze spiritul
competitiv.
Prof. Nastasă Oana
26. 26
Colorează-ţi
viaţa fără droguri
Eleva liceului nostru Rotundu
Mădălina a participat la concursul
judeţean „Colorează-ţi viaţa fără
droguri” cu următorul eseu:
Când eşti tânăr, viaţa este o mare
petrecere plină de adrenalină. Mereu vrei
să îţi colorezi viaţa cu ceva nou, însă
tinereţea poate avea dezamăgirile ei. Unele
te pot maturiza, altele te pot doborî. Cei
care nu au văzut de mici cum este viaţa cu
adevărat le este greu să se integreze în
societate la maturitate, aşa că preferă să
scape de greutăţi apelând la „OTRAVA
ALBĂ”, drogul care îi duce pentru câteva
clipe cu capul în nori. Însă în urma acestor
clipe euforice, vine şi chinul. Oricât ar
părea de ciudat, acesta este adevărul.
Tinerii de acum nu ştiu să se
bucure de viaţă. Şi eu, un elev normal am
momente când cred că totul o ia razna: în
familie, la şcoală chiar şi cu prietenii. Însă
sunt persoane care-mi amintesc cât de
frumoasă este viaţa cum trebuie trăită.
Nu câştigăm nimic, dacă zăbovim
în subconştientul nostru şi visăm la „CAI
VERZI PE PEREŢI”, dimpotrivă îi
pierdem pe cei dragi şi ne depărtăm de
realitate. În loc să evoluăm ca nişte tinere
modele în viaţă, pentru cei mai mici decât
noi, ne scăldăm în mocirla noastră plină de
ruşine şi dispreţ.
Există un mod mai bun de a ne
colora vieţile, fiind cu capul pe umeri,
acceptând viaţa aşa cum este, cu urcuşuri
şi coborâşuri.
Subiectul referitor la droguri a fost
dezbătut de foarte multe ori în diverse
instituţii în ţară şi străinătate, pentru a-i
aduce pe tineri pe drumul cel bun. Tinerii
trebuie atraşi spre activităţi interesante –
culturale, sportive sau de altă natură,
consiliaţi de psihopedagogi, pentru a le
arăta că în timpul pe care îl au la dispoziţie
pot face lucruri interesante şi plăcute.
MULT SUCCES ŞI ÎNCREDERE
DEPLINĂ ÎN LUPTA CU
DROGURILE!!!
Rotundu Mădălina, Clasa a XII-a
27. 27
La mulţi ani, copii! La mulţi ani, copilărie!
La mulţi ani, copii! …
Copii mai mici, copii mai mari …
La mulţi ani,
copilărie! … Noian de gânduri,
bucurii, momente fericite …
La mulţi ani de 1 iunie,
ziua copilului!
Să păstrăm pentru totdeauna
în suflet copilul din noi! Nu e
niciodată târziu să copilărim, să
avem parte de o copilărie fericită …
Cum să uităm de jocurile
inocente ale copilăriei – leapşa, de-a
v-aţi ascunselea, şotron, etc.? Cum
să uiţi de hainele murdărite, de
loviturile primite şi genunchii juliţi?
Cum să uităm de joacă, bucurii,
zâmbete, prietenii?
Şi, totuşi, ce frumos a surprins şi a exprimat în cuvinte copilăria, cu bune şi rele,
celebrul nostru povestitor român Ion Creangă în lucrarea sa „Amintiri din copilărie”:
“Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea este veselă şi
nevinovată şi drept vorbind, acesta-i adevărul. Ce-i pasă copilului când mama
şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii, la ce poate să le aducă ziua de mâine,
sau că-i framântă alte gânduri pline de îngrijire. Copilul, încălecat pe băţul
său, gândeşte că se află călare pe un cal dintre cei mai straşnici, pe care
aleargă cu voie-bună, şi-l
bate cu biciul, şi-l struneşte
cu tot dinadinsul, şi răcneşte
la el din toată inima, de-ţi ie
auzul; şi de cade jos, crede că
l-a trântit calul, şi pe băţ îşi
descarcă mânia în toată
puterea cuvântului... Aşa
eram eu la vârsta cea fericită
şi aşa cred că au fost toţi
copiii, de când îi lumea şi
pământul, măcar să zică cine
ce-a zice.”
28. 28
Ce e mai frumos pe lume?
Ce înseamă basme? Dar poveşti? Pentru mine înseamnă ceva ireal, ceva care te duce
cu gândul la copilărie. Dar ce înseamnă copilăria? Eu răspund simplu: jucării, bunătate,
basme.
Poveştile ne luminează copilăria,
ne învaţă ce este bine şi ce este rău.
Copilăria înseamnă să nu ai
probleme, să nu te gândeşti decât că vrei
să te joci. Când eşti în perioada copilăriei
nu ai griji. Dar orice copil vrea multe
poveşti. O copilărie fără poveşti e ca o ţară
fără popor. Copilăria de fapt este o etapă
a vieţii, etapă prin care dorim să treacă
orice locuitor al planetei.
Copilăria mea este o explozie de jocuri!
Să ne îngrijim pentru a face copilăria mai frumoasă deoarece de-a lungul vieţii nu o
s-o mai întâlnim!
După perioada copilăriei, poţi
rămâne cu sufletul de copil: să fii bun, să-i
priveşti pe cei din jur cu drag, să ajuţi, să
fii darnic!
Dragi copii, suntem cei mai
norocoşi în acest moment pentru că încă
ne bucurăm de ce e mai frumos pe lume:
copilăria.
Raveica Emanuela –clasa a IV-a
29. 29
Copilăria
Copilăria este un tărâm magic. Nu ştim când şi unde începe sau când şi unde se
termină. Ne trezim doar că nu mai suntem copii, că am ieşit din timpul copilăriei, uneori fără
să fi trăit pe deplin.
Copilăria este singurul moment al vieţii în care trăim totul cu mare intensitate.
Copilăria este o lume duioasă, dulce, lină, fermecată în care orice se poate împlini. La vârsta
aceasta suntem cei mai apropiaţi de Dumnezeu. Ne credem vrăjitori şi totodată credem în
sacul moşului, plin de jucării, credem în iepuraşul de Paşti, care ascunde în iarbă ouăle de
ciocolată, frumos colorate sau ne speriem când auzim că vine Bau Bau dacă nu dormim.
Acum am crescut şi îmi pare rău că nu mai pot fi ca altă dată. Oricât de mare aş fi, în
sufletul meu va mai rămâne o părticică care rosteşte cuvântul copilărie.
Răciulă Diana, clasa a VI-a A
Draga mea copilărie
Ai o faţă zâmbitoare,
Şi ai ochii drăgălaşi.
Buzele de lăcrămioare
Şi gust de trandafiraşi.
Când vezi că sunt mâhnită,
Tu mă scapi de orice frică.
Şi mă alinţi cu iubire
Draga mea copilărie.
Tu în lume colinzi,
Ca un înger protector.
Pe copii tu îi veghezi
Copilărie cu mult spor.
Savin Roxana, clasa a VI-a A
30. 30
CAMPANIA GLOBALĂ PENTRU EDUCAŢIE 2014
„Campania globală petru educaţie” este o iniţiativă a societăţii civile, începută în anul 1999,
care are ca scop combaterea crizei
globale în domeniul educaţiei.
Dreptul la educaţie este un drept
fundamental al omului, iar misiunea
acestei campanii este de a se asigura
că autorităţile iau măsuri pentru a
respecta fiecărei persoane dreptul la
o educaţie public gratuită şi de
calitate.
„Săptămâna Globală de
Acţiune” reprezintă perioada în care
susţinătorii din întreaga lume
desfăşoară activităţi prin care se
promovează mesajele campaniei.
Sloganul campaniei din acest
an a fost: „Drepturi egale, şanse
egale”.
Până în prezent, printre
temele „Săptămânii Globale de
Acţiune ” s-au numărat: accesul egal
la educaţia de bază, la orice
vârstă(2009), finanţarea educaţiei
(2010), accesul la educaţie al fetelor (2011), îngrijirea şi educaţia pe durata copilăriei timpurii
(2012), cadrele didactice (2013).
În anul 2014, Săptămâna Globală de Acţiune are ca
temă accesul la educaţie al copiilor cu dizabilităţi. Şcoala
noastră a participat la această acţiune prin susţinerea unei
lecţii dedicate dizabilităţilor şi a modului în care copiii cu
dizabilităţi pot şi trebuie să fie incluşi în învățământ.
Elevii clasei a V-a A, îndrumaţi de doamna
dirigintă Nastasă Oana au discutat pe marginea fiecărui
caz prezentat şi la final au jucat jocul „ Şerpi şi scări” care oferă copiilor posibilitatea de a
înţelege mai bine ce îi împiedică pe copiii cu dizabilăţi să aibă (sau nu) acces la o educaţie de
calitate.
Prof. NastasăOana
31. 31
Eleva Raveica Emanuela din clasa a IV-a , îndrumată de doamna învăţătoare
Costea Doina, a participat la o serie de concursuri judeţene obţinând rezultate meritorii cu
care ne face cinste şcolii noastre. De aceea, îi vom
dedica în întregime acest articol care prezintă
concursurile la care a participat şi rezultatele
obţinutre.
Concursul de Matematică
„Traian Lalescu”, ediţia a XV-a, în
data de 16.03 2014, ora 9.00
Iniţiate de Colegiul ”C. Negruzzi” Iaşi în anul
2000, respectiv 2005, în parteneriat cu ISJ Iaşi,
concursurile pentru elevii de clasa a IV-a „Traian
Lalescu” – matematică şi „Ionel Teodoreanu” –
limba română au devenit repere importante în
calendarul competiţional al învăţământului ieşean,
bucurându-se în fiecare an de o audienţă foarte mare
în rândul elevilor, al părinţilor, al învăţătorilor şi al
comunităţii locale (peste 1000 de participanţi la
ultimele trei ediţii ale fiecărui concurs). Acestea
ilustrează, printre alte proiecte de anvergură,
viziunea şi demersul şcolii, orientate către susţinerea
performanţei ca premisă a excelenţei în educaţie şi propun un cadru bine articulat – ştiinţific,
metodic şi educativ – de evaluare a competenţelor specifice elevului de final de ciclu primar
– achiziţii ştiinţifice, atitudini, valori.
Subiectele au în vedere elemente
de curriculum extins pentru clasele a III-a şi a
IV-a, fiind concepute astfel încât să valorifice
competenţa de exprimare scrisă, capacitatea de
receptare, de explorare şi de valorizare a textului
literar, originalitatea şi creativitatea micilor
competitori la limba română, respectiv
deprinderile de calcul, gândirea logico-
matematică şi perspicacitatea elevului în
domeniul matematic.
În funcţie de nivelul performanţelor atinse la matematică şi/sau limba română,
câştigătorii premiilor I, II, III sau ai unor premii speciale beneficiază de oportunitatea de a se
înscrie în clasa a V-a la Colegiul „Costache Negruzzi” Iaşi, în limita locurilor disponibile.
Totodată, începând cu anul şcolar 2013-2014, s-a instituit Premiul „C.Negruzzi” . Acesta a
fost acordat elevilor care au obţinut, cumulat, rezultate excepţionale la ambele concursuri.
32. 32
Concursul de comunicare şi perspicacitate „Cantemir –
Junior” – Iaşi
DATA: 19 martie 2013
Disciplina: Limba română
Liceul Teoretic “Dimitrie Cantemir” Iaşi şi
Asociaţia Pãrinţilor liceului, în parteneriat cu
Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, a
organizat Concursul de comunicare şi
perspicacitate
„Cantemir –
Junior”, ediţia
a V-a, pe data de 30 martie 2013. Concursul s-a adresat
elevilor claselor IV-VI.
Elevii din clasa a IV-a participanţi la concurs,
care au obţinut premii sau menţiuni, au fost declaraţi
admişi în clasa a V-a la Liceul Teoretic „Dimitrie
Cantemir” Iaşi.
Concurs judeţean ce a ajuns la ediţia a III-a şi
implică elevii claselor III - VI în a arăta abilităţi de a
gândi creativ, dezvoltă atenţia şi imaginaţia, spiritul de
echipă.
SCOPUL CONCURSULUI :
***Testarea cunoştinţelor şi deprinderilor de scriere ortografică – ca modalitate de evaluare
formativă ***
33. 33
proiect educaţional internaţional de evaluare a
competenţelor „ Cu Europa … la joacă”
Şi şcoala noastră a luat parte la acest concurs prin înscrierea unui număr destul de
mare a elevilor din ciclul primar, îndrumaţi fiind de domnii lor învăţători Slabu Maricica,
Ţugulia Costică, Bordeianu Ana şi Costea Doina.
concursul naţional de competenţă şi performanţă
La acest concurs au participat elevii clasei pregătitoare şi cei din clasa I coordonaţi de
către doamna învăţătoare Slabu Maricica. Au obţinut 90 de puncte la clasa I următorii elevi:
Costea Raluca-Elena,Chirilă Denisa- Ancuţa, Mardar Ioana, Năvădaru Denisa- Paraschiva,
Smău Mădălina-Alexandra, iar de la clasa pregătitoare primele trei punctaje au fost obţinute
de către Păduraru Denisa-Andreea -98 de puncte, Vieru Amalia- Teodora - 96, Ungureanu
Marian-Eduard 95 puncte.
34. 34
La Festivalul concurs ”Hai la teatru!”- ediţia a VIII-a organizat de către Teatrul
Luceafărul din Iaşi au participat şi elevii de la Şcoala primară Cioca Boca, din comuna
Şcheia, judeţul Iaşi la secţiunea pentru clasele I-IV.
Formaţia „Micii actori” au prezentat piesele: „Povestea unui om leneş”, adaptare
după Ion Creangă şi „Baba Anica” fiind coordonaţi de doamna învăţătoare Vasile
Valeria.
Distribuţia:
Povestea unui om leneş
Smău Marius
Ciubotariu Corneliu
Frunză Vasile
Apetrei Oana Elena
Apetrei Alexandru
Doloi Adelina Mirabela
Doloi Crin
Apetrei Claudiu
Panaite Ruben
Baba Anica
Apetrei Claudiu
Simota Narcis
Tincu Florin
Doloi Crinu
Tudurache Florin
Durata pieselor a fost de 15 minute.
Aceeaşi trupă a participat şi la
concursul judeţean „O mască râde, alta
plânge”organizat la Liceul Teoretic Dimitrie
Cantemir
Profesor Nastasă Loredana
35. 35
Eco Art
Eco Art este un proiect de responsabilizare socială, organizat de elevi
ai Colegiului Naţional “Emil Racoviţă” prin care se doreşte promovarea
spiritului de a gândi verde.
Proiectul este la cea de-a patra
ediţie si este alcătuit din trei
secţiuni: Design
vestimentar, Fotografie şi Creaţie de
obiecte, participanţii trebuind să creeze
obiecte din materiale ecologice sau
fotografii pe teme de aceeaşi natură.
Anul acesta elevele din clasa a X-a
A de la liceul nostru îndrumate de către
doamna profesoară Moldovanu Adelina au participat la acest proiect prezentând
ţinute confecţionate de ele din material ecologice cu care au câştigat premii dar
şi admiraţia celor prezenţi.
Prof. Moldovan Adelina
36. 36
O tara pentru fiecare
De ce o ţară pentru fiecare? Pentru că toţi avem dreptul la o cetăţenie şi la o
naţionalitate.
Din nefericire, nu fiecare are o ţară. Desigur că putem îndepărta acest mare
neajuns. Dar pentru aceasta trebuie să ştim cauza. La această întrebare răspunsul e cam
greu.
Totuşi ar trebui să înţelegem că unii suferă din cauza nepăsării altora.
Eu am o naţionalitate, o ţară, sunt foarte mândră de ea, dar mă întristez când mă
gândesc că...unii nu au o ţară. Ce păcat! ... Deci, noi cei care avem o ţară trebuie să-i
ajutăm pe cei care nu o au. Încet, încet, vom reuşi, pentru că împreună putem fi mai buni.
Să ne unim şi să-i ajutăm pe cei care nu au fericirea de a avea o ţară, de ce să se
bucure, de drepturile şi libertăţile prevăzute de constituţie.
„Unde-s mulţi puterea creşte şi duşmanul nu sporeşte!”
Raveica Emanuela – clasa a IV-a
Comuna mea
Comuna unde locuiesc eu se numeşte Şcheia, judeţul Iaşi. E o zonă cu mulţi copaci
înverziţi. Primăvara îmi place cel mai mult, pentru că atunci înfloresc copacii, păsărelele
îşi fac cuiburi iar satul în sine freamătă de oameni care pornesc la munca câmpului.
Oamenii din satul meu sunt buni gospodari, buni vecini şi întotdeauna săritori la nevoie.
Copiii cu care mă joc şi alerg sunt bine educaţi, politicoşi şi sunt gata oricând să ajute o
persoană mai în vârstă. Îmi place unde locuiesc şi nu aş vrea să schimb nimic.
Vieriu Alin-clasa a III-a
37. 37
„APA – FIECARE PICĂTURĂ CONTEAZĂ”
Concursul școlar transdisciplinar „Apa- fiecare
picătură contează” a fost organizat de către Colegiul
Tehnic de Transporturi și Construcții Iași .
Activitatea s-a desfășurat în cadrul
proiectului Comenius, „Apa - fiecare picătură
contează”, care se derulează în perioada
2013-2015.
Concursul urmărește creșterea
interesului elevilor pentru abordarea și
înțelegerea din perspectivă
transdisciplinară a temei proiectului, astfel
încât aceștia să perceapă într-o viziune globală și integrativă importanța
corelării conținuturilor care vin din sfera mai multor
discipline (limba și literatura română, istorie,
religie, matematică, fizică, chimie, engleză,
geografie, biologie). Totodată, concursul
urmărește dezvoltarea spiritului analitic, a
gândirii critice și coerente a elevilor, cât și
dezvoltarea competențelor de comunicare
ale acestora.
De la liceul nostru a participat un
echipaj format din elevii Bazon Paula, Acatrinei
Vlad şi Moraru Vasile de la clasa a IX-a A, fiind
îndrumaţi de către doamna profesoară de chimie Novac Oana EusebiA
38. 38
Arome, esenţe şi parfumuri
În trecut, egiptenii au folosit
esenţele şi parfumurile atât ca
produse cosmetice, cât şi ca
antiseptice, în scop medicial.
Romanii le-au preluat mai târziu şi
le-au folosit numai ca substanţe
frumos mirositoare.
La grecii antici, esenţele şi
parfumurile au jucat un mare rol în
medicină.
De la greci, parfumurile au
trecut la romani şi apoi obţinerea şi
folosirea lor s-a extins.
Progresul neîncetat al chimiei
a permis extragerea de esenţe şi
arome, dar şi producerea lor pe cale
artificială.
Un parfum este un amestec
lichid de uleiuri aromatice sau de
compuşi aromatici, de fixare şi de
solvenţi utilizat pentru a da corpului
uman, unor obiecte, sau spaţiului de
locuit un miros plăcut.
Istoria parfumului
Cuvântul „parfum” folosit în
zilele noastre provine din limba
latină „per fumus” şi înseamnă
„prin fum”. Parfumeria, sau arta
preparării parfumurilor, a luat
naştere în Mesopotamia antică şi
Egipt şi a fost rafinat în continuare
de romani şi perşi.
Deşi parfumuri şi parfumerii
au existat şi în India, o mare parte
din aromele lor se bazau pe tămâie.
Arheologii au descoperit în
2005 cele mai vechi parfumuri în
Pirgos-Cipru. Aceste parfumuri au o
vechime de aproximativ 4000 de ani
şi au fost descoperite într-o
parfumerie antică.
În epoca veche oamenii
foloseau ierburi şi condimete
precum migdale, coriandru, mirt,
răşină de conifere, bergamot.
Pădurariu Ionela- clasa a XI-a B
N
H O
39. 39
PARADA COSTUMELOR
Liceenii şcolii noastre îndrumaţi de către doamnele profesoare Ariton Gheorghiţa şi
Pintilie Veronica au organizat în săptămâna „Şcoala altfel” o paradă a costumelor
confecţionate din materiale reciclabile. Fotografiile vor arăta inventivitatea şi priceperea lor
răsplătite cu diplome şi aprecierile celor prezenţi.
Prof. Ariton Gheorghiţa
40. 40
TINERII DESIGNERI
Elevii claselor terminale, a XI-a B profesională şi a XII-a liceu au trebuit să
confecţioneze un produs pentru a obţine certificatul de competenţă. Iată câteva din produsele
lor:
41. 41
SĂ NE CUNOAŞTEM SATUL!
Este o zi frumoasă de primăvară.
Soarele zâmbeşte şi mângâie pământul cu
razele lui călduroase. În prima zi din
„Săptămâna altfel” noi, împreună cu doamna
dirigintă Nastasă Oana am hotărât să facem o
excursie pe dealul Şcheii.
Dis de dimineaţă am plecat la drum.
Efortul a fost mare dar a meritat. Întâi am
fost uimiţi de priveliştea satului. Puteam
cuprinde cu privirea tot satul şi satele
învecinate. Apoi am mers la carierele de
exploatare a pietrei. Ne-au uimit blocurile de
piatră şi aşezarea lor. Apoi am jucat o serie
de jocuri, am făcut întreceri pe platoul de pe
deal. Întorşi în sat am vizitat biserica „Sfântul
Gheorghe” care este declarată monument
istoric trecut în patrimoniul naţional şi
conacul boieresc.
Încet, încet timpul a trecut iar soarele
parcă ne spunea:
- Mai staţi, mai staţi!
Bordeianu Cocea Carina Sorana
cl. a V-a A
42. 42
Elevii claselor a IX-a A şi a IX-a
B, îndrumaţi de către doamnele diriginte
Filimon Mihaela şi Mânzu Isabela Beatrice
au făcut în săptămâna „Şcoala altfel” o
excursie în Iaşi. Programul a fost destul de
încărcat. Pentru început au vizitat Grădina
Botanică cu serele ei, apoi au vizitat
Comandamentul Corpului 10 Armată
„Ştefan cel Mare” din Copou unde au
profitat de ziua porţilor deschise la această
instituţie şi au putut vedea armamentul
soldaţilor NATO, pe care au putut să-l
încerce: drone, uniforme militare. Au
vizitat şi muzeul din interiorul garnizoanei
unde le-a fost prezentat un film despre
activitatea diviziei Lupilor Deşertului care
au luptat în Afganistan, au putut vedea
evoluţia armelor de-a lungul timpului. De
acolo au mers la Universitatea Al. I. Cuza
Iaşi, unde au beneficiat de o prezentare a
universităţii ce a avut loc în Aula Mihai
Eminescu, la Muzeul Universităţii şi la
Turnul de Apă al Universităţii. Au vizitat
şi Universitatea de Medicină şi Farmacie
Gr. T. Popa, unde au participat la o
manifestare special concepută pentru elevi,
numită „Creierul - un univers într-o nucă”
şi au participat la o serie de experimente
interactive.
Prof. Filimon Mihaela
43. 43
Este o zi călduroasă de vară. Ora şase fix. Eu şi cu familia ne pregătim să mergem la Braşov.
Drumul este obositor, din fericire mi-am adus câteva cărţi. Orele trec. Încep să se vadă munţii,
peşterile şi brazii. Un peisaj de neuitat. Munţii înalţi ne privesc cu bucurie. Vremea e călduţă. Am
ajuns. Ne vom caza. Nu mare ne-a fost mirarea când am văzut-o pe verişoara mea stând pe o piatră. Era
verişoara pe care nu o mai văzusem de şase ani. Ea mă aştepta cu lacrimi în ochi. M-a îmbrăţişat cu
multă căldură. Nu credeam s-o mai văd curând. Am simţit-o ca pe o soră din clipa în care am văzut-o.
A doua zi dimineaţă, am plecat într-o drumeţie. Voiam să descoperim ce se află într-o peşteră.
Am intrat. Locul era umed şi rece. Se auzeau sunete ciudate. Noroc că am avut lanterne. Mama ne zice:
- Aveţi grijă şi nu vă îndepărtaţi.
- Bine!
Dintr-o dată, s-a auzit un ţipăt. Era al verişoarei mele. Aceasta dispăruse. Eu, fără ştirea
mamei sau al altui adult, mă îndepărtam de grup chiar dacă ştiam că pericolul mă aştepta la
fiecare pas. Nu mare mi-a fost mirarea când m-am împiedicat de un os ce părea foarte vechi. Când
să mai merg doi metri, o văd pe verişoara mea stând pe o piatră, fără a avea vreo problemă. Eu
tremurând de frică o întreb:
- Ce cauţi aici?
- Meditez!
- Ce prostie! Peştera asta e plină de pericole şi de lilieci şi tu meditezi?
- Da. Mi se pare un loc bun pentru asta.
- Da...e un loc bun...să păţeşti ceva rău! îi spun eu nervoasă.
- Bine! Bine! Hai să plecăm că îmi este şi mie frică!
- Hei, nu-mi spune că te-ai depărtat de grup ca să mă cauţi pe mine.
- Păi...da!
- Nu trebuia!
- Acum ultimul lucru pe care putem să îl facem e să căutăm ieşirea că după aceea o voi suna eu
pe mama.
Începurăm amândouă să căutăm ieşirea., Se vede o lumină. Din fericire e ieşirea din peşteră.
Acolo ne aşteptau părinţii noştri supăraţi. A venit timpul să plecăm. Mama îmi zice:
- Sunt mândră de curajul tău, dar trebuia înainte să spui că vrei să pleci.
- Bine, de acum aşa am să fac.
Am învăţat din această păţanie să cer părinţilor voie înainte de a face ceva riscant.
Vieriu Denisia- cl. a IV-a
44. 44
SĂ PORNIM ÎN DRUMEȚIE!
BORȘA
În perioada 14 – 15 iunie 2014, 13 elevi din clasele a IV-a de la Școala Primară Cioca
Boca și Școala Primară Căuești, însoțiți de 4 cadre didactice au pornit în aventura cunoașterii
unei mici părți din minunile țării noastre.
Itinerariul acestei excursii a fost următorul: Iași – Tg. Frumos – Tg. Neamț - Poiana Teiului
– Pasul Prislop – Borșa – Năsăud – Tg. Frumos – Iași - Șcheia.
Obiectivele vizitate au fost: Cetatea Neamțului, Rezervația de zimbri “Dragoș Vodă”
Neamț, Casa Memorială “Ion Creangă” Humulești, Mănăstirea Voroneț.
45. 45
SFÂNTA ANA
În perioada 7 – 9 iulie 2014 a fost organizată o excursie pe traseul Iași – Tg. Frumos –
Tg. Neamț - Bicaz – Gheorgheni – Praid – Sovata – Corund – Odorheiu Secuiesc – Băile
Tușnad – Tg. Ocna – Bacău – Roman - Iași - Șcheia la care au participat 10 elevi și 2 cadre
didactice de la Liceul Tehnologic “Nicolae Bălăuță” Șcheia.
Obiectivele vizitate au fost: Mănăstirea Secu, Mănăstirea Sihăstrie, Mănăstirea Sihla,
Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Salina Praid, Lacul Sfânta Ana, Salina Tg. Ocna, Vivariu
Bacău, Parcul din Roman.
Prof. Băbuţă Monica
46. 46
În data de 20 iunie 2014, s-a organizat în cadrul Liceului Tehnologic “ N.
Bălăuţă” Ediţia I a Campionatului Şcolar
de Şah şi Table.
Deşi numărul elevilor participanţi a
fost redus, competiţia a stârnit interes şi
competitorii şi-au dovedit abilităţile
necesare acestor jocuri. Nu a lipsit de
asemenea spiritul de fair-play pe perioada
desfăşurării competiţiei.
Toţi participanţii au fost recompensaţi
cu diplome de participare, iar premianţii, cu
diplome şi premii, la cele două secţiuni: şah şi table.
Elevii participanţi:
Secţiunea Nume şi prenume elev Clasa
ŞAH Mihăilă Marius X A
Goldan Daniel X A
Rădeanu Vlad XI A
Vieriu Andrei XI A
TABLE Ababei Ionut XI A
Filip Andrei XI A
Panainte Simon XI A
Rădeanu Vlad XI A
Vieriu Andrei XI A
Vieriu Bogdan X A
Prof. Moldovanu Adelina
48. 48
„ Frunza este alcătuită din ramuri.”
„Bradul are ţepi şi molidul are corn.”
„Noi deosebim bradul de molid prin: atingere-dacă este tare sau
moale şi dacă este dreptunghi.”
„Uleiul este mare în diametru.”
„La cangur membrele anterioare sunt mai scunde şi are muşchiul
mai mic.”
„Idividualitatea nu se alătură şi nu are nume echivalent. Acestea sunt
presupusele concluzii ale evoluţiei ecosistemelor.”
„Cantităţile mari de apă şi precipitaţiile care domină nu se aliniază la
ordinea vremei ci doar când ecosistemul doreşte la un moment dat să
primească sursă de hrană principală-apa.”
„Fenomenul la licheni este temporal.”
„Ciupercile superioare sunt cu rădăcină, tulpină şi frunză.”
„Cormofitul este obţinut prin dezvoltarea prin care se dizolvă.”
Culese de prof. Mânzu Isabela
