Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Tara Hategului

271 views

Published on

Atractii din Tara Hategului

Published in: Travel
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Tara Hategului

  1. 1. Casa Vulcanilor Drumul Vulcanilor Situri
  2. 2. Casa Vulcanilor este un loc unde puteți afla despre vulcanii care dominau Insula Hațegului de acum 65 de milioane de ani și ale căror urme se găsesc astăzi în comuna Densuș, aflată în satul Densuș, la 3km de faimoasa biserică de piatră și la 300m de drumul asfaltat. Casa Vulcanilor pe scurt: 300 de voluntari implicați direct 200 de zile de lucru 20 mc de pământ galben, 15 mc de nisip, 5000 litri de apă folosite 30 mc de cob frământat cu picioarele noi descoperiri științifice despre vulcanii de la Densuș premiul publicului pentru Cel mai Bun Proiect de Voluntariat al Anului la Gala Națională a Voluntarilor premiul CarpatCement pentru cel mai bun proiect educațional premiul Arii Naturale Protejate 2014, acordat de finanțator proiect finalist la Cel mai Bun Proiect de Voluntariat pentru Tineret la Gala Națională a Voluntarilor
  3. 3. Drumul Vulcanilor Deși pare greu de crezut, în Țara Hațegului au existat vulcani…. și asta cu foarte mult timp in urmă, înainte de nașterea munțiilor Carpați, pe vremea când aceste locuri erau insule scăldate de o mare tropicală. Puteți vedea urmele vulcanilor pe traseul marcat „Drumul Vulcanilor”. Acesta pornește din centrul comunei Densuș (în fața primăriei), parcurge trei kilometri apoi se desparte în două trasee secundare: • unul care pornește spre nord peste râul Densuș unde puteți observa contactul dintre vulcani și fundul mării. Mai departe traseul urcă o pantă domoală printr-o pădure de fag și carpen și ajunge pe platoul de deasupra satelor Densuș și Ștei, de unde se poate admira întreaga Țară a Hațegului și unde există un punct de observare păsări răpitoare; • al doilea traseu continuă pe drumul principal spre satul Ștei, având câteva puncte de observație geologice cu obiective precum „pietrele care fierb” sau bombe vulcanice „false”. Zona vulcanică Densuș-Ștei este plină de surprize. Falezele sale sunt o dovada a numeroase erupții și adesea în pereții acestor faleze vulcanice se pot vedea minerale colorate și bombe vulcanice.
  4. 4. Depozitele continentale cu ouă de dinosaurieni Tuştea sunt o rezervaţie paleontologică în suprafaţă de 0,6 ha, situată pe teritoriul localităţii Tuştea, Comuna General Berthelot, adăpostind ouă de dinosaurieni, oase de embrioni si oase de dinosaurieni adulţi. Cercetarile au inceput aici in anii ’70 si sunt continuate si astazi de studenti ai Universitatii din Bucuresti. Cuiburi cu oua de dinozauri pot fi vazute la Centrul de vizitare al Geoparcului din Hateg si la Centrul de vizitare din comuna General Berthelot . Depozitele continentale de dinosaurieni de la Sînpetru sunt o rezervaţie paleontologică în suprafaţă de 5 ha, situată pe teritoriul satului Sînpetru. Straturile bogate în resturile scheletice ale reptilelor se gasesc pe ambii versanţi ai Văii Sibişelului . De-a lungul anilor au fost descoperite fragmente scheletice aparţinând dinozaurilor , la care se adaugă numeroasele resturi de chelonieni şi crocodilieni. In satul Sanpetru se mai afla si Punctul de informare ”Casa dinozaurilor pitici”.
  5. 5. Zimbri
  6. 6. La doar 4 km de oraşul Haţeg se găseşte Rezervaţia de Zimbri din Pădurea Slivuţ, cunoscuta si ca Padurea Hategului. Aici ai şansa rară de a putea admira aceste frumoase şi maiestuoase animale pe cale de dispariţie – zimbri (da, cu un singur „i”  ). Rezervaţia Haţeg-Slivuţ este primul loc de pe teritoriul României unde zimbrul european şi-a făcut reapariţia. Acest fapt s-a întâmplat acum 46 de ani, la 12 noiembrie 1958, când o pereche de zimbri a fost adusă din Polonia.
  7. 7. Mănăstirea Prislop
  8. 8. Deşi este în Transilvania, Mănăstirea Prislop a fost construită în stilul mănăstirilor din Ţara Românească. Cum de s-a întâmplat acest lucru? La mănăstirea Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab. La mijlocul secolului XVI, domniţa s-a refugiat în Ardeal, după ce tatăl ei a fost ucis. A vizitat mănăstirea din Ţara Haţegului, iar potrivit unor legende, după ce a băut din apa izvorului de la Prislop s-a vindecat de boala de care suferea. Atunci, domniţa a decis să restaureze din temelii biserica şi să-i dăruiască odoare scumpe şi „o icoană făcătoare de minuni”. Arsenie Boca s-a implicat în restaurarea monumentului, care a devenit din 1950 aşezământ pentru maici. Din 1959, lăcaşul monahal a fost transformat într-un azil de bătrâni, însă 17 ani mai târziu a redevenit mănăstire. Părintele Arsenie Boca a fost înmormântat la Prislop în 4 decembrie 1989, iar mănăstirea unde se află locul său de veci a devenit un loc de pelerinaj pentru creştinii din toate zonele ţării.
  9. 9. Biserica de la Densuș
  10. 10. Se mai vehiculează o altă părere în ceea ce priveşte minunata biserică din deal, care este înconjurată de un cimitir. Se spune că actualul aşezământ ar fi fost un templu roman creştinizat, construit între secolele XIV şi XV, fiind şi prima biserică de pe teritoriul Daciei străvechi.
  11. 11. Biserica de la Sântămărie
  12. 12. Biserica de la Sântămărie Orlea a fost construită în stilul cistercian al epocii romanice târzii. Ca toate bisericile cisterciene, a fost dedicată Fecioarei Maria şi este o construcţie simplă, de dimensiuni impresionante însă. Este cea mai mare biserică medievală din Ţara Haţegului. La început biserica avea în interior zece picturi murale cu motivul crucii. Odată cu schimbările confesionale ale comunităţii, a devenit ortodoxă şi a fost repictată într-un stil ce îmbină elementele bizantine cu cele occidentale. Mai târziu, fiind transformată în biserică reformată, picturile au fost acoperite cu var. Astăzi frescele din biserică sunt scoase la lumină şi sunt considerate a fi unele din cele mai reuşite picturi medievale de la noi din ţară. Veţi vedea că în unele locuri frescele bizantine sunt şterse, lăsând la vedere şi stratul de pictură mai veche.
  13. 13. Mănăstirea Colț Cetatea Colț
  14. 14. Mănăstirea și cetatea Colț sunt înconjurate de fascinante povestiri și un mister aparte. Castelul, subiect al romanului "Castelul din Carpați" al lui Jules Verne, avea rol de refugiu, a fost construit în jurul anului 1280.. Pe drumul ce duce de la localitatea hunedoreana Râu de Mori spre Râușor, una dintre porțile de intrare în Parcul Național Retezat, se afla ruinele cetății Colț, și biserica cu același nume. Cetatea nu are acoperiș, iar din zidurile, cândva semete, au mai ramas câteva bucăți, pe care nu se mai vede nici tencuiala. Cu un plan neregulat, în formă de stea, adaptat reliefului dur pe care a fost înălțată în anul 1280, Cetatea Colț este cea mai puternică cetate cnezală din Transilvania. Biserica a fost construită la începutul secolului al XIV- lea, între anii 1310-1315 și se remarcă din două elemente deosebite: în primul rând prin amplasarea unui turn peste altar și apoi prin resturile de pictură murală din interior. Înca de la inceput, biserica de aici a fost ortodoxa. Cetatea Colț dateaza din secolul al XVI-lea și a fost construită în scopuri de apărare de către familia Kendeffy. Amplasată pe un colț de stâncă, cetatea impresioneaza prin tainica sa impozanță.
  15. 15. Ulpia Traiana Sarmizegetusa
  16. 16. Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost capitala provinciei romane Dacia. Situată la o distanță de 40 de km de Sarmizegetusa Regia, capitala anterioară a regatului dac, colonia Ulpia Traiana a fost întemeiată după cucerirea acestuia de către împăratul Traian, între anii 108-110. Conform unui monument epigrafic, orașul a fost fondat din porunca împăratului de către generalul guvernator Decimus Terentius Scaurianus. Sub Hadrian i-a fost adăugat și numele Sarmizegetusa, iar în timpul împăratului Alexandru Sever a devenit metropolis. Așezarea a cunoscut o perioadă de dezvoltare care a durat până în a doua jumătate a secolului al III-lea, când a avut loc retragerea aureliană. În acest interval s-a construit pe bază de materiale variate, precum piatra locală de râu și stâncă, marmura, cărămida și țigla. Cea mai impunătoare clădire, amfiteatrul, avea o capacitate de cca. 5000 de persoane.
  17. 17. Lacurile Glaciare
  18. 18. Peste 50 de lacuri glaciare se află pe teritoriul de aproape 40.000 de hectare al Parcului Naţional Retezat. Potrivit directorului Parcului Naţional Retezat, Zoran Acimov, majoritatea lacurilor glaciare din zona centrală a rezervaţiei pot fi vizitate de turişti. Mai puţin accesibile sunt lacurile de la periferia ariei protejate, care nu se află pe traseele amenajate, dar şi cele din rezervaţia ştiinţifică Gemenele, unde accesul oamenilor este restricţionat pentru a nu afecta ecosistemul. Cele mai atractive lacuri glaciare din Parcul Naţional Retezat sunt Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine, Bucura, cel mai întins lac glaciar, dar, spune Zoran Acimov, fiecare lac, tău, sau ochi de apă din Retezat, pete de culoare albastru-verzui în imensitatea muntelui, poate stârni emoţii călătorilor.
  19. 19. Bucuraeste cel mai întins lac glaciar din Retezat şi din România. Are o suprafaţă de aproape nouă hectare, iar în ciuda faptului că se află la peste 2.000 de metri altitudine este o zonă accesibilă. Cel mai scurt traseu montan spre Bucura poate fi străbătut în mai puţin de două ore. Turiştii pornesc pe el din Poienii Pelegii, pe o cărare cu mii de "trepte" de piatră, lăsate astfel de natură, care întâi traversează pădurea de conifere şi apoi un platou montan acoperit de jnepeniş. Pe potecile de munte aproape invizibile, călătorii urcă apoi două coame abrupte se strecoară printre stânci şi blocuri de piatră prăbuşite din înălţimile Bucurei şi coboară apoi spre lacul de la poalele celor mai înalte vârfuri din Retezat. La Bucura găsesc loc de campat şi, la nevoie, ajutor de la salvamontiştii din refugiul construit pe marginea lacului.
  20. 20. Poiana Pelegii
  21. 21. Poiana Pelegii este punctul final al singurului drum care îi aduce pe turişti cu maşina în Parcul Naţional Retezat. Este un loc de vis, din care pornesc cele mai spectaculoase trasee pe munte, printre care şi cel spre lacul glaciar Bucura. Pentru a te plimba prin Poiana Pelegii ai nevoie doar de o pereche de bocanci. La o oră şi jumătate de mers din Poiana Pelegii, se poate ajunge la Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din ţară. Înconjurată de munţi, păduri şi cascade, Poiana Pelegii este un centru al Retezatului, locul de unde pornesc o mare parte din traseele pe munte. Şi chiar dacă turiştii nu se încumetă să pornească din poiană pe potecile care i-ar putea duce spre lacurile glaciare, spre peşteri ori spre vârfurile masivului, Poiana Pelegii este în sine o destinaţie deosebită.
  22. 22. Lacuri de acumulare
  23. 23. Barajul Gura Apelor este construit în munte, pe Râul Mare, la aproximativ 40 de km de Hațeg şi este cel mai mare baraj de anrocamente din Europa. Construcţia barajului a început în 1975. Dimensiunile lui sunt impresionante şi le întrec de trei ori pe cele ale piramidei lui Keops. Are 168 de metri înalţime şi o capacitate de aproximativ 225 milioane de metri cubi de apă. Pe cursul râului Mare a fost construită o salbă de 10 hidrocentrale. Amenajarea hidroenergetică Râul Mare-Retezat are ca rol atât producerea de energie electrică, cât și regularizarea cursului râului și atenuarea undelor de viitură. Ultima verigă finalizată este formată din lacul de acumulare, barajul și hidrocentrala de la Sântămăria-Orlea. Lacul de acumulare de la Orlea asigură alimentarea cu apă a aproape jumătate din județul Hunedoara.
  24. 24. Barajul Sântămărie-Orlea, în poza din dreapta, este situat lângă comuna cu același nume, fiind practic alipit de Hațeg. Accesul este facil, iar scenariul este spectaculos, în special la apus. Puteți, de asemenea, sa vizitați și barajul de la Păclișa, situat la aproximativ 10 km de Hațeg.
  25. 25. Surse: //dragdehateg.org //tarahategului.ro //adevarul.ro //hateggeoparc.ro //hdtravel.ro //amfostacolo.ro //danielchirita.com

×