Imblanzirea anxietatii prezentare PPT. Ce este anxietatea? Prieten sau dusman? Care sunt simptomele? Cand sa cer ajutor? Ce pot face eu pentru mine? Cum pot gestiona anxietatea.

1. Îmblânzirea anxietății
Transformarea stresului în resursă pozitivă

2. Ce este anxietatea?
Prieten sau dușman?
Care sunt simptomele?
Când să cer ajutor?
Ce pot face eu pentru mine?
Cum pot gestiona anxietatea?

3. Ce este anxietatea?
Anxietate vs stres vs frică
Anxietatea reprezintă răspunsul organismului uman la stres. Este o
emoție caracterizată de sentimente de tensiune, gânduri de îngrijorare
și modificări fizice, precum tensiune arterială crescută.
Este un sentiment de teamă sau de neliniște cu privire la o acțiune
(prima zi de școală, participarea la un interviu sau susținerea unui
discurs).
Stresul este o stare de încordare, determinată de dificultatea sau
imposibilitatea rezolvării unor probleme.
Anxietatea = neliniște emoțională crescută, cu anticiparea pericolului
(Livingston, 1996).
Anxietatea se diferențiază de frică prin faptul că este un răspuns
emoțional la un pericol obiectiv.
Auditoriul primește cartonașe albe pe care vor fi scrise sinonime pentru cuvântul anxietate / cu ce asociază acest cuvânt /
ce înțeleg prin anxietate.*

4. Anxietate zilnică (stres) Tulburare de anxietate
Ca răspuns la un factor de mediu cunoscut Ca răspuns la o sursă necunoscută sau la
experiența stresului
Simptomele dispar atunci când factorul de stres
dispare
Simptomele rămân în ciuda absenței unui factor
de stres
Grija de a trăi departe de casă pentru prima dată,
de a trece un examen, de a experimenta o
despărțire, etc.
Grija constantă nefondată care cauzează
suferință semnificativă și interferează cu viața de
zi cu zi
Jena sau conștiința de sine într-o situație
inconfortabilă. Emoția de a întâlni persoane noi.
Evitarea situaţiilor sociale cauzate de teama de a
fi judecat, stânjenit sau umilit
Nervozitate și transpirație înaintea unui examen,
unei prezentări, unui discurs sau alte evenimente
importante
Atacuri de panică ce apar din senin și
preocuparea în legătură cu apariția unui nou atac
Teama reală de un obiect, loc sau situație ce
prezintă pericol
Teama irațională sau evitarea unui loc, unui
obiect sau unei situaţii ce nu presupun pericol
Asigurarea că trăiești într-un mediu sănătos și că
ești sănătos
Acțiuni repetitive incontrolabile precum
curățenia și ordinea excesive
Persoane din auditoriu vor plasa pe planșă caracteristicile specifice anxietății zilnice (stresului) sau tulburării de anxietate.*

5. Prieten sau dușman?
În anumite circumstanțe, anxietatea nu reprezintă un lucru rău. Aceasta ne
poate ajuta să rămânem concentrați, să ne impulsioneze și să ne motiveze
spre rezolvarea unei probleme.
Dar când anxietatea este constantă sau copleșitoare, când grijile și temerile
intervin în relațiile și viața de zi cu zi, probabil s-a trecut linia de la
anxietatea normală pe teritoriul unei tulburări de anxietate.
Ce sunt tulburările de anxietate?
Persoanele cu tulburări de anxietate au frecvent griji intense, excesive și
persistente și se tem de situațiile cotidiene.
Deseori, tulburările de anxietate implică episoade repetate de sentimente
bruște de anxietate intensă și frică ce ating un maxim în câteva minute
(atacuri de panică).

6. Tulburare de anxietate generalizată: îngrijorare excesivă
și nerealistă fără un motiv concret.
Tulburare de panică: sentiment de frică intensă, care
provoacă un atac de panică (transpirație, dureri de piept,
palpitații, senzație de sufocare).
Tulburare de anxietate socială: îngrijorare copleșitoare
cu privire la situațiile sociale cotidiene, părerile
persoanelor din jur, iar teama principală este de a nu fi
judecat sau ridiculizat.
Anxietatea medicală/Tulburarea de anxietate a
bolii (ipohondrie): frică persistentă de a avea o boală
medicală gravă, atenție excesivă asupra sănătății.
Mutismul selectiv: anxietate socială în care copiii mici
care vorbesc în mod normal cu familia lor nu vorbesc în
public, cum ar fi la școală.
Tulburare de stres posttraumatic (PTSD): anxietate
provenită în urma unui eveniment traumatic.

7. Sufăr de o tulburare de anxietate?
Dacă identificați în comportamentul dvs. oricare dintre următoarele șapte semne și
simptome, este posibil să suferiți de o tulburare de anxietate :
1. Sunteți constant îngrijorat sau încordat ?
2. Sentimentul de anxietatea interferează cu responsabilitățile de la serviciu,
școală sau familie?
3. Aveți temeri despre care știți ca sunt iraționale, dar totuși nu puteți scăpa de
senzația de teamă ?
4. Credeți că se va întâmpla ceva rău dacă anumite lucruri nu vor fi făcute într-
un anumit mod?
5. Evitați situațiile sau activitățile cotidiene, deoarece vă provoacă anxietate?
6. Simțiți atacuri bruște și neașteptate de panică care vă cresc ritmul cardiac?
7. Simțiți că pericolul și catastrofele sunt pretutindeni ?
Pe lângă simptomul principal de frică și îngrijorare excesivă și irațională, alte simptome
emoționale comune ale unei tulburări de anxietate includ:
 Transpiraţie
 Dureri de cap
 Ameţeală
 Urinare frecventă
 Dificultăți de respirație
 Spasme musculară
 Insomnie

8. Când să solicitați ajutor profesional pentru simptomele de anxietate?
• Dacă grijile, temerile sau atacurile de anxietate au devenit atât de grave încât
provoacă teamă extremă sau perturbă rutina zilnică, este important să solicitați
ajutor profesional.
• Dacă întâmpinați simptome de anxietate fizică, începeți prin efectuarea unui
control medical. Medicul vă poate asigura că anxietatea nu este cauzată de o
afecțiune medicală, cum ar fi o problemă tiroidiană, hipoglicemie sau astm.
Deoarece anumite medicamente și suplimente pot provoca anxietate, medicul va
dori să afle despre orice rețete, medicamente, remedii pe bază de plante și
medicamente recreative pe care le luați.
• Dacă medicul exclude o cauză medicală, următorul pas este să vă consultați cu
un terapeut care are experiență în tratarea tulburărilor de anxietate. Terapeutul
va lucra pentru a determina cauza și tipul tulburării de anxietate și a crea un curs
de tratament.

9. Tratamentul tulburărilor de anxietate
Tulburările de anxietate răspund foarte bine la terapie – și adesea într-un timp relativ scurt.
Abordarea specifică a tratamentului depinde de tipul tulburării de anxietate și de severitatea
acesteia.
Terapia cognitiv-comportamentală și terapia de expunere: tipuri de terapie
comportamentală; se concentrează asupra comportamentului, mai degrabă decât asupra
conflictelor psihologice sau problemelor din trecut. Pot ajuta în atacuri de panică, anxietate
generalizată și fobii.
Terapia cognitiv-comportamentală: să identificați și să contestați modelele de gândire
negativă și convingerile iraționale care vă alimentează anxietatea.
Terapia expunerii: să vă confruntați cu temerile și anxietățile într-un mediu sigur, controlat.
Prin expunerea treptată la obiectul sau situația temută, fie în imaginație, fie în realitate,
obțineți un sentiment mai mare de control.
Terapia interpersonală: se concentrează pe rolurile și relațiile sociale. În această terapie,
veți colabora cu terapeutul pentru a identifica orice probleme interpersonale pe care le-ați
putea avea, cum ar fi conflictele cu familia sau prietenii, schimbările în rolurile profesionale
sau sociale și problemele legate de persoanele din jur.

11. Gestionarea simptomelor unei tulburări
Conectați-vă cu alte persoane. Singurătatea și izolarea pot declanșa sau agrava anxietatea.
Încercați să vă întâlniți cu prieteni sau să împărtășiți grijile și preocupările cu persoana iubită.
Gestionați stresul. Încercați să delegați din responsabilități și încercați să vă detașați de
problemele profesionale în timpul liber.
Faceți sport regulat. Exercițiul este benefic pentru reducerea stresului și calmarea anxietății.
Activitățile ritmice sunt deosebit de eficiente: mersul, alergatul, înotul, artele marțiale sau dansul.
Dormiți suficient. Lipsa somnului poate agrava gândurile și sentimentele anxioase.
Reduceți cofeina, alcoolul și nicotina. Puteți lua în considerare reducerea aportului de cofeină
sau eliminarea acesteia. În mod similar, alcoolul poate agrava și anxietatea. Deși pare că țigările
au un efect calmant, nicotina este un stimulent puternic care duce la niveluri de anxietate mari.

12. Statistici
În 2003, Institutul Național pentru Sănătate Mintală a raportat că 31% din populația adultă
a Statelor Unite ale Americii a avut parte de un episod de tulburare de anxietate în anul
precedent. (date culese înainte de pandemie)
Pentru 68% dintre respondenți sănătatea și siguranța erau motivul anxietății.
Alte motive au inclus situaţia financiară si cea politică.
Știați că…?
În 2017, un studiu publicat în JAMA Psychiatry, a verificat statisticile privind tulburarea
de anxietate în lume. Prevalența plasa în fruntea clasamentului țările cu un nivel de trai
ridicat, apoi țările cu un nivel de trai mediu, iar la urmă, țările cu un nivel de trai scăzut.
(Îmblânzirea anxietății, Daniel Golleman).
Explicații posibile? Odată ce nevoile noastre de bază au fost împlinite, apar timpi morți, în
care creierul orientat către supraviețuire începe să caute ceva de care să se simtă
amenințat sau pentru care să îşi facă griji.
Video: https://atlas.app/ro/blog/terapie/anxietatea-cum-o-tratam*

13. Concluzii
Anxietatea nu este în sine o problemă mentală sau nu definește o emoție
negativă, disfuncțională, pe care ar trebui să o eliminăm complet din viața
noastră.
Faptul că anxietatea este o emoție pe care o întâlnim la orice categorie
umană sau animală, demonstrează faptul că este o emoție naturală, care s-
a păstrat în evoluție deoarece servește un scop important pentru
supraviețuire.
Însă, ca în orice alt lucru care deservește o persoană, excesul de anxietate
devine, astfel, o tulburare care are inconveniente în viața cotidiană.
Este important să desoperim o problemă în vederea combaterii acesteia.

17. Surse:
www.reginamaria.ro
MedLife
Îmblânzirea anxietății, Daniel Goleman
Familia și rolul ei în educarea copilului, Elena Bonchis
De la depresie la gustul fericirii, Helene Roubeix

18. O poezie
O poveste terapeutică.