Atelier profesional
Formarea culturii informaţionale – prioritate a bibliotecilor în societatea cunoaşterii.
Autor: Maria VATAMANU, șef serviciu Bibliografie, BȘ ASEM
Prezentare ScienceHUB, retea de profesori, elevi, studenti, cercetatori, pasionati de stiinta si mass media.
Rolul SciecneHUB este de a crea conexiuni si de a incuraja oamenii sa colaboreze pe proiecte educationale si de stiinta
A. Nagornaia : Formarea culturii informaţiei şi învăţarea permanentă în bibli...DIB ULIM
Angela Nagornaia
DIB ULIM, sef oficiu
Sala Polivalentă de Lectură Nr.2
Symposia Investigatio Biblioteca
28 ianuarie 2011
Formarea culturii informaţiei şi învăţarea permanentă în biblioteca universitară
CNIV 2013, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual by Marin VladaMarin Vlada
CNIV 2013, NOI TEHNOLOGII DE E-LEARNING, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Ediţia XI, octombrie 2013, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Din 2002 Biblioteca Ştiinţifică a USARB şi-a propus să devină instituţia cărţii pentru deschidere în ştiinţă şi cercetare, acoperind o gamă largă de activităţi care stimulează Știința Deschisă, Accesul Deschis în comunitatea acadimică și a punctat necesitatea de integrare a tuturor eforturilor într-o mișcare consolidată în favoarea Științei Deschise şi Accesului Deschis la cercetare, caracterizată prin transparență, deschidere, integritate și utilitate.
TCV Lecţii de ştiinţe în romanele lui Jules Verneclcziprok
Pornind de la vizionarea documentarului Jules Verne - O călătorie incredibilă, elevii vor fi încurajaţi să lectureze romanul Insula misterioasă pentru a identifica pasaje legate de chimie, a extrage metodele de obţinere a diferitelor materiale şi substanţe necesare supravieţuirii şi a le transpune în reacţii chimice studiate.
Referat asupra "Ghidului metodologic pentru predarea fizicii în învatamântul preuniversitar", realizat în cadrul proiectului "Reforma curriculara a stiintelor exacte", derulat de Societatea Academica din România
Atelier profesional
Formarea culturii informaţionale – prioritate a bibliotecilor în societatea cunoaşterii.
Autor: Maria VATAMANU, șef serviciu Bibliografie, BȘ ASEM
Prezentare ScienceHUB, retea de profesori, elevi, studenti, cercetatori, pasionati de stiinta si mass media.
Rolul SciecneHUB este de a crea conexiuni si de a incuraja oamenii sa colaboreze pe proiecte educationale si de stiinta
A. Nagornaia : Formarea culturii informaţiei şi învăţarea permanentă în bibli...DIB ULIM
Angela Nagornaia
DIB ULIM, sef oficiu
Sala Polivalentă de Lectură Nr.2
Symposia Investigatio Biblioteca
28 ianuarie 2011
Formarea culturii informaţiei şi învăţarea permanentă în biblioteca universitară
CNIV 2013, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual by Marin VladaMarin Vlada
CNIV 2013, NOI TEHNOLOGII DE E-LEARNING, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Ediţia XI, octombrie 2013, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Din 2002 Biblioteca Ştiinţifică a USARB şi-a propus să devină instituţia cărţii pentru deschidere în ştiinţă şi cercetare, acoperind o gamă largă de activităţi care stimulează Știința Deschisă, Accesul Deschis în comunitatea acadimică și a punctat necesitatea de integrare a tuturor eforturilor într-o mișcare consolidată în favoarea Științei Deschise şi Accesului Deschis la cercetare, caracterizată prin transparență, deschidere, integritate și utilitate.
TCV Lecţii de ştiinţe în romanele lui Jules Verneclcziprok
Pornind de la vizionarea documentarului Jules Verne - O călătorie incredibilă, elevii vor fi încurajaţi să lectureze romanul Insula misterioasă pentru a identifica pasaje legate de chimie, a extrage metodele de obţinere a diferitelor materiale şi substanţe necesare supravieţuirii şi a le transpune în reacţii chimice studiate.
Referat asupra "Ghidului metodologic pentru predarea fizicii în învatamântul preuniversitar", realizat în cadrul proiectului "Reforma curriculara a stiintelor exacte", derulat de Societatea Academica din România
Poveștile pentru copii au un rol complex și benefic în dezvoltarea lor, le vor oferi nu doar divertisment, ci și oportunități de învățare și creștere personală.
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieruinachirilov
Proiect “Educație online fără hotare” 2023 - 2024,
implementat de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a municipiului Chișinău în cadrul Proiectului “Educație online”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”DusikaLevinta1
Colaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
OBIECTIVE Contribuirea la dezvoltarea unei educații de calitate;
Încurajarea formării continue a cadrelor didactice și manageriale;
Facilitarea accesului transfrontalier la resurse educative;
Promovarea dimensiunii interculturale a educației;
Încurajarea inovărilor în elaborarea materialelor didactice;
Utilizarea noilor tehnologii în educație.
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..AngelaButnaru1
Copiii învață din povești cât de mult contează bunătatea, empatia și prietenia, dându-le ocazia să facă diferența între comportamentele pozitive și cele negative.
1. Cum să lucrăm cu experții
Equipping the Next Generation for Active Engagement in Science
2. De ce să lucrați cu experți?
În centrul predării RRI este prezentarea științei ca o
practică evolutivă contemporană și continuă, mai degrabă
decât ca un set solid de cunoștințe stabilite anterior.
Oamenii de știință și instituțiile de cercetare fac știința.
Jurnaliștii și mass-media sunt principalele canale prin care
știința contemporană, în curs de desfășurare, este
cunoscută pentru societate în general.
Prin urmare, este imposibil să se dezvolte predarea bazată
pe RRI fără participarea oamenilor de știință și a mass-
mediei. Aceasta presupune ca profesorii și elevii să posede
cunoștințe despre cine/ce este un om de știință (în lumea
reală) și modul în care se realizează activitatea mass-
mediei (în lumea reală).
3. Ce fel de experți?
Oamenii de stiinţă: cercetători profesioniști din instituțiile
publice de cercetare sau din unităţile de cercetare din
cadrul companiilor private; doctoranzi (cu un program de
doctorat definit); ingineri / oameni de știință implicați în
start up-uri; experți în organismele bazate pe cercetare (de
exemplu, expert al calității aerului într-o instituție de
mediu).
Comunicatori ştiinţifici: jurnaliști , directori, redactori,
editori, experți media, cercetători în studii media,
prezentator de ştiri științifice în centrele de știință,
YouTuberi (în special canalele de știință YouTube).
4. De ce să lucrați cu oameni de știință?
Pentru studenți:
înțelegerea motivațiilor din spatele cercetării;
înțelegerea modului în care se produc cunoștințele în lumea reală;
înțelegerea rolului întrebărilor deschise;
înțelegerea modului în care oamenii de știință gândesc și abordează o problemă în contexte
reale (diferența dintre demersul de cercetare şi școală).
Pentru profesori:
motivarea elevilor printr-o persoană de contact din lumea reală
identificarea și tratarea în profunzime a fiecărei teme (CPD)
actualizarea informaţiilor
Pentru oamenii de știință:
satisfacerea unor obligaţii de mobilizare (parte din mai multe sisteme de finanțare, în
special pentru IP);
o schimbare de perspectivă asupra întrebărilor de cercetare;
o înțelegere a preocupărilor publice / entuziasm prin contacte directe cu societatea;
o explicare pentru o mai bună înțelegere și identificarea a ceea ce nu este pe deplin înțeles
(în special pentru doctoranzi)
O gură de oxigen prin contactul cu "oameni reali" .
5. Sfaturi pentru lucrul cu oamenii de
știință
Faza de predare bazată pe RRI Transform trebuie să se concentreze pe oamenii de
știință şi pe discutarea propriilor lor cercetări.
Este important să se distingă oamenii de știință care intervin pentru ceea ce știu,
și oamenii de știință care intervin pentru ceea ce fac.
În primul caz, implicarea oamenilor de știință într-o perspectivă RRI ar putea fi
important, dar nu esențial. De fapt, în acest caz, un om de știință este pur și
simplu un expert, foarte util pentru a obține o mai bună înțelegere a dezvoltării
recente a unui domeniu ştiinţific, dar poate fi substituit, în principiu, de o
literatură bună.
În al doilea caz - oamenii de știință vorbesc despre propria lor cercetare -
implicarea unui om de știință permite să se exploreze nu numai conținutul, dar şi
motivațiile cercetării științifice, motivele anumitor alegeri, dorința de schimbare,
îndoielile, analiza socială, implicațiile etc.
Faza de predare bazată pe RRI Transform trebuie să se concentreze pe a doua
situaţie.
6. Față în față sau comunicarea virtuală?
Implicarea oamenilor de ştiinţă este esenţială.
Un obiectiv-cheie pentru faza de TRANSFORM este motivarea profesorilor să
"bată la uşa laboratoarelor". Oamenii de stiinta sunt foarte dornici de a
discuta și de a lucra cu profesorii, iar interacțiunea este reciproc
avantajoasă: o serie de exemple pot fi furnizate cu privire la acest lucru.
Prin urmare, materialele trebuie să conțină indicații pentru profesori cu
privire la modul în care pot găsi oameni de știință, modul de a gestiona
calendarul, modul în care să se apropie de ei și să furnizeze o listă a
instituțiilor științifice relevante care ar putea fi implicate (acestea vor fi
"pregătite" de către fiecare partener). De asemenea, materialul ar putea
ajuta profesorul să prezinte foşti elevi care sunt oameni de știință.
7. Modalități de colaborare
Omul de știință introduce un subiect în clasă. Invitat de către profesor,
omul de știință oferă o introducere în domeniul cercetării și problemelor lui
/ ei de cercetare. Materiale oferă sfaturi despre cum să se pregătească clasa
pentru a primi un cercetător, și modul în care să integreze prezentarea lui /
ei în conţinutul instruirii. De asemenea, acestea ar trebui să se concentreze
asupra unor probleme legate de dificultățile potențiale, cum ar fi termenii
de specialitate etc.
Vizitarea unui laborator. Cele mai multe instituții de cercetare oferă
oportunități pentru vizitarea unui laborator. Evaluarea unor programe care
implică știința arată că o vizită la un sediul de cercetare este de succes, și ar
trebui să fie încurajată. Materialul TRANSFORM ar trebui să ofere sfaturi cu
privire la modul de a alege și de a pregăti o vizită la o instituție de
cercetare. În special, acestea ar trebui să ajute profesorul să pregătească o
vizită autorizată (non pasivă, adaptată nevoilor profesorilor și elevilor).
Mini-proiectul de cercetare. Oamenii de stiinta ajută profesorii și elevii
să dezvolte o investigaţie RRI ( privind fenomenele și impactul) asupra unui
subiect de cercetare (de exemplu: cercetarea creierului pentru proiectul "In
creierul adolescentilor")
8. Care oameni de știință și cum îi găsim?
În funcție de vârstă, poziție, rol, etc oamenii de știință nu pot juca acelasi
rol. Materialele trebuie să identifice principalele diferențe și modul în care să
implice într-o manieră corectă oamenii de știință.
De exemplu, cercetătorii cu experiență ar putea fi foarte buni pentru o
discutie introductivă, doctoranzii ar fi excelenţi într- un proiect de cercetare,
tehnicieni ar putea fi mai buni decât cercetătorii pentru o vizită la laborator,
etc.
Cum să îi gasim pe oamenii de știință, cum să-i implicăm?
Bazându-ne pe fiecare partener din activitatea TRANSFORM, materialele vor
cuprinde o listă a instituțiilor de cercetare relevante, site-urile lor web și
persoanelor de contact care au fost informate cu privire la ENGAGE.
Un ghid privind rolul biroului de educație, biroului de comunicare, biroului de
mobilizare, etc. în instituțiile de cercetare.
Unele indicații cu privire laagendele de informare ale instituțiilor științifice,
care ar putea facilita interacțiunile. Un model de e-mail pentru a fi trimis
către oamenii de știință.
9. De ce să lucrați cu comunicatorii
științifici?
Pentru elevi Pentru profesori Pentru comunicatorii
ştiinţifici
Legatura dintre modul de
abordare a ştiinţelor în
şcoală şi scenarii din
lumea reală
Motivează elevii Testează povestirile prin
interacţiune faţă în faţă
Invaţă cum să valorifice
din perspectivă critică
informaţiile din mass-
media
Revigorează instruirea Îşi întâlnesc publicul
(rareori au această
ocazie)
Percep ştiinţa ca fiind
legată de lumea reală
Invaţă tehnici de
povestire (în special
povestiri digitale)
10. Face to face or virtual communication?
Cu toate că ar trebui să fie încurajate în mod ideal interacțiunile vii,
modelul de afaceri mass-media rareori permite jurnaliștilor și
comunicatorilor științifici să interacționeze în mod direct.
Așa că lucrul cu un "comunicator științific" , în majoritatea cazurilor
înseamnă lucrul cu mass-media.
Încercările de a implica în mod direct jurnaliștii și YouTuber-i ar trebui
totuși încurajate iar strategia este prevăzută în materialele ENGAGE.
11. Cum să gasim comunicatori științifici?
Materialele vor include studiul fiecărui partener relevant
din mass-media (presa, TV, site-uri, YouTube, o rețea
socială, ..), legat de comunicarea științifică.
Lista este completată de ghiduri pentru profesori cu privire
la modul de a interacționa cu mass-media (gestionarea
timpului, interesele lor, diferența dintre free-lanceri /
profesionişti, faptul că implicarea responsabilă a știrilor în
centrele de știință, atunci când acestea există, este mai
facilă dacă directorii de documentare le fac disponibile în
momentul de prezentare a filmelor, deoarece acestea pot
genera trafic tweeter, etc).
Posibilitatea de a avea conexiuni on-line, în special cu
YouTuber-i, este de asemenea prezentat în materiale.
12. Modalităţi de a colabora?
Vizita unui jurnalist în știință, în clasă, în special în legătură cu un
anumit reportaj, concentrându-se nu asupra conținutului, ci asupra
motivelor pentru care, potrivit unui jurnalist, conținutul este de
interes pentru publicul larg.
Întrebări pe e-mail pentru autorii unui film / reportaj. Utilizarea
interacțiunii on-line cu autorii reportajelor sau fragmentelor de
comunicări științifice.
Dezvoltarea unei "scheme de tânăr reporter științific " (ex. La SISSA,
Medialab, L'arbre de Connassaince. - Franța, MadaTech Haifa, Israel,
etc.)