Revista școlii realizată în cadrul proiectului cu reportajele, articolele, lucrările elevilor

1. Şcoala cu cls.I-VIII Vetiş
Judeţul Satu Mare
Interactiv
Revistă de educaţie tehnologică
realizată în cadr ul proiectului educaţional
“Comunicare—atribut alsuccesului”
Page 1

2. Educaţia tehnologică şi comunicarea
Apariţia acestei reviste are ca punct de plecare proiectul educaţional „Comunicare –
atribut al succesului” realizat de catedra de educaţie tehnologică de la Şcoala cu cls.I-VIII
Vetiş în parteneriat cu Şcoala cu clasele I-VIII „Lucian Blaga” Satu Mare, Nord Vest TV Satu
Mare, Casa de tip familial Ştefania,I.S.J. Satu Mare. Scopul proiectului este: formarea şi
dezvolatea abilităţilor de comunicare a elevilor, folosirea şi transmiterea
informaţiei la distanţă prin folosirea mijloacelor actuale de comunicare la
distanţă”. Şansele unei bune comunicări vor deveni cu atât mai mari cu cât
elevii şcolii vor fi implicaţi în activităţi care vizează formarea deprinderilor optime
în comunicare, relaţionarea corectă cu semenii şi familiarizarea cu mijloacele de
comunicare la distanţă, în mass-media, Internet, fax, etc.
Revista INTERACTIV este una din produsele proiectului iar titlul doreşte să
sugereze rolul ei în parcurgerea obiectivelor proiectului, aceea de a se forma o
echipă de redacţie mixtă profesori, elevi, care să colaboreze, să comunice şi să
realizeze articole prin îmbunătăţirea capacităţilor de exprimare verbală în scris şi
nu în ultimul rând îmbunătăţirea folosirii mijloacelor TIC pentru găsirea,
prelucrarea,utilizarea informaţiei şi transmiterea ei la distanţă. Revista va apare
în format electronic o dată la două luni până la terminarea proiectului.
Sperăm ca apariţia revistei noastre să vă ofere lucruri utile în munca
educativă, elevii şi profesorii să câştige noi şi plăcute experienţe prin care să-şi
descopere potenţialul creator.
Prof.ing.Tünde Lăudat
Din cuprins:
• Şcoala noastră prof.Lăudat Tunde
• „Prima iubire- satul natal” eseu Ducic Ioana cvlasa a V a
• Energia verde –referat Kassai Tamas cls a VIII a
• Ce trebuie să ştim despre materialele plastice – referat Buzaş Vlad cls. A
VII a
• Vin sărbătorile – reţete colectivul clasei a VI a
• Postere şi felicitări confecţionate cu ocazia proiectului
• Imagini din activităţile proiectului.
• Tehnoredactare: prof.Lăudat Tunde
Page 2

3. Şcoala cu clasele I-VIII Vetiş
Judeţul satu Mare
Îţi place câmpia? Dacă da, îţi imaginezi uşor valurile, unduioase, aurii ale culturilor
de cereale, dătătoare de pâine şi belşug; mireasma îmbătătoare a fânului cosit;
gospodăriile frumos aliniate într-o ordine aproape geometrică; zâmbetul plin de omenie
şi ospitalitate a ardeleanului oricând gata să te invite la un „pahar de vorbe”.Într-un
asemenea decor specific câmpiei se află localitatea Vetiş, comună aşezată pe malul stâng
al Someşului, în apropiere, la 12 km distanţă de reşedinţa de judeţ, municipiul Satu
Mare.
Şi acum îţi vorbim despre şcoală, locul unde de peste 100 de ani se succed generaţii şi
azi învaţă descendenţii primilor cutezători ai cunoaşterii. Viaţa şcolară se întregeşte prin
activitatea a trei cicluri de învăţămînt, învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial.
Cele trei cicluri funcţionează în clădiri separate, clădirea Grădiniţei cu program
prelungit este recent renovată şi modernizată,clădirea care găzduieşte clasele V-VIII a
împlinit 105 ani. În ce ne asemănăm cu voi, ceilalţi este uşor de stabilit. Dimineţile sunt
animate de zumzetele, râsetele copiilor, în timpul zilei timpul parcă prinde aripi, făcînd
excepţie doar emoţiile tezelor,testelor şi răspunsurilor. Veselia este iarăşi în toi la
plecare şi mai ales în pragul vacanţelor.În ce suntem diferiţi de alţii este greu de spus.
Noi credem că suntem preocupaţi în a ne cunoaşte şi a ne înţelege reciproc. Putem
afirma cu mândrie că, la noi învaţă trei naţii, uşile noastre se deschid în fiecare
dimineaţă pentru români, maghiari şi rromi cu aceeaşi deschidere largă, dascălii noştri
împărtăşesc cu aceeaşi răbdare tainele ştiinţei şi îmbrăţişează cu aceleaşi sentimente
căpşoarele elevilor şcolii. Am învăţat şi învăţăm în continuare să convieţuim cât mai
bine împreună şi să exploatăm la maxim toate beneficiile acestei convieţuiri.
Page 3

4. Prima iubire- „satul natal”
Mă numesc Duciuc Ioana Diana şi sunt elevă în clasa a V a, la Şcoala
cu cls. I-VIII Vetiş – structura Decebal.
Doresc să vă prezint „marea mea iubire” localitatea unde m-am născut, sat pe
care-l îndrăgesc aşa de mult.
Satul meu poartă numele de Decebal şi aparţine comunei Vetiş. Denumirea
satului ne aminteşte de strămoşii noştri daci care au luptat pentru apărarea
pământului strămoşesc.
Decebal este un sat de câmpie. Se află la 7 km distanţă de municipiul Satu
Mare. Casele sunt înşirate mai mult de-a lungul drumului naţional, care leagă Satu
Mare de oraşul Carei. Ştim că, acolo se află un frumos „Monument al eroilor”
ridicat în cinstea eliberării ţării după al doilea război mondial.
Satul este tânăr „s-a născut” în anul 1926, când aproximativ 20 de familii au
venit din zona Maramureşului şi s-au aşezat pe aceste meleaguri. Rădăcimile
noastre se trag din aşezări ale Maramureşului: Vişeu, Săpânţa, Fărcaşa, Poienile
de sub Munte şi Lipău.
Flora este specifică câmpiei. Aici găsim diferite cereale, salcâm, soc, măcieş.
Avem şi specii rare dar pe suprafeţe mici: laleaua pestriţă şi narcise albe. La noi
cresc multe lăcrămioare, floarea mea preferată.
Dintre animale găsim: iepurele de câmp, popândău, hârciog şi şoarecele de
câmp, animale care-şi adună provizii pentru iarnă de pe lanurile de cereale. Un
carnivor des întâlnit este vulpea, dar în timpul iernii mai pot da târcoale şi lupii
mai ales la gospodăriile cu oi.
Page 4

5. În zilele noastre localitatea numără peste 337 de familii şi are aproximativ
1200 de locuitori din care majoritatea români în jur de 120 ucranieni şi 20
maghiari.
Oamenii din satul meu sunt harnici, buni gospodari.Tinerii au posibilitatea de
a munci la Satu Mare în construcţii, industria lemnului. La Vetiş se află o
întreprindere mare de prelucrare a cărnii Unicarmul care aprovozionează cu
produse din carne judeţul şi judeţele învecinate. Avem şi tineri care lucrează în
străinătate în ţări ca Italia, Spania pentru a-şi economisi bani . Este mare
bucuria lor când se întorc în prejma sărbătorilor pentru a petrece câteva zile cu
familia.
O posibilitate suplimentară de câştig este cultivarea pământului şi creşterea
animalelor. Aproape toate familiile din sat au o mică gospodărie pe lângă casă.
Satul se mândreşte cu multe case noi care sunt dovada hărniciei oamenilor.
Totuşi găsim şi case „bătrâneşti”, tradiţionale, maramureşene construite din
lemn după obiceiul strămoşilor.
Ne mândrim şi cu instituţii o grădiniţă nouă, şcoala renovată şi cu încălzire
centrală. Avem şi trei biserici:de cult ortodox, penticostal şi adventist. Avem
reţele de utilităţi: apă, gaz, reţeua de Internet, telefonie fixă şi mobilă ,
televiziune prin cablu. Totuşi ne mai lipsesc canalizarea şi trotuarele de pe
străzile laterale.
Îmi iubesc satul natal dar ştiu că, voi creşte mare şi voi ajunge să cunosc
locuri şi oameni noi. Doresc să vizitez Maramureşul de unde ne tragem şi sper că
o excursie viitoare cu şcoala îmi va permite acest lucru. Dar ştiu că, orice
întoarcere la locurile natale îmi va produce o mare bucurie în suflet.
La ora de tehnologie am făcut o mică vizită în sat identificând căteva case
vechi şi noi, am făcut fotografii cu doamna profesoară. Dintre aceste fotografii
vă prezentăm câteva să ne puteţi cunoaşte mai bine.
Bibliografie: Manual ed.tehnologică, Editura Aramis
„Monografia satului Decebal” prof. Ţinca Ioan
Page 5

6. Casele vechi au vraja lor, ascund înele multe secrete ale trecutului şi sunt
îndrăgite de noi, copiii.
De lângă case nu lipsesc florile şi viţa de vie.
Page 6

7. Casele noi ne arată hărnicia oamenilor.
Instituţii: grădiniţa, şcoala, biseriva ortodoxă
Prin vizită în satul natal
Page 7

8. Este un termen care se referă la surse de energie regenerabila şi nepoluantă. Electricitatea
generată din surse regenerabile devine din ce în mai disponibilă. Prin alegerea unor astfel de
surse de energie regenerabila consumatorii pot susţine dezvoltarea unor energii curate care
vor reduce impactul asupra mediului asociat generării energiei convenţionale şi vor creşte
independenţa energetică.
Mai mult, când aceste tehnologii pot sa vină în ajutorul consumatorului prin reducerea
facturilor pentru diferite utilităţi (apă, încălzire) şi printr-un timp de amortizare scurt în cazul
sistemelor de încălzire a apei menajere, instalarea unor panouri solare devine o investiţie
extrem de rentabilă în cazul consumatorilor casnici, a hotelurilor, spitalelor etc.
Productia de biodiesel realizatã de Energia Verde este localizatã în Strejesti (15 km nord
spre Slatina) si are o capacitate de 8 milioane litri / an, de bio-combustibil de cea mai bunã
calitate. Peste 75% din materia primã (rapitã si floarea soarelui) sunt din productia realizatã în
fermele din regiune.
Energia Verde se bazeazã pe tehnologii de varf suedeze si germane pentru a
îndeplini toate cerintele standardelor EN-14214 privind biodiesel-ul. Biodieselul
este un excelent inlocuitor pentru combustibilul fosil si este derivat din plante
oleifere, precum floarea soarelui si rapita. Este un combustibil alternativ care
poate fi folosit efectiv pentru toate motoarele diesel, si furnizeazã o putere
similarã cu cea a motorinei conventionale.
Page 8

9. Biodieselul poate contribui la reducerea emisiilor de gaze de serã si dependenta de importurile
de petrol. Ca atare, el se bucura de scutiri de accize si alte facilitati în majoritatea statelor
europene (incluzând România), ca parte a politicii comunitare de sprijinire a producerii si
consumului de bio-combustibili.
Avantajele Biodieselului
• Biodieselul este cea mai viabila forma de energie regenerabila, putand fi folosit
direct, ca atare, în orice tip de motor pe motorinã;
• Acest combustibil poate fi produs din plante oleifere, precum rapita, floarea
soarelui, jatropha etc;
• Biodieselul este favorabil mediului înconjurãtor si ideal pentru orasele intens
poluate;
• Biodieselul este la fel de biodegradabil ca si sarea;
• Biodieselul produce cu 80% mai putine emisii de CO 2 si cu 100% mai putine
emisii de dioxid de sulf. El asigurã o reducere cu 90% a riscurilor de îmbolnãvire
cu cancer.
• Biodieselul poate fi folosit ca atare, sau în combinatie in orice proportie cu
combustibili minerali (motorina);
• Biodieselul prelungeste viata motoarelor diesel.
• Biodieselul este mai ieftin decât motorina;
• Biodieselul contribuie la economisirea resursele naturale.
Page 9

10. Material realizat : Kassai Tamas, elev clasa a VIII a
Şcoala cu clasele I-VIIII Vetiş
Sursă: INTERNET: energia-verde.ro; energia verde S.A.
Ce trebuie să ştim despre materialele plastice
Primele materiale plastice
Cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat în Statele Unite în 1870, pentru a
înlocui fildeşul bilelor de biliard. Cu acest produs, industria începe să producă pentru prima
oară un tip de material care este folosit la fel de frecvent ca şi o substanţă naturală. Patruzeci
de ani mai târziu, în 1909, un chimist belgian, emigrat in Statele Unite, Leo Hendrik
Baekeland (1863-1944) descoperă bachelita, primul plastic considerat a fi un material frumos.
Din punct de vedere chimic, bachelita reprezinta o revoluţie. Materialele de baza folosite până
atunci pentru fabricarea plasticelor erau obtinute din materiale naturale. Bachelita însă, este
fabricată în întregime din produse industriale. Ea constituie deci primul material plastic
sintetic. Bachelita s-a folosit la fabricarea unui număr mare de obiecte: telefoane, bijuterii,
portţigarete, aparate de radio, etc.
Materialele plastice nu există în natură. Ele sunt compusi creaţi artificial în laborator.
Numele care li s-a dat aminteste de una dintre propietăţile lor fundamentale, şi anume
plasticitatea, capacitatea de a se deforma sub actiunea unei forte exterioare si de a-şi
conserva apoi forma care le-a fost data. Exista numeroase procedee de fabricare a materialelor
plastice. O găleată, o sticlă, o cască de motociclist, o plansă de windsurfing sunt toate
fabricate din diferite tipuri de plastic. Pentru fiecare obiect, trebuie ales materialul plastic care
are calităţile cele mai potrivite: supleţe, rigiditate, rezistenţă la şoc, elasticitate, transparenţă,
greutate mică.
O molecula de bază pentru fabricarea tuturor tipurilor de plastic
În general, produsul de la care se porneşte în fabricarea materialelor plastice este naftul, un
produs obtinut în rafinariile de petrol. Naftul este un amestec de diferite molecule de
hidrocarburi. Acest amestec este adus la temperaturi înalte în prezenţa vaporilor de apă, ceea
ce provoacă ruperea moleculelor de hidrocarbură şi obţinerea de molecule mai mici,
molecule de etilena. Etilena este molecula pe care se bazează întreaga industrie a maselor
plastice.
Materialele plastice: molecul uşoare
Micile molecule de etilenă sunt unitatile de baza (numite “monomeri”) ale materialelor
plastice. Acestea se obtin asamblând monomeri în număr de sute, mii, chiar zeci de mii,
pentru a forma molecule uriaşe lungi catene numite polimeri. Aceasta operaţie, polimerizarea,
se efectueaza în instalaţii industriale, reactoare chimice, la presiuni şi temperaturi înalte şi în
Page
10

11. prezenţa unor produsi care declanşează reacţia. Tipul de plastic care se obţine depinde de tipul
de moleculă de baza care a fost polimerizată. Dacă se utilizeaza monomeri de etilenă,
plasticul obţinut se numeşte polietilenă. Acesta este un material suplu şi transparent, folosit la
fabricarea sticlelor, a sacilor de plastic şi a jucăriilor. Polimerizarea se poate face utilizând şi
molecule derivate din etilenă, molecule în care atomii de hidrogen au fost înlocuiţi cu atomi
de clor sau de fluor. Polimerii obtinuţi sunt policlorura de vinil (PVC) şi teflonul. PVC-ul
este dur, impermeabil şi bun izolator electric. El se foloseşte la fabricarea prizelor electrice, a
ţevilor şi a materialelor pentru planşee. Teflonul este un material care rezistă la căldură
(350°C), la frig (-80°C) şi la acţiunea produselor chimice. De aceea este folosit la căptuşirea
vaselor de bucătărie sau a formelor de patiserie, precum şi în numeroase aparate de uz
ştiinţific.
Termoplastice si termorigide
Exista două mari familii de materiale plastice: materiale termoplastice şi cele
termorigide. Prima categorie cuprinde plastice care se topesc dacă sunt încălzite, unele chiar
de la 70°C, altele înspre 120°C. Atunci când sunt fierbinţi şi lichide, aceste materiale pot fi
turnate în forme sau extrudate, adică trase în fire sau foi. Răcindu-se, materialele
termoplastice se solidifică şi îşi păstrează noua formă. Aceste materiale plastice sunt folosite
în special pentru fabricarea obiectelor în serie, cum ar fi sticle, găleţi,etc.
În schimb cele termorigide se întăresc la căldură. Astfel, ele sunt mulate la rece pe
formele dorite apoi sunt încălzite pentru a se întări. Sau pot fi lăsate să se întărească după ce li
se adaugă un produs special. Plasticele termorigide se folosesc la fabricarea obiectelor
prelucrate manual sau a celor care necesită o fabricaţie ingrijită. Aşa se fabrică
ambarcaţiunile, piesele de caroserie, barele de protecţie etc.
Tragerea in forma a unui obiect de plastic
În industrie se utilizează două procedee de tragere în forma a obiectelor din plastic.
Suflarea este flosită pentru fabricarea obiectelor care au interiorul gol, cum sunt mingile,
flacoanele, sticlele, popicele. Materia plastică încălzită coboară în forma, în care se injectează
apoi aer. Aceasta are ca efect întinderea materialului cald pe peretii interiori ai formei.
Metoda cea mai utilizata este însă injectarea. Este flosită mai ales pentru fabricarea
obiectelor cum sunt pieptenii, periuţele de dinţi, ustensilele de bucătărie. Materia plasctică
intră sub forma de granule într-o maşina de injectare. Prin încălzire, ea este transformată într-
o pastă mai mult sau mai puţin groasă, care este apoi injectată în formă şi răcită printr-un
circuit de apă.
Page
11

12. Folosirea bachelitei
Folosirea teflonului
Folosirea P.V.C.
Folosirea polietilenei
În pământ, PET -urile şi pungile de plastic au nevoie de 1000 de ani să se degradeze. În
timpul acesta ele contaminează solul şi apa.
Afişul unui proiect al şcolii întitulat „Împreună pentru viaţă”
Page
12

13. Ar fi bine să nu mai aruncăm în natura nimic, fiindcă nimic şi nimeni nu ne-o poate
reda.
Bibliografie: www.referat.ro/, imagini Google
Material realizat: Buzaş Vlăduţ, clasa a VII a
Vin, se apropie,
Colectivul clasei a VI a vă propunem câteva reţete
specifice acestor sărbători minunate.
Reţetă preluată de pe: http://ricette.giallozafferano.it/Dita-della-strega.html
Pentru coca:
100g unt
330g faina
1 pliculet praf de copt
1 pliculet zahar vanilinat
Un praf de sare
1 ou
100g zahar pudra
Pentru decor:
Migdale nesarate
Dulceata
Mod de preparare:
Punem intr-un castron ingredientele in urmatoarea ordine: faina, untul rece taiat cubulete,
zaharul vanilinat, praful de copt, oul, zaharul pudra si praful de sare. Framantam cu mana din
aceste ingrediente o coca, pana obtineti o bila omogena. Impartim coca in bilute de
aproximativ 30g (mie mi-au iesit exact 20 bilute.). Luam apoi fiecare biluta in parte, o punem
pe planseta si o rulam intre palma si planseta pana obtinem un cilindru de aproximativ 10-13
cm lungime. La un capat al cilindrului adaugam o jumatate de migdala (o pozitionam astfel
incat sa arate ca o unghie). Apoi cu un cutit tragem 2 seturi a trei taieturi (ca in poza de mai
jos) si degetul este gata. Va sfatuiesc sa deformati putin cilindrul, sa-l mai strambati putin,
mai apasati-l pe ici pe colo pentru a iesi cat mai vrajitoresc , pentru ca am abservat ca la
Page
13

14. copt creste putin si iasa destul de uniform. Dupa ce am format toate degetelele, le punem intr-
o tava tapetata cu foaie de copt , lasam intre ele un spatiu de aproximativ 3 cm si le
introducem in cuptorul preincalzit, unde le coacem la 180 de grade pentru 15 minute. Dupa ce
s-au copt, le scoatem din cuptor si le lasam la racit. In cazul in care migdalele se desprind de
deget, le puteti lipii inapoi cu o dulceata de culoare cat mai rosiatica. Puteti adauga
deasemenea dulceata si in jurul unghiilor (migdalelor) astfel incat degetele sa fie cat mai
infricosatoare si insangerate.
Reţetă prelucrată:
Juhasz Andrea
Cls.VI
Reteta recomandată de: e-retete.ro.
Ingrediente:
150 ml apa
400 gr zahar
100 gr unt topit si racit
250 gr lapte praf (neindulcit)
50 gr cacao
1 esenta vanilei (sau 1 esenta rom)
alune de padure (sau alune, nuci putin prajite, migdale, stafide etc)
Laptele praf il amestecam cu cacaoa si eventual il putem cerne ca sa fie mai fin.Punem apa la
fiert cu zaharul. Amestecam pana se dizolva zaharul. Cand incepe sa fiarba siropul va face o
spuma alba. Din acest moment in functie de cat fierbeti siropul asa va iesi ciocolata. Daca o
vreti mai moale si "cauciucoasa" faceti un sirop subtirel. Daca vreti o ciocolata faramicioasa
faceti un sirop gros, ca mierea aproape. Ca sa vedeti cum e siropul luati cu o lingurita si
treceti cu degetul pe spatele ei. Veti simti cat de lipicios e si care e consistenta.Cand siropul e
gata, stingem focul si adaugam laptele praf in cateva transe, pana se omogenizeaza bine.
Page
14

15. Adaugam untul si esenta si amestecam bine.Punem repede compozitia intr-o tava unsa cu unt
si o nivelam cu dosul unei linguri pe care o inmuiem frecvent in apa rece, apoi presaram
deasupra alunele. Sa le apasati sa intre bine in ciocolata.Dupa ce s-a racit dati la frigider pana
se intareste. Daca ati facut siropul subtire va trebui sa o lasati peste noapte sa se intareasca,
daca insa ati facut siropul gros va dura doar 2-3 ore pana sa o puteti taia.
Costin Denisa cls.VI
Confecţionate de elevii şcolii cuprinşi în proiect
Page
15

16. Realizate de echipa de proiect
Toth Gabriela, Bodea Sanda, Costin Denisa
Cls. A VI a
Lansare:
Page
16

17. Activitatati cu partenerii:
De la Scoala Vetis
Page
17

18. Va ureaza
Page
18