4. CUVANT'TNAII{TE
despret6cere si liniste si despreviata cea
pasnici,la careputemajungeinaintedetoate,prin
infrAnarealimbii giprin blAndeteainimii, intru care
trebuie si se aduc[ si putin[ laudi SfAntului
Pirintelui nostnuIsaacSiru!,ad6ugAndu-sesiscara
cuvintelorlui, celordeDurnnezeuintelep{ite"
Mari si greu de vindecatsunt acelepdcate,pe care le-a
seminat tn sufletelesdrmaniloroamenitntrwtot viclbanulpizma;
al rrtintuirii si al vietii acesteiasfinteqi nemuritoaregi aI cinstii.
Care suntpdcatele?Suntaceleboli, pe carele-a tndrdgit ;i cw
care s-a obisnuit tnsusi diavolul: adicd pdrerea ;i trufia ;i
indharea,slavarea ;i dupdea,blestemntamdndrieyi defdirutrea
liti ceareasi minciuna.Cdci rdutd1ilevrdimn;ului celuiponivnic
au pltstntru noi gi pldcereade sine;i cumpiitaiubire de sine,
*poi nemilostivireasi nerusinareasi nenumdratamultime a
rciorlalte, cuanevoiede in;iruit. Pentrucd iubirea de sinecea
pairr'asd, precumsi nerusinarea,tndeamndcu obrdzniciepe cei
iubitori de rele, nu numai sd grdiascd si sd {ucreze cele
necuviincioasesi neauzite,ciartncdsdsetmpotriveascdoricdrei
alte dumnezeiestitnvdydturi;i sfatuiri ;i sdnu asculteniciodatd.
Cdcifiind tmpresuratde acesteziduri, omulcel dintAi, celzidit
de Dumnezeu,si strdmosu!nostt'u,n-a aflat chip de pocdintd,
dupd cddereatn pdcat, ci dimpotrivd, aveape buzetnvinuirea.
De aceeaa si osdnditsi a clevetitelpe Eva- si Eva pe sarpe.
5
5. Bdutorul desangesi ucigdtoruldefrate, cain, prins fnaceleasi
curse,tn cares-auprinsstrdmosiinostri,dupdiertfaceaneprimitd
;i dupd sdvdrsireaomorului, se strdduia sd tdinuiascdfapta tn
fala Domnului celui netdinuit, rostind cu nerLtsinarecuvinte
zadarnicesi mintindcdtreCel Prea-Inalt'
Tu tnsd,ascultdtorulecelprea cucernic,vezipre iubitorul
de oameniDumnezeu,,carenu searatd iwbitordeoameninum.ai
atunci,cknd noifacembinele,ci ;i tn rrenxeain care-Lamdrdm
si-l- maniem pe Ddnsul, cu cdtd fndelungd rdbdare suferd
nelegiuirile noastre;i chiar dacdnepedepseste,tot cumilostivire
oface.Deoarece,minlindcain tmpotrivaadevdrului,(Domnul)
ticd suferd si se poartd cu bundtate,si nu-l arde pe ddnsul
tndatd, ci cu multd tnlelepciunetl tnvatd sd sepocdiascd,sd nu
se fmpotriveascd,sd nu segrdbeascdla minciuni cu obrdznicie
Eisd nu se trufeascd'De aceeazice cdtredfrnsul:,,Aipdcdtuit'
't(tci".
(Fac.4,6)' Adicd: ,,ntt te mai obrdznici,nu mni turna
uleipefoc, stai lini;tit ;i dd-yiseawutdece-aifdcwL$i dttpdceai
recilnoscut-o,pocdiesteledegresalata.Vezi,iubitoruledeliniste
ascultdtor, ct,ons-aa.rdtatcuvdntullui Dumnezeuceldintdidascdl
dintre toti, cdlduzindu-nesprepacdinfd,pre cei cemai tnainte
am pdcdtuit, si sprelinistepe cei ce am gresit Lui? Asa ne-a
propovddwit noud si Fiul cel unwl Ndscut ;i cuvdntul si
Dumnezewlnostru,tnEv-anghelii:,,Focdili-vd"' (MarcuI
'15)'
Si nu zice:,,Y'atipocdit" ci zice:,,Purureavdpocdifi,oameni
bwni!,' Cdci voi pknd astdzi tn via{a aceasta,tn cortul si tn
veaculacestapLtrureTvettpdcdtui, si p&.ndfn clipa mortii, tn
toatdvretneasi tn tat ceasultrebuiesdvdpocdi{i (Ps.45,II), ca
unii cecu u,;urinfdati cdzut,fdcdndu-vdvinovati;i tnclinali spre
rdu. De aceeatncetayifdrirdelegilevoastreceleprea relesi urdte
lui Dumnezeu si cttnoasteti,cd Eu Dumnezeusunt, Cel ce
propovdcluiesc.,,Eu suntFiul lui DwmnezeLt,Ett,suntLumina
6
6. lumii" (IoanI , 12). ,,Eu ;i Tatdl suntemunatn veci,din veacuri
fdrd tnceput"(loan 10,30)',,Eusuntcelcecercintmile'cercetez
"rdrunchii;i
creierii (ler. 17, fi), cel ce socotesccaselecele
ascunse,perii ;i nenumiratelestelecele stiupe nume(Ps'146'
4). Eu suntFd.cdtorulcelorfdctfie,caream mdsuratdsi ldrdna
tntreguluipdmknt, si nisipul mirii'
..EusuntJudecdtorulcare nu se lasd inselat,cel tare si
drept,cel ce nu iau mitd, care stiu cu de-aminuntul toatecele
ascunseale voastre ;i ale tuturor oantenilor m"aitnainte de
nastereasi facerea lor, carelesuntdator a rdspldtifiecdruia'
dupdfapieie sale.Acesteale-a zisMdntwitorulpropovdduind.
foi numnezeusi Tatdt Lui i-a zislui Cain: nu te misca,stai
Iinistit,taci,si nu teapucasdMi tetmpotrivesti,cu minciund;i
cuobrdznicie;i nu temai sili,prin primelevorbesiprin incdlcite
confrazicerisdte tdinuiestidefala celwi netdinuit.cd, desila fn-
ceputfrica deMine nu ti-a oprit mAnaceaucigasd'cAndai fn-
tins-o pizma;, neomenossi zavistic,asupralui Abel' carenu'ti
ldcusenici o strdmbdtate,si l-ai ucistnfa{a Mea, acum,micar
-
opre;te-filimba,tnceteazdcu viclesugulcel rdu ;i cu minciuna'
patr';tr-yt buzele,tnchide-9igura si ti pune u;d si stai linistit'
'Cutr'emurd-te
si suspind, si te cdieEtede tndrdzneala ta cea
neomeneascd.Nu rnni spunenici o vorbd, ci titcut sd phngi
merett"cdci limba ceaslobodd,d.eobiceisefdlestesi zicecwvirtte
desartesi mincinoase.Tu asadar taci si stai lini;tit. Pentru cd
,ri ti*but nici cd.ndnu setndrepteazd,nici cel vorbdre!,oricdt
defrumosar grdi. Ci tu, in loc decuvdntdrilungi,foloseste-tede
piytna cuvdntare,pe careo tnsotestetnlelepciuneaceaas.cunsd'
-pr'ecum
vorbdria estetnsatitddeprostiegide lipsa cletnvdtdturd'
-cdci
estecuneputintdsdfugd d.epdcat,unul caretaie lapalavre,
fiindcd setncumetdsdafirme cd suntrealitdli nu numaicelepe
carele-avdzut;i auzit,ci ;i celepe carenu le-a vdzutnici le-a
7. auzit.si cumsdnu-ifie tdcereadefolos aceluia,caredinpriana
Iimbii, alunecdcu rea vointdsi cu nebdgarede seamd,cdzdnd
tn minciundcdteodatd,si alteori spreclevetiresetnclind,si spre
ocard, si spreprih.dnire,si spre cuvdntulaproapelui,si spre
tnvinuire,;i sprepdrd, si sprebatiocurdsi sprehuld adeseori?
Nimic bun nu se nastedin toate astea,ci numai duminii si
sopotelitmpotrita altora, cuvintetntortocheate;i rdutdli ascu.nse,
prihdniri mni relesi mnimari dechtocdrile,;i ura ceanetmpdcatd,
tinereatn mintederdu ceadesdvdrsitd(deplind)9idenevindecat,
poatesi cu tatul nevindecatdfuiunii, careau o rdutatenecontenitit
tn inimd.Cdcioricebdrfitor,carenu-sipdzestelimba,prihdne;te
si cleveteste,moil,testegimdgulestetn multefelut"isi cuviclesug,
si cu miiestrie, seschimbdde mii de ori pe ceassi sepreface.
Iubesteadicdpe celfericit pentrufericirea lui lumeascd,si ru,t
tnceteazdsd iscodeascd;i sd Cercetezeceledin viata acestuia,si
sd Ieiscodeascdmult cu limba lui iscoditoare,ca sdaibd materie
tn vremeadrdcegtilorluiJ"l,ecdreli.Cel cenupoate sdstealinistit,
nu poate nici sd se cdiascdgi nu ;tie ce estepocdinta, cdci ea
este ascultdtoare de Acela, care a zis: ,,Indeletnicili-vd si
cunoasteli"(Ps.45, 11).$i nu cLdnoastenici asezlreacupace
a inimii si nici darurile caresenascdin curdtiainimii.De va sta
cinevatn lini;te, va tn{elege.
' fn adevdr, tngereascaviatd estecea linigtitd ;i lind' Ba
mai mult, ea estetntr-adevdro imitare (urmare)a chipuluiCelui
Dumnezeiesc.Cdci numaiprin gesturi linistite sunt cdrmuite
ostirile dumnezeiesti,celede sus.Omul cel linistit, chiar de ar
tedeatntr-unloc tntunecbs,lumirutceadumnezeiascdar lumina
'purureT
tn juru! Iui. Ba mai mult, ar sta ca a cetatetn vkrf de
rrlunte,aricdt ar cdutasdrdmAndascunscelor ce-lvdd.Si viaya
lui strdlucesteoamenitor;i din urrnd. Cel care;i-a agonisitsiesi
deasupracapuluipe ceI ce-lstrdluceftecu negrditdlumind,ca
8. unul, carecu linis'tepdzestetoatedumnezeiestileporunci, spre
slavaAceluia,Care a dat poruncile ;i din pricina cdruia el a
tdcutsi stdlinistit.Netulburareanu eurutdinporuncileDomnului,
ci e cuprinsulsi rezultatul lor, cdci ea le cuprinclepe toate
celelalte,cLttnareaputerea smerenieiceleiadevdrafe,prin care
ne asemindmcu Hristos,si cu care se gdsestetmpreund'Si
dncdcinevarupe o oarecaretdcere,casd tnveteastfelceva'se
va chem.amic tn adevdr.cine nu ;tie sdtacd,oare nu-ipornit sd
strige, si sd se mdnie, si sdfacd altele si mai rele, care sd'l
pdgubeascd;i pe cel careIeface, sipe cel care^lascultd?
. Din netnfranarealiffbii nimenin{4s-asmerit,n-afost miscat
sprelacrimi si spreumilintd,prin dumnezeiascamdngdiere.N-a
rdvnitfirea celorbldnzi,n-apdzit dreptatea,n-a suferit sd fie
nedreptdtit.N-aavutmild decelce-locdra siJchinuia,apucAndu'
sesi el sd ocdrascagi sd chinuiascd.El nwva ajungecurat ctl
inima,nici nu vaagonisipacea,caretmbrdtiseazdtoatamintea.
cu limbasloboddnwva suferisdfie gonit.Nwva rdbda ocdrile,
saucuvdntul,ntrmni vorbescdesprecelepe nedrepttndreptate
impotrivalui, ci nici mdcarpe celespusede cineva,tn chip tle
dreaptdmustrare.
De vei cduta sare(ttntreguluipdmhnt, cu adevdratsare
estecel netulburat,;i dreaptdcdlduzda tLturor celor ce cautd
mkntuire; si nu atdt povdtuindu-i cu cuvdntulsi cdlduzindu-i
spremdntuire,cdtprin viata lui, prin caracterullui linistit, cel
dr-escu adevdratasare a bld.ndetei.Cdci cu bldndeyealui ii
primeste;i tngdcluiepe toli. cdci ce altcevase cuvinqomului
cucernic,ntonahului,bdtrdnului;i tdndrului?trarnetulburarea
;i btdndeleaseva numigifnlelepciune;i maicda tuturor virtutilor.
si dncd cineva a aiuns cu gtiinld gi intr-adevdr tdcut"pentru
Domnul, acela defapt va Ji un om cu rdbtJare,mult iertdtor,
foarte priceput,viteazcu sufletulsi cu mintea,ca sd suferecu
9. bdrbdyie,si cu noblele,ispitesiprimeidii, adicdfoameasi setea,
goliciuneasi bolile trupului,ndvalapatimilor, ocar(rsi necinstirea,
sffAmtorareasi necazul, ranile, temnita,confiscareaaverilor,
sila, neodihna,si oricealtd futhmphre,careseafla tnfelurimea
ispitelor.Astfel,zdrobireainimii, cuptorulcel ldmuritorsi arderea
din cuptor; el vaprimi acestea,ca aurul tn topitoare,ca sd ru,t
piardd smereniaceatndlydtoare,carepoate da nevoitoruluicelui
sArguitor curdtire depdcatesi cununaneve;teiitda rdbddrii ' pe
carendddjduie;tes-oprimeascdcu vrednicie,ca ttnLtlcea vietuit
rlupdaseminarealui H ristos.
in adevdr,toatele vknturd limba netnfrdnatd.Iar cel tdcut
niciodatd nu se va tmprieteni cu cei mult vorbitori, ci se va
asemdnacelor scwrtila vorbd, cdt vaputea mai mult; va trece
tntotdeaunacu vedereamulta vorbdrie, lepddhndu-oca pe o
otravd de moarte.Fiindcd obisnuiescsdsenascddin eagrdirea
tn desertceaputredd,totfelul de clevetirisi rdutdyi,nebuniile,
ocdrile, tnvinuirile qi prihdnirile, nerusinata tnclrdznire,
desfrdnarea ceanestdpdnitd, iutirnea, impott"ivirea I i dezbinarea.
Cdci tntr-adevdr,nimeninu poateposti sau citi, saupriveghea
saLta seruga cumsecuvine,fdrd liniste;i fdrd tdcere-
Cel tdcutsi netulburat,nLttremlrd tnfala lanturilor, nu se
speriede tnchisoare.EI estedeprinscu ele'CeItitcutnu vreasd
strige, nici cdnd citestePsalwtii.Cu nimeni nu vorbesteaspru.
Nu zicefratelui sdu: ,,nebunL+le". El nu va lwaparte la luptesi
la certuri, din careieseiulirea qi strigdtul, si mdnia si zavistiasi
ontorul chiar, qi Ia urmi iadul. Ci el serusineazdde toti si se
tndepdrteazd,avdndpe Hristospururea tnainteaochilor sdi-Cel
tdcutsi iubitor desingurdtate,nupoatetineminte,deare cineva
cevafmpotriva lwi. Cdci cum sd vrea sd se tmpace
-cu
unulpe
carenu l-a swpdratnici cu cuvdntul,nici cu lucrul?in adevdrel
n-are nici un vrdjmas,dela caresd cerseascdbundvointd.Nu se
10
10. temedejudecdtori;i ctestujitoriilor (Mat.5,26), si scrisestecd
nLrv(tlocui tn temnitd,nici nu vapldti cel din urmd bdnut.cel
Iinistit nu jurd niciodatd, nu calcdiurdmdntul, nu cunoaste
juriimantul twtre, nici mic. cdci caunulces-alepddntde cuvdnt,
se sfiestesi sd spund ,.dQ", ;i se tnfrdneazdde la a spune
,,ftH".EI nu seapucdsdsetmpotriveascdcuiva si,chiar ocdrile
si palmele leprintestetn tdcere.Ba nici haina lui nu si-o cere
tnddrdt,clacdi-a luat-ooarecine,ardtindu-se;i mrtitnduratcu
acela.cel tdcutsi netulburatdesildniciodntdnu seterne.Pentru
prietenisipentruclu;mnnide-avalmnseroagdsi nu ia tn seama
pe cel ce-i estedusmnn.si fiind drag tuturor,se socoteste.pe
sine nevredniccledragoste.Cel tdcut si netulburat, cdnd se
roagd,nu tncl'idenumrtiusachiliei,ci tsipdze;te;i simyurile'si
ratiunea o pune portar, ca sd-i fie de pazd, ;i se sfie;te sd
deschiddprea tare buzelesale.Iard lintba si-o miscdnum.aitn
Iiniste;i pe cat il std tn putintd rugdciunile le dd curate lui
Hri'.stos.$tiinctcdCelNeadormitia amintela cererealui tdcutd,
el nu lasd cugetul sdu sd primeascd multa vorbdrie cea
pdgdneascd,urfrnd celepdmdntestitoate si socotindgrijrt ;i
tnvdluirealor ca o nimica,pdzind si fdcdnd,pe cdt sepoate'
numni voia Domnului. cel tdcutsi netulburrttnu are vrdimn;
cdruia sd-i iertegreselile.Cdci el apdrdpururea pe orice om'
carei-a gresit sau l-a necdiit,prin simplitatea,prin tdcereasi
prin bldncletealui. cel tdcut si netulburat,nlt se fncumetdsd
primeascddaruri, nu pdzestenicidecumcomori,fiindcd fnsusi
celnetulburatestecomoaranedesertatdsi neiefuitd.Cel tdcutsi
iubitor desingurdtate,nuprivestenimic cupatimi, si e cwtotul
tipsitcleviclesug,ca unul ces-aumplwtde lurninddumnezeiascd,
si std tn afard de tntunericulcel drdcesc.cel ce-sitnfrdneazd
limba, nu poute sd sldveascdtn cdntdri pe doi domni' pe
DuntnezeLradicd,si pe oameni,ci seridicd tntotdeaunaasupra
11
11. liiingusitorilor,urdnd ldcomiamamonei,pe careo tine departede
chilia sa.
Cel ce iubestepustiti si linistea' acela si-a pus toatd
nddejdeaspreDumnezeLt,deCares-aapropiatcu sufletul;i cu
trupit.Iubitorul de linistenusi-aagonisitsiesimosii,;i totdeaurut
rdmdnesdrac.El nu'secerd,nici nu adundsnopii' El nu se
tngrijestede tmbrdcdminte,cdci si-a agonisit
^siesi
singurd
,ia*yo tntreagd;i bunanddeidecdtreCelPrea-fnalt.OmuIcel
netulburaturdite dresurilemdncdrurilorcelorfelurite, cdutdnd
sprefiintd Pdineaceacereascd'
Cel netulburatsi prea btA'ndnuiudecdpe nimenipentru
faptele celerele,ci vedede-apururi numaipe ale salesi tn tot
veaculvarsdlacrimijierbinli. CeIiubitor deliniste;i debldndele,
defel nu veclepaiul aproapelui,nici nwsesilestesdplacd
.cuiva
tn cuvinte,ci iu gtas'tncel,curugdciunelinistitd,cupocdinld;i
culacrimiseroagdnetncetatDontnului'sdfientilostivpd'catelor
jecdruia, celoritiute si celornestiute'pe cat"e'ca niste,oameni
le sdvdrsimpururea mici ;i mari' C-etrnetulburatsi blAnd' nu
cuteazd'nicimdcar sd priveascdcelesfinte'Si acesta'cum sd
dea cele sfintecA'inilotl,cdnd eI abia' tnfieratsi tremurdndse
apropie de mdrgdritare cu multd teamd? Cel ce cu adevdrat
iubestevialapustniceascd,dorestesd ia amirctela rugdciunile
cele de ,errir, la psalmi ;i la cdntdrile cele de slctvd'si la
umilintd ;i la lacrimile cele ce curg tn liniste gi tn pocdintd
cwviin,cioasd.SinufacealtdceferecdtreCunoscdtorulcelo
ascttnse;i lubitorut de oameni,ci sesilestesdfacd tn inima sa
swisurizilnicespreclragostealuiDumnezeLl,Curns-ascris(
83',7)si sd sepdzeasci depdnda ceafeluritd a vrdimasuluisi
de toaie gdnclurilecele necLrrate'Cd numaipentru acestease
roagdel.SipentruacesteabateIa u;d ;i se,roagd' sdsep.dstreze
netitinat'ri duhul si cu vorba, cu sufletul,cu trupu!, si sd i se
TZ
12. cleschiddlui usa milostivirii. Cel iubitor de liniste ;i de viald
pustniteascd,tndrdge;tecalea cea Srea si plind de necazuri,
careducedegrabdcdtreviataceavesnicd'Cei mai multi,lipsiyi
fiind de minte,fug tnsdde e,a.Cel iubitot"de liniste,trecectt
vederea calea cea largd a pierzdrii, fiindcd este latd si
netmpiedicatdsi foarte pldcutd celor lenesi.Iubitorul de viatd
pustniceascdsi lini;titd sesilestesddea,nu roaderele,ci roade
bune,sifrumoase,spremdncarecufolos oricdrui tnlelept.Cdci
el urd;teputreziciunect,fiindcd eaalimenteazdfocul'
Cel ce voiestesd se asemenecu Domnul Cel blhnd si
pasnictrebuiesd iubeascdnetulburareasi netncetatsdaibdpe
buzePreaSfdntNumeleLwisipurureasd lucrezecusetedin tot
sufletul,poruncile Lui, Cel blLnd si netulburatnu fdrd folos
ascultdcuvintelecek mAntuitoare,silindu'se,dupdputere,sdsi
lucrezeporuncile lui Hristos,ca o adevdratdslugd a Sa. Cel
netulburat;i bldnd,;i-a clddit casape sthncd;i,fdcd.ndu-secLt
adevdrattntelept,revdisdrile deploaie ;i sufldrile vhntuluicelui
tare,nlt le ia tn seami. Cel netulburatEibldnd,din bldndelealui
a gdtit acoperdmdntDornnuluisi locascwiincios fnlelepfe;tei-a
fdcut, ;i pe lisus^MdntuitorulL-a primit tn blhndelea;i simplitatea
sufletuluisdu.in bdrbatutcellinistit si careiubestepeDomnul,
vulpile nL4vor afla vizuini;i pdsdrile celerele, cdzutedin cer,
nu-si var face cuib. Cel netulburatsi bldnd dorestesdfie cu
aclevdratucenical Mdniuitorului,el setntoarcede la gdndurile
celetntinatesi moarte,oricdtde vechiar fi eletntt-tnsul.
Cel tdcutsi netulburat,prime;te puteresi ctsupraduhurilar
necurate,si pe acesteaIegone;teDuhul Sfk'nt,Cel celocuieste
tn acela;i grdie;teprin gura tui' Cel netulburatsi bldnd,cdnd
ar fi dat Ia moarte defrayi, depdrinti, deprieteni sau de rude,
cdndar fi tn drum,ar mergecu bucurie,dorind sdpdtimeascd
pentru Domnul. Iubitorul depustie si de pace,fiind gonit din
13
13. tard, din sat saudin cetatepentruDomnul' pornestecu veselie
'spre
altele.Cdci el sesupuneporunciiAceluia'Care a zissd
suferimpururea astfelde rele,pLnd Ia venirectLui' dupd cum
,ir, ,rri, (Mat' 1A,22)'Cel bthttdsi netulburat'ardtdndu-se
tngddwitorcu ceice-ifctcrdu sil necdiesccumplit'sedovedeste
irJ ,in, ucenical lui Hristos,si,ca btnclrept'carepe nedrept
'suferd,
seumplede veseliesi de har' Cel cevieluie;tetn liniste
pinou Domiul, nu setemede moarte'de caresetnfioard si se
cutremurdtoti, ci el ;i pre aceia' care tl ucid' ti iubeste si'i
primestecu bundvoinyd,cape nisteprietenibuni' Cdci num"aide
(JnulsecLrtremurd,dupd cum sesi cuvine'de Cel cepoate sd
piardd tn gheendsi sufletultmpreundcu trupul'
Celbtdndsi netulburat,pururea einconjurat de primejdii
sienecijitintotfelulrdarnusldbeste'nltsenecdiestesirabdd
hevoileii sebucurdtn'truDomnulcel iubitor de oameni,cel ce
vedeceleascunse,ca un nebiruit'
Celtdcutsiiubitord'epustiesideliniste,chiardacdarfi
sfd;iat de o.amenipentru Domnul' nu tnceteazd sd-si
mrtrturiseascdcredinla, cu vorba gi cu fapta ;i sd se-arate
mirturisitor preastrdiucital ei' ca unul care aratd Ia lumind'
' prinfaptele lui celebune,credintape carea cdstigat'o'pe care
'o
tineuir, tn addnculinimii sale'Cdci oricineare credinldfdrd
fapte,nu-i tntdrit si nici linistit,caunul careestelipslt defapte'
dar are doar cuvinte,si carernirturisestecd credinlalui emoarta
(Mat. 10,35).Cel tdcutsi ilAnd 9ilinistit'a luat^sa.b1aduhului'
pe carei-aporuncits-oia lubitorluldeoameni'ci'ndS-apogotht
pepdmdnt,ca sddespartdpefiu detatd'pefiicd demamd;i pe
norddesoacrd.Cdci,clrlc(tn-arflprimitsabiaduhului,iubitoru
delinistenus.arfilepddattotusideodihndsidev'oiacdrniilu
nici n-arJi o*oiA, tnfel si chip simpurilelui. Cel netulburatsi
blbnd,cu adevdrata itdr'nit dusmdniefntre siesisi casniciisdi'
14
14. adicd pdrinti, prieteni, cunoscuti,rude, obisnuiyisi chiar fn
simturilelui, si tn obiceiurilevechide altfel.Cdcifiind cu totul
pdtrunsde dragosteaDomnului, nu-si tngdduiesd iubeascdpe
tatdlsaupe ftnnmsa,pefiuI saupefiica sa,mninnultdecdtpe
Mdntuitorul sdu,ca nu cumvasd seafle trdddtor al lui Hristos,
;i adundtoral celorcele-arisipit mai tnainte'Dar ca un ucenic,
prea bun ;i desdvdrsitsi vrednic de ACELA, Care l-a chemat,
nu serusineazdsd-siia crucea(Marcu6,34) si sd urmezepe
tnvdldtorul celbun,dupd cums-a scris,ca sd-siafle sufletulfn
ziuajudecdtii,pe caretn lumeaaceastal-a dntsprepierzaresi
moartenfficdnd voilecdrnii.
Cel tdcutsi netulburatl-a primit pe DumnezeuTatdl,sii '
Fiut Lui capre Dumnezeudin Dumnezetl,l-aprimit ;i pe Sfdntul
Duh, tn chipnedespdrtitdeDumnezeireaTreimii,;itntruaceastd
Treimefiind pdzit va lun seatnn;i la proroc ;i la drept, si fn
credintasa el nu seva uita de-i mic sau mare,ci pe toli ti va
primi tn curatdinima sa, ca pe nisteuceniciai lui Hristos' Si
chiar deva addpa;i va hrdnipe un nedreptsal4un necLtratsau
chiar un necredinctosel nu-si vapierde plata sa viitoare. Cel
tdcut;i netulburatsesupunedepltnCelui ceporunce;te:Veniti
Ia Mine toti cei obosiyisi tmpovdrati(Mat. 11,28),ca sd luati
jugut Meu prea bun;i sarcinaMea ceausoardsi nedureroasd,
spreodihnavoastrd.Si ca sd spunpe scurtunlucrufaarternnre
si prea bun, iubitorul de singurdtate,de netulburaresi de
blAndele,nu numniwcenic;i urmitor ti esteMkntuitorului nosttu
Celuideobste,ci ;ifrate adevdratsi tmpreundcdldtorcuDdnsul,
dupd cum s-a spus,cdci gi el tntocmaica ;i Domnul, Carele
spune:,,fnvdya1i-vdde la Mine, cd suntblhndsi smeritcu inirna
;i odihndveti afla sufletelorvoastre" (Mat. 11, 29), prirneste
nu nwmniinchisoaresi lanluri, ci 9i pdlmuire si osdndire ;i
lovituri cupumnul.SelasdsdJiebiciuitpe spinaresi scuipatpe
15
15. fald. Ca un rob std tnainteaiudecdtorilor sdi, afld'ndu-se;t tn
aceastdfaptd minunatd,urmdtorlui Hristos-Care esteacesta?
Sd se tintuiascd de lemnwlCrucii, sd serdstigneascdtmpreund
cu Hristos, ca tot fmpreundcu EI sd seprosldveascd'Ba cautd
sd sestrdpungdcupiroanesi sdfie tmpunstn coastd,tmpreund
cuDdnsul,si otetul;i fierea le gustdcape o hrandzilnicd,tntru
amdrdciuneasufletuluisdw.Siprimesteocdri ;i batiocuri,si,-
lucru de fttnrenevoiesi mdntuitorfoarte, seroagdpentru cei
ce-ifac rdu siprimestesdmoardfdrd cinstepentru ei'
Vezidar, ascultdtorule,cu cdtd tdrie a primit celiubitor de
singurdtate ;i de liniste si celprea NAnd fu brazdelesufletului
sdusdmdntaprea sfAnfiaprea bunului sdmindtor, a lui Hristos,
Dumnezeuluinostru,;i cumse strdduiestesd aducdrod dupd
cuviintd, cttspor,adicdmni tntdi un rod careseridicd la treizeci,
pentru tncepdtori,apoi pentru ntijlocii, cel de ;aizeci,si apoi,
pentru desdvAr;iti,rodul celtnsutit.Cu adevdratpreabunstiutor
de carte se va numi cef netulbut'at, cdci tn mare cuviintd a
tnvdlat si s-a deprins sd cdldtoreascdtn calea cea nerdtdCitd,
careducela tmpdrdtiaCerurilor. Cu ade,-dratacestas'a deprins
sd arunce celenoi ;i celevechidin visteriasa.
Asa s-a ardtat si s-a cunoscwtfericitul acestaIsaac,
alcdnitor de ostenealdsi trudd,al sfinteisi prea cinstiteispre
mdntuirecdrtii acesteia,si care,cudumnezeiascdpornire a ardtat
calea netulburdrii,spreirebuinladoritorilor- De aceea,tnt1m'
pindndu-vd, vd rog ca niciunul din voi sd nu se leneveascd,
aplecdndu-seasuprascrierilor tnlelepteale tnteleptuluiacestuia
si nici sd le citeascdfdrd luareaminte,cdci toatetnvdldturilelui
suntizvordtoaredemiere;i mAnmftoare,pline deDumnezeiascd
tn;elepciunesi deHar. Cuadevdratmultd tnlelepciunesipricepere
a avut bdrbatul acestadumnezeiescsi minunat'De;i toateale
lui, cum au fost dintru tnceput,su'ntascunse,dupd cum se si
76
16. cuvine,tnfala unor nevrednicica noi.Dar cineesteacestIsaac?
Un cetdteanal Cerurilor, tngerpdmdntesc,nufiu, ci strdnepot
al aceluia,deDumnezeupreafericit si asemdndtorlui Dumnezel,
Avraam.Al lui Avraamcel iubitor destrdinisi sttpustntru toate
iubitorului de oameniDumnezeu.$i tl nl{mescpe acest{saac,
strdnepotal lui Avraam c€lui mare,pentruchipul curnseteme
deDumnezeusi-L cinstestepe El, si cumii ascultdporuncile tn
curdtenie;i desdvdrsire.Sepovesteste,cdIsaac acestaisi trage
spitaneamuluidin Siria si afost crescutin EdessaMesopotamiei.
Tot deacolosetrage,dupd cumafldm din SfinteleScripturi,ruai
suspomenitulAvraant,celiubitor destrdinisi rninunat.Cuviosul,
asadnr,ndscutsi crescuttnMesopotamiapdndIa vArstubdrbdyiei,
tot deacoloa scossi izvorul cel limpedesi nedesertatsipururea
curgdtor al sfintelor si prea inteleptelor Scripturi (dupd cum
reiesedin scrierile sale);gi luptdndu-sein lupteasceticemari si
mnipresusdefire, din hotdrdreDumnezeiascdsiprin descoperire,
a dobdndit Episcopia cetdlii Ninivei celede Hristos iubitoare,
cdci eraprea tnvdtatsi iubitor defaptd bund,mult sporit, cw
adAncdcunostintdsi dulce la cuvdnt.Cdci cine dintre cei din
tara lui s-a ardtat vreodatd ca el, cw urd desdvdrsitirpentru
actulpdcatului,cel ceestevrednicde ocard,plin de defdimare
prin faptd apdcatului,;i vddinduJprin scrierilesale,le-aadus
tl{turortnfald cc sdfie biruit (pdcanl)? Si el n-a cdlcataceastd
tnseldciune,spre sfd.rsitulvietii sale, nici la bdtri.nete,ci tn
puterea tineret[i, in preafrumoasafloqre a vd.rstei,cu cinstitele
salepicioar€ o a cdlcatpe ea,a subtiat-osi a mdcinat-o,si ln
firhnd i-cfdcut sfArsitul.Apoi chiar fnfaya ceanerusinatda lui
Veliar a aruncat-o,ca iardsi sd o lingd pe vicleana ticdloc.sdsi
urdtd arnigeald.,fnsusiprea vicleanulsi necuratulsi afldtorul ei,
blestem.atuldiavol, sarpelecel ce seftrd;te ;erpuind"
Mare este,fratilor, acestprea sfinlit bdrbat, nu numai
pentrwminteasi priceperealui, ci sipentruviata lui pilcluitoare
C-da43coala2 1'7
LI
17. si mdntuitoare.Cu toatecd a trdit tn vremurilecele'mnidepe
';;;," ;";";ul, tn u'
^o-
cuviio; ilor Pdr.intilor no; ffi celor.mari' cei
de la tnceput:adicd tn i'*i celorcliniurut Sf' Antonie'a toatd
lumeasi Arsenie,Ammonie'Palamon si Pahomiesi Pafnutie;
cu toatecd tn tirnpa venitcumult duphacestia'el n-afost
.mni
preios de ei cufeli vieyiica-unulo'u
"o
pdrtas cuvdntului
celuilucrdtorsideDumnezeuluminat,sivietiiceleideDumnez
ochrmuitesi propovdcluitoare'Cdci cu totulasemeneatngerilor
s-aaflat,precuntadevdrwlaratd' tntru totulpriceputsi tntelept'
cunoscdtoral Sffip"i'i'i vtechisi noi si a celeistrdine'precumle
aratd celor tntregi la mintescrierilesi tnvdtdturilel-ui'.pecate
le-adesdvdrsiteI,pr:eatnpeteptu-l'curatul' cLtviosul'iubitorulde
frati, de strdini ;i de sdraci'cdlduzadesdvdtsitda tnfrdndrii;i
dascdlulnetulbwririr,Isaacceltntreitmnresi ve;nicfericit' cdci
era unfoarte nevoitorsihastru'unpwtttic iubitor de lini;te si de
singurdtate.St u-o t"iai'puno.u'Hri,stos de lumeatoatdqi de
celedin h,tme,a"'ii*'' aepdrinyi' de rude' cletrup' de tnsd;i
ftrea si sinttireaimeneascd'as{tcc{nimeni altut' Cdci tn locul
tuturor acestorbu''nuri'tn sfdntsufletulsdu s-a sdldsluitacest'
"ri-nrttt
lant al DuiuLtuiSfdni'Cel
.din
treifire tmpletit'ferecatcu
mir gdritar si ct't'ctur, Dwmnezeiasca fn{elepciuye',CuL:f*t
::,
putereu'Si cu,cuvintepotrivite'ne-a
"invd'tat
cufapta' culucrur{
si cu vorbe oAu'a-'oiui9i toatdsublirim;a $inelea) gandurilot
celor asclrnsea atdunsi'osi a dat''o la iveald'
ardtdnd ce este
negrw;i ,u u"'
'o':;u
n ga'duri' adicd minciuna cea rea si
tntwnecatd,,p'" d'uo'ubirideaclevdrulcel luminosca soarele'
CatnstrdlwciredecuratdlumindsdcdldtoreascdaceiCeat
tmbrdpisatlucrarealinistitdceaspr"emdntuiresi sd nwcadddin
"*"o;ir:n;r"o
acelor nesiric(rciaasebundtdti'fiindcd s-au supws
Mdntuitoruh'ti,carea paruncitsdaleagdcei cwmintiparteacea
bund,linistitd ;i fdrd degriii'
18
18. Deci repet, slr nu se apropie nimeni de luminatelesi
dumnezeiestilescrieri ale acesfuibdrbctt,avdndminterdtdcitit.
Cdcicelpierdut chtdeputin fn celetrupesti,si tn,-dluittn cdderile
,"ietiinu seapropiede cuvdntulviu;i puternical acestuia.Cdci
unulcaacestatncrin-a scdpatdemdniaceaviifoare,nici nu s-
a supusporuncii Domnului, carezicesd iubim pocd.intasi sd
dim roade bune tntru di.nsa. Si de vreme ce rut vrea sd se
supundCelui ce cu toatd tntelepciuneasi pricepereane mdnd
spremd.ntuitoareapdsune,pentrwceseatingeticdlosulfdrd de
grijd deceleneatinse,si de cenusadepe ascunstn rdutdtilelui,
avd,ndtn vistieriasa,dupd cumii e obiceiul,grdmaddmnrecie
pdcate,cumplite,cu rdutate?Cdcia pdcdnit prin zgomot,prin
agonisealaceamultd,careselucreazdtn aceastdviald, tulbwratd
si necdjitd.,urAcioasdsi urdfd, spurcatd, plind de totfelul de
pdcate,care estepartea mirenilor,Jiindcd ei vor sd umble-
departede calea cea strdmtd si grea - tn mij{ocul cdii celei
largi;i late"
trnsdcel ce dorestesd scapede ucigasul diaval, ;i pofta
cea urdtd sd o lepedesi capul sd ;i-l scoatddin mdna ;i din
viclenelecurseale sffipAniilorcelordepdrtatesi tntunecate,si sd
,-estejeascdcu iubirea de Dumnezeupoftc'ceaatdtdtoare,care
biruie to(ttesimturile din afard si dinlduntru, ca sdnu suspinesi
sdnu trdnddveascdla intrrtreafuc1mpulluptelor(arena)ascetice
si ca sd nu se bdnwiascdpe sine-sicleneputintdtn lupte si in
tmpotrivire.Sdnu seabatddelapornirea lui, careestepornitd
spre cele mni bunefapte. Sd nu facd din viata asceticdcea
minunatd, a viald ca oricare alta. Sd nu prefacd viata cea in
chipulCrucii, fntr-o viatd derdsfa!gi dedezmierdare,iubitoare
de trup, din pricina sldbiciunii si a lenei sale.Ba rnai mult,
oricAtar fi cinevade ne[scusitsi de nerdbddtorla ostenealdtn
Iume,el sd se sileascda se ardta foarte iscusitsi tndeluns
19
19. i
rdbclitor,tnvremeccdndseridicdasuprd-iscdr.beleceletrttpesti
si netrupesti,tn carnectlui si tn dwh'cdndcuadevdratsescoa-ld i
;':;;;;;:;l;;iarorut. Pentru cd toatd ispita'pe care diau.oluto
i
face asupranoasfi'a- oameniticdlo;i - ofacel!.:.:.:U-3::"'
rdbdarea, sau pentru pdcatele noastre'sau pentru mdndria
noastrd,saLIca sa spoiim si mci mult si sd lnvdtdms.merenia'
prin recunoo;rrrroTrioprieinaastreneputinlesia puterii nebiruite
a AceluiaCarene aiutd noua'
Muttesunt, st"necuprinse,ordnduielileAceluict'Caretoate
ale noastrele vede;i Ie pwnela caleprin negrditecuvintesi
chipuri siprin socotinyeliLui celebineori'nduitoare'De aceea
,ri ,, dar)stesdfie tncunun&ttn urmnluptelorsale' sd Ltrnteze'
dintre uceniciiMbntuitorului, nu pe aceia'careau drtt tnapoi'
- dupa cum arrl auzit tn Evanghelii' ci pe aceia' care L-au
urmatcutndrdzneald,carenesmintitiaurdbclattoatesmintelile'
cdte s-aw apropiat de Domnul nostrt't' cle la tnceputul
propovdduiriisate,pdnd IapatimaSaceadepe urrr'd'ceadepe
'Cruce,
sipdnd la nioartertSaceaamarnicd';i sdurmezepe acei
ucenici,caredupdSfdntasi luminatafnviere'au tncortitu'atlumea
toatdsi oupropo,d,lwtt,;t n-aufug.itdeluptelede totfelul ;i tle
ocara pe car€o primea'cu bwiuriefiecareprin toatelocurile'
prin cetdlisi sate si tdri, pknd ceau tntorspdmdntdluitdrdna
io, ;f duhul lor'l-au ait tn ntdinitre'sfinteale Domnului
Dumnezewluisi Mdntuitoruluinostt"ulisusHristos'
Dar binele stimccesteatoatesi multealtele,;i ceicevo[m
sdcitimscrierileclu*ne'ei"tialecwviosuluiacestuia'sdnesilim
sd si lucrdmasa cum fte ildtuiesc celecitite' Cdci neprefdcut
ade^sdrsearatd tn toateacesteprea tnteleptescrieri,cu,toatecd
elecuprindo tnvdtdturd,o exercitaregio slatuiretn mwlte-feluri'
Cdciprea binearatd cuviasultntreagafrumTsetea netu.lburdrii'
;i tn chip sidvit fericesteel stavl
.cea
mare a tdcerii' si mult
'defaimn'etlocurille;i felurite gipricinitepentrucarealunecdunii
2A
20. din viata ceapustniceascd,;i defel nu ascundeadevdrul,vddind
de undesi cumvin boalelecelesufletesti,cumprimesclecuiresi
cum setdmdduiescde tot.Dar cuviosulacestanu,numaiastea
cu iscusintdsi prea binenetnu-atd,ci si altele,lucruri tainicesi
ascetice(sihdstresti),desprevedenii,foarte inalte si mari, de
multi nevdz{lte,s-{t silitel sii ne descoperecelor ceciorimsd le
fnvdtdrn,lucrdndcumetodenestiutesi cu cuvintetnlelepte.
.li sri nL(,nesocoteascdoarecine, cd acesta ;i-a scris
cuvintele sale inteleptesi minunate, tmpotriva rdnduielii
pustnicesti, cLtmeste ardtatd ea tn cuvintele marelui si
dumnezeiesculuiPdrinteluinostruVasile.fn aclevdr,avbndcineva
cunostintd.si priceperesi experientda scrierilor asceticeale
acestui mare Pdrinte, va afla cartea de fatd tntru toate
asemdndtoareale aceltia, nu numaila suprafayd.Si mai mult va
cunoastecd estedefolos atAtcelor incepdtoricdt si celorsporiyi
;i desdvdrsiti.Cdci Ia tnceputsi Prea Cuviosulacesta(ca ;i
VasilecelMare) spunetnprefala sa,cdfrica deDumnezeueste
celmai bun tnceputal virtutii si cao temeliea ei, tn conformitate
cu cel cea zis:,,fnceputut'tnyelepciuniie teamadeDumnezeu"
(Pilde I , 7), si aceastdteamdsenostetlin credintd, care nLLse
afld tntretoti oamenii,ci numaitntru ccela,carebineauprimit
Dumnezeiascasd.mdntda mareluiSemindtor,cel cea seminat
tn pdmdnt bun, tn pdmdnt care e si rodit si a fdcut roade,fte
treizeci,jie saizeci,fieo sutd.
Iar cei cetntr-alt chipcu crezut,tnsdnu au fntelescuvdntul
credintii, de;i lor li separe cd ctstfelcred, si fdrd sd aducd
roade.Si dinpricina aceastctc si intrat tn inimile lor vicleanwlsi
le-afwrat sdmA-ntuceatlumnezeiascd,;i cei lipsili de rod din
lipsd de team.d,s-aufdcut aserneneacdii, carea primit sdm6.nta
cea dumnezeiascd,si stddescltisdtnainteapd.sdrilorcerului, si
hrdnesteduhttrilecelemici si necurate;iar altii s-auasemdnat
)1
21. cu locurile cele pietroase, tn care a pierit sdmd'ntacea
dumnezeiascd,dinpricind cd'pdm1'ntullor estepufin;i rdddcinrt
rdmdtzeslabd, si fiindcd nu vor sd-sirabde scarbe,necazLtri,
suspinesi vdtdmrtrialepropriului lor trup.Iar ceilaltis-aufdcut
orr*rneo locurilor celor spinoase,celor ce ott primit si ele
cuvdntulDumnezeuluisiMAnnitorului nostru,c6'ndapropovdduit
EI; darfiindcd aveagriia veaculuiacestuiaplin dedesertdciune
;i erau"amdgilifoarte de bogdtia lui, tocttdsdmdnlasetneacdsi
'rdm6ne
neroditoare,netrebnicdsi fdrd folos' Si acestea,pdnd
aici sunt.lar titlurile cuvintelordin carteaaceasta,seLtrmeazd,
precum le fnfafi;dmtn scard:AMIN'
22
23. Cuvintedespnenevoin{ft
scrisedeelin graiul siu sitilmdcite
decitre pirintii nostri
iubitori deintelepciunesidelinistire,
Ava PatrichiesiAvaAvramie,
cares-aulinistitin Lavra celuilntre sfinti
pirintelui nostru,Sava.
T"
FENTK{JLEPADAREA DE STNE$T
PENTKU RA"IqDIJXALA FTCINAHECEASCA
Teamade Dumnezeuesteinceputulvirtulii. Si sezice cd
eaestemaicl acredinleisi vine ?nsuflet,cAndsedespartemintea
de grija celor lumesti, ca sl-si adunedin risipile gindurile sale,
indelef,ricindu-secu orAnduireaviefii deapoi.Cdcinimic nu este
mai potrivit pentru a punetemelie virtulii, dec6tsXsteacineva
departedelucrurile vielii, si s[ peffeaciin legealuminii cdrlrilor
celor drepte si sfinte, pe care 1e-ainsemnat si le-a numit cu
Duhul, C6nt[retul Psairnilor.Abia de seafla (gi poatenu seafla
de fel) om care si stie si poartecinstea(,siaceastase?ntAmpli
25
24. pufiAri ar fi asemeneacu ingerii'
'
i.r.*putul ciii care duce la vraL este s[-!i indeletniceqti
m.ereurnintea cu cuvintele trui Dumnezeu si si petreci intru
neavere.Cici adipareacu acelea?!i ajut[ spreaceasta'adicb'
adipdndu-te din cugetareaCuvintelor iui Durnnezeu'mai usor
vei aiunge1aneavere.Iar ajungereala neavereiii va datierdgaz
sdajungi la eagetareacuvintelor lui Dumnezeu'Sip-rinajutorul
u."rrotu dou6,te ridici curandpdn[ la suisulsprezidirea atoat6'
virtutea.Nimeni nu sepoateapropiade Dumnezeu'decit numai
ca.res-alepldat delume (s-aindeplrtat delume)' Si zic' lepn$ar
delucrurilelumii,nuiesiredintrup'Iarlvirtuteinsemneazd'sl
fie cineva cu mintea go1 de lume' C[ inima nu poate s5 se
linisteasci,sis[fielipsitddendluciri,atdtavremecitlucreazi
simlurite, nici patimiie cele trupesti nu stautl nelucrare' nici
gAndurilecelerelenu lipsesc,dec0tnumai in pustie'
Atata vreme c8t sufletul nu se va imbita de credinll in
fiindci prea repedeprimeste omul schimbarea) chiar daci in
Dumnezeu,primind cu putere simlirea ei, el nici nu va putea
tlmadui t"potiolt simlurilor, nici nu va puteas[ calcein picioare
materia ceavhzrtti,,care esteingr[dire a celor l[untrice' !i nu
simtec[ socotinlaestemaic[ a stapdniriide sinesi rodul acestor
dou[esteslobozireadinlanluri.Firiceadintainupoateficea
de a doua;iar ceadeatreiamergedreptundeesteceade a doua'
ca si cum ele ar fi legateintr-un singurfrdu'
Candharulcuadev[rats-arinmu{iirrtr-unorn,atunciteama
ciemoarte ar socoti-o un lucru de nimic din pricina setei de
ireptate si multe pricini at afia?n sufletul siu' pentru care se
;'rr ine ca cinevasi rabdenevoiadin teamadeDurnnezeu'Si el
ic€n:esreca1ucruridenirnic toate,cdteSeparec[ vatlmi trupul
s. i-;: iiez:1 nrin urmare,ca s[ fie suferitedenoi, toatei separ
e ffi :: ,;c:* i-,11.in compalaliecu celepe carele nid[jduieste
fiF
25. rie acum inainte. Si este cu neputinl5 ca noi sX cunoastem
ader.druifdrd ca ispitele s[ fie slcbozite asupranoastr[. Si ca o
incredinlaredespreacestea,afl6cu de-adinsuldin g1nd,c[ pe de
o parte,Dumnezeuaremultl'purtare degrijS spreom, pe dealta,
canu existi om, caresdnu seafle subpufiareaSade grij[, si cd
El privestecu strilucire, ca si cum i-ar ar[ta cu degetul,mai a]es
citre aceia,care au pomit s[-L cautepe El si suferl necazuri
pentruEl. Iar[ c0nd s-arinmulli lipsa harului ?ntr-unom, toate
r--elepomenites-araflaaproapepedos(contrarii),c[ci sicunostinfa
i.i.incercetarear fi mai mare decdtcredinta,si nu s-arint0lni in
orice1ucrun[dejdeair Dumnezeu,si nu s-arpunela socoteailin
asamisurd purtareadegriji alui Dumnezeu,si dimpotriv[, unul
ca acestaestemereu pOndit,de cei ce in intuneric pAndesc,si
sloboadesigelile 1or.
TeamadeDumnezeuesteinceputulvielii celei adevdtatea
omului. Si teamadeDumnezeunu r6mAnein suflet, impreun[ cu
risipirea.C[ci slujind inima simfurilor, eanu mai simtedulceala
lui Dumnezeu.Fiindcd cugetareacelor dinliunffu esteimpiedicatl
dea simli de organelecele simtitoarecare-i slujescei.
tndoiala din iniml bag6"groazain suflet,iar credin{apoate
intiri voinlaochiardacl ni s-artdiaun mddular.in misura in care
pofta c[rnii st[pAneqte?ntmtine, tu nu vei puteasI fii cutezltor
si netemltor, din pricina multor irnpotriviri, careinconjoari pe
ce1aprinsde doin!{.
Cel ce umblI dupd cinste,nu pcate scdpade pricinile
scirbirii. Cici orice om, in urma schimbirii unor lucruri, ?qiva
schimtrasi g0ndu1,potivit cu acestelucruri. Dacdpofta, zice-se,
esteodraslI a simturilor,si taci ceice suslinci-si plzescpacea
inimii cu risipirea.
Nu estecuratacela,carein ostenealagiin vremealuptei ;i
a nevoinfelor zice, ch,inceteazigAndurileiui cele rusinoase,ci
27
26. estecurattot cei ceintru adevdrulinimii sale,isi cru[1e91evederea
minlii sale,ca s[ nu priveasc[flrl deru;in9,tqtt g"T-*19::3
desfrAnate.Si chiar daci seriozitatea;tiin1gi.|ui,-lTYi-t""?t"- 1tl
lucru sigur,"d"
"*"
s-aincredinlat cu ochii sli' el lasi totusr
sfiala,ci o perdea,?nlocui celmai ascunsal inimii saie.Si fiind
curat,sefacefecioarlsicull{enialuiestepitzititdecredinlain
nottoil*c
nu este mai potrivit pentru gonirea din suflet a
obignuinlelorcelorvechisiindepdrtareaamintirilorcareselrus
gi sLridici in trup, aprinzand3
vaSar.ede tulburare' dec0teste
scufundareain seteade ?nv11[turi gi unn[rirea adancimii de
gdnduri ale Sfintelor Scripturi' COndgdnduriles-arscufundain
8"rc"4u gonirii dupb intplepciuneacea strAnsiin cuvhte' ca
intr-o vistierie, cu putereacu carese adapl din ardtareaacestor
cuvinte, omul ar llsain urml lumea 9itoatea1eei - ;i le-aruita
si ar stergedin suflettoateamintirile' carepunin migcareimaginile
;"ii^f?"f" lumii, qi ar stergeimaginile acestea;i dinnevoia
obirnuit lor ginduri,'cucarerioi cercet5mnt"1!-.l:H::],:t"*t
arpetrece?nixtaz (rapire),in iffalnid noi' cu mareaTainelordin
Scripturi. . , _1^-
Si iarlsi , dac| rnintea ar inota pe fala apelo1mdru
Oo*"Lt"i"Etiior Scripturisin-ar puleasd-siscutund:,919tttt'
in toat[ ad6ncimealoi, cas'6priceapi toatecornoriledin adancul
1or,i-ar fi de ajunss[ cugetala doiinla dup[ acestead6ncimi'9i
,rrrniai Oec6tgdnduritear? legatesff0nsintr-un singurgAnd- al
minunli - ,i* fi opritesi alergesprefirea ceatrupeasci'dup6
"o*
u spusunul din purtltorii de Durnnezeu"Cici slabi este
inima 9indrnstareserabderlutiliie, gareointAmpin[ ?nrlzboaiele
ceiedfi afari si celedinliuntru' 9i !q" $trtJ'c[ ean{u}3e]viclean
estesi greu.$i dacl nu va zlbovi inimain cunostinta'eanu va
puteasnrabdbtulburareanlvalei trupesti'
Si precum greutatealucrului pe care-l punemla cAntarse
irnpotrivegteprin inciinarealimbii furtunii vinturilor, tot asase
28
27. impotrivestesi sfiaia prin inciinarea g$ndului. Si in rnisura in
.-i liptti. di.t *ittt" sfiala si frica, i se dd pricini minlii sl
rlticeascamereu;si aici in m[sura in carefrica se depdrteazilde
sufletirnpreundcu stipfinireade sine,semisci incoace9iincolo
cumpinaminlii. Si precumcumpdnanu seclatinl usortn suflarea
vdntului, dacl taigerile suntingreunatede greutf1i,tot astfelnu
se clatinl usor mintea, chiar dac[ ar incerca s-o clatine
oarecine,- atuncicdndesteingreunat[ deteamadeDumnezeu
;i de sfial1. Si cr-rcdt in minte se mlregte lipsa de te1ml d"
Drrmnereu,tot pe atit seschimbdsi seclatini mintea.Fii inlelept
si-1ipunetemelie a calitoriei tale teamade Durnnezeu9i f[rb
otot in cale,pestepu{inezile vei sedeain usaimpirdliei.
in toate cite seintAmpl[ in Scriptur[, cerceteazl scopui
cuvantului,ca si te adancestiin tine si intru male cunogtin![ s[
?n1elegiadfincimeagandurilorsfinlilor, clci ei fiind cfl[uzili spre
ilurninare din Harul Dumnezeiesc, simt puterea ca o tazd
ingelegitoare,carelr'eceprin mijlocul versetelorscrisede ei si
.carefacedeosebireaintre cuvintelegoalesi intre lucrurile Spuse
cu rnareluareamintesi inlelegeresufletebscf,.
Cmul carecitestestihurimari,cuminteagoal[, i segoleste
si inima si sestingein easffintaputere,careddinimii gustulprea
dulcein minuna'rain{eiegerea sufletului.
Fiecareobisnuiestesf,alergesprerudele saie.si sufleful,
avandpdrtigiecu Duhul, dacSaudevreuncuvAnt,careareascunsi
in el putereduhovniceascl,trececDtot focul de parleaDuhului.
Nu insi pe tot omul ii trezeste la umilire un lucru spus
duhovnicestesi careareascunsb?nn'-insulputerernare"Cuvdntu.l
desprevirtute'a;renevoiede o inim[, cares[ fie goall depdmAnt
gi de orice .rolbi plm0nteascl" 1ar6.gAndulunui om, a cIrui
minte Seostenestein cugetareacelortrecltoare,lucrurile virtuiii
nu-l trezesc,s[ doreascdsi sd cauteimplinirea aceior lucruri.
Dezlipireade celetrupestine c[l].uzeste,adatdcu ivirea ei spre
lipirea ceac[ft.eDumnezeu,desidemulteori, in economiaharului,
29
28. legltura cu Dumnezeuafost inainte dedezlipireadelume' p::t*
JJri"r" ascundealti dorinll. RanduialaceaobiEnuitlaProvidenlei
estealtq decfitrfinduiala ceadeobsteaoamenilor'Tu ins6pdzegte
rOnduiaiacea de obste' latb dacd Harui o ia inainte' astae
treabaLui (n-ai .uji fu.", daci ?nsbn-o ia inainte' atunci tu
c[lltoreste in caleatuturor oamenilor,pe careei mergdupi pilda
primirii ,sisuie-tela in[l1irneatumului duhovnicesc'
Tot ceeace selucreaz6,incontemplafie,si se_s6virEe$e
prin porunci speciall,nu estev6zutcu ochii trupulu]' Si tot ce se
lucreazdin fapt6, esteun iucru compus' fiindcX si acealnicl
fo*rr"e, adici fapta, are nevoie de am6ndou[ elementele'de
iontemplalie 9i defapti, deffup-esc,adlcl5i
{e
netru9;s:;
f["t
?mtrrinareacelor dou[, una este'Lucrurile flcute cr'lgrija sl te tii
curat,nu te opres. s6l!i aduci amintedeplcatele c^eiedin trecut'
ciridicidinnrintenumaidurereaamintirii'Sisefacecldeaici
inainteamintirearrut
"""
prin minte,cu folos]Llcomia sufletului
O"
" 9i c0stigavirtuti, cor]irsestecu mrrlt pafieavilz:utl'depofta
n-oprrirrl,."1ii t" ia a""iagij"g itug"' Mlsura impodobesteorisice
turr.r. Cdci cele firi dernisura, si cele socotitelucruri bune' se
schirnbdin lucruri striclcioase"
Vrei s[ fii pirtaq cu Dumnezeu?nminteata' ca s[ primesti
simlireaaceleiOutceti,carenu esterobitddesimluri?Agonises-
i.-1i 1i" milostenia,si cdndea seva afia
intrutrl-e,-l1q:::t"'"
"rup,ii
aceleisfinteftumusefi, cu caretu ai asemlnarea^ladeobste
lucrulmilosteniei'caremijlocestestrllucireaslaveiint'ecie,
?mplrtlsestesufleiului Dumnezeirea'
Unirea ceaduhovniceascdesteo a,rnintirenepecetluitl, si
ea se aprindecu dor aprinsin inirn6, ludndu-siputereade a se
lega de la phztteaporujncilor,si astanu dupXfire' ci cu misurl'
Ce in aceasta," uil[ materie de contemplalie,ca eas[ fie mult
intlrite de aceasta'Din pricina aceasta,cadeinima in team[ 9i
nu-siinchide simlurile."1" it doit*, ceiesufletegti9icele
lrupeEti'
Nu estealtl cirare c[tre dragosteaduhovniceasci'decAtaceea
30
29. carc?ncepecu mila, precurnDomnul nosffu azis' spredes[v6r,sirea
Tat61ui.C[ aEaa poruncit celor ce-L asculti pe El' sf, puni
temeliemila.
Una estes[ vorbesti din pllanie, si alta este-sdvorbe;ti
fnrmos.C[ci gtieinlelepciunea,chiarfiri s[ fie pus[ la incercare'
J_rimnor"^ia
"o*ir"a
grlind despre3devdr,
fdrl s[-1cwroasci
sividindceledesprevirtute,cutoatec[habarn-aredelucrarea
ei. Vorba din p[t,anieesteclmara de nldejde si inlelepciunea
f-aridefapte estezillog alrusinei'
Caun mester, carezugri"vesteo api pe perEi' ;i apaaceta
nu poate si-i stingi setea,9i ci un-om care viseaz[ lucruri
frumoase,asa este si cuv0niul firl faptl' Cel ce din-proprie
experienl[gilieste desprevirlute, ii facl pe cel ceascult['
Pfou;
.i ritt*1ii hii, ca'si
"rntt
i* implrtlgi cdgtigul
tegl:t:riei
1ui'$i
ce1ce din cO$igul slu arunci s[mtn1a hv61lturii in urechiie
ascuititorilot iei
"o
indrlzneall, esteaserneneacubltrlnul tracov
caregrlia c6*e inleleptul trosif:,,Iat[ eu !i-am dat cuo p.artemai
mult?ec0t fralilortli. si parteaaceastaamluat-o dela Amorrei,
cu sabiasi cu arculmeu" (Facere48,22)'
Tot omill care petrece?n stricSciune'si cel lipsit de
cunostinfe,consideri via,taaceastawemelnici dreptun lucru de
Fel. ilin; azis oarecin*,
"'A
fri.u demoartemdhnireaduceornului'
pecare-lmusfflconstiinla,cineareirrslbunimlrrrrrieinlluntrui
siu dorestemoarteacape o viat6'S[^nu.socotestialevfuatinlelept
pe acela,carendntea gi-o robeqtefricii si gtoy?i'Fentru via{a
Leasta. Socotesteci visuri sunttoateclte seintAmpl6trupuiui'
bune saurele. c[ de toate acesteate vei dezlega,nu numai 1a
moarte,ci <iemulte ori, inainte demoarte ele te lasi si seduc'
|afitdacbsufletul tau se?rnplrtisestedeunele din e1e,crede-ma
c[ pe acesteale vei aveaavuliein veacul acesta'9ici seduc cu
tinein lumea cealalt|.si dac[ suntbunelucnrile tale,bucura-te
si mullumestelui Duninezeu?ncugetul 11"' 9^rdacl suntrele'
tttanttinO"-t"suspin[si cautds[ scapi de ele' p6n[ cAndmai esti
31
30. in trup. Sd iei aminte cu de-amXnuntul1aorice spor, care se
lucreazl in tine, fiela atiltare,fie tr ascuns.CL u demijiocitori
botezul si credinfa,?ntrucareai fost chematde Dornnui nostru
Iisus Hristos sprelucruriie salecelebune,impreun[ cu Tatdl si
cu Duhui Sfdnt. C[ruia i se cuvine cinstea, mirirea si
inchin[ciunea in vecii vecilor. AMIN.
lI"
NESFKE T,EPADAREA [}E LIJTIa SX
DESPKA ENT'NATqAKEADE E,A
x/offiffi[KEA CU $AFlANn
CAnddorii'n s[ fugim de lurne si s[ ne instriindm detoate
cele trurnesti,nimic nu ne despartede lume si omoardpatimile
din noi, si nici nu ne ffezeste si nu ne inal!6 pe noi ia cele
duhovnicesti,in asamdsurdcapiAnsulsi rnihnirea cu socotinli a
inirnii. Clci chipul sfielii seaseamini cu smereniadragostei.$i
iarlsi, nimic nu ne facesdpetrecemcu lurneasi cu celedin lume
si cu cei beli de ea si neasezalt,si nirnic nu ne indepdrteazl in
asamlsuri de cornorile ?nielepcirlniisi de cunoastereatainelor
lui Dumnezeu,curn o fac risul cu vorbdriesi neluareain seamS
ceacu indrbznire; si aceastaestemestesuguldracului curviei" Si
de vremeceam pus ia ineercareinlelepciuneata, o! preaiubite,
cu dragostem[ rog tie, si te p[zegtideispitavrljmasului, canu
curnvaglurnindcu vorbe,s6-1iriceasc[ sufletutrdin dragostealui
Hristos, carea bXutfiere pentrutine pelemnui crucii, si tr locui
dulcelii aceleicuget6ri,in iocul indriznelii citre Dumnezeu,si
ti-l umple cu mu$ime den1luci, chiar?nvrelneacdndestitreaz.
,7L
31. Iari c0ndvei dormi, seii-l robeasc[ visurilor celor necurate'a
ciror putoaren-o suflr ingerii cei sfin1iai 1uiDumnezeu,si astfel
si fii pentruailii pricind de sminteald,si pentru tine insufi, ac al
plcatului. Sileste-teasadars[ urmezi smerenieilui Hristos, ca
mai muit sl seaprind[ focui, aruncatde Dfinsul ?ntrutine, care
scoatedin ridlcini toatemisc[rile lumii, c[ eleucid pe omul cel
nou si p6nglresc cur!ile Domnului celui Sfnnt si Atotputemic.
Cici indriznescsi spundupl Sf. Pavel(1 Cor. 3, 76):,,Bisericl
a lui suntem".S[ curllim deci Biserica Sa,precum 9i El este
curatca si binevoiasc[ a sesi16s1uiintru Ddnsa.Si s-o sfinlim,
precum Sfnntestegi81.$i s-oimpodobim cu toatefapteiecele
bunesi de cinste.Si s-otimAiem cu timflia incetirii voinlei prin
ruglciunea cwatd din inim[ (a inimii pe care n-o poate face
p[rta.sulmiscirilor celor deseale lumrl. $i astfel sufletul va fi
umbrit de norul slavei lui Dumnezeu, si lumina mlririi Lui va
strlluci tnlluntrul inimii. Si sevor umplea deHar 9i defericire
toii locuitorii cortului iui Dumnezzu.Iar ceineruginalisineobriza!
vor fi lipsili deflacdraDuhului Sfdnt.
Asadar, frate, umple-tepe tine de oclri zic2nd: ,,Vai de
mine, sufletticdlos,ci s-aapropiatdespdrlireata detrup! Pentru
ce s[ te bucuri de nigtelucruri pe careie vei p5.r[sisi dea cdror
vederelipsit vei fi in veac?Ia arnintela celedinainte,si cerceteaz[
iapteletale,cum si cefel sunt,si cu cine ai petrecutziiele vielii
tale, qi cine a primit rodul muncii de pe ogorui idu si cu luptele
talepe cine ai veselit,pentruca acelas[-1iiasbin ?nt6mpinare,in
vremeaie;irii tale. Si pe cineai bucurat?nc[lltoria ta,pentruca
s[ te poli odihni la limanul aceluia'Si pentru a cui bucwie te-ai
nevait cu osteneala,ca s[ vii la dAnsulcu bucurie, pe cine!i l-ai
i6cut prieten in veaculcel de apoi, ca acelasi te primeascl la
iesireai4 in ce tarnlLatfostniimit, 9icine-1iva rdspliti muncala
apusulsoarelui,la plecareata.
C-da43coala3 J-)
32. Tu cerceteazl,suflete,s[ vezi in ceplmfint estepafiea m' '
si dacl ai ffecut prin ogorul carerodesteamlrlciune pentru cei
Lru;;;;;i' rli glassi-1istrisl cu suspinemdhnirea
sufletutrui,cici aceastuoiitttt"gtt p* D't'**"zeul i6u mai muit
Or.ar:.t i"ie 9i arderilecietot''Din gr-uis[-ii izvorasclcuvinte
det6nguire,carebucurftpe Sfin1iiingeri'.scatdhtalata'cuplAnsul
ochilor tii, ca s[ seodi]rntu'"h peite tine Duhul Sfdnt 9i s[ te
;p;; pt tine detina r[ut[!ii taleatmblanzestecu lacrimiletalepe
Stlpinui tilu, cas6vie la tine' Cheam[ pe'fuIaia si pe'Marla' ca
si te?nvelecuvintetdnguitoare'
Strig[ cfltreDomnul:
nu[[ciu ne: I) oarnneIi susel{ri stoase'Dumnezeulnos&'u'
,ure uru'p?uLuiLazis nplins 9i ]ac1r':{
dejale si dernilostivire
^i
pit*", pesteel, primegte ;i iacrirnile nrele cele ar-nare'Cu
f"ii*if* Tale vindecl eut#if* ine1e.Cu r[nile Taletimiduieste
rinile mele' Cu sdngeieTdu curdlestestngelemeu 9i amestecl
in trupul **t *ou?uma Truputui
iIAu ceiui f[c[tor de via!['
Fiereacu careai tost aJapatd! vrijrnasi' s[ ?ndulceasc[.sufletui
ineu lu0nd de ia el amirdciunea, pe c&repotrivnicui mi-a dat-o
u-oU"urr.Trupul T[u ce1?ntinsi:J lemnul Crucii' s[ ridice citre
Tine minte ar"r'tea,pecaredracii zu tras-ofu jos' Capli T6u' czne
pe Cruces-aplecat,si inalle capulmeucel pe$uit devrbjmasi'
PreasfintelelVlf;iniietui*, t*1" ti*t*lt* peCrucedenecredinciosi'
si rn5.ririice pe rnine din pr[pastia pierzftii' precurnpreasf5nta
GuraTaafag[duit.FalaTa,careaqt*it f""YYt,?i -?i3i.i;
sI strlluceascbfala*"u
"*u
pangailttcu flrldelegiie' Sufletul
T6;, F carepe d.-* i-ai Oatiat[lui T'[u' s6m[ c[lLuzeascl
ffi{i"" cuharulTiu. Nu aduciniml zdrobit[in c[urareaTa,
ri;i *" arnpocli4[, nici fringere,careamAndoui?ntorcpe fit
la mastenirea1or.Nu am,Stifine, lacrimi demdngaiere'C[ci
il;"itu:u-u *inttu meadeceleiumesti'9inupoate:1
t*
spr*fine cuzdrobire.R1cinr-s-ainimarnea?nmultelspites1nu
,i *ul poate?ncalzi1alacrimiieiubirii cltre Tine.ci,'Doamne
ri
Ci
E
I
-l
)
:]
-/J+
33. lisuselkistoase, Dumnezeuisivistierul bunlt[,ti1or,dlruieste-mi
poclin![ deplini si ilirn[ zdrobitb,ca s[ ies cu tot sufletui in
ie,rtareaTa- C6ci iAre deTine suntstrlin detot binele.Asa dar,
Bunule,d5ruieste-miharulTdu.Tat61,Cel ceTe-ascospe Tine
din sdnulSiu rnaiinaintedeveci, si ?nnoiasclt'[sdturile Chipului
Tiu intru Mine. Eu Te-am pirisit, Tu s[ nu ml pir[sesti' Eu
amplecatdela Tine,Tu pleacl in c[utareamea,si f6-m[ s[ intru
?nimaguiTiu gim[ socolestein numlrul oiior turmeiTale celei
alese,ii me Huhnesteimpreunxcu ele din verdealadumnezeies-
tilor Tale Taine.Cbciinima 1orcuratl itl esteTie s[lq 9i severle
kr ea (se iveste) strilucirea descoperirilorTa1e.Si strllucirea
aceastaeste mangiierea 9i odihna tuturor acelcra,carepentru
Tine s-aunevoit cu necazurisi cu chinuri de tot feiul. De care
strilucire sd ne invrednicim si noi, cu Harul si cu iubirea de
oameniaMAntuitoruluinostrulisuslkistos ir vecii vecilor.AMIN.
lil.
PEITTKUTXNNTAKTAREA DE LUI9TESXCA
NU T$EBUTESA F{E?nSrAnprnnrAm $I
SA NNTAPilDM,cr SA NN frXTAruruEF{TI}XA
Cu ixpNAZNNALA SPRE D{;FTNBZEU"C[;
NEiNDoITA cKEDmTA, cA {;NIEcA"nE
AVEM PN DIJIITNFjZNUSTTi,AJA STFAZA
Dac[ tevei afla'rrednic si petrecitn singurltate,?nimpirl1ia
cireia sarcinile sunt usoare, si nu-ti dea ghies gAndul t[u cu
teama,dupi cum ?i este obiceinl, cu multe feluri de gAnduri
schimbitoaresitrecitoare, ci s[ fii gimai muit incredintat, ci este
35
34. Pdzitorul tiu impreun[ cutine si cu deadinsui?ncredinlAndu-tein
inlelepciuneata;cd,tu,cutoati zidire4 subaceiasiStepansunteti,
Caretoatecu o miscare(gest)le misc[ si le clatinl, imblinzin-
du-le si chivemisindu-le.Si c[ niciunul dintrerobii Lui nu poate
s[ vatemepeweun tovar[s derobie, fdri werea Stipdnului,Care
toate le ingrijeste si le ocdrmuie;te. Si indafi scoaii-te si
indrlzneste.Si dacl vreunoradintrerobi li s-adat slobozenie,nir
li s-a dat penffu orice lucru. C[ci nici dracii, nici fiarele cele
s[lbatice,nici oameniiceirii n-arputeas[-qiplineascivoia 1or
striclcioasl sipierzitoare, dac6,n-aringldui voinla OcArmuitomlui
si nu ie-ar daEl chip ;i putinl[. Ci nu asta?nseamnlafi siobod,
c0nd poli si lucrezi orice. CIci, dac6"ar fi fost asa,nici un trup
n-ar fi viu. C[ nu las6Domnul zidireaSa,ca sI seapropiede ea
stdplnirea diavolilor si a oamenilor, si sdlucrezeintr-insa voia
1or.De aceeamereusI zici cite sufletultdu: iat6,ampazniccare
m[ pdzeqtepe mine si nici o zidire nu se poate ardtafoiaintea
mea,denu i s-ardaporuncl de sus.Asa darcrede,c6nu cuteazl
s[ faci v[zute ochilor tii infricos[rile 1or,si nici urechilor s[ le
fac6.auzite.(llci dearfi avutArg[duin![ de susdela Cel Ceresc,
n-ar mai fi fost nevoiedecuvdnt,nici de cuvinte,ci voinla si-ar
fi plinit-o cu fapta.
Si iarisi, zi cdte tine: ,,deestevoia Stdpd.nuiuirneu,cacei
rli si stlp6neascl zidtrea,eu primesc bucuros aceasta,clci nu
vreausI zldimicesc voia Domnului meu.$i astfelin ispiteletale
te vei umplea de bucurie,cunoscOndsi cu adevlrat simlind, cb
voia Domnului te ocdrmuiestegi te cdlIuzeste.Deci intdregte-,ti
inima ta cu nidejdea innu Domnul, gi si nu te temi, nici de
ingrozirile din vremeanoplii, nici de slgeata carc zboud ziua.
C[ci credinladreptului- zice- ceain Dumnezeu,siitnblAnzeste
a*semeneaoilor fiarele celesdlbatice(Poatedin Evrei 11,33).
Nu suntdrept,zice,cas[ pot nadijdui in Domnul. Ci tu cu
36
35. adevLratpenftu lucrareadreptilii ai iesitin pustia ceaplinfi de
nevoin{e,si cu aceastate-ai flcut ascuititor voinlii lui Dumnezeu.
Deci in zadarte nevoiesti, cnnd portj acestenevointe, cici nu
voiesteDumnezeunevointaoamenilordac[ nu-I vei aduceLui,
ca o jertfi a dragostei,osteneaiata. Fiindc[ toli cei ce-L iubesc
pe Dumnezeu atatd aceeasisocoteal[ - nevoindu-sepentru
dragosteaceaciltreDAnsul.C[ci cei carebinevoiescsi trliasci
cu frica deDumnezeu,in Hristos Iisus,iau asuprd-lenecazurisi
prigoniresufbr;ci Domnul ii faces6ajung[in stipAnireacomorilor
Saleceleascunse.
Despresporirea,careyinedin ispite,cAndleribdim
peacesteacumulfumire si cu birbitie.
A zis unul dintre Sfinli: ,,Eraun sihastruoarecare,bltrdn
cinstit, si m-am dusodati la dAnsul,ci eramscdrbitde ispite.Si
erabltrAnuibolnav si zdceapejos. fi eu,dupl ce l-am sirutat,
m-am asezatlAngi dAnsulsi i-am zis: Roagl-te pentru mine,
Plrinte, ci foartemultd supd.raream din ispitele dracilor. Iar el,
deschizdndu-siochii, aprivit spremine si a zis: Fiule, esti prea
tdn6r, si Dumnezeunu sloboadeispiteasuprata. Si i-am zis lui:
Desi sunttilndr,am ispite,caresecuvin b[rba1ilorin v0rsti. Si el
iarisi a zis: A.sa dar voiesteDumnezeusdte inlelepleasci. Si
i-am zis:Cum sI m[ in{elepleasc[?In fiecarezi gustmoartea-El
mi-a rispuns: Taci numai ci te iubestepe tine Dumnezeu.Si
vrea s[-1i deaHarul siu. (Acesta erarlzboiul cu somnul). Si
iarlsi a zis: Afl[, fiule, c5timp de treizecide ani am dusrlzboi
cu dracii;si trecdnddoulzeci deaninu primeamajutordefel. Iar
cdndatrecutqi a1dou[zeci si cincilea an,abiaatunciaminceput
s[-mi aflu odihni. $i in cursul anuhri s-a inmuilit odihna. Si
5t
36. trectnd a1doulzeci si sapteieasi tncepAndal doudzecisi optulea,
odihnaseimpiineasi mai mult. trarh'ecAndsi cei dea1treizecilea,
si ajungAndspresfArsit,asas-aintdrit odihname4 inc6t nu-i rriai
stiamnici mlcar m[sura,Ia carcsporise.Si aunnatvorba: C[ de
voi vreasi mi scolla slujbamea,suntldsatsl slujesco singurl
slavi si numai decdtsunt rdpit la Dumnezeusi, de as stachiar
trer zlle,n-a; sirnli nici o oboseali.Iati cenesfdrsitbodihni s-a
ficut prin lucrareavremii celeiindelungate.
Ca p[zirealimbii nu nurnaitrezestemintea
c6€reDumnezeu,ci ajutl si la infr$nare.
Era unul din p[rinli si mOncade doui ori pe s[ptlmdn6 gi
ne-a spusnou[: in ziuain carevotbesccu cineva,nu pot s6-rrri
pizesc rdnduialapostului,ca de obicei,ci suntsilit sI dezieg.Si
arninleles cL pilzkealirnbii, nu numai c[ trezestemintea cdtre
Drurrnezeu,ci si lucmrilor ceiorvdzute,careseTucreazilcu truputr,
eale d5 o mai mareputerein ascuns,ca s[ sesSvArseascd,si le
lumineazl sprelucrareaceaascunsh,precurnau zis F6riniii: ci
pdzirea gurii trezesteconstiinla citre Dumnezeu, dac[ intru
cunostinli tace oarecine.Sffintul acestaera foarte obisnuit si
priveghezenoaptea.Pentru cb"zice:tn noaptea aceea,in care
stautreazp0ni dimineata,dup[ cAntareapsalrnilormXodihnesc,
iari dupi cemi trezescdin somn,in ziua aceeam[ fac caun dus
din lume 9i gdndui plmAntesti de fel nu intrl in inima mea si
nici nu am trebuin{d de pravilele cele rdnduite. Si toatl ziua
aceeao petrecin r[pire.
tntr-una din zile s-aintdmplat de amrnOncat,ci trecuserl
patru zile, de c0ndnu gustasemnimic, si m-am sculat penffu
slujba de searI,wAnd sdmlndnc apoi. Si m-arn oprit in curtea
38
37. chiliei rne1e,cand era incd soareLemult, 9i incepand o singurl
s1avi,am fost r[pit de strujbarneasi de atunci amrimas fir[ sa
stir.lunde sunt si arn siat asapflni cein ziua unnltoare iarl;i a
rislrit soareleqi mi-am ?ncdlzitfa1a.$i atunci cdnd soareletot
maitare m[ suparasi-mi ardeafa!a,s-aintors spremine mintea
mea;giiati amv[zut c[ era iltAzi, sim-am bucuratin Dumnezeu,
c[ Harul I-ui atfit dernuit serevarsdpesteom si de cfiti mirime
invrednicegteE1 pe cei ce aleargl dupd Ddnsul. Ci Lui i se
cuvinecinsteasi mareacuviinidin vecii vecilor' AMIN'
lv"
DESFKE FSF-TE LUFFHT
' Adev[rat esteeuv0irtulDomnului pe carel-a spusEl, cl
nu poateninieni si-si castigedragosteade Dumnezeuodatf cu
pofta delume, nici s[-si c0.;tigep6rt5'rsiecu Dumnezeu,cit timp
estep[itas ai lumii, nici s6 e'lbitgnJrLsi de lume 9i deDumnezeu.
CAndcelede lui Dumnezeule plrdsim pentru slavadesarti,sau
de sila ffupuiui, ni'':l,tidintle noi sepieacfi sprealtele:unii s-au
?nvoitsi iucreze cele ale ?mpirifiei cerunior, firl s6-siaducb
amintedeporuncaDornnuLui,carezice:
Daci aveli toat6grija voastr"Scltre irnplralia cemrilor, Su
nu v[ voi iipsi pevoi nici deceietrebuincioasefirii voastrecelei
vlzute, ci ioate sevor ad6ugavou[" CE nu vi voi lisa s[ va
ingrijili de ele.De pxsSrilecelelipsite de suflet,carepentruvoi
s,rjnt-zidite,s[ se ingrijeasci Durnnezeu,si de noi s[ nu aib[
grij6? Nici de cum. Pentru cel ce sehgrijeste de lucruritrecele
duhovnicesti,saumicar de vreunul din acestea,cele trupestifi
39
38. staupregdtiteflr[ s[ aibi grijl ci elelin preapulin;i i se-daula
vreme.Iarl ceicemaimuit decdtsecuvineseingrijestedecele
trupesti,flrl vrerealui, cadesi dela Dumnezeu' Dac6'?nsine
smmseducemgrijacelorcesuntf[cutepentrunumeleDomnuiui'
El insuEit" uuingtiii gidetrup9idesuflet,pernisuranevoinfei
noasre.
insd noi s[ nu ciutlm s[ simlim pe Dumnezeu?ncele
trupesti,in loc s[-L simlim in lucrurile sufletelornoastre,ci s[
mAreitem toari lucrareanoastri spren[dejdeacelorviitoare' Cici
cine s-adedatodati, din dragostesufleteasclla virtute si doreste
deslvargits[ o lucrezeinffu sine,acelanu semaiingrijesteiarSsi
de celetupesti, fie c6le are,fie c[ nu' Si de*]1:? ori.inglduie
Durnnezeus6fie ispitili cu acesteacei imbunatatttr,SrlasaSaSe
ridice asupralor reie din toate locurile, si ii lovegtein trupurile
1or ca pe lov, ii sirlceste si ii indep[rteaz6'de oameni' 9i ii
loveste-in toate ale1or;ci numai de sufletelelor nu se apropie
vltimare. C[ci dac[ vom c[lltori in caleadreptflii' nu sepoate
s[ nu ne ?ntampinemAhnireasi trupul nostru s[ nu sechinuiascS'
?nboal[siindurere,ginuputemrim6neneschimbali'dac6'
iubim viala in virtute. Iar[ cel cepetrececu pizml si cu pierzare
de suflet, sau?norice chip sepigubeste, acelaare osfindi' Iar
dacdumblandcinevaincaleadreptlliisif[cdndu-9idrumcltre
Dumnezeu,inconjurat de mul1i asemeneasiesi' i se intimpll
weo ispiti de acestea,nu secuvine s[ seintoarc[ din cale' ci s5
primeasci firi cercetaresi cu bucurie, 9i sbmullumeasci lui
-D*"*u,
ca i-a trimis un asifel de Har. Si pentru Ddnsul s-a
irrvrednicitsicadS'inispit5'qis[sefaclplrtaslasuferinlele
Prorocilor si aleApostoliior si aie celorla$ Sfinfl' cargPgntru
caleaaceastaaurlbdat necazuri,fie dela oameni'fie dela draci'
fie de la trup (cici firl voia lui Dumnezeunu estecu putinll si
seintAmple si sdvin[ acestea),pentru caDumnezeusi i sefacl
4A
n
Y
a
39. pricin[ de dreptate'C[ nu poateDumnezeus[ foloseasci in alt
"frlp
p" cel ce dore;te si se apropie de DAnsui, decOtnumai
dindu-l in ispita p"ntt t adev[r. Pentruc[ omul nu estevrednic
deo asamirime: s[ fie ispitit pentruceleDunmezeiesti,si s[ se
bucuref6r6 Harul de la Hristos.Mlrturiseste despreaceastasf.
Pavel. C[ lucrui acesta,- a fi cineva gata s[ sufere pentru
nidejdeain Dumnezeu,- esteatdtdemare,incdt cu adevlratse
nrmiste Har. C[ci zice:,Deia Dumnezeuni s-adat' nu numai
s6credem?nHristos, dar s' si suferimpentruEr' (Fii. 1, i5). si
precumscrieSf. Petruin cartealui: ,,Cdndpitimiti pentru dreptate'
ierici,ti sunteli, cici de patimile lui Hristos v-a1iimplrt{it" (1
Petru3, 14).De aceeanuin r[sf[1 !i secuvine si te bucuri siin
necazurisI te posomoristi Lafati, si sl crezi c6 n-au ce ciuta
necazurilein ealealui Dumnezeu'C[ din veac si din neamin
neiun,cu Cruceasi cu moarteasecalci pe caleaLui' Si
!e yde
i1rvin acestea?Ca s[ afli c[ din Caleaiui Dumnezeuiesi' si o ai
plrlsit pe ea. Cdtu nu vrei si mergi pe urma sfintjlor' ci vrei
ta-fi Se,"tti 1ieo alt[ cale,ata, si f[r[ p[timire vrei sl petreci?n
aceacale.
CalealrriDumnezeuest,ecruceadefiecarezi.Chnime
nu s-a suit la ceruri cu rlsflful. Ci gtim bine, unde ducecalea
restelului.Pecel cedin toat[ inima s-adatlui Dumnezeuniciodari
Dumnezeunu-1 scutestede grij6' Aceastaeste a suferi pentru
adev[r. $i din {aptul c6-i trimiteDumnezeunecazuri'cunoaste
omul c[ se?ngnje;teDurnnezeudeel'
Pe cei carepetrecintru ispite,nu-i iasl Providenlas[ cadi
?nmdinile vrljmasiior. Mai cu seaml, dac6s[rut[ ei picioarele
frafilor, daci acoperl vina ior si o ascund,cape CIr"ini proprie'
Cei *e voieste si dorestes[ fie lipsit de griji in trumeaaceasta,si
in aceiasitimp sepetreacaintru vif;ute, acelanuurrneaz[ cararea
aceasta.Cici dreptii nu seinvoiesc sprefapte bune' numai cu
41
40. voia lor, ci si cu voia 1orajung?nlupternari' din pricina ispitelor'
"u
,a fi ," p,rrUrlbdarea lor ii ?ncercare'Ci un sufletcu fi-ic6de
Dumnezeunu sea**" a" nrci o pbgubiretrupeascb'Pentru c6
un asemeneasuflet nidijduiegte inru Domnul de acum 9i pdna
in veac."AMIN'
v.
DKPARTA"RnTa*n tu[Irxa,qg
CAXN HN TUKBUK,a ffiFTgEA
DAStrKA
Dn T$Ag'a
ffi6;#:;;;l;p;;" oerqme'L3vTaceafireasci'clatidela l
ilr"ffi o*rl*l este'coirternplar*fAet*iry:,Y1*"I* legeacea
Muiti cinste ab'dtbzit"Dutnneeeucanenilor prin indoita
i""agn'.xp'i"**t"-udat1*rs[deschi{tr[prefi]tindeneausaeea
'inchis6,cas[intret*'tu*ogtintaceanrfintuitcare'Iardevrei
*uttoiO"rprecele*pot*,fa-!gtng3qtng-otrsi.rruveiqied,Iara
;;; ,a J"no*tiu"!*t*^ sidin af.atb.aialr?n-;a{dtor,altma'rtor,
;;;- ;ad;;;dt* ?ncalea'adevxrului'
-*- --a
*irrt*'toru.riuia nu pcateschpacleuitare.si uneiaca
aeeasr-atn!et*pnl***un*-;iJescniOeusi.t-Inulctileafost?nstare
;;6 &t ui"*9ato1td.**,'fuoe*"*1ili* :3,35"5"fi:'f"1
r.iiJalti-^ o^taomuluidupI i dlcareapon:ncilor'
Celce** u"*O*p'Aieuhdebun$voiede.picinilepatimilor'
u"*lu tlia-rrcie esteatrasdepdcat'Iar pricinilep[catului sunt:
;;;1,^f";"iie, bog[1iasi sin8'tateatmpului'I{u doarci acestea
suntdintrlep*cate,ii"li Oi"pricinaioi, {ireaci;
"9:t*11"t":l:i
il;;;;tit"tiJea*toute' Si iati deeeomu!'fi'ebuies[ sepdzeasc6:
de'acesteacutot o*uOi"iuf' Dac[rnereu{i aminteg-tideneputinla
ii
""
i"i r"r* froi*"f srrljuirii. Ur2i5 esteslrlcia in fala
tj*""*"t; in fala iul Dumnezeue cu mult mai urlt un suflet
+L
41. trufa; siominterisipftn'La oameniavuliaepreluiti;laDumnezeu
tnsi I un sufletsrnerit.
C0nd pui inffit faptei celei trnbu.tllil::,mai int0i
pregateste-tepenn-ufaptelec-evor veniasuprata 9inutelndoi de
adevdr.Cl areouicei'irajrnasul,cdndvede-pe
^cin3va.ce
incepeo
'
buni viet,ire,i"fi;entitJei ciedinli - sa-t?ntampingpeelcu
fift f;iffi,i rr*t*iaroare,cAdoarn- doarlinsp[imflnt'n-
du-seel,sdseraceascS'dinbunalui aleseresinici decumsi nu
aib' c[ldura, .u ,?-Jr-i""p"i;"t la iucrareaceapilcutl lui
o**"""u. sl nodoarc[ ari potrivniculvreoputefecaaeeasta,
;#;;;; olmeniti" * *ui pttt"ulucrabinele'ci fiindc[ i sed6
lui sLobozeniedela Dumnezeu,precumam aflatdela dreptul
i;;. i'"" ;t i- du,.; ;dd^e * etr:rtamptry-
l-tf,'.'*i,t -t^"^.ud"tu.,rorufaptelor tale bune,si puneapoi inceputlucrlni acestora'
il, "##il;;;s t;* ; uii"i"gtiispitele,atuncideplrteaz
'-te
de
lucrareavirtulilor.
Gnrul careseindoieqtedeajutorullui Dumnezeuinlucrarea
virtulii, se frrfricose*A i,t de uirbra
-sat.91
rerryne fllmind tn
vremeaslturlrii 9i "-t"td"f9"gerii,
91^1nliiristea iui seumple de
furtun5. Iar cel ."
"aOa:Oti[G
i"'Dumneieu' seintireste cu
inima" si in fala tu-turorou*"tiiior searat6cinstealui si lauda1ui
in fala vrijmasiior lui.
Poruncilelui Dumnezeusuntmai presusdltoate conrorile
lumii. Si dae61"-"i;a*ti;;;1[untrul tiilafli pe Dumnezeu'Ce1
;[,}; a;;a;ffi#;J" ii1--iarutpeDumnezeuvistiemic.$i
cela ce voile lui o"*""ti" le doresie'va fi- clilu?lt3" Ingent
din Cer" Ce1ce i.'G*" de plcat'e' firl de piedjcl va,trece
"ar*iu ".u
piin[ J. tp"*ta, 9l?3vrerneintunecoasd'luminl va
"["
i-:*"f si ffiAun;d s6u'PdzegteDomnul pagiicelui ce se
teme de plcate qi*ilu lui Dumnezeai1 lrne q cfif" p:tilTdl;
Cine credecapa"atefesalesuntmici' cadein alteleuraimart' sr
inseptitl osdndl va lua'
Seam[nl cu smereniemilostenia si rnill vei culege la
judecatl. Acolo,
"tJ"
i-"! pierdi$ vei afli bineie' Esti-datorcu
un b[nu! lul ourn]iezeu, El'ntt pflm.9*e de ia tine un m[rglritar'
tu l'aceluitili Astfel,^dacb't1-upierdutcur[1enia,nu
43
42. primesteDumnezeumilosteniata (dela tine) cdrtimp petreciin
curvie. Pentruc[ sfinleniatrupului voiesteEi dela tine.Dupi ce
u cillcatporunca si n-ai vrut sl pdrlsesti lumda, te lupfi pentru
altele? Ai ilsat in tine buruianarf,utl1ii, si pomesti rizboi cu
altele?
A zis Sfdntul Efrem, cd nu cu vesmAntde iaml vei lupta
impotriva argi,teidin vremeasecerisului.Si ce seamdnlfiecare,
aceeavaculege.Si oriceboall sevindec[ cu leacuripotrivite cu
ea. Si ru, biruit poate de pizmi, cu somnul te silesti si bali
rdzboi? PAnl cAndgreqealata e micd si arenumai flori, smul-
ge-o ca si nu mai creascdsi si nu mai coaci. Nu fii fdri griji,
cand gresala!i se pare mii[: clci mai tirzru vei afla in Ja un
stip6n neomenossi vei mergeinaintea ei, ca un rob in lanturi.
Cel ce inc[ de la inceput selupti cu patima, degrabi o va birui
pe ea.
Cine poate sI rabdeo nedreptate,chiar dacl ii d[ mAna
s-oinl5ture, aprimit m0ngdieredela Dumnezeu,penffucredin,ta
lui intr-insul. Si cine smerit cu cugetul, rabdl prihlnire^aasu-
pr6-si, s-aapropiatde desiv6rqiregi uimestepe Sfin1iiIngeri.
Fiindcd nu estevirtute mai maresi mai greu deindeplinit, decAt
aceasta.
Nu te incredein putereata, pin[ ce,fiind pusla incercare,
nu te vei afla neschimbat.In felul acestaincearcd-tein toate.
Dob0ndeste-tio dreapti increderein tine, ca s[ calci ?npicioare
pe wijmasii t6i, si concentreazd-1iminte4 si nu tebizui peputerea
ta, ca nu cumva l[sat fiind in neputinla firii, s[-!i afli propria ta
neputin![. S[ nu te increzinici in cunostintata, canu cumvaprin
miJlocireaei sI te prind[ in cursdw6jnias.ul.Fii blind 1avorb'[, si
nicidecum nu vii fi necinstit (nu-!i vei pierde cinstea).
Dobdndeste-ligraidulce,si petoli ti-i vei faceprieteni.Si.nu te
lauziniciodat[cu limbatapentrulucruriletale,canu cumvasI
te faci de rusine. CXcide orice lucru s-arlXudaomul, ingd.duie
Dumnezeu, ia el s[ seschimbein privinta aceluilucru,pefitruca
astfel s[ sesmereasclsi si sedeprindi cu smerenia.Din pricina
aceastatrebuie s[ le la;i pe toate in searnaProvidentei lui
Dumnezeu, gi s[ crezi c6,nu este nimic neschimbatin viata
aceasta.
43. Si devenindasa,line-1itotdeaunaprivirea alintiti asupra
lui Dirmnezeu. Pentru cd pe toli oamenii ii inconjoarl
acoper[rndntulsi purtareade griji alui Dumnezeu.lnsi aceasta
searati acelora,cares-aucur[1it deplcate si purureasegdndesc
la Dumnezeu.Si mai cu seamlatunciii searati acestoraputarea
degrijl alui D'umnezeu,cind pentruD€nsu1suntsupusila grele
mc6riari. C[ atunci ei simt grija lui Dumnezeu,ca si cum ar
vedea-ocu ochii ffupului, fiecaredupl asemlnareasi felul ispitei
in careseafll. Si, spreimb[rbitare, ungepe ceice serizboiesc,
cum a ficut cuiacov, cu Isusal 1uiNavi, cu cei trei coconi,cu
Petrusi cu ceilalli sfinli. Lor li
-s-a
arltat (p"ttr9t de griji a.lui
Dumnbzeu)intr-un oarecarechip omenescimbdrbitAndu-i. gi
int[rindu-i spre evlavie. Iar de zict, c[ acesteacu ordnduire
dumnezeias.es-audatsfinlilor si ei seinwedniceaucu deosebire
de astfelde vedenii, ia pildn de blrbi,tie de la sfinlii mu-cenici,
carecateodatl singuri, ilt| datemai mui1i,in multe si felurite
locuri, pentruFkistos s-aurdzboit gr,prin puteryacgres:-ap-ogordt
u.opruior, au suferitin trupud deiirt iu bdrbl1ie,tiieturile fierului
si c^hinuride tot felul - faptd careestepestefire. C[ li searltau
ior Sfin1iiingeri in chip r[dit, ca sI afle fiecare,c6 din belgug
vine asupra16rdumnezeeascaProvidenll, pentrucI ei suferi in
fel si chip, ispite ginecazuripentruDumnezeu, ca si fie vlditi
uitqla 1or,gi vrajmagii rugina1isi fie, si cu cnt seimbdrbltau
rn"l1il fti" veOeniidd acesifei, cy alat;i.go11iyniciisegrlbeau
cu rdz6oiulsi-sipierdeduminlile in falaribdlrii acestora'
Si ceire6uie s[ spunemdespreasceli,carestriini-e:au 'de
lume, ii d"rpt" anahorJli,carecetl1iaqzidil in pustie,.9i
169at.aq
ficut.intru
'dansa
penffu ingeri? C[ Ingerii ven?,au1a ei s6-;i
giteasc[ lorusi s[lis, ;i seintalneauuni! cq a{ii, fiindc[ slujeau
iceluiagi StXirangi b1teau acela,sirilzbo1 Iar ei au indr6g-it
singurliateu il i;i'aveau silasul ior ?n Tunli,
in pespri 9i in
crepiturilepeinantutui,din dralostecitre Dumnezeu'Si,precum
ei perasinOceieplmantesti, au ?ndrlgit celecerestisi au urmat
5fifiili;e"'i i* u*fel'dupldreptite, grinlilingerinu
si-auascunJfahlor dedAnsiisivoiaacestoraauimplinit-otoat5.
b-u"u""u.l sesiaritauingoii pustnicilor,iriv[{6ndu-icumtrebuie
45
44. s[ tr-diasc6,si uneori?iilmureau in nedumeririie1or;iar alteori?i
;enn,iiliit itqit" u""oii snniii?iintrebaup.tbegd.lcelrebuie
sl faci, alteori,-ingeriiii c6l5uziaupeei,scolindu-idinratdcire.
i*aui, c[lcdndu-iineo?ntdmplareiu primejdie,ii rlpeaupe ei
a;-;ijio;d primejdiiior,aplr?ndu--ide.sarpe,de.pieue,deffasul
in ,"ura si aeiorrireu.r.,piuttu;aheori'cumvrdj^maAllp9{a11
ira* IarUoicusfiir1ii,in vdzulochilor1iseardtauIngerii,zic2nd
"a
r""t trirnisiin ajutorullor.,.;i multl in$in2elit 91Uafe19
dandu-le1or.Cateodataingerii iavarseautirnSduiriprintr-in;ii,
ii itleaute,eitlmlduiau pesfinli, daclintru ngputin{lci$9au'
Siuneodslabindtrupwilein"titoi demultposi,ingeriiledadeau
iuteresitdrie,prinpunereamdinii;si aiteorilngerule a_d.uceau
;;;;b, paini,.u..
"ruu
calde,sauilte felurideTqd
si le-au
;;ir-fr;d;,'unora diniresfinli,mutarea1or,si altora'felul
li.tatii to"r.9i Oeceshpotnenryl6t9.utpte, c.arearatidrag.ostea
c[trenoi si irurtareadegni6a.Sfinliloringeri'.ceac61redrepli?
Caii
"l
seingriiescdend'iia ni;tefrali maimarideceimairnici-
5i t-uzis,ca"s-ostietotic[: ,,AproapeesieDumnezeudeceice
ilro J"uar ?ictriama"'(Ps.l+4,1.9).Si multdestepurtareaL'i
;;^t{t p"ntrucei
""
s-a,,}isat imv6ia Lui si-L urmeazidin
toatiinima.
Dacilcrezic[ poart[ Dumnezeugrij[
-de.
tine' de ce te
ineriiorezipentrucele'vrernelnicesipentrutrebuinleletrupului?
l#O! nuciezica-iipoarrdDumnezeudegrij6'1ipe.nauaceeate
tnsriiestisingurde'trebuinqelelale,atunciesticelmaitic[los
;in;fiil.":?b; 54,isi $ilacetrliesti,sauve-itrai?Aruncf,
grijata spreDornnulsiEl teva hrlni (Prov'3' 25);srnu tever
ilgtoui deingrozireaiat* vineasupr[-1i'
Daci clnevas-adlruit lui Dumnezeua':eminteaiinistiti.
c5 fife neagoniseal5,nupoatesufletulsnseoesratideturburarea
ga"O".ii"t;";i firl pa.gi simlurilor,nu va simli.sufletulpacea
iii"lii Fdrdid,inrrein ispite,.'nu-siva?nielepti
iiT"il 1*:fi
nimeninu va cunoastesubtilitateagandurilor,tlrd: sx clteasca
iie5istovire. Sinu'sevamiscaminteaspretaineleceleascunse,
"d;;aJ"de ii'suntrdvite; !i $te {: nfldeideaceadin?:?gTl['
sufleirlnuare?ndrlzneal[in iipite; siinimanupoatenldljdui in
46
45. Durnnezeu,farSsi cunoascbiimpede accperfunantuiSlu; ;i nu
va aveasufletulpartedeHristos,decit &acdvagustadin patima
Lui, intru cunostinle.
Pecei mort, din miil in privinla treiruin]elorsa1e,socotes-
te-l om al lui Duiqrnezeu.cI aregrij6 Duranezeude acela,care
miluiestepe un sirac.Si corncaraflr[ ftriid afi6acela,caieajunge
slrac pen"nuDurnnezeu.
l{u ateDurnnezeulrebuin!1de nirn-ic,dar sebucurl, dacl
vedeci-i odihnim lcoanasi I-o cinstim, din pricina Sa' De va
cerecinevaun lucn pe care-lai, si nu zici in inima ta: acellucru
il voi l[sa sufletuluimeu, ca s[ mi bucur de ei, iar lui ?iva da
Durnnezeude aiureacelece-ifactrebuinl|". C astfel_Cecuvinte
nu spundreplii, carecunoscpeDumnezeu;onruicel-dreptEibun
cinsiealui nri o di altuia, si nu las1sl-i scapenefolosit pqllejul
harului. c[ci grija accior
'ezrraci
gi iipsiti o are Dumnezeu(ci
Dornnuipeninlenitr1rp;ra.*st4 :fu tnsdie-ai?ntorsdela cinstea,
pe cafe Do*ne"*o ti-; deruit-osi ai ?ndepirtatde ia line l{arul
'Seu,
dac6nu rniiuieiti pe sdrac.CAnddai, a;a dar,veselegte-te9i
zi:..SlaviTie,Doarnne,ci m-aiinvrednicits[ a{lupecineva,pe
cares[-1ohihnes.. Iar[ denu ai ce d[rui, mai rnuit te bucuri si
zi: muliumi.ndu-trlui Durnnezeu:,'L4u{rxnescu-TiTie, Dumnezeul
meu,ci mi-ai drrtit mie cinsteasiHarul acesta.si cergescpentru
nurneleTlu, si rn-ai kvrednicii s5,gust din necazulcel pus ?n
caleaporunciior Tale, dupl curnau gustatnecaeulsi sfiniii Tii,
cei ce auurnblatftr eaieaaceastT.
Si cind estibolnav, zi: ,,Fericitestecel invrednicit dela
Dumnbzeu,sl fie ispitit in acelelucruri, cu ca'emostenimYiala.
Ci pentru s6nitatea suilefaiui, aduce Dumnezeu asupra-ne
boaGte" Peniru ci a ais unul dintre sfinli: (si eu mi-am insem-
nat-o) c5 monahul care firi. iubire de Dumnezeu slujegte
Doniliuir:i si fdrl sOrguin1lsenevoiestespremintuirea.sufletului
s6u,si f6ri, de grija petreceintru h:6rareavirtuliior, desigurc[
esteldsatdeDumnezeusi cad[ in ispite,ca s[ nu r5m0n[ degert,
si din multa trenevirea lui; si se abatl sprefapte rele. Fentru
iceasta, asa dar, aruncl Dunmezeu ispite peste cei leneqi ;i
trdndavi, ia si nu cugete cele desarte,ci s[ se gindeascl la
AN
+t
46. ispite; si rnereuface Dumnezeuasacu cei ce-L iubesc,ca sa-i
Oeprincie,si-i inleiepleasc6gl s6-iinvqe voia Lui. Si.c6ndei se
roigltl-ui, nu-i u*.lritXpe ei cur6nd,pdni nu sl[besc9inu afli cd
u.Jtt"u li s-aintdmplat1or din negrijasi din lenea1or.Penffuc[
estescris:,,Cflndvili intinde spreMine mAinilevoastre,Eu irni
voi intoarceochii dela voi. Si c6ndrugavoastri spori-va,Eu nu
v[ voi auzi,,(Is. 1,15).C[, desi pentruallii s-azis aceasta,se
potrivestesi pentrucei ce pdr[sesccalealui Dumnezeu'
^
fjur de*eme cemlrnrrisim c[ Dumnezeuestemult milostiv,
Denffuce, cOndsunlemin ispite,dacf,batemsi ne rugim' nu
i.rnt"* ascultali, si El trecJ cu vederearug[ciunea noastrl?
Rdspunslaaceastaned[ Prorocul,carezice:,]tlu mina Domnului
estepreascurti, ca si ne miluiasc[, nici urecheaLui esteprea
gr"4'"usi ne aud6;dn pdcatelengasqele-au
departat-{.9D6nsul'
Ii nelegiuirilenoasrrel-au intors falaLui,ca sI nu audd!(Is., 59,
i). eO""-ti pururea aminte de Dumnezeu,si-si va aduce si El
amintedetine, c0ndvei cildeain necaz.
Firea ta e prirnitoare de patimi ;i multe sunt ispitele lumii
acesleiasi rdul n., lipsett" dela tine qiizvorlste dinldunrul tdu si
ffiu"f n*i;i; H;. 's;;; i"q'dii.'logulund3.te-aiaeezat,qi
candDumnezeuva voi, te vei slobozider6u. Si pe cdt suntde
aproapegeneleunele de altele,tot p9 atdtsuntispitele aproape
Oboaineil. Acesteacu intelepciune1e-arAnduitDomnul, inffu
folosul tdu,pentru ca s[ bali la usaLui cu rlbdare 9i prin frica
necazurilor,ia rtSarAin minieata fomenireaLui siprin rugiciuni
s[ te apropiideDansui,si inimata si sesfinqeas"i,pltt pomenirea
I-ui toideauna.cand te vei ruga El te va auzi, si vei cunoastecl
Dumnezeuestece1cete scoatepe tine de la rdu, si vei simli ca
El te-a zidtt,lipoafie de grij[, le pize.;te,si pentru
lin111d3t
indoita iume.una adicl, esteo scoatrldevremelnicalnvatatura,
iar ceaiaiti estecasata pirinteisci si vesnicata mostenire.Nu
te-a zidtt pe tine Dumnezeuneprimitor de rele, ca nll cumva
dorind Du-mnezeirea,s6 rnoqtenestitot pe acelea,pe care le-a
mostenitsatana,caremai int8i a fost luceafir. f i t9t a9anule-a
iacut nici nemiscat,ca s[ nu fir ca firea cea neinsufle,tit[; si
47. frc0ndbinele,sdnu ai cAstigsi piatl cadobitoacele,cdndprirrresc
binefaceile cele firesti, careli secuvin. cf,ci lesnepot cunoaste
toti, catfolos,cdtf,mullumire qi smerenie,senastedin apropierea
acestornecazuri.
E iimpede asadat, c[ de noi atdrnil',s6ne nevoim pentru
virtuti qi sl ne intoarcemde la p[cate. $i in putereanoastri st6
cinsteasinecinstea,carenevin peurma1or.Cdnoi netememde
necinsteca deun iucru derusine;cu cinsteainsi ii mullumim lui
Dumnezeusi tindem sprevirtute. Pe acesteaDumnqze-uti-le-a
rAnduit,ca sdte invele, ca nu cumva fiind tu slobodde ele, 9i
neavAndpartedenecazuri,si inai presusCetoati teamafiind, si
nu-ti uili pe Domnui Dumnezeultdu, qi dela DAnsulsl te *ai,
si si caziin piginie (?nciiinarela mai mul,tiDumnezei),precum
muili allii cu toatecl pitirneau la fei cu tine, si eraubituli cu
aceleasinecazuri,pentru a wemelnicl 9i proast[ stdpAniresau
pentru'sinliate au cizut nu numai ?np6g0nie,darnebuneqteau
indrEznitchiar si sefaci pe sineDumnezeiloru-si trtr-o clipiti.
Deci din pricina aceastate lasi Dumnezeus[ fii in necazuri.lati
alteori te trasi?n necazuri,ca si nu-L mflnii pe Ei, prin vreo
abatere;;i arrigdnd asupr6-1iweo pedeapsl,si pieri de la !9t'a
Lui. Clci h"ecpestenecinstrea de Dumnezeu si pestehulire,
care-siiau inceputul intr-o via15mai fericitl 9ifir6 teamL,.dat
nici riricar despreceleponienitemai sussdnu indrlzneasc[ si
vorbeascdcineva. De aceea iatb cL a inm.u11i.tDumnezeu
pomenireaLui ln rnirnaTa, prin suferinle si necazuri;iar prin
ieumadecelepctrivnice te-atrezhpetine la usamiiostivirii Sale.
Si izbivindu-te din acestenecazuri,si de prieina lcr, a seminat
intru tine dragosteacltre D6nsui.Dufi ce dragosteaa semdnat-o
in tine, te-a1[sats[ te apropii ciecinstea?nfierii, arlt2nciu-1icAt
esteHarul Siu debogat. C[ de undeai fi cunoscutProviderya
fi grrja Lui, de n-ai fi ?ntampinatnici o potrivnicie? Cd de ceie
mai multe ori dragosteadeDumnezeupoatespori?nsufletultiu,
daci cugeli la Harurile Sale si dac[ pomenestipurtareaSa de
grij6. Toareacestebunuri le clstigi din necazuri,ca sI te ?nveli
s,imultumesti Dornnului cdnde;ti ?nfteczz.Adu-1i drept-aceea
arrinte'deDumnezeu,casi El si-gi aducl amintepurureadetine
49l-!5aaia4
48. si aducandu-siaminledetine si ddruindu-1imantuireapr.yurea,sd
;ri*;JiJ" la DAnsultoatl fericirea.Nu-L uitapeEl, risipindu-te
in A"r"tt""i"ni, canici El sl nu teuite, in wemealuptelor_tale"Lr
f"ti"fu"u ta f6-te rob Lui, pentru ca s[ aibi indrlzneal6 cltre
D1nsul,in necazuri,prin neincetatarugbciunea inimii'
- -
inaintea Domnului fii totdeaunacufat, av6ndvie pomenirea
Lui ?ninima ta, canu cumva' z[bovind fird s[-L pomenetti' sA
te afli f[r[ indr[zneal[, cdndvei intra la Dfinsul;clci indrizntrea
c5treDumnezeusenafte, din convorbireasufletuluicu Da.nsuiin
ndncetatasi multaruglciune. obignuinlacu oameniisi petrecerea
impreun[ iu ei estedupi trup; iar impreunareacu Dumnezeuse
faceprin pomenireaLui in suflet,prin luareaaminte1arugiciune
,i ori" *d"r"u de tot. Iar[ petrec6ndmereu in pomenir.ealui
b*,,-*"r.u, sufletulcadein uimire, si capdt[ darul minunilor, ci
,i" ui
""reli
inimaceiorce-Lcaui4peDo*nul" (Ps'191,ll'
Voi
""i
osdndi,ti,cdutalipeDoqnu.l';i le ilteri{ cu nldejdea'
"eutati
purur"uin p".di"1afalaLui, diin.sfinleniaLui v[ veti
iiiriiii"a reli curili dephcatelevoasffe.Alergalicltre Qoryru]
ceivinovatidepicate,ciiciEl pulerearesi lertepacatele-slSa
;"*nt n*lalele^;clci cuiurlmAntazisProrocul:,fe vialaMea'
;;;-D"il;ilt, n,,dorescriroarteap[c[tosului,ci sdseintoarc[.si
5eii"
"i"
, (l'e2.33,i 1).Si iar[;i-:Toat[ziuaamintinsmdinile
Melecitreunnorodneasbultitorsipotrivnic"(Is.65),;i iar{i:
,Fl"* ces6muriticasdalui isra'el?"(lez'33;11)'.'4*gt"1t-
nd.Att" Mine"si Ma voi intoarcecdtrevoi" (Mal"3, 6)'
"In
,i"a irncarecelp[c[tos sevatntoargsdela caleaiui, ;:
-s.e
o1
apropiadeDomnul,qivafacejudecatidreapti,Hiunu-rv-Llvol
;fuil u*int* de f5rldelegilelui, ci viu va fi.si va n'6i'zice
Domnul; si dacd cel drept se va abaie de la dreptatealul sl
neteeiuiie'vasf,v6rsi,Euhu-Mi voi aduceamintede dreptatea
i*,-Ji; *i puneinirinrepoti.cnirea1ui,si va muri in intunericul
laptelorsali, dacl va stirui in ele" (lelz.33, 14-15)'-sipenffu
""'f
p.llt* ci pdcltosul nu seva ?mpiedicade picatul iui, dac[
vreodati sevaintoarcespreDomnul.Si nici pecel dreptdreptatea
lui nu-l va izbdvi,in ziui in careva picdtui, dac6in pdcatuiacela
"^
rietoi. Cdci asaa grilitDumne,zeucu leremia: ,,Ia o faaie de
piele gi scrie ce-ii vJr ziceEu: ,,Din zlleleltti Iosia, impfuanl
50
49. Iudei, si p0n[ azi,toate relele pe car^eti-am zis b u:1
1*t"
*"pi^'"5i"0"r"i'u""ti"iu,t" ^oot
elil"i, p:1:1-:i^:.T"1
im,Sicoqdndu-ses[p[rlseascavicleanaTIt^]:-:iTi?f:1?-*
s[ sepoc[iasc1si
"*t;i,
E voi risipi plcatelelor" (Ier' 36'2-
il. i"ffi; itFl.p.i"n.u zice:,,Totc-elle-sit:t1l1.d,"li:.1':^lnu
"ir""
ititi i*e'tot celce-gimlrturisqteplcatulsi-lrecunoa;te'
mil[ va dob1ndia. iu O"*nezeu" pitOeZa,13).Fi zice.Isaia:
Ce"t"fr p" oo*nur ti{rpe *p-"1 gisit,chemali-L;aplopiindu-
," gf, ii p[riseascap6.atos"lca]ei sa si blrbatul cel nedrept
gtdu;G:at. siintoi.eg-va care$jne'
ceEuv[ voi miluipre
;l;i" (Ia. 55, 6). ,,6a.1-ga.to"tit"Mele nu suntca gandurile
"ourti"
ti"al"'Vt"i" tt,"suntcaalevoastre"'$i Tut,zice:
"De
*e"t"fi^"t.tfi.^
^i"a"r
pre Mine' .mAnca-ve1i
bunltSlile
o[m6.ntu1ui"(Is'1,iti. . fic[: ,,Veni1iIaMine'-9iascultali-Mi
ilffi;; ,i-;;iifiin d"n"t"levoastie.Iart* deveip[zicrile
Domnului. sivei tucia voile Sale,atuncipoli s[ n[dijduie;ti-spre
ilffiI;i a_i^;;*, silachemareatiEtvarlspunde:,,Iat[-
M[ suntaici"(is.55,3)'- -- -
ia"a vineispitaur,rpruceluinedrept,eln-are-nddejdeca
si chemepeOumnereuca si-l mantuia;ce'fiindci in vremea
odihnei (in vreme de neispitire),-el s-a indeplrtat de la
Dumnezeiar"uuonfel Mai dainte'de a incepes[ ba1i.rdzboi'
.""ia-fi"fi*f., ;i *'ai ioui"t" deateimbolnivi' caut[-1iieacul'
Mai ?naintedeatec5lcanecazurile,roagl-telui Dumnezeu'qiin
vrerneanecazuluiIl;;i uflupt" DAnsuIsiEl te va auzi'inainte
de poticnir",
"tt.u*li--;i
i: roagil si inainte de ruglciune
pt"gei"t,r+ iAaO"i"pf", iu 4t" *itittti"' fucaiui Noepreg[titi
afostin timp O"p-"L, ;i cu o'sutf,{e.ani
inaintecrestalemnul
il;"" ;"- rar in vrerneaurgiei cei rdi aupierit' iar cel drept
acoperitafost.
Guranedreptuluiseastupl-p{lnrugiciune'Cao constiin{i
pdtatdtliacep" o*l"itiJti^tjt' to-nu c-eabuniins[ facepeom
U;;;; ffi;t oebucurieinrugiciune'Celpe$ru:T-elume1.a
murit(ceicaresuntmortipentrulume)'-cubucwierabdlnecazun'
Iarceicetr[iescpentrulume,nupot s[ rabdenedreptatea;ei sau
iata"O"-t" du;i be slavade;arth,cadin mdnie;si proste;tese
51
50. turburi, sau cad pradr supdririi. CAt de greu de implinit este
virtutea ribdlrii si cdtdslavl areinaintealui Dumnezeu!Cel ce
dorestesdimplineascraceastrvirfute, si fie adic6nd.pistuitsi s[
rispundd.la indelungr rlbdare, trebuie s[ se?ndepdrtezede ai lui
si si se?nstrdineze.Fiindcr virtuteaaceastanu poatefi dobAndit[
in patrie. Cd numai cei mari si putemici, careau rnurit pentru
lumeaaceastasi aupierdutoricenrdejde demdngaierein veacul
acesta,suntin staresr suferedurereaacesteivirnrti, ri.mAnf;.ndcu
ai lor.
Precum Harul se apropie de smerenie,asasi durerease
apropiedetrufie. Ochii Domnului seapieacdsprecei smeriti,ca
si-i bucurepre dAnsii;dar seintoarcefala Lui impotrivacelor
trufasi, ca s6-i smereascrpre ei. Smereniatotdeaunamilostivire
afl6 La Dornnul, iar inima invArtosati si pulina credintd.cu
infricos[ri fi-vor intimpinate.Micsoreaza-tbpbtinein fatatufuror
oarnenilor,si ridicatvei fi deasuprafruntasilordin veaculacesta.
Ia-o tnainteatuturorprin dragostesi piecdciune,simai mult decdt
cei ce aducin dar aurdin Ofir cinstitvei fi.
DefiimeazLle pe tine si siavalui Dumnezeuvei vedea-o
intru tine" CIci acolo,undecrestesmerenia,izvorIste slavalui
Dumnezeu.Dacd pe fa![ te vei siii safii defdimarde oameni,
Dumnezeuva face sdfii str5.vit.Si devei aveasmerenie?ninima
ta, in inim6-ii va arita Dumndzeu slava Lui. Nu fii mare ?n
micimea ta. ci las6-temicsoratin mirimea ta. sareuieste-tesi fii
defEimatsi deslavalui Dumnezeutevei umpiea-Nir c6uracinste4
cAndpe dinl[untru estitot o ran[" Pdteazli-ticinstea,caparte sd
ai.de ea si nu o iubi pe ea,ca sI n-o pierzi. Ci fuge cinstea
dinainteaaceluia,caregonestepe urmele ei. Si de i;ge cineva
dup[ ea,pe aceiail unnlreste si crainic al smerenieiaceluiase
face tnainteaoamenilor.De te vei defdirnape tine insuii, .u rru
cumva sd fii cinstit de cineva, Dumnezeu te va descoperi
noroduiui, iar daci te lasi ocdr6t pentru adevlr, Dumnezeu
?ngdduietuturor fipturilor Salesr te laude.si eleiti vor deschide
usaslaveiZiditorului tiu si te vor pream5ri.perlrruc6atunciesti
cu adevdratdup[ chipul si aseminareaLui.
<t
s
;
F
st
3
ft
T
x5
T
I
I
I
{
51. Cine a v[zut un om care sI strdluceasclprin virtuli, dar
simplu s[ parl inaintea oamenilor, s[ aibi via16 luminoas[,
cunostinteinlelepte si duhul smerit?Fericit cel ce sesrnereste
pesiireintru toite, fiioOraacelaseva inIl1a.Fiindcl cel ce'se
smerestepentruDunrnezeuin toatesi semicsoreazl.pesine,pe
acelail va preasilvi Dumnezeu.Iar pe ce1ce flimAnzeste si
inseteaz[pentruDumnezeu,pe acelail va indestulaDumnezeu
cu bundti,tileSale.Si pe cel ce gol peffecede dragul S[u, il
imbracdDumnezeucu slivita haindanestriciciunii. Iar cel ce?n
siricie pentru Dnnsul se afl[, aflI m6ngdierein bog5lia cea
adevlratl a Lui. De te umpli de ocari pentru Dumnezeu,seva
inmulli slava ta in ioatl vremea vietii tale, flrl ca tu sd gtii.
Socoteste-tepe tine gresit, catoat|yiatata si afli indreptare.In
intelepciuneatafil-teprost,si prostfiind, vezi si nu pari inlelept.
Iar dacl inalli si pe un om simpiu si neinvilat, cAtl cinste crezi
ci aducesmereniacelormari si cu vaz[?
Fugi de slavadegartX,si siIvit vei fi, teme-tede trufie si
mirit veifi. Cdnu e ditn oanienilorslavadesarti si nici trufia...
Dacf,debuni voie te-ai lepidat de lucrurile vielii acesteia,nici
decumsi nu te cerli cu cineva,pentruun lucru denimic. Dac[ 1i
s-aurAtdeslavaceadesarti,fugi deaceioameni,careo v6neazd.
Fugi de cei iubitori de agoniseall, precum gi de agoniseall.
Depdrteaz[-tedecei ce sedesfiteazl ;i de desfltareinslsi. Fugi
deceinecurnpdtalisi denecumpetare.CIci dacl arnintireasubtii[
acelorpomenite,punein g6ndurineorAnduiald,cu at6tmai mult
vedereasi pekecereain e1eva aduceturburare?Apropie-te de
cei drepti, si prin ei, de Dumnezeute vei apropia. Cauti s[
miiestiimpreuni cu oamenismerili, ca sI te deprinzi s[ te po4i
eaei, C5.cide estefolositoarevederea(deestefolositor s[ vezi)
acestor4cu cdtrnai folositoareesteinvl1ltura gurii lor?
Miluiegte pe cei s5.raci,ca printr-insii si dobdndestisi tu
mil[. pglsste-tede cei gAlcevitori,ca si nu fii silit sdiesi din
linisteata.habdd flrn irigrelogaremirosul cel greual bolni,.vilor
si,mai cu seami al slracilor, c[ doarsi tu cu trup estiimbrlcat.
Si nu infrunli pe cei cu inima mdhnit[, canu cumvabitut fiind
cu acelasitoiag al mAhnirii, sdcaulim6ngdiereasi s[ n-o afli de
53
52. fel. Nu batjocoripe cei schilozi,fiindcd to{i cu aceeasicinste
vom mergein iad.Iubestepe ceiplcftosi, darurlste picateleior,
ca nu cumva vreodatdsi tu sI cazi in isoit6. cum au clzut ei.
Adu-1i aminte,c[ si tu pirn6nteanesti, si fe Umetutuor. Nu certa
pe cei cetrebuinl5au deruglciune gi decuvintemoi (bldnde),de
mfingdierenu-i lipsi pe ei, canu cumvas[ piarl si sufletele1ors[
fie cerute de la tine. Ci fI ca medicii. carevindecl ricelile cu
cilduri gifierbinlelile cu leacurireci.
Sileste{es[ int6mpini pe aproapeletiu cu o cinste,caresl
introducbmlswa cuvenit[ lui. Sdrut[-i mAinilesi picioarele,;i le
line multl vremecu multl cinstesi mninile lui le punepe ochii
td.i,qi il laud[ pe el chiar de lucruri, pe carenu ie are.Iari c0nd
pleacd de la tine, grlieste c5.tredAnsultoati vorba bunl si de
cinste.
CIci cu acesteasi cu altele la fel, il silesti si seintoarci
sprebundtate,gis[ sesfiasc6denumele,cucarel-ai numit pe el.
$i snmdnfavirtufii o vei seminain el. Din acestobicei, dacl in-
tr-adevir te obisnuiegtiasa,seintipdrestein tine chipul bunitilii,
si multi smereniedobdndestiiltru tine, si fIrI denici o ostenealS,
implinesti celemari. Nu numai atdt,darchiardacl areoarecare
sclderi, fiind cinstit de tine, seva timddui de ele,rusindndu-se
din pricina cinsteipecarei-ai arltat-o iui. Asa si teporfi totdeaun4
adici sf,fii binevoitor cutoti, cinstindu-i peto1i.Si nu cumva si
intarali pecineva,s[ nu-l pomesti sprecearti, nici pentrucredinta,
nici pentru faptelelui celerele; ci feregte-tede a dojeni si de a
mustrapecineva C[ doaravemin Ceruri Judecitor tiri partinire.
Iari de vrei pe aproapeiesi-i intorci citre adevdr,intristeaz[-te
pentru el si cu lacrimi de dragostegriiegte cblredAnsulun cuvflnt
dou6, si s5 nu te aprinzi de mAnie impotriva lui, c5 semn de
vrljmfsie seva vedeain tine. CI nu stiedreaptas[ semAnie,sau
si se?ntIr0te,sausI semustrepecinevain chip p[timas. Ar6',area
dragostei si a cunoasterii este smerenia,care se nagtedintr-o
constiinli buni, tn F{ristosDomnul nostu, a Ciruia esteSiavasi
Put#ea,'impreundcu Tatii si cu Duhui Sfant,acuffIsi purureaii
in vecii vecilor.Ah{IN.
54
53. vx.
DNSPKE F'T}LOS{.JLPE CARE.E, AVEM"
cAnn FUcIM DIN L{rFm
htr_adevlr mare si greasi anevoioasi estelupt4 carese
facecu fapta.Si oricnt ObneUiruitdetares-arfaceomul, cind se
.^,
aprople ce oansulpricinele de asupreali aIerdzhoaielor9iale
tuptetor,simai aiesia ivirearlzboiului celui nevlzut al diavolului,
fri"u * ilp";t" de om si-l faceiute ia cldere.Fiindci cu c6tnu se
arp*t"ia6mu1 de acelelucruri, de careseteme inima 1ui,ci.t
atil vrljmagul are putinli si vind ?mg9trivaiui' Si daci omul
numai pulin va *"fai, .*a"d-cur6nd il va p-ie1dl^peel' Clci
atunci,land sufletul'va fi biruit in vitlm[toarele intampiniri ale
lumii, acesteintAmpindriin;ileiidauimbold sgreplcat ;i 1$9tut
e firesc s6fie biruii, c6ndeite intampinat deele.Asa dar,Pdringi
nostri cei de demult, cei umblali pe acestecar5ri, stiind ei ci
*irrt"u nu etotdeaunaslnitoas[ 9i nu poatesI pdzeascl-aceea;i
randuiali, flrb s6seabati dela ea,nici nu poates[ sefereasc[
mereu, si vine o vreme' cdnd nu poate s{ vad6, ce anumeo
vatan",ip"
"u,
?ntrua 1or?nlelepciuneai: socotit,sl seimbracein
siricie, catntr-o platosa,fiindc[ sdraciademulte lupte slobodS
este,precum s-a scris (pentruca omul fiind lipsit, s6 scapede
**1t* p[cate). $i s-audus Pirinlii.in.pustie, ?n eare.1us,unt
lucruri, fiindc[ dle suntpricinelepatimitror.Fentrucaniermicar
tn .*ur"t neputinleio., iA tt t g[seascl pricind de cide.re,adic5.
pri"i"a dem'a:rie,'depoft1, dJpamenire a-$ul*.i qide 1aud1"Ci
himpotrivA,tcatea""it*a si ie fie usoare,din pricinl c[ s-audus
in pustie. c5 s-auzidit ?npustie,^si.s-au?nt6ritca inff-un tum
n"6i*lt, si fiecaredin ei aLpulyt ?1bun[ linigte s[-lisfargeasc[
t"ptu, moo"e simq_rdlen-auglsit ajutor ca s[ seuneasclcucele
prir*i""i*r nou[, ia ivirea celorce ne vat6mbsufletui. Cdcimai
tine si murim ?nluptl, rieclt sl trbirn in cldere' AMIN'
55
54. vu.
glEsFRamAnnEnAE,Ahcnr,{E$RIt$K_
DESPAEA$EUA.KEArGK Sr nFSFKn
CELA CE SA C[IE/EF{9.,$K
Aceasta este r3nduiala cea in{eleapti si piicutl 1ui
Dumnezeu:s[ nu rdtlcim cu ochiiincclo si iicoace, .i ,a ptioi*
cu ochiimereuinainte;si nu gr6imin desert,ci numai celede
trebuinfi; si nenul,tumim cu haineslric{cioase spretrebuinta
trupuiui nostru.Tot astfels5clutirn manc[rile ceiehrdnitoare,ii
nu pl6cereapAntecelui.SXne impS.rtisimdtn taatecAterutin, si
nu disprefuimuneiernincfri, ial pealteies[ le alegem.CorinOsa
ne indestulf,mnurnai cu eie. DreaptasocotealXe cearaai mare
dintrevirtuii. Iar[ vin nicidecum,afardnumai candesticu pnetenii
si c0ndesti bolnav sau slibit. Dacd r-orbesiecineva. s[ nul
intrerupi, contrazicdndu-lca un prost, ci ca un inteiept line-1i
{y:". ti
oy
:r :g lo"^,gvei afla, socoresre-repe rine mai mic, il
fd-te siugdfratilor. Si nu stai gol ?nfa{a cuiva, nici sd nu te
apropii de trupul cuiva, decntnunaaic6nde neaplratb.(nevcie)
119buin!n"Nici sdnu ingldui cuiva s[ se aprcpie de tmpul rlu
fdrl pricinl binecuvdntatL, precum arn zii. Fereste-te d.e
?ndrlznea]i ca de ryoa-rte;f5-1i bun[ r6nduiali ?n ce priveste
sornnul,cas5nu sedepirtezedeia tineputereacarete pSzestesi
ori in celoc ai dormi, deestecu putin$id nu te vadi nirneni. S[
nu scuipiin falI cuiva, iar'[ dacdsezAndla mas[, teineci, intoar-
ce-!ifafata si tuseste,si apoimdndncdsi beacu cumpdta-remai
departe,precurnsecuvine copiilcr lui Dumnezeu.
Si nu-1iintinzi mdnaca s5.iei cevadinainteafralilor if,i, cu
nerusinare.Iar dac[ sti la masi cu tine un striin, pofteste-l sl
m[n6nce odati si incb odatl, si di la masdcu or?nduial5,iar nu
cu neorAnduiali.Sezicuviincios si strdnge-tihainape tine, canu,-
cumva sa-!idesvelestitrupui. Candcasti,acopef,e-tigura ca s[
nu sevaddsi !ine-{i rdsuflarea,ca si,treac[.
56
55. a'-*-
De vei intra'rnchilia mai mareluitlu sauaprietenuiui sau
a uceniculuitiu, punesft'aji ochiior tei, ca si nu vadf,celece
sunt?nchiiie, si daci gdnCultiu te zotestesi privesti,sdnu-i
ascuiti si si n'; faci asa;clci unul carecu nerusinareface asa,
striin estede ciripul nionahicescsi de F{ristos,Cel ce ne-a dat
acestchip. Sd nu caufi dr:pi locuriletn careseafl[ vaseledin
chilia piietenuiui idu. Ci cu taati iinisiea d.eschidesi?nchideuqa
ta si pe aceeaa prietenului tiu. Si nu intri pe neasteptatela
nirneni,ci dupi ceai bitut, din afafi,si 1is-adatvoie,cu evia.rie
sdinh'1"
Si umbii ?ncet.afar[ denu estevreo nevoies[ te grdbesti.
Fi-te citre toli ascuit[tor. in tot 1ucrul bun, numai de cei
agonisitori,de cei zgdrciltsi de mii:eni, s[ nu ascuiti,ca nu
cumvasl faci iucru dricesc.Cu bllndele vorbestetuturor si spre
toli priveste cu cumpf,tare,ca nu cumva si-1i umpli o-chiide
chipul cuiva. C0ndmergi pe drum, sXnu iei inainteacelor mai
rnari decdt tine; si dacl prietenul t[u r[mdne pu{in in urm[,
a;teapti"-lpe e1.Clci celcenu faceaga,estenebunsi seaseam[ni'
cu porcuf carenu aretrege.De va staprietenul tii de vorbd c'-t
cineva, cu care s-a?nt31nit,asteaptS-lpe el si nu-l fL ca sf, se
gribeascl. Cei slnStossh zicitmai cur0nCcelui bolnav, sl facd
nevoiaior.
Sl nu certipenimeni degresaialui, ci petine socoteste-te
pricinuitor si vinovat de aceagresalS;si nu te feresti sd faci
iucruri oricAtde smerite,cu smereniacugetului,darnici si nu le
ceri si 1efaci" De estisilit si rdzi,nu te feri - dars[ nu sevad6
din{ii tli. De vei fi rievoitsi vorbesticu fenrei,intaa:'ce-lifala de
la privirea ior si astfelstaidevorbl cu ele.De cdlugirile fugi, ca
defoc si ca de o cursi a draciior, si fereste-tesi teintilnesti cu
ele,sdvorbesticu elesi si Ieprive;ti,canu cumvasf,ser[ci:asc[
in inima ta dragosteade Dumnezeu,s[-1i pAnglre;ti inima cu
noroiui patimilor.chiardaci ii-ar fi suroridupl n'up,fereste{ede
eleca deniste strline. S[ nu ai nici un amesteccu ai t[i, pentnl
casi rruseilceasc[ ?ninima ta dragosteadeDumnezeu-Fugi de
?ndrdznireacitre ceimai tineri si de?ntAlnireacu ei, cum ai fugi
deprieteniacu diavolul. Si nu aibi pe nimeni plrta; al tainelor
57
56. tale si cuniNreneasl nu staidevorb6,dec6tnumai cu acela,care
setemedeDumnezeu,carepurureacu luareamintepelrece;care
sirac este?n acoperdmint,dar bogat in tainele iui Durnnezeu"
Ascundefai5 detoli tainelesi faptelesi lupteletale.Sdnu staicu
capul descoperitin falanimlnui, decAtin cazdenevoie;cu bunl
ordnduiali ie;i sd-1ifaci nevoia, gi oarecumcu evlavie fali de
ingerul tiu pdzitor si cu frica deDumnezeus-ofaci, si sil5
fl-1i pdni la moarte,chiardac[ inima te-ardurea.
Mai bine si min2nci otravl de moarte, decit s[ stai 1a
masl cu femei, chiar de-arfi ele maici-ta sausor6-ta.Mai bine
cu balaurs[ locuiesti dec0tsi dormi subacelasiacoperlm0ntcu
unul mai t0ndrdecAttine,mdcarfrate de!i-ar fi dup6trup-Dac6
tu, fiind pe drum, cinevamai marete cheam[, zic6ndu-!i:hai si
cdntim, - fi ce-1izice.Dar gi denu-!i spune,tu ?nticerea limbii
tale, cu inima preamlrestepe Dumnezeu. Si nu stai nimdnui
impotrivi, nici si nu te iei la luptd, nici si nu minti, nici s[ nu
juri in (pe)numeleDomnului Dumnezeuluitiu. S[ fii def[imat,
iar s[ nu defaimi. Sefii nedreptdlit,iar nu si nedreptltesti.Mai
bine cu trupul s[ sestriceceletrupesti, decAts[ ne pigubim de
cele sufletesti.Si nu tejudeci cu nimeni, ci osAnditfiind rabd6'
ca unul carenu a luat os6nd[.SI nu iubestiin sufletuitiu vreun
iucru din h:me si pieaci-tecelor rnairnari si fruntasilor,darfugi
de arnesteculprintre ei. Cdci aceastaeste o cr:rsi in care cei
ienesi seprind sprepieire.Vai de cei iacornia m0ncaresi care
de p0nteceseingri;'e;te,cXmai bine s[ vtre in mlruntaiele lui
cirbuni infccali, decfitpr[jiturile celor supusi.
Yarsi-1i miia ta pestetoli, si fii sfielnic cu to!i. P[zeste*te
de vorb6lung6,c6cisestingeclininimi pomirile celeeug0ndrrl,
carevin dela Dumnezeu.F:gi de disculia?njurul dogmelor,ca
de un 1euinfi:riat; sf,nu intri ?nastfelde vcrbe, nici cu fii de-ai
Blser.cii.necun cu strdinii.$l s[ nu mergi?nclr]rile ceiorin0niosi
57. si arligosi, ca nu curnva de m6nie sbii se umple inima ta sr
,"n"trr se1i-1stdpaneasc[infunericul raticirii. s[ nu iocuiesti
impreuni cu cel trufa;, ca s[ nu fie luati din sufletultlu lucrarea
Sfintoioi Duh si s[ seslligiuiascl in el toatdpatimacearea' De
teveip[zifrracestfel,simereuteveiindeletnicicugdnduila
Dumnezeu.atunci fiule, cu adevirat sufletult[u va vedea?ntru
sineluminalui Hristos,;i in veacnu va pieri' Ci aLui esteslava
si stipAnireainveci' AMIN.
vnl.
DESPRE NANOUIKEA CU DE
ATIANI.JNTI.JLA JUDECATII
Ia amintela tine, dragulmeu,totdeaunasi vezi ceparteau
in lucrul tlu de fiecare zt, necuuile care te intnmpin[' locul
pustiuin carepetreci,agerimeaminlii tale,?mpreunicu puterea
iuno;tinlei taG, indeluigutuliniste cu leacurile celemuite' cu
ispiteleadic[, rinduite 1iede adevbratul-Doctor'spretlmdduirea
omului celui dinl[untru" Ispltele suntc6teodatide ia d:aci' c0te
odatidelabolilegidurerilecelett.upesti,cf,teodat6deiaspaima
ding0ndurilesufletului,cindiliaduceamintedeinsplimdntiriie
,rr.riii de apoi, c6te cdatd ?n altoirea si doblndirea darului
fierbinlelii si alacrirnilor celor dulci, si aHarului celuiduhovnicesc
impreun6cu altele,ca si nu lungescvorba'
Oarein toate acesteavezi fu, cb a inceput rana ta sEse
vindece;i si seinchidl? Adici patimileinceput-autUtl1],":tLi
Fi iln semn si intrind inl[untrul t[u, vezi ce anulne pattmr au
59
![SFANTULISAACSIRUL
'+.
jl
.
i-*$ lt':
*,..,
"
:l;i*iT;t
'..
...iaia||,
' '''1€:':ti:-,....i-j*r,.J,€jt:
.';:11,.
lil ';ltr
Af"&fl
*tl?4..,"
GUUI]ITEDE$PRE]IEUOIIIT
EDITURABUNAVESTIRE
1997](https://image.slidesharecdn.com/sf-isaacsirulcuvintedesprenevointa-130611151350-phpapp02/85/Sf-isaac-sirul-cuvinte-despre-nevointa-1-320.jpg)
