Cartografierea sistemelor privind Revoluția Datelor în Moldova
•Download as PPT, PDF•
0 likes•929 views
Identificarea serviciilor moderne pentru comunitate în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD): Inovare. Cercetare.
Recommended
More Related Content
Viewers also liked
Viewers also liked (19)
Similar to Cartografierea sistemelor privind Revoluția Datelor în Moldova
Similar to Cartografierea sistemelor privind Revoluția Datelor în Moldova (20)
More from Biblioteca Municipala "B.P. Hasdeu"
More from Biblioteca Municipala "B.P. Hasdeu" (20)
Recently uploaded
Recently uploaded (8)
Cartografierea sistemelor privind Revoluția Datelor în Moldova
- 1. www.idsi.md Identificarea serviciilor moderne pentru comunitate în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD): Inovare. Cercetare.
- 2. www.idsi.md Cartografierea sistemelor privind Revolu ia Datelor în Moldovaț 2016
- 3. www.idsi.md De la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă FĂRĂ SĂRĂCIE ZERO FOAME SĂNĂTATE I STAREȘ DE BINE EDUCA IEȚ DE CALITATE EGALITATE DE GEN APĂ CURATĂ I IGIENĂȘ ENERGIE ACCESIBILĂ I CURATĂȘ MUNCĂ DECENTĂ I CRE TEREȘ Ș ECONOMICĂ INDUSTRIE, INOVA IE ŞIȚ INFRASTRUCTURĂ INEGALI TĂŢI REDUSE ORA E IȘ Ș COMUNIT Ă IȚ DURABIL E CONSUM IȘ PRODUCŢI E RESPONSA BILE ACŢIUNE ASUPRA CLIMEI VIA AȚ SUB APĂ VIA AȚ PE PĂMÂN T PACE, JUSTI IEȚ IȘ INSTITU IȚ I PUTERNIC E PARTENERIATE PENTRU OBIECTIVE 2000 - 2015 2016 -........... - 20302000 - 2015 2016 -........... - 2030
- 4. www.idsi.md Obiectivele vor stimula ac iuni înț următorii 15 de ani, în 5 domenii de importan ă critică:ț •Oameni, •Planetă, •Prosperitate, •Pace iș •Parteneriate Elementele pe care se bazează ODD
- 5. www.idsi.md Ce presupune Revoluția Datelor? 5 Analiză i luarea deciziilor în dezvoltarea durabilă a societă ii iș ț ș globului, prin utilizarea surselor de date existente i atragerea altorș surse de date i prin promovarea accesului liber la acesteaș
- 6. www.idsi.md
- 7. www.idsi.md
- 8. www.idsi.md Ecosistemul de date - func ionare pentru luareaț deciziilor pe baze informate - interac iunea actorilor implica i în procesulț ț decizional (administra ia, societate civilă iț ș mediul academic, sectorul privat/mediul antreprenorial, alături de organiza iileț partenere interna ionale) siț - resursele necesare deciziei (institu ii, cadruț legal, politici de date, resurse umane, infrastructură i TIC, resurse financiare),ș - folosind produc ia de date i informa iiț ș ț (colectare, procesare, acces i schimb de dateș -diseminare, analiză i utilizarea datelor);ș pentru - monitorizarea i evaluarea indicatorilorș ob inu i în implementarea planurilor de ac iuniț ț ț ale documentelor strategice, - printr-un proces transparent i în parteneriatș cu societatea civilă, pentru ajustarea obiectivelor strategice na ionale prinț raportarea la intele ODDț . 8 Ecosistemul de date Sursa: Elaborat de autori
- 9. www.idsi.md Harta indicatorilor ODD DREPTURI GUVERNAN ĂȚ Suport abil Echit abil Viab il DURA BIL - indicatorii ODD în dependen ăț de profilul acestora în contextul conceptului de durabilitate au fost convenţional divizaţi în trei domenii mari: economie, social i mediuș - indicatori care caracterizează anumite drepturi fundamentale ale persoanei şi respectiv nu puteau fi atribuiţi exclusiv doar unui domeniu. Astfel, a fost conven ional creat al patruleaț domeniu drepturi iș guvernan ăț Sursa: Adaptare a autorilor după Conceptul Dezvoltării Durabile, MTI, Adams, Eric; Connor, Jerome; Ochsendorf, John, Fall 2009 Cartografierea ODD din perspectiva elementelor conceptului Dezvoltare Durabilă
- 10. www.idsi.md Gruparea ODD-lor pe domenii şi indicatori 211indicatoridin230 OBIECTIVE DEZVOLTARE DURABILĂ Social Econmie Mediu & Energie Drepturi și Guvernanță 1 Fără sărăcie 2 Zero foame 3 Sănătate și stare de bine 4 Educație de calitate 5 Egalitate de gen 6 Apă curată și igienă 7 Energie accesibilă și curată 8 Muncă decentă și creștere economică 9 Industrie, inovație şi infrastructură 10 Inegalităţi reduse 11 Orașe și comunități durabile 12 Consum și producţie responsabile 13 Acţiune asupra climei 14 Viața sub apă 15 Viața pe pământ 16 Pace, justiție și instituții puternice 17 Parteneriate pentru obiective
- 11. www.idsi.md Disponibilitate indicatori i distribu ieș ț Tabel 1 Disponibilitatea indicatorilor pe domenii Sursa: Cercetarea BNS, CIVICUS MDC i IDSI, 2016ș Tabel 2 - Distribu ia pe categorii de producători i de inători de date a indicatorilor ODDț ș ț Sursa: Cercetarea BNS, CIVICUS MDC i IDSI, 2016ș Domeniu/ Categorie/ Indicatori Producători de date De inători dateț Monitorizare i Evaluareș Social 46 55 56 Economic 27 29 28 Mediu i Energieș 8 34 33 Drepturi iș Guvernan ăț 10 32 31 Total 91 150 148
- 12. www.idsi.md Priorită ile na ionale - privire de ansamblu (1)ț ț Strategiile sectoriale emise în perioada 2012-2015 (n.b. - 25 strategii sectoriale) acoperă domeniile esen iale ale societă iiț ț (educa ia,ț sănătatea, munca i protec ia socială, justi ia, administra ia,ș ț ț ț agricultura, economia, mediul înconjurător, energia, afacerile interne, apărarea) răspund unor inte ale ODD aplicabile i fezabile pentru Moldovaț ș Guvernul prin documentele strategice recent adoptate: acordă aten ieț publicării datelor i informa iilor, consolidează produc iaș ț ț statistică, simplifică procesele de raportare financiară i statisticăș încurajează participarea i implicarea cetă enilor i a societă ii civile laș ț ș ț monitorizare. pune accent pe infrastructura TIC, con inut digital i servicii bogate în informa ii de performan ăț ș ț ț
- 13. www.idsi.md Priorită ile na ionale - privire de ansamblu (2)ț ț impune interoperabilitatea sistemelor i datelorș atît în sectorul public, cît i cel privatș (Programul privind Cadrul de Interoperabilitate, Platforma Mcloud) iș include următoarele componente de calitatea datelor, acurate eaț acestora, disponibilitate (format necorespunzător, lipsa metadatelor i notelor metodologice, lipsa sursei),ș completitudine, relevan ă i actualitate.ț ș oferă servicii publice electronice pentru cetă eni i sectorul privatț ș (e- licen iere, e-raportare, semnătura mobilă, precum i plata on-line pentruț ș serviciile publice) solicită transparen a informa ieiț ț pune în eviden ă existen a unui cadruț ț legal func ional i actualizat, precum i a unor bune practici înț ș ș implementarea de solu ii informatice care contribuie la sus inerea cu dateț ț statistice a deciziilor din domeniul drepturilor i libertă ilor i bunaș ț ș guvernan ăț Institu iile publice suntț angajate mai activ cu cetă eniiț prin intermediul re elelor de social media, prin intermediul portaluluiț www.particip.gov.md
- 14. www.idsi.md Scopul producerii/utilizării datelor 14 Scopul produceri sau utilizării datelor Sursa: Cercetarea CIVICUS MDC şi IDSI, 2016 56 71 73 56 63 31 55 46 55 20 54 20 0% 20% 40% 60% 80% Informarea publicului larg Elaborarea de politici, cadru strategic Monitorizare, evaluare, analiză de impact Cercetări de piaţă Elaborarea de produse/rapoarte analitice La solicitare contra plată producator utilizator - datele constituie un bun public, iar informarea publicului larg cu date nu este o prioritate a producătorilor şi utilizatorilor de date -> crearea unor constrîngeri în accesarea datelor de către cetăţeni şi mass-media - deschiderea datelor şi extinderea ariei de accesare a datelor pe diferite platforme on- line - producătorii de date nu sunt gata să colecteze şi să producă date în baza surselor alternative de date, - factorii de decizie la rîndul lor nu sunt pregătiţi pentru a prelua date şi a elabora decizii bazîndu- se pe surse de date alternative
- 15. www.idsi.md Resurse umane şi capacităţi institu ionaleț Proiectul Strategiei de Dezvoltare al Sistemul Statistic Naţional (SSN) identifică nevoia unui corp solid de profesionişti atra i şi menţinu i în SSNș ț i cu o diversitate de specializăriș în: statistică, economie, matematică, sociologie, tehnologia informaţiei, administraţie publică şi management, precum i deș vorbitori de limbi de circulaţie internaţională (în special engleza). se constată insuficien ă de cadre statistice, mai ales înț localită ile ruraleț instruirile insuficiente; fluctua ia cadrelor; pregătirea slabă,ț motivarea redusă a personalului (inclusiv financiară) management al resurselor umane deficitar, procese de management al resurselor umane greoaie. resurse umane există, acestea nu sunt suficient de calificate 15
- 16. www.idsi.md Infrastructura i TICș Tranzi ia spre unț ecosistem digital nou => noi provocări din domeniul securită ii cibernetice, a confiden ialită ii datelor i măsurării TIC,ț ț ț ș Conectivitatea i capacită ile de procesare a datelor se bazează peș ț infrastructura TIC, dezvoltarea i utilizarea căreia în Republica Moldovaș este neuniformă, iar decalajul digital între mediul urban i ruralș rămâne o problemă actuală. Conform datelor recente, în clasamentele interna ionale privind dezvoltareaț societă ii informa ionale, Republica Moldova ocupă următoarele pozi ii:ț ț ț Indicele de Dezvoltare TIC (pozi a 61 din 166)ț Indicele de Dezvoltare al e-Guvernării al Organizaţiei Naţiunilor Unite (pozi a 66 din 193)ț Indicele pregătirii de reţea (pozi a 68 din 143)ț Indicele global al securităţii cibernetice (pozi a 16 din 29).ț Measuring the Information Society Report 2014 / Geneva: International Telecommunication Union, 2014. 250 p, United Nations E-Government Survey 2014. E- Government for the Future We Want, UN, New York 2014 https://publicadministration.un.org/egovkb/Portals/egovkb/Documents/un/2014-Survey/E-Gov_Complete_Survey-2014.pdf, The Global Information Technology Report 2015: ICTs for Inclusive Growth / Ed.by S. Dutta et al. Geneva: World Economic Forum, INSEAD, 2015. 357 p., Global Cybersecurity Index & Cyberwellness Profiles. April 2015 / International Telecommunication Union Geneva: ITU, 2015. 515 p. 16
- 17. www.idsi.md Frecven a de actualizare dateț informa ia de cele mai dese ori este actualizată zilnic (37%), lunar sauț trimestrial (31%). Însă, sunt institu ii care actualizează informa ia mai rarț ț decât o dată pe an (17%), fapt ce poate submina transparen a acestora iț ș eventual nivelul de informare i influen ă a cetă enilor asupra deciziilorș ț ț aferente activită iiț cetă enii folosesc în aceea i propor ie internetul i aplica iile web cuț ș ț ș ț solicitările pe suport de hârtie, trebuie să determine i un proces deș promovare i educare în utilizarea datelor de către ace tia (statisticalș ș literacy) Diseminarea datelor, frecven a de actualizareț Sursa: Cercetarea CIVICUS MDC i IDSI, 2016ș 37% 19% 11% 16% 17% zilnic lunar trimestrial anual mai rar
- 18. www.idsi.md Instrumente acces date Nivelul de utilizare al unor instrumente interactive pentru vizualizarea i analiza datelorș on-line (baze de date, calculatoare electronice etc.) este foarte redus i doar jumătate dinș producătorii/de inătorii de date oferă acesteț instrumente utilizatorilor. Diseminarea datelor statistice rămâne a fi preponderent prin metode tradi ionale (pagina WEB, solicităriț oficiale, publica ii, rapoarte, comunicate etc.), faptț ce impune anumite restric ii de timp în ob inereaț ț datelor, precum i efectuarea unor calculeș adi ionale la necesitate.ț Circa 60 la sută din producătorii/de inătorii de date nuț dispun de servicii electronice pentru diseminarea datelor Conducătorii institu iilor într-o măsură mai redusăț promovează utilizarea de hărţi, inclusiv animate (60%), infografice (72%), fapt ce derivă din capacită ile limitate ale producătorilor i utilizatorilorț ș de date pentru crearea acestora, dar mai frecvent se recurge la utilizarea de baze de date online pentru accesarea datelor de interes (95%) 18 Figura 1. Utilizarea instrumentelor de vizualizare a datelor Sursa: Cercetarea CIVICUS MDC i IDSI, 2016ș 60% 72% 95% 32% 21% 7% 14% 14% 5% 0 20 40 60 80 100 Hărţi, inclusiv animate Infografice Baze de date on-line Da Nu Nu stiu Instrumentele utilizate de cetă eni pentru accesarea datelorț Sursa: Cercetarea CIVICUS MDC i IDSI, 2016ș 41% 50% 61% 70% 78% 91% 91% 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Servicii electronice Instrumente interactive on-line (baze de date, calculatoare electronice etc.) Seminare, ateliere de lucru Comunicate de presă Publicaţii, rapoarte Pagina web Solicitări oficiale (hârtie, email)
- 19. www.idsi.md
- 20. www.idsi.md
- 21. www.idsi.md
- 22. www.idsi.md Recomandări pentru o “Revolu ie a Datelor” de succes înț Moldova sarcina de monitorizare să fie con tientizată i asumatăș ș pe deplin de către autorii de politici publice, dar nu eronat atribuită statisticienilor. pentru a reu i o revolu ie a datelor, Moldovaș ț trebuie, să utilizeze eficient infrastructura TIC existentă în domeniul statisticii să exploreze mai intens metode inovative de producere a datelor (Big Data inclusiv sms-uri, date în timp real, analiză semantică a media socială, etc.) pe toată structura ecosistemului de date metodele i solu iile inovativeș ț trebuie introduse in statistica oficială, la nivelul BNS i a de inătorilor de date administrativeș ț solu ionareaț cerin elor de date i va oferi o cre tere a eficien ei în utilizareaț ș ș ț resurselor ecosistemului ac iuni pentru implicarea partenerilor relevan i înț ț consolidarea procesului de guvernare prin parteneriate 22
- 23. www.idsi.md Evenimente tiin ifice organizate în RM - 2016ș ț aferente Dezvoltării Durabile Conferinţa Ştiinţifică Na ională cu participareț internaţională „Mediul şi Dezvoltarea Durabilă”, edi ia a III-aț , 6-8 octombrie 2016 Conferinta Stiintifica cu participare Internationala ,,Problemele Ecologice si Geografice in Contextul Dezvoltarii Durabile a Republicii Moldova: Realizari si Perspective, 14-15 septembrie 2016 P.S. IDSI a asigurat transmsiunea online a acestor evenimente http://idsi.md/idsi_tv
- 24. www.idsi.md
- 25. www.idsi.md
- 26. www.idsi.md Ac iona i acum !!!ț ț Pentru a vă asigura că bibliotecile sunt incluse în planurile de dezvoltare na ionaleț ale ării pentru ODDț Includerea bibliotecilor i a accesului laș informa ii în planurile na ionale i regionaleț ț ș de dezvoltare vor contribui la atingerea Agendei pentru Dezvoltare Durabilă 2030
- 27. www.idsi.md Acces i oportunită i pentru to i: Cumș ț ț Bibliotecile contribuie la Agenda ONU 2030 În sus inerea acestuiț obiectiv, IFLA (International Federation of Library Associations and Institutions) a publicat o bro ură cuș recomandări pentru factorii de decizie care demonstrează contribu ia bibliotecilorț la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă
- 28. www.idsi.md Bibliotecile susţin ODD Bibliotecile i accesul la informa ie contribuie la ob inerea unorș ț ț rezultate mai bune pentru ODD prin: • Promovarea alfabetizării universale, inclusiv a alfabetizării informa ionale i media, alfabetizare i competen e digitale;ț ș ș ț • Eliminarea diferenţelor de acces la informa ie i acordareaț ș suportului guvernelor, societăţii civile i mediul de afaceri pentru aș în elege mai bine nevoile de informare locale;ț • Asigurarea unei reţele pentru furnizarea programelor i serviciilorș guvernamentale; • Dezvoltarea incluziunii digitale prin accesul la TIC datorită personalului care ajută utilizatorii să-şi dezvolte noi competen eț digitale; • Îndeplinirea unui rol central în comunitatea de cercetare iș academică; • Prezervarea i oferirea accesului la cultura i patrimoniulș ș mondial.
- 29. www.idsi.md Bibliotecile contribuie la progresul în punerea în aplicare a Agendei 2030 Având în vedere că Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt obiective universale, se presupune că fiecare stat va dezvolta i va implementaș strategii na ionale pentru a le atinge, va monitorizaț i va raporta cu privire la progresele înregistrate.ș Odată cu dezvoltarea acestor planuri în fiecare ară,ț comunitatea bibliotecară este pregătită să arate că bibliotecile pot fi un partener eficient în punerea în aplicare a direc iilor prioritare de dezvoltare.ț
- 30. www.idsi.md Bibliotecile i punerea în aplicare aș Agendei ONU 2030 IFLA a lansat un set de instrumente care va ajuta activitatea de advocacy privind politica factorilor de decizie la nivel na ional i regional pentru a se asigura că bibliotecile iț ș ș accesul la informa ie sunt incluse ca parte a planurilorț na ionale i regionale de dezvoltare, care vor contribui laț ș realizarea la nivel mondial a Agendei 2030. Toolkit: Libraries and the UN post-2015 development agenda How libraries contribute to sustainable development & the SDGs
- 31. Cum bibliotecile pot contribui la punerea în aplicare a Agendei 2030? Obiectiv 1. FĂRĂ SĂRĂCIE Asigurarea în bibliotecă a accesului liber la servicii, resurse i tehnologii pentruș to i.ț Obiectiv 2. ZERO FOAME Promovarea cuno tin elorș ț despre păstrarea ecosistemelor, adaptarea la schimbările de climă, îmbunătă irea calită ii iț ț ș protec iei solului.ț
- 32. Obiectiv 3. SĂNĂTATE ŞI STARE BINE Asigurarea i promovareaș informa iei despre sănătate;ț desfă urarea campaniilor deș informare anti consum de droguri, anti fumat, anti alcool etc. Obiectiv 4. EDUCAŢIE DE CALITATE Implicarea în promovarea alfabetizării, în educa iaț pentru dezvoltarea durabilă; sus inerea învă ării de-aț ț lungul întregii vie iț
- 33. Obiectiv 5. EGALITATE DE GEN Promovarea egalită ii de gen;ț implicarea în educa ia non-ț violen ă; contribuirea laț dezvoltarea liderismului printre femei i fete; formarea laș femei i fete a abilită ilor deș ț utilizare a TIC. Obiectiv 6. APĂ CURATĂ ŞI IGIENĂ Implicarea în educa ia sanitară;ț promovarea cuno tin elorș ț despre reducerea poluării apei, ini ierea ac iunilor în comunitateț ț pentru îmbunătă ireaț managementului sanitar etc.
- 34. Obiectiv 7. ENERGIE ACCESIBILĂ ŞI CURATĂ Oferirea accesului la informa ia despre surseleț alternative, ecologice de energie; educa ia în vedereaț utilizării eficiente a energiei. Obiectiv 8. MUNCĂ DECENTĂ ŞI CREŞTERE ECONOMICĂ Asigurarea accesului la informa ia despre dezvoltareaț tehnologică i inova ii;ș ț dezvoltarea creativită ii;ț promovarea legisla iei munciiț alfabetizarea financiară
- 35. Obiectiv 9. INDUSTRIE, INOVAŢIE ŞI INFRASTRUCTURĂ Asigurarea accesului la informa ia despre folosireaț eficientă a resurselor, despre tehnologiile eco; sprijinirea cercetării tiin ifice, aș ț inova iei; oferirea accesului laț TIC, Internet. Obiectiv 11. ORAŞE ŞI COMUNITĂŢI DURABILE Sus inerea eforturilor de aț proteja i salvgarda patrimoniulș cultural i natural; participareaș i mobilizarea comunită ii de aș ț participa la elaborarea planurilor de dezvoltare durabilă a localită ii etc.ț
- 36. Obiectiv 11. ORAŞE ŞI COMUNITĂŢI DURABILE Sus inerea eforturilor de aț proteja i salvgarda patrimoniulș cultural i natural; participarea iș ș mobilizarea comunită ii de aț participa la elaborarea planurilor de dezvoltare durabilă a localită ii etc.ț Obiectiv 12. CONSUM ŞI PRODUCŢIE RESPONSABILE Promovarea folosirii eficiente a resurselor naturale; asigurarea accesului la informa ia despre dezvoltareaț durabilă i stilul de via ă înș ț armonie cu natura.
- 37. Obiectiv 13. ACŢIUNE ASUPRA CLIMEI Implicarea în educa ia,ț informarea popula iei iț ș cre terea capacită ii acesteiaș ț de a atenua impactul schimbărilor climatice, de a se adapta, de a preveni aceste schimbări. Obiectiv 14. VIAŢA SUB APĂ Informarea popula iei despreț pericolele poluării apelor mărilor i oceanelor; sus inereaș ț cercetărilor tiin ifice asupraș ț impactului acidificării oceanelor, protejării biodiversită ii maritime.ț
- 38. Obiectiv 15. VIAŢA PE PĂMÂNT Ini ierea în comunitate aț ac iunilor de prevenire aț braconajului i vandalismuluiș care afectează biodiversitatea; informarea despre pericolele degradării solului etc. Obiectiv 16. PACE, JUSTIŢIE ŞI INSTITUŢII PUTERNICE Alfabetizarea juridică; informarea popula iei despre importan aț ț eliminării corup iei, spoririiț transparen ei decizionale; formareaț la membrii comunită ii a spirituluiț participativ; promovarea drepturilor i libertă ilor oamenilor.ș ț
- 39. Obiectiv 17. PARTENERIATE PENTRU OBIECTIVE Asigurarea cooperării regionale i interna ionale în accesul laș ț tiin ă, tehnologie, inova ie;ș ț ț promovarea politicilor statului în domeniul dezvoltării durabile.
- 40. www.idsi.md Perspective de colaborare dintre IDSI i bibliotecileș din RM pe dimensiunea Dezvoltare Durabilă IDSI a corelat clasificatorul CZU cu Obiectivele de Dezvoltare Durabila – solicitam validarea corectitudinii de către ABRM, exper i în biblioteconomieț Consolidarea con inutuluiț care ar contribui la atingenrea ODD (clasificare) Corelarea clasificatoarelor utilizate în biblioteconomie cu ODD – pentru a putea mai u or identifica con inut utilizândș ț diverse instrumente informatice Amplasarea banerului Instrumentului Bibliometric Na ionalț pe paginile web ale bibliotecilor – în IBN va fi implementat un mecanism de afi are a con inutului peș ț ODD, nu doar CZU
- 41. www.idsi.md Consolidarea con inutului digital na ional pentruț ț atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă Corelarea cu ODD a: • tezelor de masterat • tezelor de doctorat • Programelor/proiectelor de cercetare • Proiectelor de inovare i transfer tehnologicș • Rezultatelor tiin ifice i inova ionaleș ț ș ț • Tematicilor conferin elor tiin ifice etc.ț ș ț
- 42. www.idsi.md Idei de ini iative pentru Biblioteci pentru a contribui laț atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă Organizarea, în colaboare alte păr i interesate aț unor expozitii de carte periodice tematice corelate cu ODD Diseminarea bunelor practici, cazuri de succes pentru impulsionarea atingerii ODD Informarea popula ieiț despre importanta ODD Evenimente de popularizare a ODD etc. Colec ii tematice (ODD) în Depozitele institu ionaleț ț
- 43. www.idsi.md Vă multumim! Email: idsi@asm.md Tel: (+373-22) 28 98 39
Editor's Notes
- 17 ODD 169 de ținte 230 indicatori
- Acțiuni pentru atingerea celor 17 ODD care au 169 de ținte realizarea cărora se va urmări prin monitorizarea a 230 de indicatori
- Metodologia aplicată - a urmărit identificarea căilor de obținere a datelor statistice, în vederea evaluării nevoilor și pentru a susține conștientizarea responsabilităților pe care le au actorii implicați în dezvoltarea durabilă și în elaborarea politicilor bazate pe dovezi, sau, așa-numita "Revoluția datelor pentru dezvoltare durabilă". Parteneri Cancelaria de Stat, Biroul Național de Statistică, Centrul de Guvernare Electronică - organismele publice cu responsabilități în implementarea și monitorizarea ODD. PNUD Moldova - coordonator și finanțator al proiectului de cartografiere, precum și facilitator pentru acțiunile proiectului Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, fondat de către Academia de Științe a Republicii Moldova și Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, ca membru în consorțiului condus de CIVICUS Management & Development Company din România.
- Componenta centrală a ecosistemului de date este reprezentată de procesul de transformare a datelor în dovezi/instrumente pentru susținerea deciziilor publice. Cartografierea ecosistemului de date expune imaginea interacțiunii diferitelor comunități de date cu procesele statistice identificate la nivel național: i) subiecții datelor (respondenții), includem în această categorie toți actorii interesați, identificați în ecosistemul de date, precum și cetățenii, participanți la procesul de colectare a datelor; ii) producătorii de date, respectiv actorii interesați (administrația publică, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat/antreprenorial), precum și BNS, care generează sau colectează date; iii) procesatorii de date și comunicatorii de date, precum și comanditari de date (cei care procură/finanțează servicii de colectare/producere de date), respectiv administrația publică, BNS și organizațiile internaționale, cei care prelucrează date brute și le transformă în informații utilizabile, care pot fi transmise și accesate de publicul larg; și iv) utilizatorii de date, respectiv acei actori care analizează date și le utilizează pentru diverse scopuri, mai ales pentru luarea deciziilor de politici publice.
- Procesul de cartografiere a ODD-lor a avut drept scop şi identificarea actorilor care au atribuţii privind datele şi care potenţial ar putea face parte din comunitatea de date pentru ecosistemul naţional de date. Întru facilitarea procesului de consultare în cadrul atelierelor naţionale, indicatorii ODD în dependență de profilul acestora în contextul conceptului de durabilitate au fost convenţional divizaţi în trei domenii mari: economie, social și mediu. Totodată, e necesar de menționat că spre deosebire de ODM, în ODD există indicatori care nu pot fi cuantificați valoric (de exemplu: Numărul Convențiilor ratificate ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), pe tip de convenție; Numărul țărilor cu legislație statistică națională care respectă principiile fundamentale ale statisticii oficiale, etc.). Adiţional au fost identificaţi indicatori care caracterizează anumite drepturi fundamentale ale persoanei şi respectiv nu puteau fi atribuiţi exclusiv doar unui domeniu. Astfel, a fost convențional creat al patrulea domeniu drepturi și guvernanță, care respectiv are tangență cu fiecare din cele trei domenii menționate mai sus, ceea ce duce la concluzia că este necesară o abordare integrată a implementării ODD față de una izolată (tip siloz) (Figura 1). Masachusets Institute of Technology, The concept of sustainable development: “Sustainable development aims to balance three elements: economic, environmental, and social”,, Adams, Eric; Connor, Jerome; Ochsendorf, John, Fall 2009
- Dat fiind că indicatorii ODD presupun nu doar disponibilitatea acestora, dar inclusiv şi necesitatea raportării după anumite criterii de dezagregare, în procesul de cartografiere noţiunea de disponibilitate a fost delimitată în 3 categorii distincte: indicatori disponibili: există pe plan național, denumirea acestora este similară sau foarte aproape de denumirea indicatorilor (de exemplu: proporția populației care trăiește sub pragul național al sărăciei, dezagregată pe grupe de vârstă și sexe); indicatori disponibili parțial: există pe plan național, denumirea acestora este similară sau foarte aproape de denumirea indicatorilor, însă lipsesc dezagregările solicitate (de exemplu: pe plan național există indicatorul privind procentul copiilor pînă la 5 ani, care sunt dezvoltați corespunzător din punct de vedere al sănătății, învățării și bunăstării psiho-sociale, iar conform indicatorului ODD se solicită prezentarea datelor dezagregate pe sexe); indicatori lipsă: nu sunt produși la moment pe plan național (de exemplu: proporția persoanelor care dețin un telefon mobil, pe sexe). Astfel, din 211 de indicatori relevanți pentru Republica Moldova (din totalul de 230), 70 de indicatori (33%) sunt disponibili integral, iar 141 de indicatori (67%) sunt indicatori consideraţi disponibili parțial sau total lipsă. La nivelul ODD, din 211 indicatori identificaţi ca fiind aplicabili pentru Moldova cei mai mulţi se regăsesc în domeniul Social (69 de indicatori) şi domeniul Drepturi și Guvernanță (56 de indicatori). Însă, dacă ne referim la nivelul de disponibilitate a indicatorilor, constatăm că cele mai multe eforturi pentru obţinerea datelor trebuie direcţionate către domeniile Mediu şi Energie, precum şi Drepturi şi Guvernanţă (Tabel 1).
- Astfel, a fost creat cadrul strategic de dezvoltare a Sistemului Statistic Național (SSN) și s-au lansat inițiative pentru facilitarea procesului de raportare și a comunicării eficiente a datelor prin utilizarea tehnologiei informațiilor și inovației, precum și facilitarea accesului la informații pentru transparență în procesul decizional.
- deschidere a datelor şi extinderea ariei de accesare a datelor pe diferite platforme on-line, inclusiv StatBank al BNS oferă posibilitatea utilizatorilor de a efectua anumite calcule independent de sursa primară a acestor date asumarea anumitor angajamente de promovare şi utilizare a instrumentelor interactive de accesare şi vizualizare a datelor. că există un interes sporit faţă de date din partea tuturor actorilor ecosistemului de date, dar importantă este asigurarea sinergiei dintre oferta şi cererea de date, precum și necesităţile de date să fie transpuse în acţiuni de luare a deciziilor şi vice-versa, iar producătorii şi utilizatorii de date să conştientizeze necesitatea diversificării surselor de date
- pregătirea cadrelor în cadrul instituțiilor de învățământ superior, la moment, există doar câteva facultăți cu specialitate în Statistică şi/sau Analiză de date. În cadrul ASEM este facultatea Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, specialitatea Statistică şi previziune economică, la ciclul licență. La aceeași facultate sunt și specializări precum Cibernetică şi informatică economică; Informatică; Tehnologii informaţionale Spre deosebire de specialitea Statistică și/ sau Analiza datelor, specialitățile ce țin de TIC sunt mai populare. După cum s-a menționat mai sus, la instituțiile de studii superioare specificate sunt mai multe facultăți și specialități în informatică, calculatoare etc. După procentul populației angajate în activități TIC (clasificate pe categorii ISCO), Moldova (împreună cu Slovenia) cu 2,8% ocupă primul loc printre toate printre țările Europei Centrale și de Est (ECE). Dintre cele 7 țări ale ECE (Ucraina, Ungaria, România etc.) analizate, Moldova a avut cel mai mare procent de absolvenți la specialitățile “Calculatoare”, „Matematică și statistică” din numărul total de absolvenți ai instituțiilor de învățământ terțiar în 2013, de aproape 6%. În ciuda faptului că, în cifre absolute, cifra este mai mică decât cele ale celorlalte țări, procentul arată un interes tot mai mare în rândul populației pentru o carieră într-un domeniu legat de IT.
- Republica Moldova ocupă locul 2 în ceea ce priveşte teledensitatea telecomunicaţiilor fixe între statele membre CSI (35,2 la 100 persoane). Actualmente, în Republica Moldova este cel mai înalt indicator printre ţările CSI la lăţimea de bandă de trafic internațional Internet per persoană (115 845 biţi/sec./pers.). Reţeaua de internet mobil în Moldova este una dintre cele mai ieftine, şi, de asemenea, respectă standardele de mare viteză. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că ţara a dezvoltat o reţea 4G şi au fost introduse servicii de portabilitate a numerelor şi semnătura mobilă. Moldova are o medie înaltă a vitezei de acces la Internet şi ocupă un loc important în clasamentul NetIndex (locul 6 în lume la viteza de descărcare a datelor de pe Internet – 40,61 MB / sec). Cu toate că Republica Moldova se află printre primele 20 de ţări în lume după viteza de acces la internet, conectivitatea în bandă largă nu este prezentă pe tot teritoriul la viteze necesare pentru a răspunde nevoilor actuale şi viitoare ale ţării.
- Un factor important privind accesul la date și informație statistică este frecvența de actualizare. În general, constatăm că informația de cele mai dese ori este actualizată zilnic (37%), lunar sau trimestrial (31%). Însă, sunt instituții care actualizează informația mai rar decât o dată pe an (17%), fapt ce subminează transparența acestora și eventual nivelul de informare și influență a cetățenilor asupra deciziilor aferente activității (Figura 23).
- Implicarea în revoluția datelor de către părțile interesate în contextul îmbunătățirii accesibilității datelor impune în viitor angajamente nu doar din perspectiva producerii datelor, dar și asumarea anumitor responsabilități de promovare și utilizare a instrumentelor interactive de accesare și vizualizare a datelor. La etapa actuală conducătorii organizațiilor/instituțiilor într-o măsură mai redusă promovează utilizarea de hărţi, inclusiv animate (60%), infografice (72%), fapt ce derivă din capacitățile limitate ale producătorilor și utilizatorilor de date pentru crearea acestora, dar mult mai frecvent se recurge la utilizarea de baze de date online pentru accesarea datelor de interes (95%) (Figura 25). În procesul de explorare a datelor deseori utilizatorii se confruntă cu lipsa informației privind modalitatea și condițiile de colectare şi diseminare a datelor. Fiecare al doilea producător de date nu dispune de metadate cu referire la conținutul datelor, condițiile și criteriile de colectare a acestora și mai cu seamă care sunt modalitățile de diseminare a datelor și perioada de disponibilitate a acestora publicului larg. Astfel, se creează o ruptură între producătorii și consumatorii de informație, fapt ce implică dificultăți privind accesarea, perceperea, interpretarea și analiza informației, și eventual reacții întîrziate la anumite fenomene. Implementarea metadatelor este un proces care trebuie să fie suportat de către tehnologie, oameni și procese, însă importanța acestora este indiscutabilă în asigurarea transparenței managementului datelor.
- În Libraries and implementation of the UN 2030 Agenda este menţionată şi Republica Moldova. Obiectivul 16 PACE, JUSTIŢIE ŞI INSTITUŢII PUTERNICE Parteneriat pentru Guvernare Deschisă (Open Government Partnership, OGP). OGP s-au angajat să integreze obiectivul 16 în planuri de acțiune Naţional OGP. Țări precum Moldova, Georgia și Ucraina au deja acces la informare și angajamentele de bibliotecă, ca parte a planurilor lor de acțiune OGP. În Moldova, bibliotecile contribuie la Open planuri de acțiune Parteneriat Guvernului (OGP), o platformă între guvern, societatea civilă și de afaceri pentru a conduce angajamente pentru a deschide guvern și responsabilitate. Bibliotecarii participa la reuniuni ale societății civile, pentru a contribui la dezvoltarea planului național de acțiune al țării, precum și pentru a include rolul bibliotecilor ca susținător al accesului la informație. Moldova: Bibliotecile contribuie la Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă (Open Government Partnership, OGP), o platformă între guvern, societatea civilă și mediul de afaceri pentru a realiza angajamentele privind guvernarea și responsabilitatea deschisă. Bibliotecarii participa la reuniuni ale societății civile, pentru a contribui la dezvoltarea planului național de acțiune al țării, precum și pentru a include bibliotecile ca susținător ai accesului la informație.