Revista Smart City Magazine (nr. 6)

1
SmartCityMagazine
Revista profesioniștilor din Industria Smart City | Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate
FONDAT 2016, Anul 3 | Nr. 6 | Aprilie - Iunie 2018 | smartcitymagazine.ro
Transformarea
digitalăși
locuitorii
inteligenți

5
Eduard Dumitrașcu
Președinte
Asociația Română pentru
Smart City și Mobilitate
5
ROMÂNIA 2018
implementează soluții
Smart City
România devine SMART. Asta cred că ar
trebui să fie deviza celor interesați de dezvoltarea
comunităților creativ-inteligente dacă facem o
analiză minimă a tuturor semnelor pe care le vedem
în imediata noastră proximitate. Și nu, nu voi face
referire la clasa politică și nici la falsele subiecte care
formează agenda publică - mă voi raporta strict la
semnele pozitive, la evidențele din ce în ce mai greu
de negat și de către cei mai aprigi contestatari.
România se schimbă, România devine smart -
dacă în urmă cu doi ani de zile începeam activitatea
asociației prin promovarea conceptelor și beneficiilor
generate de implementarea proiectelor Smart, azi, cu
certitudine putem spune că am creat masa critică
pentru a trece la nivelul următor - implementarea!
Succesul asociației noastre este reprezentat
de conceptul holistic pe care îl abordăm - de la nevoi
la implementare. Pe tot acest drum pe care noi l-am
asumat se întâmplă de altfel și activitatea/proiectele/
programele noastre. De la evenimente la consultanță,
de la realizare strategii și planuri la editarea
singurei reviste dedicate Industriei Smart City, de la
introducerea ISO-urilor necesare la stabilirea unei
Strategii Guvernamentale pentru Smart City.
Așa se face că azi putem vedea primele semne
clare de dezvoltare ale acestui concept. Bugetele
autorităților centrale și locale. Spre exemplificare:
Primăria București lansează pe SEAP achiziționarea
unei”StrategiiSmartCitypentruBucurești”,Primăria
Constanța alocă bani pentru inițiative Smart City,
Primăria Satu Mare își asumă ca până în 2020 să
implementeze mai multe verticale Smart City, s.a.m.d.
Pentru dezvoltarea comunităților inteligente,
România are bugete de peste 15 miliarde euro din
fonduri naționale și europene accesibile până în
anul 2021. Prin urmare, buget există, companiile
- cele care propun soluțiile tehnice sunt pregătite,
mediul academic este conectat la fenomenul global
numit Smart City iar populația este mai avidă ca
niciodată de a simți o schimbare și îmbunătățire în
interacțiunea cu orașul, cu infrastructura acestuia și
cu instituțiile statului.
Acestea fiind spuse, putem concluziona
că 2018 va fi anul demarării primelor investiții
semnificative Smart City în România.

smartcitymagazine.ro
6
Publisher
Asociația Română pentru
Smart City și Mobilitate
Președinte - Eduard Dumitrașcu
Contributori:
Ciprian Caragea, Florin Nemțanu,
Aurelian Băluță, Sarolta Besenyei,
Negrea Sorin Lenus,
Aura Răducu, Mircea Enache, Alexandra
Colțoș, Serena Adler, Cătălin Vrabie
Contributori ARSCM:
Alexandra Dumitrașcu, Bogdan
Paraschiv, Andra Orloschi,
Elena Frîncu
Abonamente/distribuție:
Adrian Preda
Tipar - Masterprint
ISSN 2537 - 5113
ISSN-L 2537 - 5113
Adresa: Episcopul Ilarion, Nr. 11, Et. 1,
Sector 2, București
Telefon secretariat: 031 425 4263
E-mail: info@romaniansmartcity.ro
Articolele din această revistă sunt
proprietatea publicației SMART CITY
MAGAZINE.
Materialele pot fi reproduse doar
cu citarea sursei. Revista Smart City
Magazine publică cu prioritate materiale
originale.
Autorii își asumă pe deplin originalitatea
conținutului remis sau, după caz,
eventualele litigii generate de apariția
materialelor.
SmartCityMagazineMisiunea revistei
Să mijlocească transferul de
inteligență, soluții și tehnologie de la
furnizori către beneficiari. Smart City
Magazine este o platformă de educare
și promovare - revista livrează viziune
și soluții la cheie pentru beneficiarii și
decidenții care implementează conceptul
de dezvoltare al comunităților și orașelor
creativ inteligente.
Despre conceptul editorial
Smart City Magazine reprezintă
cea mai dinamică platformă de
comunicare directă și necondiționată
între producătorii de servicii și produse
ale industriei Smart City și beneficiarii
acestora – autorități centrale și locale,
organizații guvernamentale, fonduri de
investiții, persoane dedicate și implicate
în industrie, numeroși specialiști.
Primele cursuri din România
dedicate conceptului
Smart City.
Pregătim personalul din administrația
centrală și locală pentru trecerea la
comunitățile creativ-inteligente.
Pentru orice informație ne puteți
contacta la: telefon 031425.42.63
sau prin e-mail:
info@romaniansmartcity.ro
Prezintă Platforma Națională de
formare a specialiștilor din
Industria Smart City
ACADEMIA.ROMANIANSMARTCITY.RO

7
Ce este Academia Smart City?
Academia Smart City® este o platformă
națională de formare profesională coordonată de
Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate
în parteneriat cu mai multe instituții – The World`s
Smart Cities Organization – Londra/Marea Britanie,
Ministerul Energiei din România, Universitatea
Politehnica București, SNSPA, Universitatea
Ecologică București, etc.
Misiunea Academia Smart City
Misiunea acestei platforme este de a pregăti
experți pentru Industria Smart City atât pentru
instituțiile centrale și locale cât și pentru companiile
ce derulează activități în dezvoltarea orașelor și
comunităților din România. Dezideratul principal
este ca absolvenții Academiei să poată aplica imediat
informațiile și competențele dobândite.
Obiective majore:
•Să ofere cunoștințe cuprinzătoare despre
tehnologiile inteligente și cum pot fi folosite acestea
pentru dezvoltarea comunităților și orașelor.
•Să ofere informații despre domeniile cheie folosite
pentru implementarea strategiei Smart City.
•Să furnizeze informații detaliate despre sistemul
de eficiență energetică, management al deșeurilor,
colectarea și prelucrarea datelor în timp real,
monitorizarea traficului, etc.
• Să prezinte perspective detaliate privind provocările
orașelor inteligente și degradarea urbană.
• Să ofere o înțelegere profundă a tehnologiilor Smart
Cities, incluzând tehnologiile IoT, tehnologiile solare
și eoliene regenerabile, microgrilele, tehnologiile
avansate pentru automatizarea distribuției și
computingul cloud – open data, big data, smart grid,
etc.
• Să prezinte studii de caz cu exemple din orașe
similare ca scară/posibilitate implementare cu orașe
din România.
Pentru orice informație puteți contacta
Academia Smart City la telefon: +4031 425 4263 între
09:00 – 18:00 de luni până vineri sau prin e-mail:
info@romaniansmartcity.ro
Academia Smart City a încheiat cu succes primul curs dedicat dezvoltării orașelor și
comunităților locale intitulat ”Introduce în Smart City”. Cursul este special creat pentru a înțelege
funcțiile de bază ale unui oraș sau ale unei comunități inteligente. Prin acest curs, ARSCM își
propune ca participanții să înțeleagă nu doar tendința de dezvoltare naturală a comunităților dar
mai ales cum se pot implica direct prin folosirea noilor tehnologii în beneficiul locuitorilor. Toți
cursanții Academiei trebuie să înțeleagă la finalul cursului ce este o comunitate inteligentă, care
sunt principalele industrii care lucrează interconectat și cum se poate crea o strategie Smart City.
Platformă Națională de Formare
a experților în Industria Smart City
7

8
?
Suntem
pregătiți
pentru
orașele
inteligente

9
Există foarte multe cercetări în prezent care
analizează efectele negative ale noilor tehnologii
media. Studiile arată că în special tinerii, cei mai
mari consumatori de tehnologii inteligente, se
confruntă cu mari probleme de la cele psihice la
cele de relaționare cu ceilalți, sau la cele de integrare
socială. Este evident că toate tehnologiile ”smart”
preiau multe din sarcinile noastre intelectuale
făcându-ne mai puțin capabili de a face operații
simple cum ar fi cele de adunare sau scădere, ori de
memorare a unor texte scurte sau de orientare în
spațiu etc. Astăzi o casieră nu trebuie să aibă școală,
trebuie să cunoască banii și să știe să dea rest. Când
vor exista doar carduri, nici măcar aceste lucruri nu
vor mai fi necesare. Cu toții suntem incapabili să mai
memorăm mai mult de două trei numere de telefon,
să mai urmărim texte, spectacole sau materiale video
de mari dimensiuni, atenția noastră fiind mai greu
focalizabilă pe o secvență de comunicare care are
dimensiunile medii ale celor de acum două decenii.
Studiile arată că un fim video pe internet de 12 minute
este considerat de internauți imens. Tinerii nu se pot
concentra pe un singur subiect mai mult de 20 de
minute. Timpul mediu petrecut în mediul online fără
obiective precise este uriaș în cazul adolescenților. În
Europa există universități care au recurs la sisteme
de bruiaj al rețelelor de telefonie mobilă. În Marea
Britanie există universități care au făcut pasul cel
mare și au interzis telefoanele mobile și laptopurile.
Accesul la internet fiindu-le permis studenților doar
în laboratoare speciale și săli de bibliotecă și doar la
computerele universității.
Am putea fi îngrijorați? La urma urmei
nu e chiar atât de extraordinar acest efect. Orice
tehnologie care îmi oferă o facilitate îmi reduce în
mod natural anumite abilități, anumite performanțe,
anumite standarde. Dacă îmi cumpăr mașină și
voi merge permanent cu ea, voi face probabil mai
puțină mișcare cu efecte asupra kilogramelor mele
și mai general asupra sănătății. Acum treizeci de ani
un om puțin educat reușea să țină minte cel puțin
zece numere de telefon, alții puteau să țină minte o
agendă întreagă. Astăzi majoritatea dintre noi reușim
să ținem minte propriul număr și poate încă unul.
Orice tehnologie care ne face viața comodă ne poate
face și mai puțin abili. Există oameni care au murit
în parcul Yellowstone pentru că s-au rătăcit luându-
se după GPS. Atenție! Problema a fost că odată stricat
GPS-ul, s-au oprit și acolo au rămas. La prima vedere
pare că tehnologiile inteligente au menirea să ne facă
proști.
Eu nu cred că trebuie să fim prea îngrijorați.
Efectul acesta negativ a existat aproape la oricare
nouă tehnologie de masă nou introdusă. El este
surprins de teoria lui William Ogburn, a decalajului
cultural. Aceasta spune în termeni foarte simpli
că există un decalaj de cel puțin câțiva ani în
internalizarea normelor legate de o tehnologie. Adică
normele tehnice se învață imediat (nu putem altfel
utiliza noua tehnologie), dar cele de organizare și cele
sociale(celecareintegreazătehnologiainsocietate)se
asimilează mult mai greu și de aici proasta utilizare
a noilor tehnologii în faza lor de început. Așa s-a
întâmplat și în cazul introducerii automobilului, a
telefonului fix, a televiziunii și evident în prezent este
cazul telefoniei mobile sau al internetului.
Nu trebuie să ne îngrijorăm dar nu putem
fi nici liniștiți. Noile tehnologii sunt extrem de utile
dacă ele sunt instrumente cu care putem crește
competențele noastre, calitățile noastre, dacă putem
să facem mai multe lucruri și mai bine. Altfel, ele sunt
scaunul cu rotile al celui care are picioare sănătoase
dar care în curând va merge mai puțin și mai prost și
va deveni dependent de ceea ce nu are nevoie.
O societate nu se dezvoltă niciodată pentru
că oamenii au tehnologii inteligente, ci pentru că ei
sunt inteligenți. Adică progresul este dat de oameni,
nu de aparatele lor. Mai general, o societate fără un
nivel mare de cunoaștere al membrilor săi nu poate
fi niciodată una dezvoltată. Dezvoltarea însă are
nevoie totodată de democrație, iar aceasta nu există
fără oameni inteligenți, deoarece democrația fără
cunoaștere este doar manipulare.
Orașele inteligente nu pot avea succes decât
dacă comunitățile urbane sunt ale unor oameni
inteligenți. Conceptul de oraș inteligent este
inutilizabil dacă nu se bazează pe locuitori care să
fie în continuare mai inteligenți decât mașinile. Nu
mă refer la simplul aspect că trebuie să fii minim
inteligent ca să utilizezi o tehnologie, ci la cu totul
altceva, la faptul că ele trebuie utilizate inteligent.
Tehnologiile presupun educația utilizării lor, adică
norme sociale, reguli morale, principii deontologice,
ele trebuie totodată să potențeze abilitățile, nu să le
înlocuiască, ele trebuie să ne facă viața mai simplă,
mai curată și mai liberă. Oamenii trebuie să învețe
care sunt normele sociale ale utilizării unei noi
tehnologii, care sunt regulile morale, care sunt
oportunitățile de valorificare prosocială a lor.
Este bine să înțelegem că orașele nu
înseamnă nimic fără oameni. Dacă vizităm Atena
sau Roma nu ne fascinează ruinele Partenonului sau
Colosseumului care sunt niște clădiri dărâmate, deloc
impresionante, ci istoria lor. Adică ele au și astăzi
valoare doar datorită oamenilor care le-au construit
și au trăit acolo.
Alfred Bulai
Membru al Consiliului
Director
Institutul de Studii
Liberale

10
Evoluția este un fenomen de neoprit. Indiferent
că vrem sau nu, indiferent că anticipăm corect sau nu
stadiile evolutive, societatea actuală și omul modern
înseamnă evoluție, înseamnă confruntarea permanentă
cu noi realități. Incontrolabilă așa cum se prezintă în
ultima vreme, evoluția socială necesită adaptabilitatea,
flexibilitatea cetățeanului modern.
Ce face școala și care este rolul acesteia în evoluția
individuală? Unul major. Ultima sută de ani a adus în
termenii evoluției saltul cel mai important de la revoluția
industrială încoace. O sută de ani de progrese tehnologice,
economice, sociale sau politice, generate de omul modern,
dar, care, în acelasi timp reprezintă o provocare pentru
acesta dar si pentru sistemul educațional.
Cât a evoluat scoala în această sută de ani? Destul
de puțin dacă comparăm cu evoluția tehnologică sau
comunicațiile, de exemplu - în o sută de ani în schimb,
scoala, în general vorbind, a trecut de la tabla cu cretă la
cea inteligentă, de la băncile de lemn la pupitre, de la cărțile
tipărite la cele elcetronice, dar esența a rămas în mare
parte aceeasi. Este evident că lucrurile nu pot rămâne asa
dacă ne dorim un cetățean global, SMART, într-o societate
căreia să îi asigure durabilitatea.
Nu întămplător marile reforme educaționale au
pus studentul/elevul în centrul lor. Următorul pas evolutiv
pe care trebuie să îl facă sistemul educațional este trecerea
de la transmiterea de informație către dezvoltarea de
deprinderi utile omului modern în utilizarea eficientă,
durabilă a informației. Informația, spre deosebire de
secolul trecut, nu este doar la dispoziția câtorva membri
de elită ai societății care o creează si o dezvoltă, acum
informația există din abundență în diferite medii de la cele
clasice, tipărite, tradiționale, la mediile informaționale
moderne.
Ce îi lipseste cetățeanului în procesul de formare?
Capacitatea de a tria această informație, de a o utiliza în
mod corect și oportun, de a o localiza si de a o transforma în
plus-valoare economică si socială durabilă. Aici intervine
rolul major al educației. Aceasta este momentan localizată
într-o zonă relativ nesigură a dezvoltării de competențe
cu accent pe competențele profesionale specifice “hard”,
mai curând decât spre competențele transversale “soft”,
utile si aplicabile indiferent de domeniul de specialitate
profesională. Diferența raportat la dezvoltare o poate face
educația durabilă. Dezvoltarea durabilă pe termen lung nu
vine de la sine. Aceasta are nevoie de un cetățean SMART
la nivel global, de un om nou care să vadă si să înteleagă
esența lumii moderne dincolo de perspectiva duratei
sale de viață. “Acționează local, gândeste global” este un
slogan din ce în ce mai actual, iar școala modernă trebuie
să și-l asume la rândul său. Acțiunea locală a cetățeanului
SMART va face diferența la nivel de abordare si utilizare
a informației în condițiile în care societatea actuală prin
mijlocirea mediului virtual pune la dispoziție informația
în totalitatea si complexitatea ei.
Ce ne râmâne de facut? Să credem în rolul școlii -
fiecare an de școlarizare în plus aduce conform statisticilor
ONU o crestere medie de aproximativ 2% din PIB; să
susținem transformarea acesteia si metodele educaționale
moderne, chiar dacă pot părea prea revoluționare; să
încurajăm gândirea liberă “outside the box” si să dăm
încrederea cuvenită progresului real chiar dacă uneori ne
pune chiar pe noi înșine la încercare.
Pentru Smart City Magazine
Conf. Univ. Dr. Tănasie Anca
Universitatea din Craiova
“All the Sustainable Development
Goals come down to education…”
— Malala Yousafzai
Cetățeanul "SMART"
între cerințele dezvoltării
durabile și educația
tradițională

12
Dubaiul este unul dintre cele șapte emirate
care formează Emiratele Arabe Unite. Este cel mai
populat oraș având un produs intern brut de 82
miliarde USD.
În ultimii 40 de ani, Dubai a reușit să se
transforme într-un centru de afaceri și turism de
nivel internațional. Acesta și-a stabilit reputația
de centru economic și investiții, atrăgând mii de
companii internaționale care își stabilesc sediul
regional în numeroasele sale zone libere. Emiratele
Arabe Unite (EAU) au reușit să realizeze acest
succes prin diversificarea ponderii produsului
intern, printr-o dezvoltare vastă în sectoare precum
turismul, imobiliarele, retail-ul și logistică. EAU este
unanim recunoscută pentru atragerea unora dintre
cele mai valoroase resurse umane din lume.
Dubaiul a lansat oficial proiectul “Smart
Dubai” (viziunea proprie de oraș inteligent) în
martie 2014. Din punct de vedere istoric, orașul a
implementat alte proiecte majore legate direct sau
indirect de conceptul “inteligent” înainte chiar de
lansarea ”Smart Dubai”.
Dovedindviziuneîncădin1999,dupălansarea
strategiei TIC, Dubaiul a inițiat agenda e-guvernare.
Smart Governance
Sistemul Smart E-Gov. din Dubai (cunoscut și
ca Smart Dubai Gov sau SDG) este brațul tehnologic
al Smart Dubai, o inițiativă la nivel de oraș pentru
a transforma Dubaiul în cel mai inteligent și
mai fericit oraș din lume. Venind sub umbrela
Oficiului Smart Dubai (SDO), viziunea SDO este de
a face din Dubai cel mai fericit oraș de pe Pământ.
Smart Data Gov conduce și supraveghează în mod
oficial implementarea transformării electronice și
inteligente în guvernul din Dubai.
SDG are mai multe responsabilități și
competențe, printre care:
• propunerea strategiei generale a guvernului inteli-
gent;
• supravegherea proceselor inteligente de transfor-
mare la nivelul entităților guvernamentale;
• revizuirea planurilor și a bugetelor entităților
guvernamentale legate de transformarea inteligentă,
IT, servicii inteligente și infrastructură;
• propunerea legislației necesare pentru facilitarea
procesului de transformare inteligentă.
SDG a fost pionierul soluțiilor de tip smart
city începând cu anul 2000, când a fost lansat sub
numele de Dubai e-Government. Portalul central
ePay al guvernului Smart Dubai permite clienților
să plătească onorariile serviciilor guvernamentale
online pe o platformă non-stop, în condiții de
siguranță.
Opțiuni de plată
Existămulteopțiunideplatăonlineacreditate
de departamentele guvernamentale din Dubai pentru
decontarea taxelor de tranzacție. Acestea includ
cardurile de debit și de credit și opțiunea plăților
directe pentru anumite bănci care au încheiat un
parteneriat cu guvernul Smart Dubai. Acestea includ
Banca Comercială din Dubai, Banca Comercială Abu
Dhabi, Banca Națională a Uniunii, Banca Islamică
Abu Dhabi și Banca Islamică din Dubai.
Cash Online
La începutul anului 2012, guvernul Smart
Dubai, în cooperare cu Banca Comercială din Dubai,
a activat opțiunea de numerar online CBD pentru
a promova debitarea directă din contul clientului
pentru plata taxelor guvernamentale. CBD Cash
Online permite, de asemenea, clienților care nu
au conturi la bancă să beneficieze de serviciul de
debitare directă. Oricine se poate înscrie fără un sold
minim pentru a deschide un cont virtual.
Serviciile ePay
Mai mult de 25 de furnizori de servicii
din Emiratele Arabe Unite cu aproximativ 250 de
servicii online oferă ePay pentru clienții lor. Aceste
servicii includ și plăți privind taxele de trafic, plățile
facturilor de energie electrică sau plata amenzilor
pentru parcare.

13
Smart Mobility
Dubaiul creșteratadeutilizareatransportului
public pentru a ușura problemele de trafic din oraș.
Variantele de transport maritim, aerian și terestru
sunt disponibile locuitorilor orașului, împreună cu
informații în timp real despre conexiunile posibile.
Parcarea, taxerea și semafoarele inteligente, printre
altele contribuie la îmbunătățirea mobilității și la
asigurarea unui flux rapid de persoane.

Prin adoptarea serviciilor digitale, orașul
eludeză necesitatea de a efectua vizite fizice la diverse
entități din oraș. Serviciile online și videoconferința
în loc de întâlniri față în față vor contribui la
reducerea traficului urban, economisind timp pentru
locuitorii orașului.
Reducerea traficului și evitarea călătoriilor
inutile vor reduce presiunile asupra infrastructurii
de transport urban și vor permite economii în ceea ce
privește furnizarea și întreținerea acesteia.
Open Data
Cele mai ambițioase și mai cuprinzătoare
inițiative de date până în prezent:
- Inițiativa Dubai Data, condusă de Dubai Data
Establishment și decretată prin Legea din 2015
privind datele din Dubai, este cea mai cuprinzătoare
inițiativă de date la nivel de oraș care ghidează
deschiderea și schimbul de date din sectorul public
și privat.
- Dubai Data va stimula o nouă economie de date
pentru oraș, deblocând oportunități și în cele din
urmă, îmbogățind calitatea vieții pentru toți actorii
din Dubai, inclusiv departamentele guvernamentale,
organizațiile private, investitorii, rezidenții și
vizitatorii.
În urma anunțului legii privind datele din
Dubai, entitățile din sectorul public au colaborat
îndeaproape cu Dubai Data Establishment pentru
a „curăța” seturile de date pentru publicare în
platforma Dubai Data Platform. Modul de colectare
și partajare a datelor, denumit Dubai Data Manual,
va fi, de asemenea, disponibil înainte de lansarea
platformei. Acest set va defini, pe viitor, cele mai bune
practici pentru schimbul de date intre sectorul public
și privat.
Sub îndrumarea companiei Smart Data
Establishment, datele și informațiile vor deveni
DUBAI
sau cum Smart City este
(re)inventat!

14
“noua monedă” prin care rezidenții, companiile
private și guvernul din Dubai vor face schimb de date
și vor dezvolta noi și inovatoare servicii și produese
cu scopul îmbunătățirii nivelului de trai, de învățare
și de a face afaceri într-o cultură a ”schimbului de
date”.
”Date bogate” pentru un oraș inteligent
Datele sunt esențiale pentru un oraș
inteligent, iar orchestrarea datelor se află în centrul
strategiei Smart Dubai de a transforma Dubaiul într-
un oraș inteligent de referință la nivel mondial.
Datele sunt deschise și împărtășite cu toate
părțile interesate, în conformitate cu cele mai
bune practici internaționale pentru standardizare,
facilitând conectivitatea și accesul la servicii și
informații, îmbunătățind capacitățile de luare a
deciziilor și îmbogățind furnizarea serviciilor din
sectorul public și privat.
Obiectivul inițiativei Dubai Data nu este
de a colecta cea mai mare cantitate de date, ci de a
obține cea mai mare valoare din date, împuternicind
toți actorii de date, contribuind semnificativ la
îmbunătățirea calității vieții în oraș.
Indicele Smart Dubai
Indicele Smart Dubai va fi un set universal
de indicatori care vor evidenția realizările Smart
Dubai și vor lumina oportunitățile viitoare, orașul
pregătindu-se să primească 50 de milioane de
vizitatori în Dubai până în 2020. Index Wheel a fost
dezvoltată în colaborare cu Uniunea Internațională a
Telecomunicațiilor și Centrul de Statistică din Dubai
pentru a evalua și măsura modul în care facilitățile
și serviciile din Dubai contribuie la viziunea Smart
Dubai.
Index Wheel este împărțit în șase părți,
urmând cele șase viziuni ale Smart Dubai. În cadrul
fiecărei secțiuni, au fost formulate o serie de măsuri
concrete de performanță care indică implementarea
sau dezvoltarea cu succes a inițiativelor, produselor
și serviciilor inteligente. Prin crearea unui set
cuprinzător de indicatori de performanță pentru
inițiativele inteligente ale orașelor, Dubai-ul ocupă
un rol de pionierat în lume: Smart Dubai Index Wheel
stabilește un standard ușor replicabil în alte orașe.
Prin publicarea definiției succesului prin
factorii de performanță, măsurați de Smart Dubai
Index Wheel, va sprijini factorii de decizie să
prioritizeze obiectivele, să aloce resurse și să permită
liderilor orașelor să sprijine inițiativele inteligente în
toate dimensiunile care definesc un Smart City.
În plus, un set unificat de măsuri de
performanță poate conecta toate părțile interesate
de inițiativele smart, care acum se străduiesc să
atingă același obiectiv, urmând aceeași definiție a
succesului.
Pentru Smart City Magazine
Paraschiv Bogdan, ARSCM
Bibliografie:
1.http://www.dubai.ae/en/AboutDubaieGovernment/
Pages/default.aspx
2.http://www.smartdubai.ae/dubai_data.php
3.http://www.smartdubai.ae/story_five.php

15
SMART SOLUTIONS FOR:
- Underground Parking and Passages
- Flood Protection and River Banks
- Decontamination of Polluted Areas
- Deep Excavations
- ENVIRONMENTALLY FRIENDLY
- ECO
- RECICLED
- TOP PILING EQUIPMENT
- SILENT PILING
Complex Persepolis, Str. Virgil Madgearu 27, int.305, Parter
Sector 1, Bucuresti, Tel.: 0747 975 801
www.dewateringandpiling.com

16
Cât de familiarizat sunteți cu conceptele
promovate de Asociația Română pentru Smart City și
Mobilitate?
Sunt familiarizat, iar conceptele de dezvoltare a
comunităților reprezintă o preocupare constantă. Am
participat chiar la finalul anului trecut la Călărași, la
o dezbatere pe smart city, la care a participat și fostul
ministru al Comunicațiilor, domnul Lucian Șova, actual
ministru al Transporturilor și fostul ministru, domnul
Bostan.
Cum am putea implica reprezentanții locali
pentru a înțelege nevoia de schimbare a societății?
Au fost câteva întâlniri pentru fiecare oraș în
parte, dar deocamdată suntem încă la început cu ideile
smart city, cred că acest lucru ar trebui să-l facă mai
aplicat reprezentanții Ministerului Comunicațiilor,
întrucât intră în special în sfera lor de competență, iar pe
site-ul ministerului se găsește un ghid smart city pentru
România și există și fonduri disponibile. Știu că primul
proiect pilot este cel de la Alba-Iulia. Pe de altă parte,
oamenii ar trebui să înțeleagă că tehnologia este mai
mult decât un lux, este ceva necesar.
ARSCM are un program pe care l-a început
în luna septembrie 2017, la București, se numește
Caravana Smart City. Mergem în reședințe de județ,
încercăm să strângem cât mai mulți factori de decizie
și să le explicăm ce înseamnă conceptele smart city;
este un demers realizat de singura asociație care are
ca obiect de activitate promovarea acestor concepte
și constatăm că unii dintre factorii de decizie sunt
foarte receptivi. Pe de altă parte, chiar în luna
decembrie când am fost la Alba Iulia, ne-am lovit de
problemele reale. Pe lângă un interes extraordinar pe
care-l manifestă Alba-Iulia și orașele dimprejur, ne-
am lovit de probleme ale primarilor care nu puteau
să participe la conferință pentru că se pregăteau de
sărbători. Care credeți că este metoda de a reduce
decalajele acestea?
Laînceput,lumeaafostreticentășiîncontinuare,
probabil, mare parte din ei sunt un pic reticenți. La fel
a fost cazul în ceea ce privește în primă faza fondurile
europene și mai apoi concepte smart city. Lumea în
principiu se gândește numai la infrastructură și nu
vede conceptul integral. Este drept că România într-un
fel, încă mai are de lucru la capitolul infrastructură, dar
dacă un oraș, precum Alba-Iulia a reușit și speră ca la

17
finalul anului să fie declarat oraș inteligent, nu văd de
ce nu ar trebui să facă același lucru și restul orașelor.
Sau chiar celelalte care au rezolvat deja problemele de
infrastructură de ce să nu adere la conceptul de smart
city. Totodată consider că autoritățile publice locale
și aici mă refer la primari, la președintele consiliului
județean, la prefect, ar trebui să se implice mai mult
pentru comunitate, că până la urmă de asta sunt acolo,
sunt aleși pentru beneficiul cetățenilor.
Cred că, probabil, șansa de a înțelege în primul
rând ce înseamnă conceptul de smart city este mai
importantă, uneori chiar și decât tradițiile de sărbători.
În primul rând, trebuie să ne preocupăm de dezvoltarea
comunităților și după aceea ne preocupăm și de lucrurile
personale pentru că și ei sunt oameni până la urmă,
dar în primul și-n primul rând pentru că unii și-au ales
lucrul ăsta, mai ales cei care au fost votați și nu i-au
obligat nimeni să fie acolo, și dacă și-au ales lucrul acesta
și-au promis să fie în beneficiul cetățenilor cu siguranță
trebuie să facă lucrul acesta.
Mai mult decât atât, se schimbă mentalitățile, se
schimbă modul de raportare la cetățeni, autoritățile sunt
mai atente la cetățeni, iar noi trebuie să fim deschiși la
aceste aspecte.
Care credeți că ar trebui să fie schimbările
majore în ceea ce privește transportul în București?
Din punctul meu de vedere, principala schimbare
are deja loc, prin faptul că se înnoiește parcul auto, dar
cred că principala măsură ar fi, din păcate pentru noi,
o regulă educațională în ceea ce privește șofatul. Din
nefericire, nu toată lumea înțelege că banda dedicată
transportului în comun trebuie să fie doar pentru
mijlocul de transport în comun.
Cum am putea să încurajăm oamenii să
se implice mai mult? Lăsând deoparte abordarea
politica, ne interesează să dezvoltăm comunitățile
pentru că noi reprezentăm comunitățile, toți,
indiferent de ce parte suntem.
Aici, aș putea să vă spun un lucru, în campania
din 2016 am avut un slogan - ”Nu rămâne nepăsător
la ceea ce se întâmplă„. Ideea este că dacă până acum
clasa politică și nu numai, au fost blamate, consider că
venit momentul că toată lumea să fie implicată. Pentru
că numai din pluritatea ideilor pot ieși idei sclipitoare.
Dacă sunt doar câteva idei din păcate nu știu dacă se vor
lua cele mai bune decizii. Dar, în momentul în care sunt
50 de minți cu siguranță se va lua cea mai bună decizie.
Cred că, în primul și-n primul rând, oamenii trebuie să fie
cei care doresc să se implice, oamenii trebuie să înțeleagă
inclusiv participarea la vot, pentru că numai așa vor
obține rezultate. Oamenii care sunt considerați cei mai
buni și cu siguranță și clasa politică, în mod special, au
înțeles că nu sunt acolo pe persoană fizică ci pentru a sluji
cetățenilor, iar implicarea este baza. Fără implicare nu
se poate, este foarte ușor să stăm pe margine, să privim și
să comentăm, este un pic mai greu în momentul în care
ne implicăm și vedem și de ce obstacole avem parte.
Nu întotdeauna legislația ne permite să facem
absolut tot ceea ce ne-am dori, dar cu siguranță dacă
aveți sprijinul oamenilor, acesta este cel mai important
pas și cu siguranță ceva bun o să se întâmple.
Puteți să ne spuneți care ar fi cele 3 aplicații
din telefonul dvs. de care nu v-ați putea lipsi?
Noi suntem cu generația Facebook, dacă pot să-i
spun așa, dar din păcate consider că Facebook-ul și-a
cam schimbat scopul pentru care a fost creat. Dar pot să
vă spun că este o aplicație de mesagerie pe care o folosesc
zilnic, WhatsApp și bineînțeles vestitul WAZE.
Despre Smart City,
creativitate și
implicare activă
Ciprian Pandea
Secretar de Stat
Guvernul României

18
Inimaunuiorașcreativinteligentestereprezentată
de oamenii care îl compun, sistemul nervos poate fi
rețeaua de telecomunicații, iar creierul este un Data Center
construit pentru a memora informații și a răspunde la
întrebările adresate de entitățile din comunitățile locale.
În prezent, la nivel global, fiecare a doua persoană
locuiește într-un oraș, iar conform unei prognoze a
Națiunilor Unite peste 67% din populația globului se va
regăsi în orașe în anul 2050.
Responsabilitatea tot mai mare a administrării
unui oraș necesită implementarea unor mecanisme de
management eficiente și transparente, iar fundația acestei
construcții o reprezintă informația în forma electronic.
Tot mai multe orașe din întreaga lume construiesc Centre
de Date prin intermediul cărora colectează informațiile
generate de dispozitivele IoT sau de entitățile juridice care
gestionează serviciile publice ale orașului. Punerea în
comun a acestor date generate de comunitate, în vederea
utilizării de către toți cei interesați, de cele mai multe ori
în mod gratuit și deschis, va fi întotdeauna un factor de
dezvoltare al serviciilor publice, al comunității de business
și al tehnologiilor inovatoare.
Un exemplu de succes în dezvoltarea unor
sisteme Data Center este Olanda, unde mai multe orașe
au deschis astfel de facilități și au inclus în strategiile
de dezvoltare menținerea și utilizarea acestora pentru
beneficiul comunității. Modelul adoptat în Olanda este
cel prin care un Data Center a fost dezvoltat conceptual
împreună cu Oficiul Central de Statistică (CBS) și realizat
fizic în parteneriate cu mediul academic, prin găzduire în
campusuri universitare, în parteneriate public-privat sau
prin utilizarea unui Data Center deținut chiar de CBS.
Ideea simplă de la care s-a pornit a fost utilizarea
datelor în administrația publică în mod eficient prin
centrele de date urbane de tip CBS. La un centru de date
urbane, municipalitățile își pun în comun experții cu cei ai
Oficiului Central de Statistică. Expertiza CBS în domeniul
infrastructurii de date, al procesării datelor, al protecției
datelor cu caracter personal, dar și în alte domenii, este
îmbinată cu problematica privind politicile locale. La un
astfel de Urban Data Center se lucrează în echipe comune
pentru a utiliza sursele de date existente și identificarea
unor noi surse de date care pot răspunde la întrebările
politicilor publice și pentru a oferi o perspectivă asupra
implicațiilor locale ale noilor evoluții în societate.
Aceasta, la rândul său, ajută autoritățile publice,
cetățenii, companiile și instituțiile să înțeleagă evoluțiile
actuale din cadrul municipalității.
Primul CBS Urban Data Center a fost lansat la
Eindhoven la 22 septembrie 2016. Această inițiativă a fost
urmată de alte municipalități: Heerlen (28 noiembrie 2016),
Regiunea Groningen (31 ianuarie 2017), Venlo (19 aprilie
2017) și Zwolle 2017). Municipalitățile Leidschendam-
Voorburg (31 august) și Haga (sfârșitul lunii septembrie) își
deschid UDC-urile în cursul anului 2017.
CBS este în discuție cu alte câteva municipalități
privind înființarea de noi centre de date urbane, iar
experiența dobândită la primele facilități poate fi replicată
la cele noi, acesta fiind un avantaj considerabil într-o
strategie care poate fi dezvoltată la nivel național prin
asociațiile municipalităților locale.
Inițiativa Centrului de date urbane CBS are și o
dimensiune internațională prin semnarea unui acord de
colaborare Word Council on City Data (WCCD), cu sediul
în Toronto, Canada. WCCD este lider mondial în domeniul
standardizării indicatorilor urbani și este specializată
în certificarea ISO a orașelor în domeniile calității vieții,
sustenabilității și datelor inteligente, în conformitate
cu standardul ISO 37120. WCCD este responsabilă
pentru certificarea globală ISO 37120 a orașelor de
toate dimensiunile și a certificat zeci de orașe în ultimii
ani, inclusiv Barcelona, Buenos Aires, Boston, Dubai,
Johannesburg, Helsinki, Mekka, Melbourne și Los Angeles,
dar și orașe de dimensiuni mai mici, zone metropolitane și
provincii. De asemenea, WCCD colaborează cu organizații
precum ONU și Banca Mondială. În Olanda, ambele orașe
Amsterdam și Rotterdam au primit certificarea ISO 37120
pentru WCCD.
Punerea în comun a multor experți într-o
coordonare eficientă și cu expertiză în domeniile implicate
poate fi o soluție de succes pentru arderea unor etape de
implementare prin care timpul de la planșetă de proiectare
până la utilizarea efectivă a datelor din centrele de date
viitoare să fie mult redus.
Ciprian
Alexandru-
Caragea
Expert BigData,
Institutul
Național de
Statistică
Conf. Univ.
Dr., Prorector
Universitatea
Ecologică din
București
Data Center
Structura de bază a
unui Smart City

20
Despre GDPR
Regulamentul European privind Protecția
Datelor (GDPR) stabilește principii și măsuri de
protecțieadatelorcucaracterpersonalalecetăţenilor
Uniunii Europene pentru companiile și instituțiile
care procesează astfel de date. GDPR reprezintă
provocarea organizațiilor publice și private din
următoarele luni datorită complexitatii cerințelor
introduse.
Orice activitate instituțională desfășurată
la nivelul Uniunii Europene ce procesează date cu
caracter personal cu privire la angajați, clienți sau
oricare alte entități cu care interacționează trebuie să
se alinieze la cerințele GDPR. Așadar, orice instituție
publică sau privată de pe teritoriul Uniunii Europene
sau din afara teritoriului Uniunii Europene (dacă
manipulează date cu caracter personal ale unor
cetățeni ai Uniunii Europene) care colectează,
prelucrează și/sau stochează date cu caracter
personal trebuie să răspundă prevederilor GDPR.
Neaplicarea prevederilor GDPR coroborată
cu apariția unor incidente de securitate de natură
să afecteze datele cu caracter personal poate atrage
pentru instituții amenzi însemnate de până la 20 de
milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri anuală
globală (în funcție de impactul incidentului produs).
Ce trebuie făcut?
GDPR este poate cel mai complex și
controversat regulament privind protecția datelor
cu caracter personal emis până în prezent de
Comisia Europeană. Regulamentul duce la un nivel
superior regulile de protecție a datelor, impactând
toate organizațiile ce prelucrează date cu caracter
personal. În linii generale, organizațiile trebuie să
realizeze activități precum:
• Efectuarea unei analize a datelor cu caracter
personal deținute în aplicațiile informatice
• Modificarea unor procese operaționale pentru a
respecta prevederile GDPR (cum ar fi: obținerea
consimțământului persoanei, notificarea Autorității
Naționale și a persoanelor vizate în cazul unui
incident de securitate)
• Imbunătățirea securității sistemelor informatice,
pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a datelor
cu caracter personal
•Implementareaunuiprocesdeevaluareaimpactului
procesării datelor cu caracter personal, precum și
efectuarea unor analize de risc
• Elaborarea unor politici și proceduri pentru
prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și
o serie de proceduri suport pentru reglementarea
interacțiunii cu persoana vizată, în cazul în care
aceasta își exercită drepturile prevazute de GDPR
• Desemnarea unui ofițer responsabil cu protecția
datelor cu caracter personal
Având în vedere multitudinea de cerințe,
cea mai bună abordare pentru organizațiile care își
doresc o aliniere completă la cerințele GDPR este să
își ia un consultant specialist care să îi treacă fără
dureri de cap prin acest proces.
Situatia din România
GDPR a fost adoptat în data de 25 mai 2016,
urmând să intre în vigoare începând cu 25 mai 2018.
Așadar, un termen de 2 ani a fost acordat, de Comisia
Europeană, pentru ca toate entitățile vizate să se
pregătească în vederea alinierii la noile prevederi de
protecție a datelor cu caracter personal.
La prima vedere, pare a fi suficient timp
pentru alinierea la cerințele unui regulament
complex, însă realitatea de pe plaiurile mioritice
a dovedit contrariul. Au mai ramas 3 luni până la
intrarea în vigoare a Regulamentului, și încă sunt
foarte multe organizații, în România, care nu au luat
nicio inițiativă în acest sens.
Situația în țara noastră se poate încadra, în acest
moment, pe 3 coordonate, în ceea ce privește
implementarea măsurilor impuse de GDPR:
• companii care cunosc măsurile impuse de GDPR și
au inceput deja implementarea
• companii care cunosc prevederile GDPR, dar încă nu
fac nimic în acest sens
• companii care nici măcar nu cunosc prevederile
GDPR
Situația nu stă mai bine nici la nivelul
celorlalte companii din spațiul European, numeroase
organizații necunoscând încă modul în care noile
reglementari GDPR le vor afecta activitatea. Un
sondaj de opinie efectuat, anul trecut, de Institutul
de cercetări de piață IDC, asupra a 700 de companii
europene arată că 25% dintre acestea au afirmat că nu
cunosc prevederile GDPR, iar mai mult de jumătate
(52%) nu pot evalua impactul cerințelor impuse de
GDPR asupra activității lor.
Introducereaunornoireguliprivindprotecția
și confidențialitatea datelor personale plasează
companiile din România în fața unor provocări
majore de conformitate. Cunoașterea principiilor de
bază privind protecția datelor personale, din etapa de
colectare până în cea de stocare, devine o obligație
pentru operatorii de date cu caracter personal. Cu
toatecăunelecerințedeprotecțieadatelorcucaracter
personal erau deja reglementate de Legea 677/2001
(de exemplu: dreptul la informare, dreptul de acces,
dreptul de rectificare, dreptul la opoziție), totuși
Cosmin Măcăneață
MANAGING
PARTNER OMEGA
TRUST

21
majoritatea companiilor se consideră nepregătite
să implementeze cerințele suplimentare impuse de
GDPR.
Organizațiile ce operează în industrii obișnuite cu
reglementări specifice securității informației (de ex.
multinaționale de tipul bănci, societăți de asigurări,
companii din industria telecom etc.) cunosc într-o
măsură mai ridicată impactul GDPR și au început
deja să implementeze cerințele Regulamentului, fiind
sprijinite, în general, de grupul din care fac parte.
Nu același lucru se poate spune despre firmele
mici și mijlocii autohtone, care se plâng că nu găsesc
un sprijin concret din partea autorităților pentru
implementarea noului regulament de protecție a
datelor cu caracter personal.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private
Mici și Mijlocii din Romania trage un semnal de
alarmă cu privire la lipsa programelor de consiliere
și susținere a IMM-urilor pentru implementarea
prevederilor GDPR și solicita Ministerului pentru
Mediul de Afaceri și altor autorități române să ia
masuri urgente astfel încât aceste societăți să evite
încălcarea noului Regulament. Realizarea unui
ghid concret pentru IMM-uri și a unor campanii de
informare adaptate specificului IMM-urilor sunt
considerate de industrie măsuri urgente pe care
autoritățile competente ar trebui să le adopte. Acestea
sunt companiile din categoria celor care cunosc
prevederile GDPR, dar nu fac nimic în sensul alinierii
la Regulament deoarece nu au suportul necesar.
Un alt caz îl reprezintă organizațiile din
mediulpubliccare,ingeneral,deșicunoscimportanța
implementării GDPR, nu au făcut nimic până acum
pentru a se alinia la cerințele Regulamentului. Lucru
cu atât mai grav cu cât acestea procesează date cu
caracter personal pe o scară largă, iar implementarea
GDPR într-o astfle de organizatie este un proces
foarte complex și de durată.
În categoria companiilor care încă nu cunosc
prevederile GDPR se încadrează companiile care fie
nu au acordat importanță acestui subiect, fie nu au
avut acces la informație.
Lipsa unei coordonări concrete din
partea autorităților competente și gradul mare
de descentralizare al organismelor profesionale
din Romania creează dificultăți în mobilizarea și
implementarea măsurilor GDPR.
Cu toate că Autoritatea Naţională de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter
Personal (ANSPDCP) a publicat pe site-ul său o
serie de materiale informative ce tratează cerințele
noului regulament de protecție a datelor cu caracter
personal (cum ar fi: pliante de informare, broșuri,
ghid privind responsabilul cu protecția datelor, ghid
orientativ de aplicare a GDPR destinat operatorilor),
totuși până acum nu au fost elaborate niște norme
concrete de aplicare a cerințelor GDPR, mapate pe
specificul legislației naționale. De asemenea nu s-a
stabilit cuantumul amenzilor în funcție de gravitatea
faptelor și a situațiilor în care pot să apară breșe de
securitate a datelor. Știind doar de plafonul maxim,
de 4% din cifra de afaceri globală, companiile nu știu
la ce să se aștepte în cazul unui control din partea
Autorității.
Concluzie
GDPR trebuie pus neapărat pe agenda
managementului din orice organizație, indiferent
de mărime. Regulamentul pune în prim plan
organizarea activităților ce țin de protecția datelor
personale. Astfel, managementul trebuie să acorde
o atenție mai mare modului în care colectează și
prelucrează date personale, trebuie să desemneze
oameni cu atribuții speciale în acest sens și să ia toate
măsurile rezonabile pentru a se alinia la noile cerințe
de securitate a datelor.
Este GDPR o provocare? Da, însă cu siguranță
nu un obstacol de nedepășit.
Provocarea anului pentru
Organizațiile din România

22
Asociația Română pentru Smart City și
Mobilitate (ARSCM) în parteneriat cu Primăria Alba
Iulia a organizat în data de 7 Decembrie 2017, sala
Senatului Universității 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia,
etapa a IV-a a Programului Național Caravana Smart
City - Expertiza Alba Iulia.
În mod diferit față de parcursul firesc al
Caravanei, la Alba Iulia dezbaterea a analizat cele mai
mari provocări întâlnite pe parcursul implementării
soluțiilor inteligente, astfel încât expertiza Alba Iulia
va deveni cunoscută și prin intermediul Caravanei și
transmisă mai departe în celelalte etape și regiuni ale
României, ca model de bune practici.
Partenerii ARSCM au prezentat soluții
inteligente dedicate unei gestionări eficiente a
resurselor clădirilor, managementul deșeurilor,
inovații tehnologice și soluții electronice destinate
angajaților. Reprezentanții autorităților au prezentat
pașii deja întreprinși în vederea unei mai bune
relații cu comunitatea locală în scopul îmbunătățirii
nivelului de trai prin sporirea gradului de confort
în relația acestora cu autoritățile, dar mai ales
interpretarea datelor.
Primarul Alba Iulia, domnul Mircea Hava a
felicitat inițiativa ARSCM de a organiza Caravana
Smart City în orașul care a dat naștere Statului
Modern.
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart
City şi Mobilitate, Eduard Dumitraşcu, a declarat
că autorităţile au la dispoziţie fonduri europene şi
naţionale pentru implementarea astfel de proiecte
care să ducă, de exemplu, la gestionarea mai eficientă
a energiei din oraşe, a traficului rutier, dar şi de
încurajarea utilizării metode alternative de transport.
Dezbaterea a vizat schimbul de expertiză,
transferul de know-how și mai ales schimbul de bune
practici și prezentarea modelului de smart city Alba
Iulia Smart City.
Andreea Munteanu, prorectorul
Universității 1 Decembrie: Ne face o reală plăcere să
fim gazdă acestui eveniment, pentru că așa cum spunea
și domnul președinte, mediul universitar, alături de
autoritățile locale joacă un rol extrem de important în
implementarea acțiunilor legate de industriile smart
city. Din partea conducerii universității aș vrea să felicit
Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate,
precum și Primăria Municipiului Albă Iulia, pentru că
au transformat orașul nostru nu numai într-o destinație
turistică extrem de atractivă dar și într-un oraș în care
e de-a dreptul plăcut să locuiești, prin urmare acest
lucru va avea un impact și asupra orașului Albă Iulia
ca și destinație de studie pentru studenții naționali cât și
pentru studenții internaționali.
Nicolaie Moldovan, Administrator Public
AlbaIulia:OchestiunelegatădeproiectulpilotdelaAlba
Iulia este tocmai această dorința, încă de la început, de
a relaționa central - local. Autoritatea centrală, în speță
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și
o primărie. Toată lumea l-a întrebat pe inițiatorul acetui
parteneriat din partea autorității centrale, ministrul
MariusBostanșipedomnulprimardinparteaautorității
locale, de ce Albă Iulia? Era simplu, era absolut simplu.
Nu puteau să se supere niciunul din orașele României că
nu s-a ales alt oraș pentru a pilota un concept de smart
city pentru că doar Albă Iulia este locul unde s-a născut
la 1 decembrie 1918 Statul Modern Român. Și atunci am
ales simbolistica națională și importantă pentru această
simbolistica a orașului nostru că un foarte bun argument
că în anul centenar Albă Iulia să își arate preocuparea
pentru viitor într-un mod pe care noi l-am considerat
foarte inteligent, transparent, deschis și care subliniază
foarte mult ideea de împreună, ideea de unitate, ideea
de împreună între vendori, între administrație locală,
mediul academic, societate civilă și oricine vine anul
viitor în Alba Iulia să se bucure de ce înseamnă Alba
Iulia pentru această țară.
Caravana Smart City
Expertiza Alba Iulia

23
La evenimentul ce a avut loc la Deva, în data
de 30 ianuarie 2018, în sala de ședințe a Consiliului
Județean Hunedoara, prima Caravana a acestui an,
au participat reprezentanți ai autorităților publice
locale, prefectul judetului Hunedoara, dl. Fabius
Tiberiu Kiszely, Președintele Consiliului Județean
dl. Mircea Flaviu Bobora, administratorul public
al judetului, dl. Dan Stoian, precum și circa 50 de
primari, viceprimari și adminstratori publici din tot
județul.
Partener al Caravanei Smart City Iridex
Group Plastic, parte a grupului Iridex – lider în
tehnologii de mediu, construcții civile și industriale,
a prezentat noi soluții de management eficient al
deșeurilor. In cadrul evenimentului, Iridex a realizat
o trecere în revistă a cerințelor pe care trebuie să le
îndeplinească România prin angajamentele luate
în fața Uniunii Europene, cerințe prevăzute în
Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD)
aprobat în ianuarie 2018. Reprezentanții companiei
au prezentat realizările companiei în domeniul
compostarii, prin construirea a 30% dintre statiile
de compostare din Romania, precum și a pregătirilor
pentru implementarea digestării anaerobe pentru
atingerea de catre România a țintei de reducere a
depozitării deșeurilor cu 50% până în 2020.
Județul Hunedoara, care acoperă și zona
defavorizată Valea Jiului, reprezintă o zonă cu
prioritate în implementarea de proiecte care să
susțină dezvoltarea regională, precum și zona de
schi din jurul statiunii Straja, zona cu potential de
dezvoltare turistică. O altă regiune care necesită
masive investiții pe partea de eficiență energetică o
reprezintă CET Mintia.
Osolutiedegestionareinteligentaadeseurilor
dezvoltată în parteneriat cu Telekom, este soluția
care poate identifica gradul de umplere al fiecarui
container și a fiecărei pubele, putând fi principiul
“plătești cât arunci” și, mai mult decat atât, poate
eficientiza traseul de colectare a acestor deșeuri.
Caravana Smart City - etapa
Hunedoara 30 ianuarie 2018
Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate a fost nominalizată
în lista scurtă a finaliștilor în cadrul evenimentului internațional
Transport&Ticketing Awards 2018, la categoria Smart City 2018, unde
competiția s-a purtat cu lideri ai domeniului.
La această categorie au fost nominalizate proiecte cu impact asupra
transportului inteligent. ARSCM a fost selectată pentru Programul Caravana
Smart City, în cadrul căruia componenta transportului inteligent are o
pondere foarte importantă. Finaliștii au fost: Tranzer, buy the ticket take the
ride, Las Vegas Monorail Company, TAO Orelans Metropole în parteneriat cu
Keolis-Kisio-MasabipentruPlanBookTicketșiAsociațiaRomânăpentruSmart
City și Mobilitate cu Programul Caravana Smart City. Prezent la ceremonia
de decernare a premiilor Președintele ARSCM a declarat că recunoașterea
internațională a eforturilor asociației, alături de actorii locali este un mare
pas înainte, un motiv pentru a privi România 2020 cu încredere.
ARSCM finalistă la
Transport&Ticketing Awards
Londra 2018

26
This event
is recommended by

27
Este nevoie să înțelegem fenomenul Smart City
în administrațiile locale din țară - pentru acest lucru,
vă propunem să ne îndreptăm atenția asupra câtorva
municipalități importante care au început să aloce bugete
pentru componente Smart City.
Primăria Municipiului București (PMB) a lansat
vineri, 22 decembrie 2017, licitația prin care se urmărește
achiziția unei strategii de smart city a orașului București
pentru perioada 2018-2025.
“Avem o preocupare constantă în ceea ce priveşte
domeniul smart city, de aceea vom publica pe SEAP, în câteva
zile, anunţul privind demararea procedurii de achiziţie pentru
o strategie smart city pentru Capitală. Ne dorim acest lucru
pentru că avem foarte multe propuneri care sunt extrem de
interesante din partea companiilor private, româneşti şi
străine. Unele se referă la proiecte majore, de zeci de milioane
de euro, altele se referă la simple aplicaţii pentru smartphone.
Toate sunt interesante, dar cred că este foarte dificil de ales pe
criterii subiective din toate aceste propuneri. Prin urmare, este
profesionist şi înţelept să apelăm la cei mai buni specialiști în
domeniu şi să avem o strategie smart de dezvoltare a Capitalei”,
a transmis Gabriela Firea, potrivit unui comunicat de presă
al Primăriei Capitalei, remis MEDIAFAX.
Desfășurarea activitatii de modernizare
inteligentă a așezărilor urbane și nu numai, constituie o
necesitate și o prioritate pentru toți edilii. Astfel, conceptul
de Smart City în orașele României părăsește cu încredere
zona de noțiune, luând amploare și materializându-se
vertiginos.
După modelul orașelor Alba-Iulia, Sibiu, Cluj-
Napoca și în Satu-Mare se urmărește implementarea
tehnologiilor Smart City. Astfel, Primăria Municipiului
Satu Mare pregătește pentru 2018 o serie de proiecte
importante pentru viitorul orașului, avănd la dispoziție
un ajutor considerabil din fonduri europene. Unul dintre
aceste proiecte va fi Satu Mare SMART City. Obiectivele
acestuia urmăresc dezvoltarea unor serii de măsuri și
proiecte pe termen scurt-mediu: în Satu Mare city App
serviciile Primăriei vor fi disponibile pe telefoanele mobile,
tablete; sistemul e-ticketinng va implementa sistemul
modern de routing unde utilizatorul va vedea instant
poziția autobuzului așteptat, etc., se urmărește crearea
unui sistem de management integrat de documente unde
până în anul 2020 toate serviciile Primăriei vor fi conectate
pe această platformă.
Anul 2018 se anunță un pic mai darnic financiar
și pentru constănțeni, în viitorul propiat, municipalitatea
va obține nu mai puțin de 20 de milioane de euro de la
Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, printr-
un preacord de finanțare. Imediat ce bugetul va intra în
vigoare se va da drumul achizițiilor pentru realizarea
strategiei smart city. Aceasta presupune reabilitarea unui
bulevard important din oraș, precum și achiziționarea
și implementarea unui sistem de supraveghere video
al orașului, unui sistem de management al traficului,
reabilitarea infrastructurii de transport urban, a
iluminatului, semafoare inteligente, camere de
supraveghere și nu numai.
”În urma întâlnirilor pe care le-am avut cu operatorii
economici, cu companiile constănțene, dar și cu tinerii din
Constanța, cu toții își doresc cât mai repede elaborarea acestei
strategii pentru a ști să-și planifice viitorul. Eu propusesem
să includem această strategie în prima rectificare bugetară,
dar mă bucur că demersul tinerilor din Constanța ne-a făcut
să venim cu calendarul puțin mai în față, mai devreme” a
declarat primarul Constnței, Decebal Făgădău.
Un alt oraș care se bucură de atenție privind
strategia smart city este Iași. Comisia Europeană a selectat
mai multe orașe, printre care și Municipiul Iași, pentru
a le acorda consultanță și coaching cu experți locali
și internaționali în dezvoltarea și aplicarea planurilor
strategice care vizează creșterea economică și bunăstarea
socială. Consilierii județeni Iași au reușit să obțină
finanțare pentru toate amendamentele propuse la bugetul
consolidat al judeţului pentru anul 2018 în vederea
realizării unei strategii pentru dezvoltarea unui județ
inteligent,strategiecaredoreștesăînglobezetoateunitățile
administrative ale județului Iași. La finalul programului
municipiul Iași va dispune de o strategie și un plan de
acțiune pentru schimbarea digitală în care vor fi incluse
măsuri concrete, realizabile și măsurabile întreprinse pe
termen lung, mediu sau scurt; o comunitate de actori locali
care vor dori să se implice în acest proces de trasformare
digitală și de o rețea de parteneri europeni care să poată
oferi asistență reciprocă și consultanță în viitor.
Elena Frîncu
Assistent Program Manager
Asociația Română pentru Smart
City și Mobilitate
Administrațiile
locale alocă bani
pentru Smart City!

28
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-
Vest Oltenia, la 19 ani de la fondarea sa, are în pal-
mares experiență acumulată, provocări abordate cu
succes, obstacole depășite și lecții învățate. În toți
acești ani, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-
Vest Oltenia a reușit să clădească, în parteneriat cu
actorii locali, un climat deschis de cooperare și re-
spect reciproc, să contribuie la dezvoltarea regiunii
prin planificare strategică, prin idei de proiecte ino-
vatoare şi măsuri de intervenţie eficiente, bazate pe o
expertiză tehnică solidă.
Ne aflăm în fața unui orizont 2020 cu noi
provocări dar și cu oportunități și, în acest context
instituția pe care o conduc, are un rol determinant la
nivel regional în ceea ce privește dezvoltarea region-
ală și implementarea proiectelor cu finanțare neram-
bursabilă.
ADR acționează constant pentru sprijinirea
actorilor locali – autorități ale administrației publice,
în demersurile care privesc dezvoltarea unor proiecte
de interes regional și local, cu impact semnificativ
din punct de vedere al îmbunătățirii infrastructurii
de transport, de afaceri, de sănătate, cercetare-dez-
voltare, și de educație.
Obiectivele principale ale investițiilor re-
alizate de autoritățile publice locale trebuie să fie
concepute astfel încât să încurajeze activitățile eco-
nomice sănătoase, reducerea impactului negativ asu-
pra mediului și îmbunătățirea calității vieții locuito-
rilor. Conceptul Smart City abordează procesele de
schimbări complexe necesare pentru creșterea cali-
tății vieții în regim de eficientizare a consumului de
resurse.
În ultimii ani, urbanizarea a devenit un
fenomen global cu evoluție accelerată - aproape 50%
din populația lumii trăiește deja în orașe, cu precă-
dere în țările dezvoltate. Conform estimărilor ONU,
orașele lumii se vor confrunta cu un aflux constant
de locuitori, ajungând să găzduiască până la 70% din
populație, până în 2050. Metodele tradiționale de
rezolvare a numeroaselor probleme pe care le gene-
rează creșterea rapidă a populației urbane nu reușesc
să reprezinte - chiar și la momentul actual - decât
soluții parțiale, cu eficiență scăzută.
În acest context, finanțarea unor investiții
din POR 2014-2020 și alte PO reprezintă o oportuni-
tate pentru autoritățile publice locale de a dezvolta
proiecte care pot fi integrate în conceptul de Smart
City. Programul Operațional Regional susține dezvol-
tarea durabilă și creșterea competitivității economice
prin finanțarea de acțiuni destinate îmbunătățirii
mediului urban, promovarea strategiilor de reducere
a emisiilor de CO2, eficiență energetică în clădiri pub-
lice și rezidențiale, transfer tehnologic, etc.
În vederea creșterii competitivității economiilor re-
gionale și creării de locuri de muncă, POR sprijină
IMM-urile, dezvoltarea entităților de transfer tehno-
logic, a parcurilor științifice și a incubatoarelor de af-
aceri, prin Axa Prioritară 1 și 2.
Sprijinirea eficienței energetice, a gestionă-
rii inteligente a energiei și a utilizării energiei din
surse regenerabile în infrastructurile publice, inclu-
siv în clădirile publice și în sectorul locuințelor, sunt
eligibile spre finanțare prin Prioritatea de Investiții
3.1 a POR. Astfel, vor fi realizate clădiri mai inteli-
gente care să fie monitorizate din punct de vedere al
funcționalității dar și al consumului de energie, prin
instalarea de contoare inteligente conectate direct cu
dispecerul.
Programul Operațional Regional 2014-2020
finanțează, prin Obiectivul Specific 3.2 și Obiectivul
Specific 4.1 - Reducerea emisiilor de carbon în zonele
urbane bazată pe planurile de mobilitate urbană
durabilă, activități ce vor contribui în mod direct
la reducerea emisiilor de dioxid de carbon și de alte
gaze cu efect de seră, provenite din transportul ruti-
er motorizat de la nivel urban. Municipiile și orașele
din România pot realiza investiții asupra componen-
telor sistemelor de transport public urban, asigurând
astfel premisele unui transport inteligent şi integrat.
Activitățile ce pot fi finanțate vizează crearea unui
transport public mai eficient și mai rapid, cu un con-
sum de energie scăzut, construcția infrastructurii
dedicate rețelelor de transport public și introducerea
de vehicule prietenoase mediului în transportul
public. Concentrarea eforturilor pe instituirea unui
sistem rapid, atractiv, accesibil, ecologic și confortabil
de transport urban va duce la reducerea blocajelor
în trafic și la diminuarea consecințelor negative ale
acestora. Toate investițiile legate de transportul pub-
lic urban și de infrastructura aferentă vor fi bazate pe
PMUD.
Cu ajutorul soluțiilor inteligente de iluminat,
orașele din mediul urban pot reduce considerabil
consumul de energie, utilizând, spre exemplu, tehno-
logia LED, și pot să asigure cetățenilor confortul co-
respunzător, prin proiecte ce pot fi depuse în cadrul
apelului de proiecte 3.1 C. Iluminat public, POR.
Extinderea constantă a infrastructurii fizice nu mai
poate reprezenta pentru mult timp o rezolvare viabilă
în condițiile în care orașele se confruntă cu limitări
importante în zona resurselor, a bugetelor și a spați-
ului. Pe de altă parte, supra-aglomerarea orașelor va
amplifica efectele nocive ale acestora în condițiile în
care sunt deja responsabile de circa 70% din volumul
total al emisiilor de gaze de seră și sunt principalii
Marilena Bogheanu
Director General
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest

29
producători de deșeuri.
În contextul creșterii accelerate a populației
urbane, Programul Operațional Regional susține dez-
voltarea urbană durabilă. Prin Axa 4 a POR, munic-
ipiile reședință de județ, pot propune spre finanțare
proiecte care se înscriu în conceptul de Smart City și
care au o abordare integrată a sistemelor esențiale
pentru funcționarea unui oraș – transport, educație,
regenerare fizică și economică, etc., astfel încât să
asigure funcționarea eficientă a infrastructurilor
critice, reducerea consumului și a cheltuielilor și alo-
carea optimă a resurselor existente.
Prin AP 8 se finanțează investiții în infra-
structură şi echipamente specifice pentru serviciile
(medicale) de urgență, pentru a deservi populația la
standarde moderne, asigurând un acces crescut la
servicii medicale de urgență și tratament de calitate.
Pe măsură ce orașele cresc și își extind ser-
viciile, administrarea și guvernarea devin din ce
în ce mai complexe. Promovarea serviciilor de gu-
vernare electronică va fi posibilă prin trecerea de la
o societate informațională către o societate bazată pe
cunoaștere. POCA promovează crearea unei admin-
istrații publice moderne, capabilă să faciliteze dez-
voltarea socio-economică, prin intermediul unor ser-
vicii publice competitive, investiții și reglementări de
calitate. De asemenea Programul Operațional Com-
petitivitate 2014-2020 sprijină digitizarea serviciilor
si îmbunătățirea infrastructurii TIC sistemice in do-
meniile: e-educație, e-incluziune, e-sănătate si e-cul-
tură.
Un oraș mai inteligent și mai eficient cu-
prinde aspecte legate de transport, securitate, man-
agementul energiei, nivelul de poluare, calitatea
serviciilor sociale şi de sănătate și durabilitate,
reprezentând opțiunea ideală pentru factorii de de-
cizie și autorități. Orașele trebuie să dezvolte strategii
ținând cont de perspectivele și posibilitățile oferite de
tehnologia informațiilor și comunicării care pot să
genereze dezvoltarea de platforme inteligente, dând
posibilitatea accesării în timp real a informațiilor de
interes pentru cetățeni (aglomerări în trafic, nivelul
de poluare, consumurile de energie și posibilitatea
reducerii de costuri).
Stabilirea obiectivelor de investiții presupune
un proces amplu de radiografiere a situației comu-
nităților urbane, în perspectiva găsirii unor soluții in-
ovatoare, capabile să răspundă provocărilor cu care
se confruntă marile aglomerări urbane. Instabilitatea
economică, schimbările climatice, migrația popu-
lației, la care se adaugă nevoia tot mai mare legată
de consumurile de energie, gestionarea fluxurilor de
transport, construirea de noi locuințe, sunt teme ac-
tuale pentru care trebuie găsite soluții. Este necesară
consolidarea unei viziuni de ansamblu, identificarea
soluțiilor viabile, necesare creșterii calității vieții,
prin asigurarea serviciilor publice performante, ba-
zate pe utilizarea tehnologiei informațiilor TIC, ce va
permite crearea orașelor inteligente – SMART CITY.
Pentru finanțarea acestor proiecte și corelarea cu
fondurile europene și de investiții, este necesar a se
realiza evaluare de tip ex-ante a Strategiilor elaborate
de UAT-uri, care conțin un portofoliu de proiecte ba-
zat pe nevoi și care să constituie punctul de plecare în
elaborarea programelor operaționale.
De asemenea, instituțiile comunității euro-
pene acordă o susținere consecventă dezvoltării
localităților urbane în ”scenariul SMART”. Astfel, a
fost lansat Parteneriatul European pentru Inovare
pentru Orașe Inteligente și Comunități (European In-
novation Partnership on Smart Cities and Communi-
ties - EIP-SCC) care reunește orașe, industrii și cetățe-
ni pentru a îmbunătăți calitatea vieții urbane prin
soluții integrate și sustenabile. Aceasta presupune o
inovare aplicată, o mai bună planificare, o abordare
participativă, soluții de transport, eficiență energet-
ică ridicată, folosirea tehnologiilor pentru informații
și comunicare, etc.
Sursele de finanțare
pentru Smart City

30
Radiografia
proiectelor
Smart City
din
România
Cornel Bărbuț
Director General
Vegacomp
La cererea Asociației Române pentru
Smart City și Mobilitate am realizat o radiografie
a proiectelor Smart City din România, iar potrivit
surselor publice care au acoperit subiectul pe
parcursul ultimului an, a informațiilor furnizate
de primării, companii și interviurilor efectuate, 33
de orașe mari, medii și mici din țară au, în faza de
plan, în derulare sau deja finalizate, un numar de 216
proiecte tip Smart City.
Caparteactivăaacestuiecosistem,nevoiaunui
studiu complex și a unei raportări actualizate în ceea
ce privește evoluția și adopția Smart City la nivelul
României era necesară. Am centralizat și identificat
atât soluții cu un mare nivel de replicabilitate, cât
și proiecte personalizate unor nevoi unice. În lista
noastră am reunit nu doar Alba Iulia și Oradea,
adevăratemotoarealeindustriei,alăturideBucurești,
ci și orașe mici, cu proiecte ambițioase, precum Balș,
Mizil, Seini sau Târnăveni.
Astfel, lista orașelor înscrise în cursa Smart
City este într-o continuă evoluție și include, în
prezent, orașe precum Alba Iulia, Arad, Bacău, Balș,
Botoșani, Brașov, București, Călărași, Cernavodă,
Comănești, Constanța, Cluj-Napoca, Deva, Galați,
Giurgiu, Gura Humorului, Iași, Mioveni, Mizil,
Oradea, Piatra Neamț, Reșița, Seini, Sibiu, Slatina,
Suceava, Târgoviște, Târgu Mureș, Târgu Neamț,
Târnăveni, Timișoara, Tîrgu Bujor și Tulcea.
Orașele din listă însumează o populație de
5.456.478, iar faptul că peste un sfert din populația
României trăiește într-un oraș ce deja pășește în
epoca Smart City ne bucură. Pe de altă parte, vedem
și potențialul uriaș al acestor soluții, dacă luăm în
calcul atât populația totală, cât și populația urbană
rămasă neacoperită, ori locuitorii din orașele cu
proiecte Smart City ce încă nu se află în raza imediată
a acestor beneficii.
Proiectele Smart City identificate au fost
segmentate pe șase verticale Smart City (Smart
Economy, Smart Mobility, Smart Environment,
Smart People, Smart Living și Smart Governance),
clasificate în concordanță cu raportările recente ale
Uniunii Europene.
Pentru o clasificare a acestor inițiative am
realizat un clasament național al verticalelor. Lideră
este categoria Smart Governance, acoperită de 49 de
proiecte, urmată îndeaproape, pe poziția secundă, de
Smart Living, cu 47 de proiecte. Locul al treilea este
împărțit, la egalitate, de Smart Economy și de Smart
Mobility, fiecare cu 46 de proiecte în plan, în curs de
implementare sau deja livrate. La distanță urmează
Smart Environment, cu 15 proiecte și Smart People,
cu 13 inițiative.

31
Topul primelor zece orașe, în funcție de
numărul de proiecte în plan, în curs de implementare
sau livrate este: Alba Iulia, Cluj-Napoca, București,
Brașov, Piatra-Neamț, Arad, Sibiu, Constanța, Iași și
Oradea.
Solutiile Smart City identificate și în România
și, în același timp, scalabile la nivel mondial includ:
iluminatul stradal, smart parking, monitorizarea
video si furnizarea de servicii publice de WiFi,
urmate, pe termen mediu, de sisteme de management
al traficului, management al deșeurilor și diferiți
senzori, cum ar fi cei de mediu, folosiți pentru
monitorizarea calității aerului.
Printre orașele care îmbrățișează soluțiile
Smart City atât într-un mod inovator, cât și
acoperitor la nivelul locuitorilor, putem menționa:
Seini, singurul oraș independent energetic din
România, Târgu Neamț, care a amplasat pe întreaga
sa suprafață iluminatul public cu LED, dar și Gura
Humorului, cu acoperire integrală cu servicii publice
WiFi gratuit.
Lista companiilor implicate în realizarea de
proiecte Smart City include, dar nu se rezumă la:
Aquatim, Avitech, BCR, clusterul Cluj IT cu o serie
de companii (Arxia, Cloud Soft, Hyper Media, Life is
Hard, Optima & Artsoft Consult, Solar Eco Systems,
Trencadis), Direct One, Eco Mobilitate, Enel, ETA2U,
Euro Jobs, Fast Order, Flash Lighting Services,
Industrial Software, IT Center for Community,
Luxten, Microsoft, Nova Apaserv, Orange România,
Parkomatic, Romstal, Telekom România, TPark, UTI,
Vegacomp Consulting, White City Code, ZTE.
Raportul complet include, pe lângă o analiză a
orașelor și proiectelor, și informații esențiale despre
industrie, precum lista conferințelor pe tema Smart
City, a cursurilor și training-urilor de profil, alături
de date relevante la nivel global, actuale, ce prezintă
tendințele mondiale în domeniu.
Peste
5.456.478
de locuitori
trăiesc în
orașe și
comunități
aflate sub
umbrela
inițiativelor
Smart City.
33 de orașe
mari, medii și
mici din țară
au, în faza
de plan, în
derulare sau
deja finalizate,
un numar de
216 proiecte tip
Smart City.

32
Lect. Univ. Dr.
Cătălin VRABIE, SNSPA
E-guvernarea (concept cunoscut și în spatele
englezismului e-gov) este una dintre cele mai – dacă
nu cea mai – interesantă provocare a Administrației
Publice din întreaga lume. Multe dintre obiectivele pe
care guvernarea electronică își propune să le atingă
pot fi descrise, la prima vedere, ca fiind cel puțin
ambițioase.
E-guvernarea nu este doar un obiectiv, este o
metodă, este o remarcabilă simbioză între societate,
administrație și tehnologie. Multe dintre cele care
odată reprezentau tehnologii de vârf sunt privite
astăzi ca fiind parte din viața fiecăruia, această
evoluție trebuie integrată în mod cert în toate
aspectele vieții cetățenilor.
Ce este e-guvernarea?
Chiar dacă istoria Web-ului a început acum
câteva decenii, doar în ultimele putem vorbi de
apropierea mediului public de acesta și abia în
ultimii ani au început cu adevărat să fie explorate
oportunitățile lui. Relația guvernelor cu Internetul
a pornit de la operațiuni simple – precum trimiterea
unor mesaje de e-mail sau postarea informațiilor pe
o pagină Web, ajungând astăzi la eficienţă, eficacitate
și servicii publice complet electronice. Informațiile
disponibile în formă digitală și posibilitatea de a le
transfera cu ușurință dintr-o parte în alta a condus
astăzi la schimbarea manierei de conducere a
organizațiilor.
Paralela dintre inovațiile în IT și Internet
a condus la o serie de schimbări în economia
lumii precum globalizare, aplatizarea ierarhiei
organizaționale și creșterea sectorului de servicii și
a economiei informaționale. Așa cum a spus Thomas
Lauren Friedman (jurnalist la New York Times)
în cartea The World Is Flat: A Brief History of the
Twenty-First Century, scrisă în anul 2005, Internetul
a aplatizat lumea, IT-ul a provocat mai întâi și apoi
a mărit ritmul cu care aceste schimbări s-au produs,
furnizând o platformă proprie pentru dezvoltare.
Dintre toate provocările guvernării
electronice, mă voi apleca în paginile acestui articol
asupra serviciilor publice care pot fi intreprinse prin
intermediul platformelor on-line. Cum deja este
cunoscut, serviciul public este „activitatea pe care
guvernanţii sunt obligaţi să o presteze în interesul
celor guvernaţi“ sau o „activitate de interes general,
prestată de o persoană privată având prerogativele
puterii publice, sub controlul administraţiei“. Cine
sunt guvernanții?! Ei bine, ne referim în acest context,
la Organizațiile publice ca unităţi sociale (sau grupuri
umane) construite şi reconstruite în mod deliberat
pentru a urmări realizarea unor obiective specifice“
şi care sunt finanţate din fonduri publice.
Înțelegând aceste elemente, putem să avem
o viziune clară asupra guvernării electronice a cărei
definițiepoatefi:(1)„utilizareatehnologieiinformaţiei
de către agenţiile guvernamentale [organizaţiile
publice] în relaţiile cu cetăţenii, întreprinderile şi alte
corpuri guvernate [...]. Beneficiile rezultate putând
fi reducerea corupţiei, creşterea transparenței, mai
mult confort, creşterea veniturilor şi/sau reducerea
costurilor”, sau (2) “folosirea tehnologiei informaţiei,
în particular a Internetului, pentru a livra servicii
publice într-o maniera mult mai convenabilă,
eficientă şi orientată spre client”. Deşi literatura de
specialitate este bogată în definiţii ale conceptului,
m-am oprit doar asupra acestora, pentru că le
consider reprezentative şi de altfel şi cele mai clare.
Reiese astfel ușor, din rândurile de mai sus, că
serviciul public face obiectul existenței organizaţiilor
publice, iar guvernarea electronică vine în ajutorul
cetăţenilor (beneficiari ai serviciilor publice) de a
intra în contact cu acestea.
În figura alăturată se prezintă interacțiunea
dintreadministraţiapublicăşicetăţeanpetoatădurata
vieţii acestuia. Vedem astfel că aceasta interacţiune
este posibilă numai cu ajutorul unor entităţi terţe, şi
anume acele organizaţii publice care îndeplinesc un
rol cheie în procesul de livrare a serviciilor publice.
Cetăţeanul nu ar putea interacţiona direct cu statul,
cu administraţia, dacă aceste organizaţii nu ar exista.
Oricât de greoaie este aceasta interacţiune, ea este
totuşi necesara.
Astăzi, birocraţia este cuvântul de ordine
atunci când vorbim de maniera de administrare din
România, iar despre aceasta se poate spune că este la
fel de veche ca însăși civilizaţia – trebuie menționat
că e-guvernarea nu va reduce birocrația ci, folosind
pe scară cât mai largă tehnologia informaţiilor,
timpii necesari procesării documentelor sunt
sensibil reduşi. Mulţumită sistemului, e-documentele
(documente în format electronic) vor circula de la un
“ghişeu” la altul fiind validate digital de persoanele cu
competențe în acest sens, rămânând ca solicitantul
doar să intre în posesia actului final (permisul de
conducere, autorizația de construire etc.) poate tot
în format electronic (atunci când acest lucru este
posibil), printr-un e-mail.
Evoluţia sistemelor electronice de guvernare
a fost accelerată cu trecerea de la hârtie la bazele de
dateşidelaprocedurimanualelasistemeinformatice
mari. Dezvoltarea acestuia a fost determinata în toate
țările şi de măsuri legislative privind servicii publice
ale Administraţiei Publice on-line, care au coincis şi
cu evoluţia rapidă a utilizării Internetului.
Pentru organizaţiile publice folosirea
Internetului aduce avantajele clasice ale
disponibilităţii, informaţia pe site-urile Web fiind

33
Figura 1. Interacţiunea cu serviciile publice
Sursa: Autorul în urma preluării și adaptării datelor din Information Society thematic portal
E-guvernarea, Viitorul
Administrațiilor Publice
disponibilă 24 de ore din 24, 365 de zile pe an şi al
accesibilităţii şi interacţiunii, persoanele interesate
putând accesa informaţia şi efectua tranzacțiile de
oriunde din lume folosind accesul la Internet.
Iată astfel că guvernarea electronică se afirmă
din ce în ce mai mult ca o caracteristică majoră a
noii societăţi bazate pe informaţie şi cunoaștere.
Fenomenul este complex şi se referă la multiplele
conexiuni între autorităţi şi persoanele fizice şi
juridice din societate. Administraţia publică este în
prezentputernicinfluenţatădefolosireatehnologiilor
moderne ale informaţiei şi comunicaţiilor. Folosirea
acestor tehnologii oferă posibilitatea schimbării
calitative a serviciilor oferite de către administraţie
cetăţenilor şi entităţilor organizatorice şi sociale.
Începând cu eliminarea hârtiei şi continuând cu
reducerea timpului de acces la resursele publice,
aplicaţiile de e-guvernare câştigă încrederea
cetăţenilor şi eficientizează serviciile publice
contribuind major la democratizarea societăţii în
ansamblu. Aşa cum se preciza în The Economist
într-un raport mai vechi, din 2005: „În următorii
ani [e-guvernarea] va transforma nu numai maniera
în care cele mai multe servicii sunt livrate, dar mai
ales relaţia dintre guvern şi cetăţean. După comerţul
electronic, următoarea revoluţie a Internetului va fi
a e-guvernării”. Suntem în anul 2018 și într-adevăr
acest lucru s-a întâmplat deja. The Economist a avut
dreptate!
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
Școala primară
Naștere
Locuință
Căsătorie
AngajareCazier juridic
Mașină
Pașaport
Permis de conducere
Serviciu Militar
Universitate
Liceu
Copii
Afacere de familie
Șomaj
Divorț
Pensie
Deces
CETĂȚEAN

35
Mobilitatea urbană este una dintre cele mai
importante probleme ale zilelor noastre prin prisma
a cel puțin două efecte ale acesteia: impactul asupra
mediului și impactul asupra societății. Impactul
asupra mediului este negativ, activitățile de transport
afectează aproape toate componentele mediului
natural și sunt necesare măsuri pentru diminuarea
acestui impact negativ de mediu. Impactul asupra
societății are valențe negative și pozitive și este
de dorit creșterea ponderii celor pozitive (acces la
servicii și funcții urbane, timp redus de deplasare,
costuri mici etc.).
Transportul public urban reprezintă soluția
de mobilitate cu efecte pozitive atât în ceea ce privește
reducerea impactului negativ asupra mediului cât
și creșterea ponderii elementelor pozitive ce țin de
activitatea de transport și societate. Transportul
public urban trebuie văzut ca o componentă
principală a sistemului de transport urban la care se
vor adăuga celelalte componente (pietonal, bicicletă,
autovehicule) pentru asigurarea unui anumit nivel al
mobilității urbane.
Pentru a putea impune transportul public
urban ca principal jucător în mobilitatea urbană
trebuie crescute eficiența operării (sisteme de
management al transportului public, sisteme de
monitorizare a parcului de vehicule) și atractivitatea
acestuia prin oferirea de informații corecte și în timp
real precum și prin oferirea serviciilor de planificare
a călătoriilor.
Principalele condiții care trebuie urmărite
în cazul acestor sisteme de informare și planificare
sunt:
-Existența unei infrastructuri de transport care să
poată asigura circulația vehiculelor de transport
public la viteze comerciale optime;
-Asigurarea căilor proprii de transport și a priorității
în intersecțiile semaforizate;
-Culegerea informațiilor corecte și în timp real de la
vehiculele de transport public și alte componente ale
sistemului de transport public;
-Accesul deschis la informațiile și serviciile de
planificare oferite de sistem;
-Integrarea diverselor moduri de transport care
compun sistemul de transport public urban (tramvai,
metrou, autobuz, troleibuz) – transport multimodal;
-Integrareasistemelorinteligentepentrutransporturi
pentru asigurarea schimbului optim de informații
dintre acestea (un exemplu poate fi integrarea
sistemului de informare cu sistemul de management
al transportului public și cel de management al
traficului pentru determinarea timpului ETA de
sosire în stație).
Sistemele de informare și planificare
a călătoriilor aparțin domeniului sistemelor
inteligente pentru transporturi și au în componența
lor următoarele elemente:
-Rețea de senzori – acești senzori au rol colectarea
informațiilor legate de mișcarea și starea vehiculelor
de transport public (viteză, capacitate disponibilă
etc.);
-Sisteme de procesare locală a datelor culese de la
senzori;
-Sistem de procesare centralizată a datelor;
-Sistem de comunicații care asigură legătura de date
dintre sistemul de procesare locală și cel de procesare
centralizată;
-Sistem de informare – acesta poate fi cu elemente de
informare în stație și pe vehicul și cu acces la Internet;
-Sistem de planificare a călătoriei;
-Interfețe cu alte sisteme.
Călătoriile efectuate cu sistemul de transport
public urban sunt caracterizate de faptul că, în
general, pentru efectuarea acestora sunt necesare
mai multe moduri de transport (ele sunt rezultatul
combinării a cel puțin două moduri, unul specific
sistemului urban de transport public și celălalt fiind
mersul pe jos). Mersul pe jos este o componentă
principală a călătoriilor multimodale și este cel
care definește accesibilitatea la rețeaua de transport
public urban. Planificarea călătoriilor cu transportul
public urban trebuie să țină cont și de componenta
pietonală a acestora (trebuie calculate distanțele și
timpii de parcurgere a acestora).
În continuarea vor fi prezentate două soluții
de sisteme de informare și planificare a călătoriei,
una este bazată pe sisteme instalate (sistem de
management al transportului public, sistem de
management al traficului) și cealaltă este bazată pe
participarea comunității călătorilor (smartphonurile
acestora sunt parte din sistem și asigură rețeaua de
senzori, procesarea locală, comunicațiile și interfața
de informare și planificare a călătoriei).
Sisteme de
informare și
planificare a
călătoriilor
Florin Codruț NEMȚANU
Associate Professor, PhD, MEng, BEng,
BComm
Universitatea Politehnica București
SM IEEE, MIET, M ACM

36
Fig. 1 Instrument de informare și planificare a călătoriei în Stockholm (www.sl.se)
Instrumentul de planificare a călătoriei dezvoltat în Stockholm și gestionat de către compania
de transport public SL permite planificarea călătoriilor multimodale și include mersul pe jos ca una
dintre componentele importante ale unei călătorii. Datele sunt primite de la sistemul de management al
transportului public (acesta fiind conecta cu centrul de management al traficului din Stockholm). Principalele
avantaje ale acestui sistem sunt: acuratețea datelor, date în timp real, existența unui responsabil în ceea ce
privește serviciile de informare. Principalele dezavantaje sunt: costurile relativ mari de implementare (sunt
necesare sisteme de management al transportului public pentru furnizarea datelor, dacă acestea nu există) și
portabilitatea redusă.
Un alt instrument de informare și planificare a călătoriilor îl reprezintă MOOVIT. Acesta se bazează
pe participarea comunității călătorilor la culegerea și procesarea locală a datelor legate de transportul public
urban. Fiecare călător care participă are instalată o aplicație pe smartphone și, prin intermediul acesteia,
sistemul Moovit culege date privind poziția și mișcarea/viteza utilizatorului.
Fig. 2 Instrumentul de informare și planificare MOOVIT
Principaleleavantajealeacestuisistemsunt:costredusdeimplementare,dateîntimpreal,portabilitate
ridicată, poate fi integrat cu sistemele de management al transportului public (fuziunea datelor din surse
diferite). Principalele dezavantaje sunt: acuratețea datelor este relativ redusă, nu există un responsabil al
calității datelor. Aceste sisteme de informare și planificare a călătoriei sunt necesare creșterii atractivității
transportului public urban și a încrederii călătorilor în serviciul public de transport. Ele constituie un
instrument, cu efecte testate, pentru creșterea numărului de călători cu transportul public urban și scăderea
numărului de autovehicule.

38
Primăria Capitalei a lansat în luna iulie
2017 licitaţia pentru achiziţionarea a 400 de autobuze
pentru RATB (Regia Autonomă de Transport
București), contract estimat la circa 510,5 milioane
de lei, fără TVA, pe o periodă de 4 ani. Contractul
presupune achiziţia a 320 de autobuze cu o lungime
de 12 metri şi capacitate minimă de 96 de călători, 50
de autobuze cu o lungime de 10 metri şi o capacitate
minimă de 70 de călători, precum şi 30 de autobuze
articulate, lungi de 18 metri, cu o capacitate minimă
de 135 de călători. Potrivit caietului de sarcini, toate
autobuzele trebuie să aibă o motorizare Euro 6 şi să
poată funcţiona pe diesel şi biodiesel. La rândul său,
directorulRATB,AdrianMihail,asubliniatnecesitatea
achiziţionării de noi mijloace de transport în comun,
în condiţiile în care există autobuze vechi de 12 ani,
tramvaie mai vechi de 20 de ani, la fel şi troleibuzele.
“Aşa cum am promis încă de la preluarea mandatului,
modernizarea parcului auto RATB este unul dintre
obiectivele prioritare ale actualei administraţii.
Pregătirea licitaţiei a fost un proces de durată din cauza
elaborării tuturor documentelor necesare dar, prin
publicarea anunţului pe SEAP, intrăm, în sfârşit, în linie
dreapta cu achiziţionarea acestor autobuze”, a precizat
primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, într-un
comunicat de presă transmis MEDIAFAX.
Licitaţia a fost însă suspendată în luna
august, cauza precizată pe SEAP fiind ”această
procedură a fost trecută în starea «în aşteptare
anulare» în mod automat deoarece la data limită de
depunere ofertă nu exista nici un ofertant înscris
care sa fi depus oferta de preţ” şi “o operaţiune
Peste 100 milioane euro în noul
parc auto al municipalității

39
manuală de modificare a datei limită” era necesară
din partea Primăriei Capitalei. În luna septembrie
din cauza unor contestaţii, licitaţia a fost din nou
sistată: „Au fost depuse mai multe contestaţii. Am
crezut că acele contestaţii au o bază reală şi am fi fost
dispuşi să corectăm caietul de sarcini dacă CNSC (
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor ) sau
specialiştii noştri ar fi considerat că într-adevăr s-au
strecurat anumite erori
sau omisiuni. Dar CNSC
consideră că 95 la sută din
contestaţiile depuse sunt
nefondate, iar la restul
sunt anumite aprecieri
pentru care trebuie să
aducem lămuriri şi
informaţii suplimentare.
Trag concluzia că
suspendarea pe care a
trebuit să o suportăm cu
toţii pe nervii şi pe viaţa
bucureştenilor a fost
sută la sută nefondată,
pentru că aspectele
semnalate sunt derizorii”,
a declarat primarul
Capitalei, Gabriela
Firea. După amânarea
din septembrie, Firea a
transmis că vrea să ceară
modificarea legislaţiei
privind achiziţiile
publice în aşa fel încât să
îi responsabilizeze pe cei
care depun contestaţii,
pentru că din cauza
acestora a fost blocată
licitaţia.
Unadintrenemulţumirile
celor care au procurat
caietul de sarcini pentru
participarea la licitaţie
a fost că Primăria nu a
divizat licitaţia în trei
părţi, în funcţie de dimensiunea autobuzelor, o
contestaţie în acest sens fiind depusă la CNSC, însă
aceasta a fost soluţionată în favoarea Primariei
Capitalei.
Edilul le-a cerut operatorilor economici
interesaţidelicitaţiesăoprească„boicotuldemocratic”
precizând că a făcut appel către Parlament pentru
amendarea legii achiziţiilor, astfel încât să existe o
cauţinune plătită la încheierea contractului, care să
nu fie înapoiată în cazul în care se face o contestaţie
nefondată.
În octombrie 2017 s-a reluat desfăşurarea
licitaţiei, noul termen limită pentru depunerea
ofertelor urmând să fie 10 noiembrie, dar a fost
prelungit până anul acesta.
La licitaţie au fost depuse 4 oferte:
• KARSAN OTOMOTIV SANAYI VE TICARET A.S
• MAN TRUCK&BUS AG
• MERCEDES BENZ ROMANIA SRL
• OTOKAR EUROPE
Conform caietului de sarcini toate autobuzele
trebuie să aibă podea coborâtă pe toată suprafaţa
(nu se admit trepte), rampă mecanică pentru accesul
persoanelor cu disabilitaţi şi difuzoare externe
pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere, precum
şi instalaţie de încalzire, ventilare şi aer condiţionat
atât pentru călători, cât şi pentru compartimentul
şoferului. Autobuzele trebuie să aibă instalate
echipament de numărare a traficului de călători
(cu precizie de minim 99%), monitoare TFT/LED
pentru informare şi publicitate, precum şi sistem
de supraveghere video, interior-exterior. Noile
autobuze ar urma să fie dotate şi cu un sistem Wi-
Fi care să permită conectarea la internet. În plus,
toate autobuzele vor trebui să aibă sisteme care să
prevină furtul de combustibil precum: echipamente
de măsurare a consumului de combustibil, cu
transmitereadatelorprincomputeruldemanagement
al traficului şi instalaţie de detectare şi alarmare
în cazul deschiderii neautorizate a buşonului de la
rezervor.
O altă facilitate importantă pe care o vor
avea noile mijloace de transport în comun va fi un
sistem de comunicare performant, conectat în timp
real cu instituţiile de intervenţie, Salvare, Pompieri,
Jandarmerie, pentru un timp de reacţie foarte scurt
în cazul unor incidente, dar şi comunicarea cu
dispeceratul pentru transmiterea datelor legate de
comerţul electronic de titluri de călătorie.
Câștigătorul licitației este o asociere dintre
două firme turceşti - Otokar Europe SA şi Otokar
Otomotive ve Savunma Sanayi, a anunțat primarul
general Gabriela Firea, într-o conferință de presă.
Valoarea achiziţiei este de 100 de milioane de euro,
fiecare autobuz reprezentând 250.000 de euro plus
TVA. Firma turceasca va livra autobuzele în tranșe
către Primăria Capitalei, primele urmând a circula
pe străzi începând din această vară. Intr-o primă
fază, vehiculele noi le vor înlocui pe cele cu probleme
tehnice.
Compania OTOKAR este fondată în anul
1963 şi produce autobuze pentru transportul public,
autocare, semiremorci, vehicule off-road şi vehicule
pentru industria de apărare. OTOKAR EUROPE şi
OTOKAR OTOMOTIV sunt companii turcesti care fac
parte din conglomeratul de firme Koç Holding, cel
mai mare conglomerat industrial din Turcia.
Gabriela Firea a precizat că, după calculele realizate
cu specialiștii din domeniu, pentru ca autobuzele să
ajungă în stații după un program bine stabilit, ar fi
nevoie de aproximativ 1500 de autobuze. Primarul
vrea să achiziţioneze încă 400 de autobuze, 100 de
tramvaie,100detroleibuze,100deautobuzeelectriceşi
100 de autobuze cu gaz natural comprimat . “Pregătim

40
o nouă licitaţie pentru achiziţia a încă 400 de autobuze
Euro 6, pentru că studiile de trafic arată că, pentru a avea
un transport public performant, Bucureştiul are nevoie
de un număr aproximativ de 1.500 de autobuze. Vom
continua de asemenea cu achiziţia de 100 de tramvaie,
100 de troleibuze, 100 de autobuze electrice şi 100 de
autobuze cu gaz natural comprimat (GNC), construcţia
de parcări de tip Park&Ride la intrările în oraş precum
şi cu demarcarea culoarelor dedicate pentru liniile de
tramvai şi autobuz. Ne dorim de asemenea accelerarea
procedurii de modernizare a staţiilor şi refugiilor
destinate transportului public în comun şi vom realiza
un studiu de fezabilitate pentru înlocuirea tonetelor de
cartele din staţii cu aparate electronice de vânzare a
tichetelor de călătorie”, a declarat Gabriela Firea.
Primarul General al Capitalei, vrea să
transforme RATB în societate comercială şi promite
că angajatii vor fi stimulati financiar pentru a le
oferi siguranţa locului de muncă. “Împreună cu
sindicatul majoritar am stabilit deja un program prin
care salariaţii acestei regii să fie stimulaţi inclusiv
financiar pentru a se dedica în totalitate sau aproape în
totalitate activităţii de la RATB şi din motive financiare
să nu mai fie nevoiti să aibă alte colaborări - de înţeles,
fireşti, pentru că orice persoană atunci când nu câştigă
foarte mult se gândeşte cum să mai câştige un venit
pentru familie. Ne dorim ca toţi şoferii de la RATB să fie
mulţumiţi cu salariul pe care îl primesc astfel încăt să
dedice timpul liber odihnei pentru a preveni accidentele
şi unei activitati suplimentare pentru a câştiga o sumă”,
a punctat aceasta.
“Vreau să asigur pe toţi cei care au prezentat
în mod tendentios această reorganizare a RATB că nu
este egală cu privatizarea RATB. Este o formulă legală.
Este o obligativitate a legislaţiei naţionale şi europene.
În discuţiile pe care le-am avut am reuşit să prindem
în acest proiect acea garanţie că salariaţii regiei vor
fi preluaţi în integralitate în structura noii societăţi
comerciale, ca drepturile lor nu vor fi afectate. Contractul
colectiv de munca va fi preluat aşa cum este în momentul
de faţă cu toate drepturile”, a declarat Vasile Petrariu.
Cu toate acestea, chiar dacă în rândurile şoferilor nu
vor exista concedieri, situaţia personalului auxiliar
este incertă, în condiţiile în care edilul capitalei
a anunţat că vrea să înlocuiască toate cabinele în
care se vănd bilete cu automate. “Se lucrează la
toată documentaţia şi în scurt timp vom anunţa şi
lansarea acestui program aşa cum în acest moment
se lucrează la studiul de fezabilitate pentru înlocuirea
tuturor cabinelor în care se vând tichete cu aparate
electronice de vânzare a tichetelor de călătorie”,
a declarat Gabriela Firea, fără a elucida ce se va
întampla cu personalul angajat să vândă bilete. “Vă
informez că suntem în procedura de modernizare a
staţiilor de autobuz şi de tramvai. Nu mă mulţumeşte
absolut deloc cum arată şi cred că nu sunt în
măsură să mulţumească vreun călător. Au un aspect
deplorabil pur şi simplu. Staţiile trebuie să fie şi ele
modernizate şi să asigure atât confort, cât şi protecţie
când este foarte cald sau ninge şi să fie şi o sursă de
informare a călătorului cu privire la traseu şi la orele
la care ajung autovehiculele in statie”, am mai spus
dna. Firea.
Consiliul General al Municipiului București
a aprobat proiectul prin care Regia Autonomă de
Transport București devine Societatea de Transport
București (STB SA). Principalii acționari sunt
Consiliul General al Municipiului București și
Consiliul Județean Ilfov. Odată cu această schimbare
noua companie va putea accesa fonduri europene
pentru achiziția de vehicule și material rulant pentru
municipiul București.
Elena Frîncu -Assistent Program Manager
Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate

Revista Smart City Magazine (nr. 6)

Revista Smart City Magazine (nr. 6)

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Revista Smart City Magazine (nr. 6)

Similar to Revista Smart City Magazine (nr. 6) (20)

Revista Smart City Magazine (nr. 6)