Revista Smart City Magazine (nr. 5)

1
SmartCityMagazine
Revista profesioniștilor din industria Smart City | Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate
FONDAT 2016, Anul 3 | Nr. 5 | Ianuarie - Martie 2018 | smartcitymagazine.roPreț-12ron
Smart

smartcitymagazine.ro
4
Smart City Magazine
Publisher
Asociația Română pentru
Smart City și Mobilitate
Președinte:
Eduard Dumitrașcu
Contributors
Aurelian Băluță, Sarolta Besenyei, Negrea Sorin
Lenus, Aura Răducu, Mircea Enache, Alexandra
Colțoș, Serena Adler, Florin Nemțanu, Cătălin
Vrabie
Senior corespondent: Nikolay Bliznakov, Sofia
Contributors ARSCM
Bogdan Paraschiv, Andra Orloschi,
Hamudy Omran, Andrei Răpciugă
Abonamente/distribuție: Adrian Preda
Grafică/DTP - FabricaOnline.ro
Tipar - Masterprint
ISSN 2537 - 5113
ISSN-L 2537-5113
Adresa: CCIR Office Building
Blvd. Octavian Goga, Nr. 2, Tronson E, Et. 1,
Sector 3, București
Telefon secretariat: 031 425 4263
E-mail: info@smartcitymagazine.ro
Articolele din această revistă sunt proprietatea
publicației SMART CITY MAGAZINE.
Materialele pot fi reproduse doar cu citarea
sursei.
Revista Smart City Magazine publică cu
prioritate materiale originale.
Autorii își asumă pe deplin originalitatea
conținutului remis sau, după caz, eventualele
litigii generate de apariția materialelor.
PUBLICAȚIE EDITATĂ DE ASOCIAȚIA ROMÂNĂ PENTRU SMART CITY ȘI MOBILITATE
SmartCityMagazine
Misiunea revistei
Să mijlocească transferul de inteligență,
soluții și tehnologie de la furnizori către
beneficiari.SmartCityMagazineesteoplatformă
de educare și promovare - revista livrează
viziune și soluții la cheie pentru beneficiarii și
decidenții care implementează conceptul de
dezvoltare al comunităților și orașelor creativ
inteligente.
Despre conceptul editorial
Smart City Magazine reprezintă cea
mai dinamică platformă de comunicare
directă și necondiționată între producătorii
de servicii și produse ale industriei Smart City
și beneficiarii acestora – autorități centrale și
locale, organizații guvernamentale, fonduri
de investiții, persoane dedicate și implicate în
industrie, numeroși specialiști.
Unde se distribuie
Primele 200 de primării după numărul de
locuitori.
Miniștri/Secretari Stat/Directori Direcții
Ministere/Parlament/Primari/Viceprimari/City
Managery/Președinți CJ.
Primele 800 de companii după cifra de
afaceri relevante pentru Industria Smart City.
Toate Ambasadele și Universitățile
Tehnice.
Investitori/Analiști Financiari/Bancheri/
Consultanți IT/Sisteme de afaceri/de securitate
/Cercetători/ Integratori de sisteme/Arhitecți/
Topografi/Contractori.

6
Ce a făcut ca la un an de la apariția
asociației să putem vorbi despre o Industrie
Smart City? Am stat de vorbă cu Eduard
Dumitrașcu, Președintele Asociației Române
pentru Smart City și Mobilitate din România.
”În primul rând ar trebui ca toți cei
interesați de această industrie, de dezvoltarea
orașelor și comunităților să înțeleagă privirea
holistică a asociației noastre. Și când spun
acest lucru, mă refer la crearea infrastructurii
de bază – acum un an nu aveam nimic. Pentru
o promovare și educare corectă a decidenților,
beneficiarilor și celor implicați în dezvoltarea
orașelor creativ-inteligente din România,
asociația noastră a avut o strategie complexă
de dezvoltare și creare a acestei infrastructuri.
Am editat prima revistă dedicată Industriei
Smart City – Smart City Magazine. Suntem în
plin proces de introducere a celor 8 standarde
internaționale ISO în legislație, am realizat
primul Audit Smart City din România la primăria
Târnăveni, organizăm programul Caravana
Smart City - unicul program de promovare a
soluțiilor smart city și de educare a factorilor
decidenți în privința noilor tehnologii, derulat
pe parcursul a 12 luni, începând din septembrie
2017, în 12 regiuni ale României. Programul
este realizat Sub Înaltul Patronaj al Ministerului
Energiei, evident, fără să implice costuri din
partea ministerului. Organizarea primelor
cursuri de Smart City din România, a GaleiAnuale
a Premiilor Smart City Industry Awards edițiile
2016 și 2017 și a târgului de vânzare anual Smart
City-Urban Projects. Încheierea unor protocoale
Cum a fost creată Industria Smart City
în România de la zero.
Fără fonduri guvernamentale sau
europene și fără contracte servite.
Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate este cea
mai puternică organizație a Industriei Smart City în România.
De fapt, în urmă cu un an se vorbea foarte puțin despre
acest concept, fiind doar câteva inițiative locale.
În primul an a strâns peste 4 milioane de euro pentru
a finanța proiecte dedicate dezvoltării orașelor și
comunităților din România!

7
de colaborare cu Ministerul Energiei, Ministerul
Apelor și Pădurilor, Camera de Comerț și
Industrie a României,AsociațiaAdministratorilor
Publici din România, Universitatea Politehnica
București, Universitatea Ecologică București,
Universitatea București – Facultatea de
Geografie, Universitatea Spiru Haret, Camera
de Comerț și Industrie România-Israel,
Institutul de Studii Liberale, Coaliția Națională
pentru Modernizarea României precum și alte
parteneriate valoroase cu ajutorul cărora
ARSCM realizează acțiuni de informare,
educare și dezvoltare. Periodic organizăm
grupuri de lucru privind semnalizarea celor mai
importante probleme ale industriei, dar mai
ales identificarea de soluții privind rezolvarea
acestora. În acest sens, ARSCM are întâlniri
periodice cu factori decidenți din diferite
ministere și autorități publice centrale și
locale.”
Cu peste 150 de membri, parteneri și
sponsori, Eduard Dumitrașcu are planuri mari
pentru 2018.
”Ne dorim ca în primele luni ale anului
viitor să punem cărămida viitorului Centru
de Dezvoltare și Inovare pentru Smart City –
un proiect de 2 milioane de euro pe care ne
dorim să îl realizăm cu fonduri private 100%.
Va fi un centru de inovare a produselor și
serviciilor necesare acestei industrii, un centru
de excelență pentru promovarea exemplelor
de bune practivi. Ne propunem ca alături de
partenerii noștri să devenim centru de testare
pentruacesteproduse,darmaialessăpromovăm
Eduard Dumitrașcu
Președinte
Asociația Română
pentru Smart City și Mobilitate
eduard@romaniansmartcity.ro

8
interpretarea datelor colectate. Aceste date
vor face diferența pentru toate autoritățile din
țară – vor vedea în timp real beneficiile pe care
le pot obține în comunitățile lor.”
Smart Start UP, program de finanțare
a inițiativelor menite să dezvolte orașele. Ce
anume finanțați?
”În parteneriat cu Universitatea
Politehnica din București am convenit să derulăm
programul Smart Start UP – un program dedicat
tinerilor cu idei ce pot schimba comunitatea
locală, regională și globală dar care nu pot
asigura finanțare și nu pot implementa aceste
proiecte. Alături de companii partenere ale
asociației am reușit ca pe parcursul acestui an
să generăm un buget de 4 milioane euro cu o
finanțare de până la 400.000 de euro pe fiecare
proiect. În prima etapă a programului am avut
44 de proiecte înscrise din care 4 sunt în diferite
stadii de implementare la acest moment.
În decembrie 2017 avem a doua finală unde
sperăm să avem și mai multe proiecte finaliste
și finanțate.”
La nivelul Uniunii Europene și a
Comitetului Regiunilor se vorbește despre
conceptul Cvadruplu Helix. Despre ce este
vorba?
”Cvadruplu Helix reprezintă viziunea
europeană privind dezvoltarea orașelor și
comunităților. Reprezintă cei patru piloni
fundamentali – autoritățile centrale și locale,
mediul academic, companiile din mediul privat
și societatea civilă. Pe aceste fundamente și
cu acești parteneri trebuie să învățăm să ne
dezvoltăm. Uitați perioada când un primar
sau un minister stabilea agenda de priorități
după propriile ambiții sau viziuni. Azi, fără
consultarea societății civile este aproape
imposibil să dezvolți o comunitate – iar acest
trend este valabil peste tot în lume.”
Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate (ARSCM) pune la dispoziția
autorităților publice un serviciu de auditare Smart City.
Auditul Smart City, realizat de o echipă de experți abilitați ai ARSCM, vizează analiza
investițiilor realizate și obiectivele asumate cu privire la segmentul soluțiilor inteligente.
Documentul va conține un set de concluzii emise în baza documentației primite de
la Solicitant, precum și în baza propriilor analize, colectate atât la fața locului, cât și prin
mijloace independente de auditare.
Informații și solicitări: info@romaniansmartcity.ro
Produs ARSCM:
AUDIT SMART CITY

9
Viziunea Vestel asupra durabilității
a fost formulată în scopul unui viitor mai
bun din punct de vedere economic, social
și uman, aceasta fiind cheia unei dezvoltări
durabile și ecologice. Principalul obiectiv al
grupului Vestel este spirijinirea proiectelor
care implică responsabilitate socială. Prin
prisma acestui fapt, Vestel alocă un buget cu
fonduri neliminate în activități de cercetare și
dezvoltare pentru a reduce consumul de energie
al produselor și pentru a integra noi materiale
ecologice și reciclabile în productie. Principiile
care definesc întreagă activitate Vestel coincid
cu obiectivele proiectului Smart City, având în
vedere scopul comun de a integra noi tehnologii
pentru a îmbunătăți calitatea vieții și pentru
dezvoltarea comunităților.
Vestel propune trei game de produse
care facilitează tranziția mediului urban
într-un oraș inteligent: Iluminat inteligent
cu LED, Stație încărcare pentru vehicule
electrice și E-board (Interactive Flat Panel
Display). Proiectat cu tehnologia LED touch,
E-board-ul Vestel este un produs interactiv
carepropunesoluțiipentrueducațieșimediul
de afaceri, oferind o modalitate eficientă de
a distribui cunoștințe și informații. Soft-ul
Microsoft Intel Unit facilitează utilizarea sa
într-un mod accesibil și distribuirea rapidă a
conținutului fără component adiționale.
Cercetare, Dezvoltare si Sustenabilitate
www.vestelinternational.com

10
Spațiul urban nu permite extinderea
infrastructurii de transport iar, în acest moment,
există o presiune foarte mare a cererii de transport
în sensul creșterii capacității de transport. Pentru
a putea face față acestei provocări este nevoie de
o dezvoltare intensivă a sistemelor de transport cu
ajutorul sistemelor inteligente pentru transporturi
(ITS), pentru a crește capacitatea de transport fără
a extinde rețeaua urbană de transport.
Soluțiile și tehnologiile actuale din domeniul
sistemelor inteligente pentru transporturi au condus
la identificarea a trei direcții majore de acțiune în
ceea ce privește implementarea soluțiilor ITS.
Prima direcție o reprezintă sistemele
cooperative.
Acestea sunt sisteme inteligente care permit
cooperarea subsistemelor și componentelor pentru
a furniza servicii de mobilitate de nivel înalt. Astfel,
sistemele instalate la bordul diverselor vehicule
pot coopera între ele pentru a furniza servicii de
informare a conducătorilor de vehicule. Un vehicul
care are o rețea de senzori la bord (care pot
culege informații despre condițiile de rulare) poate
furniza informații legate de starea drumului către
alte vehicule, acestea, la rândul lor vor procesa
și retransmite informațiile către alți utilizatori.
Sistemul de informare cu privire la condițiile de
rulare este de tip cooperativ și are avantajele
sistemelor distribuite în ceea ce privește costurile,
resursele, reziliența și operarea.
O a doua direcție o reprezintă conectivitatea.
Vehiculele și alte dispozitive mobile vor fi conectate
între ele pentru a schimba date și informații și
pentru a participa, în mod cooperativ, la furnizarea
serviciilor ITS (de monitorizare, management,
informare, impunere a legilor etc.). Comunicațiile
de tip v2v (vehicle – to - vehicle) sau c2c (car – to
- car) sunt cele care permit conectarea vehiculelor
între ele și oferă posibilitatea dezvoltării unor
sisteme mobile distribuite. Comunicațiile de tip v2i
(vehicle – to – infrastructure) permit conectarea
sistemelor de la bordul vehiculelor cu sistemele
instalate în infrastructura rutieră și facilitează
integrarea vehiculelor cu infrastructura inteligentă.
Comunicațiile mixte de tip x2x (orice – la – orice)
descriu cele două tipuri de comunicații și oferă
soluții pentru toate aplicațiile ITS care au nevoie de
conectivitate.
A treia direcție identificată la acest moment
este cea de automatizare. Această automatizare se
poate referi la vehicule, acestea trecând prin diverse
stadii de conducere automată (de la asistența în
conducere la vehicule autonome). Automatizarea se
poate referi și la sistemele ITS din infrastructură (se
poate vorbi de funcții automate ale sistemelor de
management al traficului; un exemplu îl constituie
sistemele de detectare automată a incidentelor)
unde gradul de automatizare poate cunoaște
niveluri relativ înalte cum ar fi cel de autonomie
(sistemul gestionează autonom diferite procese,
fără intervenția omului).
Aceste trei direcții permit o redefinire
a mobilității urbane prin prisma noilor sisteme
autonome și conectate care duc la dezvoltarea
unor servicii noi de mobilitate. Aceste servicii de
mobilitate trebuie privite în contextul conceptului
de Smart City și sistemele ITS implementate trebuie
corelate cu celelalte sisteme suport pentru orașele
inteligente (IT&C).
Importanța mobilității cooperative,
conectate și automatizate (cu tendințe către
dezvoltarea unor sisteme autonome) este
evidențiată la nivel european prin Strategia Uniunii
Europene privind sistemele de transport inteligente
cooperative, o etapă către mobilitatea cooperativă,
conectată și automatizată elaborată în 2016.
Florin Codruț NEMȚANU
Associate Professor, PhD,
MEng, BEng, BComm
Universitatea Politehnica
București
SM IEEE, MIET, M ACM
Mobilitatea urbană
cooperativă, conectată și
automatizată

12
SmartCity Expo World Congress
Barcelona - 2017
Migrația populației către mediul urban
pune deja o mare presiune pe sistemele vitale
ale orașelor moderne, aducând în centrul
atenției, pe lângă obiectivele imediate,
planificarea și strategia pe termen lung. Iar
tehnologia are un rol cheie în această ecuație
a sustenabilității unei municipalități. Și când
vorbim de tehnologie ne referim atât la
comunicațiile electronice cât și la multiple
metode de măsurare/cuantificare, înregistrare
și analiză a unor parametri de funcționare
ai unui oraș. Dacă la nivelul comunicațiilor
avansul tehnologic este semnificativ, din punct
de vedere al monitorizării cotidiene a unor
indicatori precum disponibilitatea locurilor de
parcare, calitatea aerului, nivelul de zgomot
ambiental, numărul de persoane/vehicule care
vizitează sau tranzitează, gradul de utilizare
a diferitelor servicii sau infrastructuri etc,
asistăm la un dezechilibru major între partea
de culegere a datelor din teren și partea de
procesare-înregistrare-analiză.
Acest dezechilibru este și mai vizibil
în momentele în care “industria” smartcity
se reunește în cadrul diferitelor târguri și
expoziții, așa cum a fost și SmartCity Expo
World Congress care a avut loc în Barcelona între
14-16 Noiembrie 2017. Ca și grup de companii
de infrastructura, Direct One a susținut și
implementat întotdeauna conceptul
“aveți probleme, avem/construim soluții”. La
Barcelona amregăsit însă ocu totul altă abordare
și anume “avem soluții, adaptați problemele la
soluțiile noastre”. Dintre sutele de expozanți,
pornind de la câteva standuri de companie,
continuând cu standuri de oraș, de regiune,
de țară și chiar de grup de țări, mai puțin de
20% erau furnizori de tehnologie de culegere a
datelor din teren (senzori), restul fiind furnizori
de aplicații software și doar câțiva integratori
de sistem. Am văzut zeci de aplicații care oferă
unei municipalități instrumente de monitorizare
și urmărire în timp a unui număr foarte mare
de indicatori, însă la întrebarea simplă “și cum
ajung datele respective la aplicație?” răspunsul
era aproape invariabil “municipalitatea trebuie
să ne furnizeze aceste date și noi le prelucrăm
în aplicația noastră, furnizând apoi o viziune de
ansamblu care va ajuta administrația publică să
eficientizeze diverse sisteme și parametri”.
Corespondență
Mihai Ionescu
Business Development
Director - Direct ONE

13
Să nu fiu înțeles greșit, aceste aplicații și
soluții software sunt indispensabile dezvoltării
orașelor inteligente, însă cel puțin la fel de
importantă este și culegerea datelor din teren,
fără de care nu avem ce să analizăm.
Așa cum spuneam mai sus, asistăm în
prezent la un dezechilibru între ritmul de
dezvoltare a tehnologiei “hardware” care să
permită multiplicarea pe scară largă, la un cost
accesibil, a unei game extinse de senzori sau
alte dispozitive de măsurare (singura excepție
fiind camerele video) și asaltul soluțiilor
software care sunt capabile să integreze volume
impresionante de date, care însă, deocamdată,
nu există.
Un factor care începe să își facă simțită
eficiența în reducerea acestui dezechilibru este
implicarea din ce în ce mai mare a nivelului de
decizie a administrațiilor publice, dovedită prin
prezența în cadrul evenimentului, ca expozanți,
a unor municipalități sau a unor țări, agregând
în cadrul standului propriu companii comerciale
promotoare a unor produse sau sisteme
integrate, cât și organizații neguvernamentale
ca și coordonatori ai unor framework-uri de
dezvoltare și finanțare a soluțiilor inteligente.
În concluzie, vedem că din efervescența
“smartcity” a ultimilor ani încep să se
cristalizeze “lanțuri” tehnologice complete,
care vor permite integratorilor și operatorilor
de infrastructură, printre care se numără și
Direct One, să materializeze soluții pentru
orașele inteligente moderne, aducând în
realitatea cotidiană a cetățeanului, beneficiarul
final al eforturilor “Smart”, soluții viabile la
problemele existente, astfel încât conceptul de
“orașul viitorului” să poată deveni “orașul meu
în prezent”.

14
Care sunt principalele obiective și planuri
de investiții pe care le aveți în vedere pe termen
scurt, mediu și lung?
Câte ore sau zile avem la dispoziție pentru
răspunsul acesta? Pentru că e mult de vorbit despre
planurile de investiţii, oricare ar fi termenele
acestora. Important e că vrem şi putem să facem din
Alba Iulia – capitala de suflet a românilor – cel mai
smart oraş din România. De altfel, în departamentul
din primărie care se ocupă de acest proiect, circulă,
mai nou și un fel de dicton auto-motivațional: „smart
goes smarter goes smartest”.. Pentru că, la viteza
cu care se schimbă lucrurile în domeniu, „smart”, în
forma sa inițală, oarecum „ simplă”, aproape că nu
mai e suficient. E nevoie de mai mult, de adaptare
permanentă și reinventare continuă. Concret, vă
pot da câteva cifre: până acum, companiile au
investit în proiectul pilot Alba Iulia Smart City peste
un milion de euro. Avem 60 de proiecte contractate,
din care foarte multe soluţii deja funcţionează la
parametri optimi.
Obiectivul nostru cel mai important este
crearea unui oraş pentru oameni, în care totul
să devină mai facil, mai util, mai concentrat pe
cetăţean, decât pe „ideologii” administrative.
Este un obiectiv care poate părea, la o analiză
superficială, o utopie. Dar dacă ne punem în postura
de locuitor al cetăţii, am vedea că nu alergăm după
cai verzi pe pereţi, ci după normalitate. Ştiu că
e greu ca un aparat administrativ să coboare din
turnul de fildeş în agora oraşului, dar noi, la Alba
Iulia, am făcut asta de mult timp. Şi a fost bine.
Pulsul oraşului se ia din mijlocul oamenilor, nu de la
geamul biroului din primărie.
Care sunt realizările/principalele proiecte
în care v-ați implicat de când ați preluat această
funcție?
Ceea ce este foarte important de subliniat aici
este faptul că funcţia de city manager se află într-o
complementaritate totală cu cea de primar. E un
„featuring”, o interdependenţă totală. Primarul este
în această funcţie prin voinţa şi votul oamenilor, pe
când city managerul devine parte din echipă pe baza
know-how-ului, competenţelor şi prin capacitatea
de a privi totul dintr-o perspectivă tehnică, pentru
a genera un plus de valoare pentru oraş şi locuitorii
lui. Primarul la Alba Iulia este o forță ancorată în
faptele materializate în interesul comunității.
Coexistența celor două funcții și succesul echipei
depind, deopotrivă, de competențele profesionale
complementare, cât și de valorile comune
împărtășite, încrederea și dorința de a contribui
împreună la progresul orașului. Ca și city manager,
m-am implicat în majoritatea proiectelor care au
vizat dezvoltarea oraşului, pe toate direcţiile de
evoluție ale acestuia. Şi voi aminti doar câteva
dintre realizările noastre: Alba Iulia este primul oraș
din România care are o strategie a proiectelor de
dezvoltare 2014 – 2020 realizată în colaborare cu
Banca Mondială. Datorită capacităţii administrative,
a echipei proprii de resurse umane, este – conform
Nicolaie Moldovan
City Manager Alba Iulia

15
raportului Băncii Mondiale – campionul orașelor
reședințe de județ din România în atragerea de
fonduri europene pe cap de locuitor (peste 200
milioane de euro fonduri nerambursabile în ultimii
10 ani). Mai mult decât atât, am creat o strategie
de promovare a oraşului, pentru că Alba Iulia are
un potenţial turistic imens. Astfel, a devenit o
destinaţie turistică din ce în ce mai atractivă prin
punerea în valoare celei mai mari cetăți din România,
ce include monumente şi instituţii naţionale unice.
Alba Iulia este primul oraș din România care deține
un manual de brand, un set de reguli, recomandări
și exemple de folosire a brandului orașului, care au
scopul de a menține coerența strategică și vizuală a
brandului și de a crește vizibilitatea orașului la nivel
național și internaţional. Aceste realizări au adus
orașului titlul de exemplu de bune practici în cadrul
unuia din programele de finanțare ale Comisiei
Europene, Programul URBACT III, unde Alba Iulia
este prezentat ca etalon european pentru alte orașe
cu caracteristici asemănătoare care pot replica
succesul urbei noastre în domeniul marketingului
de oraș. Alba Iulia este o Destinație Europeană
de Excelență recunoscută oficial de către Comisia
Europeană începând cu anul 2012.
Pentru a avea acces la o creditare mai
ieftină de pe piețele de capital, pentru a prezenta
credibilitate în fața investitorilor, Alba Iulia este
primul oraș din Romania care și-a plasat anual
începând cu anul 2013 în mod transparent cheltuirea
fondurilor publice sub analizaAgenției Internaționale
de Rating Moody’s – una din primele trei cele mai
Nicolaie Moldovan: Smart City nu e
despre „a te da oraș deștept”
ci despre a arăta că ești!

16
importante agenții de rating din lume. Este orașul
care a finalizat deja proiecte care pregătesc
trecerea spre un oraş inteligent (generatoare solare
de energie, transport public inteligent, turism
inteligent, îmbunătăţirea eficienţei energetice
etc.). Prin diversitatea partenerilor, inventivitatea
soluţiilor propuse şi abordarea integrată, proiectul
Alba Iulia Smart City 2018 are deja vizibilitate
naţională şi internaţională, astfel încât organizații
din oraşe care abordează astfel de proiecte
finanţate de către Comisia Europeană (Londra,
Paris, Genova, Ghent, Trondheim, Uthrecht, Berlin
etc.) au solicitat informații referitoare la acest
proiect inovator. Mai mult, inițiativa proiectului
Alba Iulia Smart City 2018 a fost deja recunoscută
oficial ca exemplu de bune practici pentru sectorul
public inovativ la nivel european, unde a câștigat
în acest an premiul European Public Sector
Award - Premiul European Pentru Sectorul Public
- EPSA. EPSA a primit în 2017 peste 150 de soluții
inovative pentru provocări cotidiene și complexe,
cu care se confruntă societățile noastre, din partea
administrațiilor publice din 30 de țări europene și
din partea unor instituții și agenții ale UE. Alba Iulia
a fost premiată pentru ’’Un sector public inovativ în
2017 – Soluții noi la provocări complexe, cele mai
bune practici la nivel local și supra-local.’’
Recent, a fost finalizat şi diseminat în conferinţă
de presă studiul „Smart Cities Research” – „The
Business Case for Smart Cities: Alba Iulia”, efectuat
de către Siemens, cu scopul de a analiza modelele
financiare și beneficiile care pot fi obținute pe mai
multe axe de infrastructură inteligentă, în funcție
de prioritățile şi nevoile oraşului Alba Iulia.
Vă preocupă trecerea orașului către unul
inteligent? Care ar fi primii pași de făcut în acest
sens?/ Care au fost etapele parcurse?
În orice competiție, chiar și sau, cu atât
mai mult, în cea cu tine însuți, startul e esențial.
Pentru că n-ai nici o șansă, oricât de tare ai trage
pe final, daca startul a fost unul slab sau, și mai
rău, ratat. Astfel, înainte de a începe efectiv
proiectul „Alba Iulia Smart City 2018”, la noi existau
soluţii inteligente implementate, super testate şi
funcţionale: 4 instituţii publice – Colegiul Tehnic
„Dorin Pavel”, Căminul pentru persoane vârstnice,
Centrul de zi pentru persoane vârstnice şi Direcţia
de programe a Primăriei Alba Iulia – au fost dotate
cu 1714 panouri fotovoltaice, cu o putere cumulată
de 257kw. Transportul public din Alba Iulia este
unul dintre cele mai smart din ţară: biletele se pot
cumpăra cu un SMS, STP Alba a introdus cardurile
de mobilitate urbană (e-ticketing), fiind prima
companie din România care foloseşte sisteme de
validare bazate pe poziţia GPS a călătorului, în
relaţia cu zonele tarifare. De asemenea, STP Alba
este primul operator public de transport care a
devenit partener cu administraţia municipală
în transportul intercomunitar. Aceste facilități
au adus de-a lungul anului recunoașteri naționale
și internaționale Societății de Transport Public
local din Alba Iulia: a câștigat titlul de „Compania
de transport a anului” la competiția națională
organizată în anul 2017 în cadrul evenimentului
Ziua Cargo din Brașov unde a primit și premiul IT și
totodată a câștigat premiul de excelenţă oferit de
Uniunea Internaţională a Transportului Rutier pentru
cel mai bun operator de transport cu autobuze din
Europa (IRU Bus Excellence Award 2013.
Proiectul pilot „Alba Iulia Smart City 2018”
a fost demarat anul trecut, printr-un protocol de
cooperare între Municipiul Alba Iulia și Ministerul
Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.
Conform Ministerului, această inițiativă a venit
în contextul în care industria TIC din România
înregistrează valori crescute de concentrare și
dezvoltare, cu o piață de produse și servicii bazate
Nicolaie Moldovan
City Manager Alba Iulia

17
pe tehnologii inteligente în continuă creștere.
Până în prezent, Municipiul Alba Iulia a contractat
60 de proiecte, semnând protocoale de colaborare
cu start-up-uri inovative la mari companii de
renume internațional, cu unele semnând protocoale
de cooperare sau aflându-ne în discuții avansate.
Toate soluțiile propuse de companii se realizează
sau se vor realiza pe costul exclusiv al companiilor,
Primăria oferind sprijin şi infrastructura necesară
implementării. Obiectivul nostru este să avem cel
puţin 100 de proiecte contractate și implementate
în anul Centenar.
Orașele inteligente se remarcă prin
poziționarea cetățeanului în centrul intereselor
administrației. Cum credeți că poate fi realizat
acest lucru și în ce orizont de așteptare?
Asta este, de fapt, esența administrației,
absolut totul pentru cetățean: exact pentru asta
suntem aici și la fel ar trebui să stea lucrurile
până și în cea mai mică primărie de comună din
România. Prin Smart City doar ducem asta la un
alt nivel, mai înalt și mai actual, mai up-to-date,
daca vreți. Pentru că, în esență, cam despre asta
e toată povestea cu smart city: nu despre a te da
oraș deștept ci despre a demonstra că într-adevar
ești. Toate proiectele din gama smart city răspund
prin tehnologii inovatoare nevoilor stringente cu
care se confruntă comunitatea locală: dezvoltare
durabilă, infrastructura ICT, mobilitate urbană,
sănătate, eficienţă energetică, calitatea locuirii,
valorificarea potenţialului turistic, educaţie,
e-administraţie, mediul de afaceri etc. Pentru
municipalitatea albaiuliană, beneficiile se vor
traduce în oportunitatea de a testa gratuit soluţii
inteligente care să transforme oraşul Alba Iulia într-
unul al cetăţenilor, al turiştilor şi al investitorilor.
În afara acestei paradigme, nu putem vorbi de oraş
inteligent, ci de proiecte fără relevanţă, de bani
absorbiţi artificial şi de interese nu tocmai nobile.
Ceea ce este extrem de important într-un smart
city este faptul că pilotarea de soluţii inteligente
de către diverse companii în mediul administrativ,
instituţional sau în mediul privat, creează punţi de
legătură între cei care au know-how-ul tehnic şi
cei care au infrastructura și, mai ales, deschiderea
pentru testarea know-how-ului şi a soluţiilor
propuse. În urma pilotării, se creează parteneriate
de business, al căror rol în dezvoltarea economică a
unui oraş nu mai are rost să-l diseminez. Un oraş cu
o economie sănătoasă, durabilă întoarce beneficiile
înspre comunitate, creează perspective noi pentru
cetăţeni şi ţine „acasă” mediul antreprenorial.
Considerați că funcția de Administrator
Public este reglementată corespunzător? Având
în vedere că pentru susținerea procesului de
dezvoltare și modernizare a administrației publice
locale este nevoie de un ansamblu de măsuri
legislative concrete, după opinia dumneavoastră,
ce ar trebui modificat în legislația existentă?
Ca și cea de Smart City, noțiunea de city
manager/ administrator public e una relativ
nouă, aparută din necesitățile locale și adaptată
acestora. Nu doar la Alba Iulia ci în toate orașele
importante și care vor să construiască durabil și să

18
se dezvolte după principii moderne, actuale. Tocmai
prin prisma „vârstei” ei destul de fragede, funcția
de administrator public încă suportă update-uri și
modificări în modul în care e reglementată. Însă nu
vă pot spune eu exact și exhaustiv care ar fi acestea,
pentru că nu pot vorbi decât din punctul meu de
vedere și prin prisma realităților din Alba Iulia, care,
fără îndoială, sunt diferite de alte locuri. Nu sunt
mulțumit de cum este reglementată azi această
funcție în raport cu responsabilitățile reale asumate
de un city manager. De la calitatea de ordonator
de credite până la responsabilități în conceperea și
implementarea unor proiecte de milioane de euro,
ca să ofer două exemple. În legea administrației
publice locale sunt doar câteva paragrafe care
reglementează funcția, dar acasă, în primării și
consilii județene sunt zeci de responsabilități
cuprinse în fișele de post și contractele de
management ale city și county managerilor. Opinez
că denumirea funcției – administrator public -
este o prostie, este fundamental neinspirată. City
managerul trebuie să fie o poziție tehnică, instruită
unitar și adaptat nevoilor administrației locale
la cursuri consistente și util construite, o funcție
angajată prin concurs, pe durată nedeterminată și
cu obiective și indicatori de performanță. Pleci când
nu îți atingi obiectivele, sau când subordonezi legile
intereselor private. Această funcție are nevoie de
un statut clar și de responsabilități reglementate în
primul rând în legea administrației publice locale,
dar și în regulamentele de organizare și funcționare
ale unităților administrativ-teritoriale.
Sunteți de acord cu obligativitatea funcției
de administrator public la nivelul tuturor unităților
administrativ teritoriale?
Categoric, nu! Și parțial v-am spus deja,
mai devreme, și de ce. Dacă vreți, o să dezvolt.
Obligativitățile ne-au măcinat o parte suficient de
importantă din istoria modernă, încât să ne simțim
îndreptățiți să le privim cel puțin circumspect.
Necesitățile sunt cele care ar trebui să ne
guverneze. Astfel, lucrurile sunt destul de simple:
ai nevoie de administrator public? Creezi funcția și,
din dimineața următoare, omul trece la treaba. N-ai
suficiente argumente încât să se justifice o astfel
de funcție în județul, orașul sau comuna ta? N-o
crea, simplu. Pentru că, dacă o „inventezi” doar
de dragul de a face mai stufoasă grila de personal,
înseamnă că ai tu însuți o problemă majoră și ar
trebui să o rezolvi pe asta, înainte de orice. Să ai un
adiminstrator public doar de dragul de a-l avea (și de
a-l plăti, pentru că, până la urmă, asta e „castana
fierbinte”) duce în derizoriu și decredibilizează
această „funcție”, eminamente tehnică și profund
utilă, acolo unde este cu adevărat nevoie de ea. Pot
fi de acord cu situația în care un administrator public
să lucreze cu mai multe comune de exemplu, pentru
a gestiona unitar un concept de dezvoltare, pentru
a eficientiza consumul de resurse, pentru a genera
complementaritate. Dar, individual, nu toate cele
peste 3000 de administrații din România au nevoie
de administratori publici.
Cum vedeți orașul în 2020?
Ţinând cont de proiectele pe care le avem
şi de impactul pe care îl au asupra oraşului, sunt
convins că în 2020, Alba Iulia va fi o capitala
digitală a României. Suntem de pe acum liderul
implementărilor de soluţii inteligente, dar nu
agreăm topurile de acest gen. Fiecare soluţie
implementată la noi poate funcţiona în aceiaşi
parametri în oricare alt oraş din ţară. Importantă
e deschiderea spre avantajele enorme pe care le
aduce tehnica modernă şi proiectarea rezultatelor
dincolo de aroganţe politice, timidităţi naive
sau clasicele „nu avem cu ce”. De la primari şi
city manageri porneşte totul. Beneficiile sunt ale
cetăţenilor. Doar aducând beneficii cetăţenilor, poţi
crea o administraţie performantă. În momentul în
care nu se văd beneficiile în comunitate, totul se
blochează la porţile primăriei. Noi avem şi „norocul”
că avem unul din cei mai open-minded primari
din ţară, un om care are puterea şi inteligenţa
să treacă peste detaliile tehnice ale soluţiilor şi
să vadă efectele, rezultatele sau beneficiile pe
care le aduc. Așa că 2020 mi se pare un orizont
destul de apropiat, cu siguranță Alba Iulia va fi
atunci un oraș cu multe șantiere în desfășurare
pentru mobilitate inteligentă, iluminat inteligent,
eficiență energetică, patrimoniu, educație etc. În
același timp ne amplificăm preocuparea pentru
digitalizarea serviciilor administrației, pentru
acoperirea spațiilor publice importante ale orașului

19
cu WI-FI gratuit, cu promovarea online și smart a
oportunităților turistice din oraș.
Al cui considerați că este atributul
implicării comunității în soluționarea problemelor
locale și cum poate fi atins acest obiectiv?
În mod evident, este atributul – şi nu
numai atributul, ci DATORIA – administraţiilor
locale să implice comunitatea şi să rezolve, prin
implicarea acesteia, problemele oraşului. Altfel,
care ar fi relevanţa unui aparat administrativ? La
noi, simţul civic este cel mai timid dintre toate
simţurile. La polul opus, stă „datul cu părerea”.
Or, rolul administraţiei locale e să se concentreze
pe comunitate, astfel încât să rezolve problemele
pornind din agora, cum spuneam la început, nu
coborând dintr-un turn de fildeş. Astăzi avem
termeni tehnici pentru aceste lucruri – e-guvernare,
e-cetăţean etc. –, dar toate se traduc liber prin
„datoria civică a administraţiei locale”, implicare,
dedicare, rezolvare. Au început să se înfiinţeze
ONG-uri cu caracter civic. În unele cazuri, ele
doar cer bani şi critică. În altele, se implică, vin în
primărie, solicită efectiv parteneriate cu primăria în
acţiunile lor, comunică foarte bine, iar rezultatele
muncii lor se văd. În cadrul proiectului „Alba Iulia
Smart City 2018”, am pus la dispoziţia comunităţii
aplicaţia Civic Alert, prin care cetăţenii pot trimite
sesizări la Dispeceratul Primăriei cu telefonul
mobil. Avem 8 căi de implicare a cetăţenilor – puse
la dispoziţia lor deja– în rezolvarea problemelor
oraşului. În curs de implementare, avem soluţia de
City Health care, la fel, facilitează implicarea civică
în „sănătatea” oraşului. Avem soluţii de comunicare
directă cu cetăţenii, de tip „chat support” pentru
îmbunătățirea comunicării dintre cetățeni și
municipalitate pe site-ul web al instituției (www.
apulum.ro), folosind produsul ChatPiper, soluţii
de smart community, care au ca obiectiv principal
transparența instituțiilor publice din perspectiva
comunității (open administration) și crearea
contextului favorabil dezvoltării mediului economic
local, respectiv promovarea antreprenoriatului prin
metode moderne (smart business), servicii digitale
pentru e-comunitate – iCloudSolution – care permit
întâlnirea cererii cu oferta în mediu virtual, cu
beneficii în evaluarea calităţii serviciilor private
oferite cetăţenilor, promovarea şi identificarea
online a tipologiilor de servicii ofertate, accesul
facil la planificarea, organizarea şi rezolvarea
problemelor prin intermediul unor servicii eficiente
şi de calitate etc.
Considerați că este necesară o mai bună
comunicare cu cetățenii?
Necesară spre obligatorie! Într-o eră a
comunicării în viteză, instant, pe toate palierele
posibile, noi, inclusiv prin soluțiile incluse în
planul de Smart City, exact pe asta mizăm: pe
comunicarea continuă cu cetăţenii. Cu cât o
administraţie comunică mai bine cu cetăţenii,
cu atât sunt mai vizibile acţiunile acesteia în
comunitate. Degeaba faci, dacă nu spui ce faci,
de ce faci şi ce rezultate va avea ceea ce faci.
Nu e vorba de laudă, ci de înştiinţare, aducere la
cunoştinţă – în termeni mai vechi –, iar în termeni

20
noi – de comunicare, de diseminare şi de evaluare.
Consider că administraţiile locale sunt nevoite „să
reînveţe” limbajul comunităţii, pentru ca totul să
fie mai transparent şi mai uşor de înţeles de către
cetăţeanul simplu. S-a dus vremea când cei din
primării vorbeau în „dodii”, iar oamenii înţelegeau
doar 10% din „slang-ul” administrativ. Şi nu e vorba
doar despre limbaj, ci mai ales de atitudine, de
comunicare prin atitudine, prin transparentizarea
proceselor birocratice şi prin reducerea lor la
minimul necesar. Aceste lucruri contează foarte
mult. Iar un smart city tocmai asta vrea să fie: o
urbe în care să te mişti digital, să ai totul la câteva
clickuri distanţă, să primeşti răspunsuri oficiale pe
mail, să obţii „hârtii” de la primărie online, fără să
stai la cozi sau să trebuiască să faci 5 drumuri pentru
un certificat, o chitanţă în plus sau o altă hârtie de
la o instituţie aflată în cealaltă parte a oraşului.
Spunem azi că nu ne mai ajunge timpul: păi efectiv
din aceste cauze nu ne mai ajunge timpul, pentru
că dacă avem ceva de rezolvat din punct de vedere
administrativ, trebuie să ne luăm o zi de concediu,
ca să ne putem plimba între instituţii, cu dosare în
mână şi cu bani cheltuiţi în plus. Dezideratul unui
smart city este să pună toate aceste proceduri la
un loc, să le simplifice digital şi să eficientizeze
tot procesul în favoarea cetăţeanului. Aceasta este
cea mai bună comunicare: când ai făcut dintr-un
angrenaj complicat un procedeu simplu, executabil
din faţa monitorului sau de pe telefonul mobil.
Atunci vorbim de comunicare prin eficientizare.
Atunci va vedea cel mai bine cetăţeanul cât de util
este un proiect de oraş inteligent.
Dacă există aspecte pe care nu le-am
abordat în întrebările de mai sus, dar pe care le
considerați a fi relevante, vă rugăm să le precizați.
Există câteva aspecte pe care tot insist încă
de la demararea ideii de „Alba Iulia Smart City”,
şi anume că Romania are nevoie de politici publice
şi de o legislaţie care să permită oraşelor să fie
conduse inteligent. E nevoie de un „data collect” la
nivel naţional şi local: date foarte importante care
ţin de reţelele de utilităţi şi consumurile specifice,
de la energie la apă şi canal, de la datele telecom la
cele ce ţin de intervenţiile de urgenţă, de la datele
GIS privitoare la cadastru, patrimoniu, urbanism
sau zonele verzi la cele ce ţin de transportul public
şi altele, care trebuie furnizate şi manageriate în
comun de echipe pluridisciplinare în centre urbane
de management al datelor. Analizele şi predicţiile
care decid inteligent viaţa unui oraş pot şi trebuie
administrate în comun de către administraţia locală
şi mediul privat.
De asemenea, România are nevoie de
programe de formare educaţională profesională,
programe orientate spre dezvoltarea şi
managementul oraşelor inteligente. Guvernul
trebuie să încurajeze dezvoltarea de masterate,
cursuri post universitare, ateliere practice etc. Există
cadre potrivite dacă există interes. Şi ar trebuie
să fie interes, pentru că e în favoarea mediului
educaţional şi antreprenorial totodată. E vital ca
cineva să reunească reprezentanţii administraţiei
locale cu cei ai vendorilor de tehnologie, pe cei
ai mediului de afaceri cu cei din sectoare publice
precum educaţia, sănătatea, mediul etc. Dacă vrem
oraşe inteligente, trebuie se ne educăm inteligent.
Asociația Română pentru Smart City și
Mobilitate (ARSCM) oferă servicii de întocmire
Plan de Mobilitate Urbană Durabilă
Planul de mobilitate are la bază o viziune
pe termen lung pentru dezvoltarea transportului
și a mobilității și va cuprinde toate tipurile și
formele de transport: public și privat, pasageri
și marfă, motorizat și nemotorizat, în miscare
sau oprit.
Planul va propune o viziune strategică
care să ofere o descriere calitativă a viitorului
urban dorit și să definească obiective concrete,
măsurabile, ținte bine gândite, toate înglobate
într-o strategie generală de dezvoltare durabilă.
Planul de mobilitate va cuprinde, de
asemenea, o evaluare a costurilor și beneficiilor
transportului, incluzându-le și pe cele ce nu
pot fi cu ușurință măsurate sau evaluate cum
sunt cele referitoare la emisiile de noxe sau
impactul asupra calității aerului, soluțiile
propuse urmărind obținerea unui impact maxim
al resurselor utilizate.
Informații și solicitări:
info@romaniansmartcity.ro
Produs ARSCM:
Plan de Mobilitate Urbană Durabilă

22
- 14 soluții implementate la nivel local încă din
primul an
- Primele economii la utilități realizate datorită
soluțiilor Smart City – stâlpii inteligenți de iluminat
economisesc între 50- 70% electricitate
- 1TB de date utilizate prin soluțiile de Wi-Fi în
autobuzele din Alba Iulia
Orange România a anunțat finalizarea primei
etape a proiectului-pilot de la Alba Iulia, precum
și începutul etapei de analiză a primelor date
colectate prin soluțiile implementate. Inițiativa are
drept rezultat, la aproape un an de la semnarea
acordului de colaborare cu Primăria Municipiului
Alba Iulia, finalizarea instalării echipamentelor și
începerea perioadei de analiză a datelor. Astfel, în
Alba Iulia sunt peste 600 de senzori care, alături
de rețelele de comunicații mobile, fixe și destinate
obiectelor conectate, creează o infrastructură
digitală a orașului.
Conectivitate
Orașul Alba Iulia se bucură de rețele de internet în
bandă largă, 4G/4G+, Wi-Fi și LoRaWAN furnizate
de Orange România și securizate prin platforma
Business Internet Security.
Rețeaua Wi-Fi include peste 228 puncte de acces în
cetate și oraș și 15 puncte de acces în mijloace de
transport în comun. În aproape un an de funcționare
a hotspot-urilor Wi-Fi în autobuze, aproximativ 8%
din populația de 60.000 de locuitori din Alba Iulia
a accesat serviciul, generând peste 1TB de date în
sesiuni cu o durată medie de 30 minute.
Rețeaua dedicată obiectelor conectate la internet
(IoT), LoRaWAN, acoperă prin 6 gateway-uri întregul
oraș și conectează 150 de senzori de iluminat și apă.
Această infrastructură deschisă are la bază o
platformă open data prin intermediul căreia
aplicațiile dezvoltate de start-up-urile partenere
conectează autoritățile locale, localnicii, turiștii,
precum și antreprenorii din Alba Iulia. În acest mod,
infrastructura digitală a orașului facilitează noi
oportunități, precum și o optimizare a resurselor
locale.
Guvernare digitală
Cetățenii pot comunica mai ușor cu autoritățile
pe subiecte de interes public prin intermediul
platformei de conectare la Wi-Fi. Până în acest
moment au fost desfășurate 9 sondaje la care au
participat peste 4300 de utilizatori ai mijloacelor de
transport în comun.
Aplicația Civic Alert îi ajută pe oameni să alerteze
autoritățile asupra problemelor identificate în oraș.
Prin soluția City Analytics, Primăria poate urmări
tendințe ale traficului pietonal din oraș, în funcție
de momentul zilei sau condițiile meteorologice,
identificând, de asemenea cele mai comune trasee.
În Alba Iulia media de vizitatori unici în cetate este
între 30.000 și 15.000 de oameni pe săptămână.
Societate digitală
Soluția de clasă digitală a fost instalată în 2 licee
din Alba Iulia: Colegiul Economic “Dionisie Pop
Marțian” și Colegiul Național Horea, Cloșca și
Crișan. Aceasta include tablete, prin parteneriatul
cu Lenovo, catalog digital, acces la Internet prin
Wi-Fi securizat și cu trafic web filtrat. Pe lângă
utilizarea catalogului pentru anul școlar 2017-
2018, în aplicație au fost încărcate datele legate de
performanța școlară pentru ultimii 3 ani. În total,
anul acesta vor beneficia în Alba Iulia de această
soluție 120 de profesori și aproape 1500 de elevi.
Prin aplicația e-alba iulia, disponibilă pe Android și
iOS, turiștii au acces la informații despreprincipalele
obiective ale orașului, iar business-urile locale pot
organiza campanii dedicate. În acest moment,
aplicația are 1200 de utilizatori care au inițiat peste
11.300 sesiuni.
În plus, ca parte a proiectului-pilot dezvoltat de
Orange, 4 echipe de elevi și studenți din Alba Iulia au
prezentat soluții pe tema smart city la hackathon-ul
Innovation Labs, iar una dintre ele s-a calificat la
finala Demo Day 2017 din București.
De asemenea, ca urmare a acceptării Orange în
programele de cercetare și dezvoltare Horizon2020,
MATILDAși SLICENET,Alba Iulia va deveni beneficiarul
tehnologiilor 5G cu aplicabilitate pe verticala smart
city.
Orașe sustenabile
Prin senzorii de monitorizare a calității aerului
instalați în cele 15 autobuze dotate cu hotspoturi
Wi-Fi, cetățenii pot ști în orice moment care sunt
zonele din oraș în care pot avea fără probleme
activități în aer liber. De asemenea, soluția oferă
atât autorităților, cât și cetățenilor, informații cu
privire la impactul pe care activitățile de zi cu zi le
au asupra mediului. Astfel, s-a observat că, în prima
zi de școală, când a crescut utilizarea mașinilor
personale, a fost influențat negativ nivelul de
compuși organici volatili din atmosferă.
ALBA IULIA
SMART CITY
primele rezultate

23
Iluminat Public
Soluția de management al iluminatului public a
generat economii între 50-70% la consumul de
energie electrică, în funcție de intensitatea luminii
selectate pentru fiecare stâlp, iar soluția de
management al apei este în curs de instalare.
„Proiectul-pilot de la Alba Iulia este o mare
oportunitate pentru comunitate, cât și pentru
Orange. Noi avem ocazia de a crea o platformă
“convergentă” a soluțiilor și tehnologiilor
pe care le avem și de a vedea performanța
lor, cum pot schimba în bine viața unui oraș.
Pentru comunitate este o oportunitate pentru
că proiectul de Smart City este cu și despre
oamenii care își pot construi orașul așa cum
și-l doresc, conexiune cu conexiune. La un an de
la începutul proiectului, primele rezultate ne
oferă o imagine încurajatoare a modului în care
această platformă conectată poate deschide
noi oportunități și poate reprezenta un motor
de creștere economică la nivel local.” a declarat
Liudmila Climoc, Chief Executive Officer în cadrul
Orange România.
“Un oraş inteligent este un spaţiu în care
calitatea vieţii locuitorilor săi este pe primul
loc. În colaborarea municipalităţii albaiuliene
cu Orange exact asta vrem să facem: să aducem
Alba Iulia mai aproape de avantajele tehnologiei
smart, pentru a creşte calitatea vieţii. Beneficiem
astăzi de o multitudine de oportunităţi pentru a
pune tehnologia la treabă. Noi, la Alba Iulia, nu
am vrut să pierdem acest tren, pentru că suntem
conştienţi că performanţa se face doar atunci
când te foloseşti de absolut toate resursele
disponibile şi ai o viziune pe termen lung, o
viziune care te ajută să conectezi trecutul cu
ceea ce ai acum la îndemână pentru a construi un
viitor pliabil pe nevoile comunităţii. Creșterea
mediului de business, promovarea oraşului pentru
dezvoltarea turismului, introducerea de soluţii
smart în educație, optimizarea conectivităţii şi
a utilizării resurselor disponibile - toate acestea
sunt elemente pe care le avem în vedere în
proiectul pilot implementat de către Orange în
oraşul nostru.” a declarat Nicolaie Moldovan, City
Manager Alba Iulia.
Pentru detalii despre acordul semnat între Orange
România și Primăria Alba Iulia privind proiectul-
pilot Alba Iulia Smart City 2018, accesați orange.ro/
newsroom

24
Interviu cu Sever AVRAM - Comisar Regional
Dunărean / Președintele Executiv al Asociației
”Comunitățile Locale Riverane Dunării” (CDLR)
Reporter: Strategia UE pentru Regiunea Dunării
(SUERD) reprezintă o parte componentă a politicilor
de cooperare teritorială finanțate prin bugetul UE
spre a consolida, ca și în celelalte trei macro-regiuni
aprobate până acum, inițiativele și măsurile destinate
să recupereze decalajele de competitivitate economică
și socială. Cât de relevante sunt deciziile și măsurile
recomandate în urma Forumului Anual SUERD 2017
desfășurat la Budapesta?
Sever AVRAM: De principiu, a apărut o anumită
dezmorțire a procesului de implementare SUERD, în
special în urma deciziei de finanțare, prin INTERREG
Europe, a celor 9 proiecte flagship, adoptată recent de
cei 14 coordonatori naționali. Desigur, la Forumul de la
Budapesta accentul a căzut în special pe componenta
politici energetice dunărene și eco-eficiență realizată
în mod inovativ. Totuși, marja de acțiune este mult mai
largă și se află în inter-conectare cu celelalte demersuri
vizând promovarea și transpunerea Agendei Inovării
Urbane, precum și cu toate politicile de susținere a
unui concept coerent care să propulseze Smart City-ul
în centrul preocupărilor tuturor edililor și urbaniștilor
europeni.
Altfel spus, deși nu s-a ajuns la o concluzie
unitară cu privire la un model unic agreat de securitate
energetică a Statelor Dunărene, este cel puțin clar că nu
dispersia, fragmentarismul sau discordia vor fi în măsură
să reprezinte o alternativă viabilă și un punct forte în
raport cu tendințele divergente sau nationaliste sau
autarhiste care domină în prezent procesul de luare a
deciziilor în unele din Statele Membre SUERD.
În acest sens, consider că instituirea și
extinderea Rețelei Comisarilor Dunăreni, evident în cazul
comunităților românești prin CLDR ar putea juca un rol
extrem de important în sensul armonizării standardelor
și practicilor de dezvoltare și inovare urbană mai ales în
context sub-regional, dar și în plan mai larg european.
Reporter: Cât de realist apreciați că este proiectul de
aplicare a măsurilor și reglementărilor Smart City, atât
în cadrul Bazinului Dunării, cât și, în mod specific, în
România?
Sever AVRAM: Pentru o primă perioadă, ar fi
extrem de utile o explicitare mai nuanțată a conceptului
Smart City, în genere, cât și o sensibilizare privind
beneficiile deosebite aduse de ralierea conștientă și
argumentată a cât mai multor orașe în conexiune cu setul
de principii și criterii pe care le presupune, direct sau
indirect, atât de inovativul concept de Smart City.
Din nefericire, până în prezent, în pofida unei
anumite atractivități de principiu și în absența raportării
la criterii foarte ferme, referința la conceptul de
Smart City s-a făcut într-o bună măsură de către edili
preponderent în sens declarativ, neunitar și intuitiv, în
locul unei abordări necesare mult mai pragmatice și mai
decizioniste. Cu alte cuvinte, miza ridicării unor standarde
și exigențe asupra dezvoltării pe termen mediu și lung
a început să fie bine percepută, însă profesionalizarea
din spate, ca expertiză concretă, încă întârzie să se
manifeste.
Reporter: Și în privința dezvoltării modelului de tip
Smart City există încă unele controverse și inadecvări
în România. Ar merita să fie un motiv de descurajare
sau de amânare a procesului deja declanșat privind
”înțelepțirea orașelor”?
Sever AVRAM: Nicidecum, întrucât fixarea unor
ținte cât mai înalte poate constitui în sine o motivare
suplimentară, doar că nu putem reinventa după ureche
nici criteriile, nici obiectivele după care certificăm în
ultimă instanță un oraș ca fiind cotabil drept Smart.
Comunitățile în ansamblu, cât și edilii, ar merita să aibă
în vedere cel puțin câteva componente decisive în cursa
în care se situează. În primul rând, ar fi să invocăm din
nou ideea unei prosperități și cunoașteri împărtășite

25
Durabilitate strategică
dunăreană prin Smart City
între cât mai mulți locuitori ai orașelor respective. Cu cât
cetățenii devin mai conștienți de avantajele de evoluție
care se pot crea la nivel comunitar, cu atât există o marjă
mai largă de responsabilizare în care se pot înscrie atât
în mod colectiv, cât și pe plan individual. O prosperitate
sustenabilă/incluziva ar trebui să aibă la bază mai multă
împărtășire a cunoașterii și a informațiilor, dar și mult
mai multă consultare în regim de transparență, până să
se ajungă la luarea unor decizii capitale care afectează
ritmul și sensul unei dezvoltări echilibrate și cît mai
inovative a comunităților.
Reporter: Cât de realistă este suprimarea decalajelor
de dezvoltare în Regiunea Dunăreană în baza poveștilor
de succes care există?
Sever AVRAM: Într-adevăr, pot fi identificate cel
puțin două modele teoretice aflate aparent în coliziune.
Cel de tip post imperial, habsburgic, ”Mitteleuropa” și cel
balcanic sau post-fanariot. Rostul promovării unui model
inspirat de Smart City însă este tocmai de a estompa
vechile rivalități sau mecanisme de auto-confortare prin
impunerea unei noi linii mult mai neutre și mai fezabile
în raport cu diferențierile istorice inerente. În momentul
acesta nu doar Viena, Bratislava și Budapesta pot conta
pe harta unei reconfigurări urbane de tip Smart, ci și
celelalte capitale naționale sau regionale care păreau
cumva condamnate să bată pasul pe loc.
Reporter: Care ar fi în mod pragmatic țintele pe care
să se concentreze energiile edililor și decidenților
politico-administativi în perioada următoare?
Sever AVRAM: În primul rând, ar fi oportun
să conteze nu logica izolării narcisiste a unor orașe
impecabil restaurate sau promovate urban, ci aceea a
extinderii cooperărilor și parteneriatelor în plan zonal și
sub-regional. Fructificarea din punct de vedere turistic
în mod treptat a acestor tipuri de cooperare atrage de
la sine nu numai idei și modalități noi de valorificare
și nuanțare a potențialităților identificate anterior, ci
și adoptarea unor trenduri inovative profunde, a unor
ritmuri de adaptare mai alerte și a unor inter-conectări
cu alte macroregiuni și zone aparent dispersate sau
divergente.
Reporter: Întrucât nu s-au făcut decât prea puțin pași
privind inter-corelarea dezvoltării de tip Smart City
și alte concepte-cheie UE, precum regionalizarea,
subsidiaritatea, cooperarea macro-regională etc., care
ar fi în etapa imediat următoare miza principală privind
depășirea tendințelor autarhice actuale și conectarea
României la grupurile de cooperare economico-
teritoriale existente în plan comunitar?
Sever AVRAM: Sunt foarte pozitive, în principiu,
bunele intenții exprimate până acum de mediul de afaceri
și întâlnirea cu aspirațiile comunităților românești pot fi
de bun augur. În plan practic, de pildă, constituirea unor
consilii consultative între autoritățile publice și mediul de
afaceri poate reprezenta un punct de cotitură ca optică
de lucru și de avansare a unor noi investiții pe viitor.
Desigur, există numeroase rămâneri în urmă între
bazinul superior și cel inferior al Dunării, dar aceasta nu
ar trebui să însemne un factor inhibant, ci dimpotrivă, o
garanție în plus că există încă suficient spațiu de umplut
cu conținut și că putem evita împreună cel puțin o parte
din erorile de parcurs ale celor mai avansați decât noi.
Bunăoară, dacă avem în vedere exagerările unor proiecte
faraonice neconectate la realitate de la Bruxelles sau
de la București, avem acum instrumentele mai clare și
mai precise pentru a ne focaliza doar pe modelele de
succes și a construi rețele de inovare urbană întemeiate
pe conceptele validate între timp privind dezvoltarea
durabilă și atingerea așa-numitelor Sustainable
Development Goals promovate de ONU.
Convorbire consemnată de Sandu ZAMFIRESCU

26
De ce ar trebui să fiți membru ARSCM:
1 – Prin ARSCM puteți vinde direct produse și servicii ale Industriei Smart City;
2 – Prin ARSCM vă puteți implica direct în proiecte Smart City;
3 – Prin ARSCM puteți fi certificat ca Partener de Încredere Smart City;
4 – Prin ARSCM puteți fi parte activă la decizie – grupuri de lucru interministeri-
ale, modificarea legislației, etc.;
5 – Networking la cel mai înalt nivel de reprezentare;
6 – Recunoaștere în industrie și în comunitate;
7 – Relații externe – prin platforma noastră de networking puteți accesa piețe
din afara țării;
8 – Cercetare și dezvoltare – implicare activă în creare de produse și servicii
Smart City;
9 – Prin ARSCM accesați cele mai importante și evenimente ale industriei;

27
Institutul
de Studii Liberale
“AGENDA VIITORULUI” este un proiect
multianual organizat de Institutul de Studii Liberale
în colaborare cu Fundația Friedrich Naumann pentru
Libertate. Debutând în anul 2016, proiectul si-a ales
ca scop principal dezbaterea și elaborarea unei
viziuni cuprinzătoare pentru România în orizontul
de timp 2030.
Proiectul adună aproximativ 100 de experți
din diferite domenii profesionale printre care se
pot identifica decidenți politici, academicieni și
reprezentanți ai mediului de afaceri și ai ONG-urilor.
În cadrul diferitelor sesiuni ale acestui proiect,
participanții au șansa de a schimba opinii și de a
dezbate subiecte importante referitoare la viitorul
României, raportându-se la experiența și așteptările
personale.
În anul 2017, proiectul s-a desfășurat de-a
lungul a cinci sesiuni. Primele patru au fost sesiuni
de lucru la nivel de experți axate pe domenii
diferite, reflectând procesele globale cu impact
asupra dezvoltării României: „Demografie, migrație
și mobilitate”, „Educație, cercetare și societate
digitală”, „Globalizare, relații internaționale și
mediul de securitate” și „Schimbări climatice,
energie regenerabilă și dezvoltare durabilă”. A
cincea sesiune s-a desfășurat în data de 28 noiembrie
cu ocazia unei conferințe în care au fost prezentate
și discutate concluziile experților, completate de
contribuțiile unor participanți la nivel înalt care au
schițat propria viziune asupra viitorului României.
În concluzie, proiectul urmărește conturarea
unei viziuni cuprinzătoare pentru România anului
2030. Această viziune poate crea un cadru de
dezbatere orientat spre elaborarea unor abordari
strategice care să poată răspunde provocărilor pe
care un viitor incert le poate aduce, direcționând
astfel România către dezvoltare, prosperitate și
securitate.
Agenda VIITORULUI

28
Hotel Intercontinental București a fost, în
data de 23 noiembrie, locul în care, pentru o zi, a
staționat trenul inovației românești în sectorul IT, iar
cei peste 450 de participanți au putut interacționa
cu cele mai noi și inovatoare soluții de business
dedicate clienților privați și autorităților publice
locale și centrale, soluții dezvoltate de membrii
Smart Alliance – Innovation Technology Cluster
folosind tehnologii, platforme și echipamente de
renume mondial realizate de „Preferred Technology
Partners” care au participat în secțiunea de
Expoziție a Summit-ului, arătând cele mai noi
tendințe în domeniu. Dintre partenerii preferați de
tehnologie ai Clusterului prezenți în acest an în zona
de expoziție amintim: ASUS, BITDEFENDER, CANON,
LENOVO, EATON, EPSON, SAMSUNG și ZEBRA.
Reprezentanți ai mediului de afaceri, autorități,
asociațiile de profil și mediul academic și-au dat
întâlnire cu soluțiile digitale inovatoare dezvoltate
de membrii Cluster-ului pentru sectoarele cheie
ale economiei românești. Soluțiile inovatoare
realizate de specialiștii români de top s-au reunit la
cea de-a doua ediție a SMART ALLIANCE Innovation
Summit. Evenimentul a reunit 25 de speakeri
locali și internaționali, lideri în domeniul lor, care
au dezbătut o parte dintre cele mai apăsătoare
probleme emergente pentru sectorul de business
din România, în cadrul celor patru paneluri: SMART
Education Debate, SMART City Debate, SMART
Innovation și SMART GDPR Debate.
„În România, sectorul IT se confruntă cu foarte multe
probleme, ca și majoritatea celorlalte industrii,
iar inovația nu are un mediu foarte prietenos de
dezvoltare. De aceea, prin evenimentul anual SMART
ALLIANCE Innovation Summit aducem în lumina
reflectoarelor companiile românești care au reușit
să se diferențieze prin soluții inovatoare nu doar în
România, ci în peste 30 de țări din lume, acoperind
toate continentele. În ediția de anul acesta am
adus împreună cele mai SMART companii din IT-ul
românesc, membri ai Clusterului și lideri în nișa
în care activează, tocmai pentru a crește nivelul
de inovație al clienților noștri reprezentați de
majoritatea companiilor private și de administrația
publică locală și centralș și pentru a demonstra că
și în România se pot dezvolta soluții cu adevărat
eficiente prin inovație de produs și proces” Gabriel
MUNTEANU, Președinte Smart Alliance – Innovation
Technology Cluster.
Panelurile au fost deschise de către Keynote
Speaker-ul evenimentului, Ligia DECA, Consilier
de Stat al Președintelui României cu atribuții în
domeniul educației și cercetării, fiind totodată
coordonatorul proiectului „România Educată”.
Doamna DECA a vorbit despre stadiul
proiectului „România Educată” și despre nevoia
României de a investi în formarea continuă a
profesorilor. De altfel, temele prezentate au fost
preluate și în panelul SMART Education Debate,
unde alături de unii dintre cei mai importanți
reprezentanți ai mediului de afaceri și educație
au fost dezbătute necesitățile și provocările
cărora toate entitățile direct interesate trebuie să
facă față și ce acțiuni ar putea fi cheia inovării în
Sistemul Educațional. Sorin MÎNDRUȚESCU, Oracle
Romania Country Manager & Central and Eastern
Europe Cloud Leader a atras atenția asupra faptului
că statul trebuie să înceapă să ajute companiile
Smart Alliance is driving the
Romanian Innovation Train

29
din România să investească în educație. El a oferit
exemplul ORACLE, care alături de universitățile
de profil din țară oferă cursuri gratuite studenților
pe tehnologiile de ultimă generație dezvoltate de
gigantul software american.
Panelul SMART City Debate a fost moderat
excepțional de către Eduard DUMITRAȘCU,
Președinte al Asociației Române pentru Smart City
și Mobilitate. În cadrul acestui panel, opinia din
partea clientului a venit de la Marian PANAIT – City
Manager al Primăriei Sinaia care a subliniat că
orice realizare inteligentă și automatizare SMART
a unui oraș trebuie să plece de la cetățean și
dorințele majorității locuitorilor, astfel că aportul
de creativitate și ingeniozitate pe care le-a aplicat
cu succes în Sinaia au plecat constant de la nevoile
cetățenilor orașului. Conceptul de oraș inteligent nu
poate fi aplicat fără ca Sistemele Informatice să fie
dintre cele mai moderne și să poată fi real Integrate la
nivel local și central, de aceea, Florian SIMIONESCU,
Managing Partner Integrisoft Solutions, companie ce
dezvoltă de peste 10 ani software dedicat pentru
mai bine de un sfert din administrația publică locală
din România, a prezentat direcțiile pe care statul
trebuie să le adopte pentru ca orașele să devină, cu
adevărat, inteligente.
„Smart City nu este un produs, este o viziune, este o
călătorie […] și înseamnă să punem locuitorii fiecărui
oraș în centru și să încercăm să le îmbunătățim viața,
interacțiunea cu instituțiile, cu infrastructura,
astfel încât să putem vorbi despre o comunitate
inteligentă, nu doar cetățeni inteligenți. Orașele se
schimbă dar în același timp și noi ne schimbăm, ca
ființe sociale, iar transferul de informații între noi și
oraș este din ce în ce mai mare; astfel, orașul devine
un organism viu, începe să ne răspundă prin date și
să ne influențeze, de unde și necesitatea de a evolua
către Smart City”, a spus Eduard DUMITRAȘCU.
“Smart Alliance are aceeași viziune privind
abordarea oricărei tip de soluție SMART ce poate
fi parte a unui oraș inteligent al viitorului, sperăm
noi nu foarte îndepărtat, anume călătoria trebuie
să pornească de la nivelul nucleului pe care noi
îl numim „eCitizen” și să ajungă la mult doritul
rezultat „eGuvernare”, nicidecum invers cum toată
lumea pare să perceapă ca fiind abordarea prioritară
în acest moment în România” a adăugat Gabriel
MUNTEANU, Președinte Smart Alliance – Innovation
Technology Cluster.
Ultimul panel care, de altfel, a fost și cel
care a primit cele mai multe întrebări, a fost cel
care a abordat cel mai „HOT” subiect al momentului
– GDPR (General Data Protection Regulation) ce
va intra în vigoare la nivelul UE începând cu 25
Mai 2018. Pe parcursul evenimentului, cât și în
cadrul SMART GDPR Debate, am reunit auditori,
distribuitori și implementatori de soluții dedicate
de securitate, consultanți juridici și un reprezentant
al Clienților Finali care au dezbătut aprig toate
punctele importante pe care companiile europene
trebuie să le atingă RAPID și EFICIENT pentru a reuși
să se alinieze SMART la noile cerințe europene în
mai puțin de jumătate de an.

Gabriel Munteanu
Președintele
Clusterului Smart
Alliance

30
Dr.ing. Serena Adler
Expert de mediu
Senior Contributor
Smart City Magazine
Managementul situațiilor de urgență și al
dezastrelor este o temă care impune o abordare
integrată, cu prioritate la nivelul acțiunii locale. În
urmă cu circa 15 ani, am participat la o auditare
integrată de mediu, sănătate și securitatea muncii
(ISO14001/OHSAS18001). Acea auditare avea loc
într-un oraș situat nu departe de malul oceanului,
fiind nu cu mult timp înainte pe linia de desfășurare
a unui ciclon, în urma căruia fuseseră semnalate
mai multe pagube materiale. Atunci am văzut
urmele lăsate de ciclonul care luase acoperișuri ale
unor depozite și la care se lucra pentru remediere
și adoptarea unor noi soluții mai sigure de fixare a
acoperișurilor. Eram în fața urmărilor unui fenomen
meteo periculos, de tipul celor ce țin de evoluția
fenomenului schimbărilor climatice și care impuneau
măsuri de siguranță suplimentară pentru cazul
în care acest fenomen avea să se repete. Atunci
și acolo, acel fenomen meteo extrem era parte a
managementului integrat de mediu, sănătate și
securitatea muncii. Se poate spune că și la noi există
asemenea sisteme integrate, aplicate de mai mulți
ani, totuși, cred că suntem de acord că aplicarea
este mai sumară. O explicație ar fi și faptul că ne
confruntăm de mai puțin timp cu aceste fenomene
extreme, la care se adaugă și insuficiența fondurilor
alocate acestor măsuri. Deobicei, măsurile sunt
rezonabile și nu vizează prevenirea, ci reacția în
situații de urgență. La aceste explicații trebuie să
adăugăm și nevoia de a îmbunătăți managementul,
cu orientare spre măsuri proactive, de prevenire si
minimizare a efectelor fenomenelor meteo extreme.
Iată-ne ajunși în momentul creșterii
numărului de fenomene meteo extreme și în țara
noastră, ceea ce face necesară analiza periodică a
măsurilor proactive, de pregătire și reacție în cazul
apariției unor asemenea fenomene. Pregătirea
proactivă se referă la proceduri de acțiune a
autorităților, dar și la modul în care populația
are acces la informare în timp real, la o însușire
temeinică a setului de măsuri pe care trebuie să le
ia în funcție de tipul evenimentului periculos și de
nivelul de alertă indicat de serviciile responsabile
cu monitorizarea și informarea.
Intenționam de ceva timp să scriu despre
prevenirea efectelor negative și chiar devastatoare
pe care fenomenele meteo extreme le pot produce
în mediul urban, dar cu referire la alte regiuni
ale Globului, acolo unde cicloanele, uraganele
Fenomene meteo
extreme în mediul
urban

31
devin din ce în ce mai puternice, lovind cu putere
devastatoare orașe de pe coastele oceanelor sau
insule mici dens populate. Acolo, fenomenele meteo
periculoase pun în pericol chiar teritorii locuite.
Acum nu se mai vorbește despre o perspectivă a
migrației climatice, acest fenomen devine în fiecare
zi o realitate, fiindcă nivelul mărilor și oceanelor
crește ingrijorător și oamenii se vor muta mai întâi
temporar și apoi definitiv din calea apelor.
Iată însă, că furtuna puternică venită
aproape din senin în vestul țării noastre, duminică 17
septembrie 2017, a surprins prin virulența cu care a
lovit și prin efectele grave, inclusiv pierderi de vieți
omenești care au avut loc cu prilejul acelui episod
meteo-climatic extrem. Furtuna s-a manifestat pe
o arie extinsă și a afectat așezări umane, orașe,
comune, sate. Aceste fenomene, incluzând și
tornadele, s-au înmulțit ca număr și intensitate
pe teritoriul României, ele manifestându-se în
perioadele de schimbare a temperaturilor care au
loc la trecerea dintr-un anotimp în altul. În cazul
menționat mai sus, la trecerea de la canicula verii
la o vreme mai răcoroasă, de toamnă.
Am observat apoi alerta de furtună care
a avut loc la București, în ziua de 20 septembrie
2017. Deși atenționarea nu s-a manifestat la scara
inițial prognozată, s-a putut constata că populația
din mediul urban se conformează prompt și într-o
măsură mai mare decât cea rurală, la asemenea
atenționări. Aceasta dă încredere în disciplina
de care cetățeanul poate da dovadă în asemenea
ocazii. La o primă evaluare, comunicarea între
instituțiile responsabile cu reacția în asemenea
situații este mai deficitară decât comunicarea de la
autorități la cetățean prin canale media, internet
sau directe. Astfel, practica zilei respective a
dovedit că cetățenii pot fi foarte repede informați
și gata să ia măsurile proprii necesare protecției
lor, a familiilor și bunurilor. Este de apreciat simțul
civic al bucureșteanului care știe să respecte
autoritatea. Desigur că există și reversul pe care
îl poate crea o alarmare insuficient documentată
înainte de a fi lansată, fiindcă aceasta poate crea
panică și apoi, dacă evenimentul extrem nu are loc,
sau nu la dimensiunea așteptată, atunci cetățenii își
pot pierde din încrederea în anunțurile pe această
temă.
Aceste fenomene pot fi privite și ca un hazard
climatic, fie că sunt valuri de căldură, precipitații
sub formă de ninsori abundente sau inundații. Ele
pot să apară și succesiv, dar și împreună, producând
astfel efecte crescute asupra omului si mediului.
Privesc diferențiat populația urbană densă de cea
rurală. Mediul urban, cel puțin în orașele mari,

32
prezintă caracteristici specifice, cum ar fi: (1)
valurile de căldură din timpul verii (ex. : influența
celui de origine africană, care poate cauza oscilații
ale stării de sănătate, acutizarea unor probleme ale
bolilor cronice, fie circulatorii, fie reumatice) ; (2)
scurtarea anotimpurilor de tranziție (primavară și
toamnă) care necesită o pregatire a organismului
uman, care este mai dificilă la grupurile vulnerabile,
pentru că aceste tranziții pot avea perturbări fizice
și psihice, scăderea vitalității și a randamentului
profesional. Perturbările privesc lipsa de vitalitate
a tuturor grupurilor de vârstă, variații de tensiune,
amețeli, dureri de cap, de articulații, etc.
Iată de ce ar fi necesar ca cetățeanul din zona
urbană să afle care sunt stările pe care le poate avea
în cazul unui fenomen de hazard climatic. Uneori,
dar mai rar, acest lucru este evidențiat în prognoze
și astfel previne omul cu privire la stările pe care le
poate avea. Sunt țări în care chiar tipul activităților
este planificat funcție de aceste evenimente meteo,
în așa fel încât omul să aibă o mai bună eficiență în
activitățile cotidiene, fie ele profesionale, sociale
sau culturale. Curând vom planifica activitățile și
funcție de hazardul climatic!
Este necesar un echilibru între formularea
procedurilor necesare pentru situații de urgență și
testarea acestora, iar termenele testarii să aibă o
periodicitate care să asigure că viteza de reacție
este adecvată oricărui eveniment, indiferent
de natura lui, fie că este vorba despre furtuni,
inundații, cutremure, alunecări de teren sau orice
fel de fenomen care ține sau nu de activitatea
omului. Înmulțirea fenomenelor meteo-climatice
duce la nevoia reactualizării unor reglementări
și proceduri ce se aplică în cazul unor asemenea
fenomene. Un exemplu ar fi cel al asigurărilor care
acoperă situațiile urmare a unui cutremur, inundație
sau alunecare de teren, dar care în prezent nu are
acoperire pentru furtuni, tornade și alte asemenea
fenomene meteo extreme, deși acestea au loc din
ce în ce mai des.
În zona urbană potențialele pericole pot fi
multiple, de la căderea de copaci, stâlpi sau cabluri
electrice, la elemente de construcție (zidărie,
acoperișuri, coșuri) sau accidente rutiere cauzate
de traficul îngreunat de ploile abundente sau vântul
cu viteze mari. În zone urbane există copaci foarte
bătrâni care s-au dovedit a fi adevărate pericole în
cazul unor furtuni și chiar înafara vânturilor chiar
de mai mică intensitate decât cele care nu demult
au lovit Bucureștiul. În cadrul programelor de
mediu locale, adoptate la nivel de sectoare, dar și
al PMB este necesară acordarea unei atenții sporite
inventarierii copacilor cu probleme, afectati de
timp, boli, dăunători și care deja au făcut față la
furtuni anterioare, sunt deteriorați și care sunt cu
certitudine un pericol pentru cetățeni, chiar și în
afara perioadei cu vânt excesiv. Unii dintre copaci
pot face obiectul toaletărilor periodice sau dacă
a avut loc o furtună care a afectat sever copacii,
rupând din trunchi sau crengi. Sunt însă cazuri în care
copacii trebuiesc sacrificați și eliminați din teren,
ceea ce ar necesita proceduri mai suple, adecvate
realităților din zone urbane. Desigur că tăierile
trebuie să respecte condiționalități de plantare a
unui număr de puieți în locul celui tăiat, copăceii

33
fiind dintre cei din lista celor aprobați pentru
respectiva zonă. În ceea ce privește toaletarea
copacilor, aceasta trebuie făcută profesional, dând
dovadă și de simț estetic și fără a ciopârți copacii
și a-i șubrezi, așa cum încă se întâmplă în teren din
lipsă de profesionalism.
Întreaga această temă impune o abordare
strategică la nivelul autorităților locale. Este
necesar să existe o integrare a aspectelor de
prevenire și pregatire, prin strategii locale de
adaptare la schimbările climatice, combinată cu
întărirea capacității de reacție în cazul apariției
unor asemenea fenomene meteo extreme.
Această integrare se poate face prin strategia
managementului integrat al acestor aspecte, care
însă este doar o primă parte, pentru că apoi fiecare
autoritate își are propria organizare și aplicare
în funcție de numărul de locuitori rezidenți sau
în tranzit sezonier, funcție de condițiile meteo-
climatice și de relief, dar și de densitatea clădirilor
și inalțimea lor, toate ținând seama de dezvoltarea
economică locală.
O cale de integrare poate fi strategia de adaptare
la schimbarile climatice, pentru că aceasta cuprinde
și aspecte ce țin de prevenirea efectelor apariției
fenomenelor meteo periculoase. Marile capitale
au o asemenea strategie și o revizuiesc periodic
în funcție de evaluările performanței în aplicare.
Adițional acestei strategii, se poate proceda la
revizuirea sistemelor de calitate a mediului,
sănătății și securității muncii, cu acordarea unei
atenții sporite fenomenelor meteo periculoase
care sunt cuprinse atât în ISO14001, cât și în OHSAS
18001, aflat in curs de înlocuire cu standardul ISO
45001, care oferă cadrul unei abordări manageriale
și de acțiune net superioare celor anterioare.
În câteva cuvinte, despre ce este o strategie
de adaptare la schimbările climatice. După Acordul
de la Paris, se vorbește despre abordarea strategică
pentru combaterea schimbărilor climatice. Este
subiectul unei alte discuții, dacă și în ce măsură
combaterea fenomenului acoperă adaptarea
sistemelor, după cum și în ce măsură se poate realiza
această integrare în cazul unor politici locale.
Adaptarea în context se referă la ajustări
în sisteme ecologice, sociale, sau economice ca
răspuns la stimulii climatici actuali sau preconizați
și efectele sau impactul lor. Adaptarea se referă la
schimbări în procese, practici și structuri pentru
moderarea potențială a pagubelor sau pentru
beneficii provenind din oportunități asociate cu
schimbările climatice.
Alte câteva cuvinte despre necesitatea aplicării
unui standard de mediu, care să aibă acoperite și
aspecte de fenomene meteo periculoase, iar ISO
14001 este un asemenea standard functional. Toate
standardele ISO se revizuiesc la fiecare cinci ani,
tocmai pentru a asigura că sunt cuprinse toate
elementele nou identificate ca priorități pentru
calitatea managementului mediului.
Despre ce este ISO 45001, standard care
specifică cadrul și cerințele unui sistem de
management al sănătății și securității ocupaționale,
împreună cu liniile directoare, care să permită unei
organizații să-și îmbunătățească performanța in
prevenirea rănirilor și a îmbolnăvirilor profesionale.
DesigurcăISO45001sevaaplicatuturororganizațiilor
indiferent de mărime, forma de organizare sau
domeniu de activitate.
Căile și variantele optime de integrare
strategică, mai ales la nivel local pot fi și hibrid, dar
acest fel de analiză de soluție strategică necesită
studiu particularizat fiecărei autorități.
Dacă toate strategiile locale ar fi la fel,
utilitatea lor ar fi minimă sau nu ar exista.
Alte referințe:
http://www.fonduri-ue.ro/images/files/studii-
analize/48145/Strategy%20RO%20FINAL%20version.
pdf
file:///C:/Users/office/Downloads/climate_
action_ro.pdf
https://ec.europa.eu/clima/citizens/eu_ro
http://www.meteoromania.ro/anm/images/clima/
SSCGhidASC.pdf
____
1) http://unfccc.int/focus/adaptation/items/6999.
php
2) https://www.iso.org/iso-14001-revision.html
3)https://www.iso.org/iso-45001-occupational-
health-and-safety.html
CARAVANA SMART CITY
PROMOVĂM - DEZVOLTĂM - EDUCĂM
Cel mai important program de promovare a conceptelor, produselor și serviciilor Smart City!
caravana.romaniansmartcity.ro

34
Iridex SMART
soluţii pentru clădiri inteligente
Directiva UE 2010/31 impune statelor
membre următoarele:
(a) până la 31 decembrie 2020, toate clădirile
noi să fie clădiri al căror consum de energie este
aproape egal cu zero; și
(b) după 31 decembrie 2018, clădirile publice
ocupate să fie clădiri al căror consum de ener-
gie este aproape egal cu zero.
În acest context, implementarea urgentă
a unor componente şi soluţii de iluminare inte-
ligentă (Smart Lighting) - mai ales în sectorul
public, care are ca dată limită pentru eficienti-
zarea energetică sfârşitul anului viitor - devine
o necesitate şi o obligaţie.
Iridex Group furnizează soluţii integra-
te de tip SMART dedicate configurării clădirilor
inteligente. Soluţiile propuse includ tehnologii
în domeniile eficienţei energetice, securităţii,
managementului depozitelor/stocurilor, IT etc.
Providerii de tehnologie pentru soluţiile integra-
te Iridex SMART sunt General Electric (energie)
și Kapsch, Oracle (IT). Datorită parteneriatului
dezvoltat de Iridex cu General Electric Lighting,
oferim cele mai performante soluţii de ilumina-
re inteligentă, adaptate atât sectorului privat,
cât şi sectorului public, pentru clădiri de biro-
uri, administrative, culturale, hale și depozite,
dar și pentru iluminatul public și arhitectural.
Beneficii ale soluţiei pentru client:
• O soluţie de iluminat modernă şi eficientă ba-
zată pe tehnologia LED;
• Lumină de calitate, numai când trebuie şi
exact atât cât trebuie ca intensitate;
• Reducerea la jumătate a consumului de ener-
gie din iluminat;
• Fără investiţie initială, deoarece plata soluţi-
ei de iluminat se face din economia de energie
lunară;
• Implementare fără efort, procesul fiind deru-
lat de Iridex, ca integrator de proiect.
Iridex SMART pentru clădiri inteligen-
te are ca fundament o soluţie IoT – Internet
of Things. Acesta este un concept operaţional
deschis, ce permite definirea de componente
reutilizabile, făcând astfel posibilă dezvoltarea
rapidă a noilor aplicaţii cerute de clienţi.
Platforma implementează şi controlează
toate automatizările, prin colectarea informa-
ţiilor de la o multitudine de senzori şi progra-
mează acţiunile. Astfel se realizează un mana-
gement complex şi eficient, cu costuri reduse,
al clădirii în care acestea sunt adoptate.
Pentru că suntem conştienţi de impor-
tanţa securizării informaţiilor integrate în apli-
caţiile SMART, platforma IoT include componen-
te pentru securitatea informatică, în direcţia
securităţii datelor stocate, securităţii reţelelor
şi securizării accesului utilizatorilor.

35
Dezvoltat de Asociația Română pentru
Smart City și Mobilitate, acest program pilot are
menirea de a prezenta principalele proiecte ale
Industriei Smart City.
Constatăm o imensă lipsă de informații
cu privire la aceste proiecte, prin urmare,
multe date sunt preluate din presa locală sau
centrală urmând ca în etapa a doua de dezvol-
tare a proiectului să începem să inserăm infor-
mațiile primite din partea autorităților.
Ne-am bucura să existe o interacțiune cu
dvs., cei care faceți ca lucrurile să se întâmple.
Prin urmare, vă rugăm să ne trimiteți sugestii,
opinii, informații sau orice altceva considerați a
fi important de inserat în proiect.
Manageri proiect – Bogdan Paraschiv - b.para-
schiv@romaniansmartcity.ro și Mohamed Omran
- m.omran@romaniansmartcity.ro
map.romaniansmartcity.ro
HARTA PROIECTELOR
SMART CITY DIN ROMÂNIA
CARAVANA SMART CITY
PROMOVĂM - DEZVOLTĂM - EDUCĂM
Cel mai important program de promovare a conceptelor, produselor și serviciilor Smart City!

36
This event
is recommended by

37
Dana Varga, numită Consilier de Stat din
iulie 2017, militează pentru schimbare și pentru
educație. O preocupare constantă a acesteia este
schimbarea comunităților și adaptarea acestora
la realitățile vremurilor noastre. Dar nu numai la
realități ci chiar la inițiativele care țin de dez-
voltarea inteligentă și integrarea tehnologiei în
beneficiul comunităților.
Rozalia Dana Varga a mai ocupat functia
de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-mi-
nistrului și in guvernarea Ponta. In ianuarie 2015,
a fost numita de premierul Victor Ponta consilier
de stat pe problemele romilor, funcție din care a
demisionat un an mai tarziu, după preluarea gu-
vernării de către Dacian Cioloș. Varga este preșe-
dinte al departamentului de minorități din partea
ALDE.
Într-un interviu acordat smartcitymagazi-
ne.ro Consilierul de Stat a declarat că este parte
activă a inițiativelor care au în centrul lor oame-
nii. ,,Nu trebuie să uităm să ne preocupăm de
educație. Este probabil cel mai important bun pe
care îl putem deține. Este și cel mai important
bun pe care îl putem lăsa moștenire.,,
În acest sens, a salutat cu entuziasm pri-
ma întâlnire la Primăria Municipiului București în
vederea înființării Teatrului Rom de Stat în Bucu-
rești. Întâlnirea a avut loc cu Asociaţia Actorilor
Romi împreună cu doamna Tomnița Michaela Flo-
rescu- Viceprimar al Municipiului București, Traian
Petrescu - Director executiv al Direcției Cultură,
Sport, Turism PMB, Daniel Vasile- Deputat Grupul
Parlamentar al minorităților naționale, Dana Var-
ga- Consilier de stat Guvernul României și Valen-
tina Iancu- istoric de artă, manager și jurnalist
cultural. Inițiativa Teatrul Rom de Stat este dema-
rată de Asociația Actorilor Romi, reprezentată de
actrițele Mihaela Drăgan și Zita Moldovan.
”Nu trebuie să uităm să ne
preocupăm de educație.
Este probabil cel mai
important bun pe care îl
putem deține. Este și cel
mai important bun pe care
îl putem lăsa moștenire.,,

38
Denumire program: CARAVANA SMART CITY
Organizator: Asociația Română pentru Smart City
și Mobilitate Sub Înaltul Patronaj al Ministerului
Energiei
Partenerii programului: Telekom, Iridex Group,
Orange, Immochan, BMF Grup, Direct One, Digitax,
Cluster Start Inovare, EasyLumen.
Descriere proiect
Caravana Smart City România este primul
program complet de prezentare, conștientizare,
educație și vânzare a produselor Smart City direct
către beneficiarii acestor servicii – administrația
centrală și locală.
Construit pe principiile Cvadruplu Helix,
Caravana Smart City este primul Program Național de
promovare a conceptelor smart city, de familiarizare
a factorilor decidenți în privința celor mai noi soluții
inteligente de interes pentru comunitățile locale,
de construire a orașelor în jurul comunităților și prin
implicarea acestora în deciziile care îi afectează.
Comunitatea pe care o vizăm este formată din
cetățeni, companii, instituții publice și mediul
academic implicate activ în dezvoltarea orașelor și
preocupate de oferirea continuă a celor mai bune
servicii și soluții pentru locuitorii centrelor urbane.
Caravana Smart City este un program inițiat de
Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate
(romaniansmartcity.ro), iar Universitatea Ecologică
din București (www.ueb.ro), în calitate de partener
în componenta de educație și cercetare a proiectului
a înscris proiectul Gala EduManager și a câștigat la
categoria “Implicarea în/derularea de proiecte de
protecția mediului și dezvoltare durabilă”.
Organizat sub Înaltul Patronaj al Ministerului
Energiei, Programul a început în 22-24 septembrie
la București, la Hotel Phoenicia, unde s-a bucurat de
prezența a peste 150 de factori decidenți (primari,
viceprimari, administratori publici) reprezentanți
ai mediului diplomatic (Ambasada SUA, Ambasada
Franței, Ambasada Austriei), reprezentanți ai
mediului universitar, reprezentanți ai companiilor
de top care oferă soluții smart city.
În fiecare dintre cele 12 regiuni, dezbatem
alături de reprezentanții celor mai importante orașe
și comunități ale regiunii respective, propunând
soluții inteligente concrete, dedicate și adaptate.
Auditoriul este format din: Miniștri și Secretari de
Stat, Parlamentari – factori decidenți în comisiile
de specialitate, Primari și viceprimari, City
manageri, Președinți de Consilii Județene, Prefecți,
reprezntanți ai mediului universitar și ai mediului
privat.
EtapaadouaaavutloclaBrașovîn5octombrie
2017, la Cinema One, Coresi Shopping Resort, într
-un mediu dinamic, bucurându-se de prezența
Consilierului de Stat, dl. Laszlo Borbely, acesta
felicitând ARSCM pentru inițiativa de a promova
conceptele dezvoltării durabile și invitând asociația
să participe la proiecte cu mesaj comun. Invitația s-a
concretizat cu participarea reprezentanților ARSCM
la seminariile Departamentului pentru Dezvoltare
Durabilă al Guvernului în cadrul proiectului inițiat
de acest departament, ce au loc în diverse regiuni
ale României, atât în 2017 cât și în 2018. Dezbaterile
au analizat teme diverse, proiectele inițiate și au
inclus anunțarea celor mai importante realizări în
scopul dezvoltării inteligente a orașului. Alături
de reprezentanții autorităților centrale și locale
au fost analizate soluțiile propuse de partenerii
caravanei, printre care iluminatul inteligent,
soluțiile de eficientizare a colectării deșeurilor, dar
și tichete de vacanță pentru angajații autorităților,
din perspectiva folosirii acestora în scopul pentru
care au fost acordate.
În 15-16 noiembrie, Caravana Smart City a
derulat Ediția a IIIa la Iași și Piatra Neamț.
În cadrul conferinţei Caravana Smart City
organizată la nivelul Prefecturii, în 15 noiembrie
2017, s-au reunit reprezentanți ai celor 5 județe din
regiune repectiv Iași, Suceava, Botoșani, Vaslui și
Bacău. Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart
City şi Mobilitate, Eduard Dumitraşcu a apreciat că
Iaşul poate fi printre primele cinci oraşe din ţară
care să atingă nivelul de Smart City. „Trebuie să
înţelegem că Smart City nu este un produs ci o

39
Caravana Smart City
a fost premiată la Gala EduManager 2017
la Categoria “Implicarea în/derularea
de proiecte de protecția mediului și
dezvoltare durabilă”
viziune, o călătorie în care suntem implicaţi toţi,
care va continua mai departe de generaţia noastră.
Părinţii noştri au luat o ţară la cheie în anii 40` dar
ne-au lăsat o ţară praf şi avem misiunea de a face
ceva să schimbăm comunitatea pe care noi o lăsăm
celor care vin după noi. Pentru implementarea
conceptului nu trebuie să avem mize politice, un
război al decidenţilor şi cred că există o deschidere
foarte mare către acest concept. Dacă ar trebui
să fac un top naţional al oraşelor care tind să
devină Smart, Iaşiul cu siguranţă urcă pe primele
cinci poziţii în ţară, pentru că sunt o multitudine
de iniţiative la nivelul municipalităţii”, a declarat
Eduard Dumitraşcu. Prezent la Caravana Smart City
a fost şi prefectul judeţului Iaşi, Marian Şerbescu,
acesta arătând către masele de ieşeni deschise la
tehnologia modernă. „Tehnologia informației și
comunicației reprezintă cheia pentru creșterea
calității, performanței și coordonării serviciilor
municipale, pentru reducerea costurilor și
consumului de resurse, ca și pentru eficientizarea
interacțiunii dintre cetățeni și autoritățile publice,
spre beneficiul reciproc. Spre deosebire de alte
țări din regiune, România are atuul major al unei
infrastructuri de comunicații informatice foarte
bine dezvoltate, iar Iașul are avantajul unei rezerve
aproape inepuizabile de creiere deschise spre
tehnologia modernă. Administrația publică este
chemată să integreze inițiativele mediului privat
și societății civile într-un concept global, într-o
strategie integrată și să le mențină funcționalitatea.
Este un proces început, dar aflat în continuă
mișcare și actualizare”, a declarat prefectul Marian
Şerbescu.
A doua zi, în data de 16 noiembrie 2017,
întâlnirea a continuat la Rubik Hub în Piatra Neamț
în prezența primarului Municipiului Neamț, a
reprezentanților Consiliului Județean, a factorilor
decidenți din regiune. Cu această ocazie primarul
Municipiului, Dragoș Chitic a declarat: ”Municipiul
Piatra Neamt este deja prezent pe harta proiectelor
Smart City din România și avem o preocupare
permanentă pentru implementarea de soluții
inteligente moderne, care să apropie orasul de
localitățile dezvoltate ale lumii și să crească gradul
de confort al cetățenilor”.
În data de 7 decembrie 2017 Caravana Smart
City continuă la Alba Iulia, modelul smart city la

40
nivel național. Dezbaterea analizează modelele de
bună practică, precum și dificultățile întâlnite pe
parcursul implementării proiectelor inteligente.
Accesul autorităților și mediului universitar este
gratuit în cadrul tuturor etapelor Caravanei Smart
City.
Proiectul are ca scop informarea a
aproximativ 1200 factori decidenți în vederea
dezvoltării comunităților creativ-inteligente, iar
în primele trei etape ale Caravanei au luat parte
aproximativ 450 de reprezentanți ai autorităților
locale și centrale.
Programul caravanei 2017
22, 23 și 24 Septembrie – București, Comunitatea
City Managerilor
5 Octombrie – Brașov
15 și 16 Noiembrie – Iași și Piatra Neamț
7 Decembrie – Alba Iulia
Programul caravanei 2018
Ianuarie – București + Ilfov
Februarie – Timișoara
Martie – Cluj
Aprilie – Iași
Mai – Oradea
Iunie – Pitești
Iulie – Brăila
August – Călărași
Timișoara
Craiova
Târgu Jiu
Alba Iulia
Arad
Bihor
Satu Mare Maramureș
Suceava
Botoșani
Neamț
Harghita
Sibiu
Caraș
Severin
Hunedoara
Alba
Sălaj Bistrița-
Năsăud
Mureș
Covasna
Vrancea
Bacău
Vaslui
Cluj
Timiș
Mehedinți
Olt
TeleormanDolj
Giurgiu
Ilfov
Câlârași
Ialomița
Brăila
Galați
Tulcea
Buzău
Prahova
Brașov
Dâmbovița
Argeș
Vâlcea
Gorj
Cluj Napoca
Iași
Pitești
Constanța
Brașov Galați
București

42
Companiile oferă astăzi soluţii inteli-
gente pentru aproape toate problemele cu
care se confruntă comunitățile. Care sunt
problemele oraşelor mari din România legate
strict de segmentul de Smart City?
Sunt foarte multe probleme şi eu vă
pot răspunde în calitate de Consilier de Stat
al Primului Ministru. Astfel, am înfiinţat un De-
partament de Dezvoltare Durabilă în luna
mai 2017. Obligaţia noastră este să revizuim
strategia din 2008, care conform Agendei 2030
trebuie revizuită până în martie 2018. După
aceea, evident trebuie să sensibilizăm au-
torităţile atât centrale cât şi locale. Este vital
să înțeleagă cât de important e să îşi schimbe
mentalitatea şi să gândească durabil. Dar, pen-
tru a gândi durabil trebuie să avem o integrare
a diferitelor concepte.
Trebuie să existe o rețea, un network
cum se spune acum. Ce înseamnă acest lucru,
acele proiecte care sunt într-un oraş, începând
cu canalizarea, cu transportul, dacă nu ai un
concept integrat, atunci ştiţi foarte bine, fie că
este vorba de Braşov şi în altă parte, vine cine-
va, asfaltează şi peste un an de zile vine altul şi
sparge asfaltul, sau după 6 luni de zile se vine
cu canalizarea. Un alt aspect important este
transportul.
La Sfântu Gheorghe, de exemplu, se vor
introduce mai multe autobuze electrice, în-
tr-un oraş mai mic se pot realiza lucruri mari
cu bani nu foarte mulţi, sau diferite proiecte
ESCO, care înseamnă că nu dai bani, dar cel
care vine cu banii, conform exploatării, după
aceea își recuperează din profitul lui. Deci sunt
foarte multe posibilităţi de a pune cap la cap
aceste lucruri.
Smart City este un concept integrat,
practic, şi în Uniunea Europeană dacă ne uităm
la Programul Operaţional Regional, deja din
perioada 2007-2013, oraşele mai ales Smart,
trebuiau să vină cu un proiect integrat, nu nu-
mai să asfalteze 50 de străzi. Deci proiectul in-
tegrat înseamnă ce construieşti acolo, înseamnă
spaţii verzi, înseamnă un concept de IT ca să ai
informaţia pentru cetăţean, înseamnă, apropo
de furtunile care au fost, să ai panouri în oraş,
şi nu trebuie foarte multe. Dacă înştiinţezi
cetăţeanul de exemplu, prin diferite metode,
că slavă Domnului suntem în era internetului,
atunci află mult mai repede dacă riscă vreo
tragedie. Aceste lucruri, dacă sunt înţelese de
autorităţile locale mai ales, de către cei care
sunt administratorii oraşelor, dacă au o echipa
tehnică bună în jur, atunci chiar dacă sunt im-
pedimente în legislaţie pot să implementeze.
Există asemenea proiecte integrate
undeva în România? Există Smart City în
România?
Există! Din câte ştiu eu, sunt câteva zeci
de proiecte deja, sunt unele oraşe în care 7-8
László Borbély despre Strategia de
Dezvoltare Durabilă a României

43
proiecte deja sunt în implementare. De aceea
noi, la nivelul Guvernului, după părerea mea
acum dăm semnalul că e nevoie de o nouă gân-
dire, pentru că dacă ai voinţă politică, dacă ai
un sistem instituţional în care să asculţi priva-
tul, să asculţi aceste entităţi care organizează
asemenea caravane, poţi să modifici şi legis-
laţia şi ştii că este un departament care poate
să spună la nivelul Guvernului, la nivelul Sec-
retarilor Generali de la Guvern, uite astea tre-
buiesc puse cap la cap, şi atunci cheamă trei
ministere dacă e nevoie să schimbe legislaţia.
La invitația Guvernului
României, prin
Departamentul de
Dezvoltare Durabilă,
ARSCM participă în calitate
de partener la seminariile
regionale pentru stabilirea
strategiei privind
Dezvoltarea Durabilă a
României
László Borbély
Consilier de Stat,
Coordonatorul
Departamentului de
Dezvoltare Durabilă

Revista Smart City Magazine (nr. 5)

Revista Smart City Magazine (nr. 5)

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Revista Smart City Magazine (nr. 5)

Similar to Revista Smart City Magazine (nr. 5) (20)

Revista Smart City Magazine (nr. 5)