Barometrul educatiei si culturii antreprenoriale

Barometrul educației
și culturii antreprenoriale
în rândul tinerilor
România 2014

1 | România 2014
Barometrul educatiei si culturii antreprenoriale în rândul tinerilor
Bogdan Ion
Country Managing Partner
EY România
Prof. univ. dr. Nicolae Istudor
Prorector al Academiei de
Studii Economice București
Se discută mult despre era informației. Având în vedere
cât de vizibili încep să devină antreprenorii și eforturile lor,
putem spune că trăim și într-o eră a antreprenoriatului,
în care antreprenorii sunt eroii noii generații.
Într-un demers de aprofundare a factorilor cheie în
dezvoltarea mediului antreprenorial din România,
EY și-a propus în prezentul studiu analiza a doi factori:
cultura și educația antreprenorială.
Dacă în studiul nostru Barometrul antreprenoriatului
românesc chestionarul este adresat antreprenorilor, în
studiul de față cei care ne-au răspuns au fost tineri studenți.
Răspunsurile lor dovedesc că interesul pentru această
opțiune de carieră este foarte mare, ceea ce nu poate fi
decât o motivație în plus pentru sprijinirea dezvoltării unui
ecosistem antreprenorial, astfel încât tinerii să aibă acces la
educație specifică, cele mai bune capabilități de cercetare,
rețele de oameni de afaceri, instrumente de finanțare și
programe care să le dezvolte abilitățile antreprenoriale.
Iniţiativa poate fi considerată cel mai eficient catalizator
al progresului, iar expresia acesteia în mediul economic
actual este reprezentată de către spiritul antreprenorial.
Continuând această logică, importanţa şi impactul
antreprenoriatului asupra societăţii contemporane devine
evident pentru oricine observă faptul că societăţile mici şi
mijlocii, rezultat indiscutabil al fenomenului antreprenorial,
reprezintă unul dintre motoarele esenţiale ale economiei
mondiale. Şi în România, antreprenoriatul şi efectele
sale încep să îşi sporească vizibilitatea în spaţiul public şi
să necesite, astfel, o implicare activă din partea tuturor
actorilor din societate.
În acest context, noi, Academia de Studii Economice
Bucureşti, considerăm că avem datoria să participăm
la dezvoltarea educaţiei şi culturii antreprenoriale din
România, datorită rolului pe care ni l-am asumat de peste
100 de ani de existență. Ca şi expresie a acestei implicări,
prinstudiul“Barometruleducaţieişiculturiiantreprenoriale
în rândul tinerilor” încercăm, alături de partenerii noştri de
la EY, să atragem atenţia asupra celor două componente
esențiale ale fenomenului cercetat, respectiv cultura şi
educaţia antreprenorială.
Cuvânt înainte

| 2România 2014
Cuprins
Profilul tinerilor din
perspectivă antreprenorială
pag. 3 pag. 5
Despre Barometrul educaţiei şi
culturii antreprenoriale în rândul
tinerilor
pag. 35
Metodologie
pag. 8 pag. 9
Starea culturii antreprenoriale
în România din perspectiva
antreprenorilor
Starea educaţiei antreprenoriale
în România din perspectiva
antreprenorilor
pag. 7pag. 6
Generaţia Millenials
şi antreprenoriatul
De ce educaţie şi cultura
antreprenorială prin intermediul
universităţii?
pag. 24pag. 10
Cultura antreprenorială Educaţia antreprenorială

3 | România 2014
Barometrul educației și culturii antreprenoriale
în rândul tinerilor, România 2014
Profilul tinerilor din perspectivă antreprenorială
consideră lipsa capitalului de
început ca fiind cel mai important
obstacol în a deveni antreprenor.
38%
consideră oportun să devină
antreprenori după acumularea
de experiență
56%
dintre tineri consideră auto-
împlinirea și punerea în
practică a propriilor idei ca fiind motivația
principală pentru a deveni antreprenor
52%
dintre tinerii respondenți
ar prefera să fie antreprenori
și nu manageri57%
Ion Țiriac, cel mai cunoscut antreprenor
român în rândul tinerilor
Totuși, dacă ar începe o afacere, procentul
cel mai mare de respondenți (25%) ar utiliza
fondurile europene ca și capital de început
sunt dispuși
să își asume riscuri86%
au cel puțin un
antreprenor
în cercul de
cunoștințe din
afara familiei
82%
sunt dispuși să muncească
din greu pentru ceea ce
își doresc să obțină97%
Ideea afacerii este cel mai important
factor pentru succesul afacerii.
Bill Gates, cel mai cunoscut antreprenor
străin în rândul tinerilor
au dat o mână de ajutor într-o firmă
antreprenorială, cea din familie sau
din cercul de cunoștințe
51%
au un
antreprenor
în familie
56%
52% dintre tinerii respondenți
vor să înceapă propria
afacere în următorii 2 ani
Sunt tânăr. Sunt dispus să muncesc din greu și să îmi asum riscuri pentru a obține ceea ce îmi doresc
consideră viziunea cea mai
importantă calitate a unui
antreprenor de succes
58%
Prima ediţie a Barometrului culturii și educației antreprenoriale
în rândul tinerilor, România 2014 indică faptul că studenții
români ar prefera într-o măsură mai mare să fie antreprenori
și nu angajați la finalizarea studiilor (57%), iar majoritatea
și-ar dori să înceapă propria afacere în următorii 2 ani (52%).
Ne referim în principal la studenții în an terminal de facultăți
cu profil economic.
Aceste răspunsuri subliniază importanța încurajării
antreprenoriatului ca alegere valoroasă şi respectată de
carieră. Astfel, cei care iau în calcul calea antreprenoriatului
trebuie să simtă că nu sunt stigmatizaţi în urma unui eșec.
De asemenea, tinerii care iau în considerare calea
antreprenoriatului au nevoie de educație antreprenorială
continuă realizată prin cursuri specifice, ca și prin expunerea
la povești de succes și la practica antreprenorială, inclusiv în
mediul universitar.
Vreau să am propria afacere
Prefer să fiu antreprenor
și nu manager
Sunt dispus să îmi asum riscuri
Expunerea la antreprenoriat
Capitalul de început
Când?
Sunt dispus să muncesc din greu
De ce antreprenori?
Factorii succesului
Cei mai cunoscuți antreprenori în rândul tinerilor

| 4România 2014
Educația antreprenorială
Cultura antreprenorială
Barometrul educației și culturii antreprenoriale
în rândul tinerilor, România 2014
I N F O G RA F I C
44%dintre studenții intervievați
consideră că universitatea îi
pregătește într-o măsură medie
pentru a deveni antreprenori
52%dintre tineri sunt
interesați de începerea
unei afaceri în
următorii 2 ani.
38%
dintre tinerii studenți români consideră
că educația și pregătirea antreprenorială
s-au îmbunătățit într-o oarecare măsură
în ultimul an în universitatea lor
48%
dintre tinerii studenți
respondenți au luat contact cu
prelegerile profesioniștilor din
domeniul studiat
47%
din tinerii studenți respondenți
cred că antreprenoriatul
este susținut de mentalitățile
românești
Fondurile europene
- sursa principală
de capital pentru
afacerea ta
Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor
3%
2%
19%
20%
56%
Imediat după
terminarea facultății
După acumularea de
experiență în muncă
În timpul facultății
Altă variantă
În timpul liceului
30% 40% 50% 60%20%10%0%
E mai bine să începi propria afacere:
Top 3 obstacole pentru a începe propria
afacere:
Cum crezi că este perceput eşecul în afaceri în România?
20%
25%
15%
10%
5%
0%
Este un prilej
de învățare
Indică lipsa
abilităților
necesare
Este un eșec în
carieră
Este o barieră
pentru
viitoarele
proiecte de
afaceri
Nu mă pot
pronunța
Nu are nici un
impact asupra
viitoarelor
proiecte de
afaceri
22%
21%
20%
19%
12%
6%
Top 3 măsuri prin care ar putea
susţine universitatea dezvoltarea
spiritului antreprenorial
Simulări de tipul:
creează și administrează
propria afacere
Cursuri de educație
antreprenorială
Internship-uri în companii
antreprenoriale
Lipsa capitalului de început38%
Teama de eșec16%
Top 3 motive pentru a începe propria
afacere:
Autoîmplinire, posibilitatea
de a pune în practică
propriile idei
52%
Independența26%
Perspectiva unor venituri
suplimentare13% Situație economică incertă15%

5 | România 2014
Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul
tinerilor este o cercetare ce măsoară percepţiile tinerilor
asupra antreprenoriatului, educației și culturii antreprenoriale
din România. Studiul se află la prima ediție și s-a desprins
din studiul anual EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul
antreprenoriatului românesc ca o cercetare în detaliu a
subiectului educației și culturii antreprenoriale.
Studiul EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul
antreprenoriatului românesc se axează pe analiza a cinci piloni
fundamentali în antreprenoriat: cultură antreprenorială, acces
la finanţare, reglementare şi impozitare, educaţie şi formare şi
sprijin coordonat.
Analiza din perspectiva tinerilor a doi piloni din cei cinci:
cultura și educația antreprenorială s-a impus ca o consecință
firească a concluziilor referitoare la stadiul acestor piloni
din perspectiva antreprenorilor români, din cadrul ultimelor
două ediții ale studiului EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul
antreprenoriatului românesc.
Cercetarea a fost realizată în perioada 3 – 29 iunie 2014, în
rândul studenților din universitățile din România aflați în an
terminal, pe un eșantion de 765 studenți.
Despre Barometrul educației și culturii antreprenoriale în
rândul tinerilor
Respondenţii provin din universităţile: Academia de Studii
Economice București, Universitatea București, Universitatea
Politehnică București, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca,
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea
Babeș Bolyai Cluj Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza
din Iași, Universitatea Petrol și Gaze din Ploiești, Universitatea
Ovidius din Constanța, Universitatea Politehnică Timișoara,
Universitatea din Pitești, Universitatea de Științe Agronomice
și Medicină Veterinară, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava,
Universitatea Valahia din Târgoviște, Universitatea
“1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Majoritatea răspunsurilor a fost colectată de la studenții din
cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, aceasta
fiind şi partenerul EY în realizarea barometrului.
Această cercetare este prima inițiativă care studiază aspectele
educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor în
România și reprezintă un punct de plecare în studiul acestui
aspect.
Datele au fost colectate pe baza unui chestionar online găzduit
pe serverul EY. Metoda a fost preferată, chiar dacă nu asigură
reprezentativitate din punct de vedere statistic, datorită
caracteristicilor colectivităţii de interes şi în special datorită
resurselor disponibile.

| 6România 2014
Cadrul de dezvoltare a antreprenoriatului: cei cinci piloni care facilitează antreprenoriatul
Accesul la finanţare de tip
• S e e d
• Start-up
• Expansiune
• Capital de creştere
Reglementare şi impozitare
• Facilităţi fiscale
• Cât de uşor se începe o afacere
• Legislaţie şi politici publice care
susţin antreprenoriatul
Educaţie şi formare
• Educaţie pre-universitară
• Educaţie universitară
• Cursuri antreprenoriale specifice
• Educaţie informală/învăţare continuă
Cultura antreprenorială
• Toleranţă la risc şi eşec
• Preferinţă pentru a fi propriul stăpân
şi a acţiona pe cont propriu
• Cultura inovaţiei şi a cercetării
• Aprecierea bunăstării create prin
forţe proprii
S prij in coordonat
Mentori, asociaţii şi
cluburi de antreprenori
Incubatoare de afaceri,
parcuri şi centre de
afaceri
Abordarea noastră se bazează pe:
• Opiniile tinerilor privind educația și cultura antreprenorială
ca factori facilitatori specifici dezvoltării unui mediu
antreprenoriali
• Indicatori economici şi sociali cantitativi
• Bune practici identificate în alte ţări care s-au demonstrat
eficiente în dezvoltarea antreprenoriatului şi care ar putea fi
adaptate şi în România.
Despre Antreprenorii vorbesc: Barometrul
antreprenoriatului românesc
Studiul “Antreprenorii vorbesc” este un barometru anual ce
măsoară percepţiile asupra antreprenoriatului din România.
Barometrul, aflat la a doua ediţie în 2014, exprimă
într-o manieră directă problemele, aşteptările şi nevoile
întreprinzătorilor români, bazându-se pe o analiză calitativă
şi cantitativă a mediului antreprenorial românesc.
Barometru “Antreprenorii vorbesc” reproduce o iniţiativă
globală a EY, G20 Entrepreneurship Barometer 2013,
ce analizează în mod individual şi colectiv ecosistemul
antreprenorial din ţările G20: Argentina, Australia, Brazilia,
Canada, China, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia,
Japonia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Marea
Britanie, Statele Unite şi Uniunea Europeană.

7 | România 2014
De ce educație și cultură antreprenorială prin intermediul
universității?
Crearea și creșterea de afaceri noi stau la baza inovației și a
creșterii economice. Viteza cu care aceste afaceri sunt create
și dispar, cresc sau descresc reprezintă ceea ce economiștii
numesc dinamism economic, factor critic pentru îmbunătățirea
standardului de viață.
Printre factorii care pot susține acest dinamism se află cultura
și educația antreprenorială. De asemenea, ambele pot fi
influențate în mod critic prin educația universitară. Știm deja
faptul că universitățile au un impact economic important prin
educație și cercetare.
Conform unui studiu1
al Fundației Kauffman, absolvenții universității Massachusetts Institute of Technology au creat
25.800 de companii active ce angajează 3,3 milioane de persoane și generează venituri anuale de 2 trilioane USD, ceea ce
echivalează cu produsul intern brut al celei de a 11-a economii a lumii.
Dar, pentru a susține creșterea economică prin antreprenoriat,
universitățile trebuie să creeze în cadrul lor un mediu cultural
propice antreprenoriatului, prin programe, cursuri, competiții,
relații cu investitori și oameni de afaceri etc.
Universitățile concentrate pe antreprenoriat, tehnologie și
cercetare au un impact dramatic asupra economiilor din care
fac parte, prin ecosistemul antreprenorial creat în aceste
universități, startup-urile create de studenți și spinoff-urile
desprinse din cercetarea universitară.
1
Entrepreneurial Impact: The Role of MIT, 2009, Fundația Kauffman

| 8România 2014
Generația Millenials și antreprenoriatul
Doar 11% dintre firmele active în România sunt deținute de tineri până în 29 de ani
Generația Millenials este noua generație (definită de
cercetători ca fiind populația născută între 1980 și începutul
anilor 2000), care vine cu un paradox în ceea ce privește
antreprenoriatul. Pe de o parte, cei din această generație sunt
cea mai educată generație de până acum și au avut expunere
la antreprenoriat: în străinătate, ca și la noi, au devenit
populare poveștile de succes ale unor antreprenori ca Mark
Zuckerberg, fondatorul Facebook, sau copii care au devenit
deja antreprenori înainte să meargă la școală.
Pe de altă parte, această generație a traversat marea
recesiune care și-a făcut simțită primele semne și în România
începând cu sfârșitul anului 2008. Din această cauză, această
generație se confruntă cu perspective negative de carieră.
În acest context și în lipsa unei creșteri economice accelerate,
numărul de firme noi este în scădere în România. Dacă ne
uităm numai la primele 10 luni din 2014, comparativ cu
aceeași perioadă din 2013, numărul de firme înmatriculate a
scăzut cu 20%, în timp ce numărul SRL-urilor create a scăzut
cu 6%.
Și nu doar în România. Chiar și în țara considerată cea mai
antreprenorială din lume, Statele Unite, rata de creare de
companii noi a scăzut în ultimele decade. Conform Brookings
Institution, citat de Forbes, și în Silicon Valley se înființează din
ce în ce mai puține firme. În Statele Unite, numărul startup-
urilor a scăzut cu aproape 28% între 1977 și 2011, conform
Census Bureau.
Explicații pentru starea de fapt existentă în România sunt
multe și diferite de cele referitoare la situația din SUA, printre
care aversiunea scăzută față de risc, o cultură neprietenoasă
cu antreprenorii, o economie cu rate mici de creștere, lipsa
capitalului de început și lipsa educației antreprenoriale.
160,000
140,000
120,000
100,000
80,000
60,000
40,000
20,000
0
2009 2010
Toate tipurile de înmatriculări SRL-uri nou create
2011 2012 2013 E20142008
Evoluția înmatriculărilor de firme în România, 2008-2014
Rata antreprenorială pentru persoanele între 20-34 de ani, SUA
35%
30%
25%
1996 1996 1996 1996 1996 1996 1996
Sursa: Calcule EY, ONRC
Sursa: Kauffman Foundation – Kauffman Index of Entrepreneurial Activity

9 | România 2014
Starea culturii antreprenoriale în România din perspectiva
antreprenorilor
Pentru a încuraja antreprenoriatul, acesta trebuie perceput ca
o alegere valoroasă şi respectată de carieră, iar cei care iau
în calcul calea antreprenoriatului trebuie să simtă că nu sunt
stigmatizaţi în cazul unui eșec.
Aceste două aspecte foarte importante în dezvoltarea
antreprenoriatului aparțin de cultura antreprenorială din
societatea românească, construită inclusiv prin educația
universitară.
59% dintre antreprenorii respondenţi în cadrul Antreprenorii
vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românec 2013
consideră că mentalităţile şi valorile româneşti nu susţin
antreprenoriatul, faţă de 43% dintre antreprenorii din Uniunea
Europeană şi 29% dintre respondenţii ţărilor G20.
Dacă luăm în considerare răspunsurile celor care consideră că
România are o cultură pozitivă pentru antreprenori (35%),
doar antreprenorii din Italia, Franţa şi Japonia sunt mai puţin
optimişti în această privinţă.
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
Sunt
parțial sau
total
de acord
35%
Nu mă pot
pronunța
6%
Dezaprob
parțial
sau total
59%
Este antreprenoriatul susţinut de mentalităţile şi valorile tipic
româneşti?

| 10România 2014
Starea educației antreprenoriale în România din perspectiva
antreprenorilor
Există o relaţie directă între investiţia în educaţie şi creşterea
Produsului Intern Brut al oricărei economii. Ceea ce ar trebui
să fie cu atât mai adevărat cu cât această educaţie este
orientată şi spre dezvoltarea cunoştinţelor, aspiraţiilor şi
atitudinilor necesare unui antreprenor, construite inclusiv prin
educația universitară.
Singura percepţie net pozitivă a antreprenorilor români care
au răspuns în studiul Antreprenorii vorbesc în acest an este
aceea legată de educaţie. Conform barometrului, educaţia
antreprenorială s-a îmbunătăţit în ultimul an în România, cu
58% dintre antreprenori susţinând această percepţie.
Impresia pozitivă asupra educaţiei antreprenoriale este
aceeaşi şi segmentată pe vârste, cu un procent mai mare
totuşi la antreprenorii tineri (sub 40 de ani).
Cu toate acestea, comparativ cu ceea ce se realizează în
domeniul educației antreprenoriale în alte țări, România are
încă mulți pași de parcurs.
< 40 de ani
> 40 de ani
6% 24% 70%
8%51%22%20%
0% 20%
S-a deteriorat A rămas neschimbată
S-a îmbunătățit Nu mă pot pronunța
40% 60% 80% 100%
Consideraţi că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit în ultimul an în România?
În funcţie de vârsta respondenţilor

11 | România 2014
Educație
antreprenorială
Există o relaţie directă între
investiţia în educaţie şi creşterea
Produsului Intern Brut. Ceea
ce ar trebui să fie cu atât mai
adevărat cu cât această educaţie
este orientată şi spre dezvoltarea
cunoştinţelor, aspiraţiilor şi
atitudinilor necesare unui
antreprenor.

| 12România 2014
58%dintre antreprenori consideră că
educaţia antreprenorială
s-a îmbunătăţit în ultimul an
Percepția antreprenorilor asupra educației antreprenoriale în
România
Singura percepţie net pozitivă a antreprenorilor români care
au răspuns în studiul Antreprenorii vorbesc: Barometrul
antreprenoriatului românesc 2013 este aceea legată de
educaţie. Conform barometrului, educaţia antreprenorială s-a
îmbunătăţit în 2013 în România, cu 58% dintre antreprenori
susţinând această percepţie.
Impresia pozitivă asupra educaţiei antreprenoriale este
aceeaşi şi segmentată pe vârste, cu un procent mai mare în
cazul antreprenorilor tineri (sub 40 de ani).
Când ne referim la educaţia antreprenorială, trebuie să avem
în vedere nu doar educaţia formală, foarte importantă de altfel
– administrarea afacerilor, marketing, vânzări, resurse umane,
comunicare şi PR, finanţe – dar şi intrarea în contact cu modele
antreprenoriale.
De aceea, educaţia antreprenorială este diferită față de
educaţia tradiţională academică şi presupune sădirea unor
aspiraţii şi atitudini unice antreprenorilor, care nu se pot
dezvolta decât prin contactul cu poveştile antreprenoriale
de succes şi prin contactul cu antreprenori care au reuşit.
Dar, la fel de important, tinerii trebuie să înţeleagă nu doar o
interpretare romanţată a antreprenoriatului, ci şi aspectele
negative ale începerii unei afaceri.
”Mi-a fost foarte greu la început, pentru că nu aveam
educaţie antreprenorială solidă, excelam mai ales la
operaţiuni şi la logica IT. Dacă ar fi să aleg cea mai bună
măsură care ar trebui luată pentru sprijinirea antreprenorilor,
aceasta este pregătirea antreprenorilor în administrarea
afacerilor, vânzări, marketing, finanţe.
Nu mă pot
pronunța
5%
Au rămas
neschimbate
23%
S-au
deteriorat
14%
S-au
îmbunătățit
58%
< 40 de ani
> 40 de ani
6% 24% 70%
8%51%22%20%
0% 20%
S-a deteriorat A rămas neschimbată
S-a îmbunătățit Nu mă pot pronunța
40% 60% 80% 100%
Consideraţi că educaţia şi pregătirea antreprenorială
s-au îmbunătăţit în ultimul an în România?
Consideraţi că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au
îmbunătăţit în ultimul an în România?
În funcţie de vârsta respondenţilor
Educaţia în toate aceste domenii este crucială. Nu este
suficient ca antreprenorii să fie ajutaţi cu fonduri”.
Bogdan Tudor a început să fie interesat de calculatoare din
şcoala generală. În 2005, a creat compania Class IT, iar din
2011, și-a extins afacerea în Statele Unite ale Americii.

13 | România 2014
Percepția antreprenorilor asupra educației antreprenoriale
în România
Programele specifice de educaţie antreprenorială şi
şcolile de business (56% dintre răspunsuri) sunt cele mai
importante forme de educaţie pentru îmbunătăţirea percepţiei
antreprenoriatului ca opțiune de carieră. În acelaşi timp,
promovarea poveştilor de succes (18%) ale antreprenorilor,
la fel ca şi programele de mentorat (18%) nu sunt percepute
ca fiind la fel de importante. Măsura care a întrunit cele mai
puţine răspunsuri ţine de eforturile statului pentru educarea
antreprenorilor, cu doar 8% dintre opţiuni.
Comparând cu antreprenorii din alte ţări suntem printre
ultimii care văd potenţialul poveştilor de succes în educaţia
antreprenorială şi suntem primii după importanţa percepută a
educaţiei formale de tip terţiar.
Acest ultim tip de educaţie ar putea fi susţinut cel mai bine
prin măsuri guvernamentale, ţinând cont de faptul că
universităţile din România sunt preponderent “de stat”.
Cu toate acestea, întrebaţi care ar fi forma de susţinere cea
mai eficientă oferită de guvern, niciun antreprenor nu a ales
educaţia, ci scheme de creditare, garanţii pentru credite şi
programe pentru start-up-uri.
Efectul promovării poveştilor de succes ale antreprenorilor către studenţi pentru îmbunătăţirea percepţiei
antreprenoriatului ca opţiune de carieră
Efectul programelor specifice în universităţi/şcoli de business asupra percepţiei antreprenoriatului ca opţiune de carieră
Media țărilor G20
0%
10%
20%
30%
29%
ArabiaSaudită
AfricadeSud
China
Canada
CoreeadeSud
Australia
MareaBritanie
Turcia
UE
Japonia
Germania
Indonezia
Rusia
Franța
Argentina
India
Italia
Mexic
StateleUnite
Brazilia
România
40%
50%
60%
0%
10%
20%
30% 29%
Media țărilor G20
Brazilia
România
CoreeadeSud
China
ArabiaSaudită
Indonezia
Italia
Germania
Turcia
Japonia
Rusia
StateleUnite
Mexic
UE
Franța
India
Argentina
MareaBritanie
Australia
Canada
AfricadeSud
40%
45%
35%
25%
15%
5%
50%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc şi EY G20 Entrepreneurship Barometer

| 1 4România 2014
Odată devenit antreprenor, pe lângă poveştile de succes şi
educaţia formală, capătă cea mai mare importanţă sfaturile
oferite din experienţa personală de antreprenori deja maturi,
care au întâlnit şi depăşit obstacole mentale, operaţionale,
financiare tipice drumului de antreprenor.
80% dintre antreprenorii întrebaţi în sondaj au răspuns că
oferă astfel de sfaturi şi mentorează alţi antreprenori
într-un cadru informal sau formal. De asemenea, cei mai
mulţi antreprenori intervievaţi direct au declarat că oferă
mentorat într-un cadru informal şi formal. Mulţi dintre aceştia
sunt prezenţi la atelierele şi programele Romanian Business
Leaders şi în cadrul programului organizaţiei pentru tineri
Junior Achievement, filiala România.
De asemenea, cei care activează ca business angels
mentorează afacerile în care au investit. Cei mai mulţi încearcă
să îi inspire şi pe cei din jurul lor să îşi asume riscul de a lucra
pe cont propriu.
Pe lângă mentoratul direct oferit în acest tip de organizaţii
sau cunoscuţilor/prietenilor, sunt foarte importante pentru
antreprenorii cu start-up-uri întâlnirile informale în cadrul
cluburilor de antreprenori sau reţelelor de antreprenori, unde
au acces la informaţie specializată atunci când au cea mai
mare nevoie de ea.
Incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri ar trebui să ofere
şi ele, în pachetul de servicii, know-how şi mentorat.
Ca antreprenor cu experienţă, oferiţi training/coaching/
mentorat tinerilor sau antreprenorilor aflaţi la
început de drum?
N u
20%
Da,
într-un cadru
organizat
23%
Da,
într-un cadru
informal
57%
“Fac mentorat, pentru că aceasta este cultura deprinsă încă
devreme în cariera mea profesională. Eu însumi sunt produsul
mentoratului unor oameni de afaceri din Germania, Elveţia,
Austria, cu care am luat contact în perioada de formare.
Acum am 10 companii în care am investit şi, pe lângă partea
operaţională, în fiecare zi conversaţia cu cei care le conduc se
concentrează asupra mentoratului. Câteodată, comunicarea
noastră înseamnă 20% operaţional şi 80% împărtăşirea
experienţelor de business din trecut şi lecţii învăţate în timp”.
Omul de afaceri Ion Sturza a părăsit grupul Rompetrol în
septembrie 2009, pentru a crea fondul de investiţii Greenlight
Invest, transformat ulterior în Fribourg Capital, fond
specializat în investiţii de tip private equity şi venture capital.
În decembrie 2013, Ion Sturza a inaugurat la Cluj prima
fază a parcului tehnologic Liberty şi acceleratorul de afaceri
Spherik.
8 0 %dintre antreprenorii români
mentorează întreprinzători
aflaţi la început de drum
Percepția antreprenorilor asupra educației antreprenoriale în
România - Mentorat

15 | România 2014
Universitățile ca promotoare ale antreprenoriatului
4 lecții de internalizat și aplicat
Ideea predării antreprenoriatului a apărut în 1947, când Universitatea Harvard a început să ofere un curs în “întreprinderi noi”
pentru veterani. Domeniul predării antreprenoriatului s-a standardizat ca element în programă în anii ‘80 și s-a dezvoltat apoi
rapid.
În acest moment, antreprenoriatul este unul dintre domeniile de studiu cu cea mai mare rată de creștere. Dacă în 1975,
la nivelul universităților din Statele Unite se ofereau aproximativ 100 de programe și specializări în acest domeniu, în 2006,
numărul lor depășea 500, iar numărul cursurilor în antreprenoriat a depășit 5.000 în 2008.
În Era Informației, când progresul și bunăstarea sunt din
ce în ce mai mult produsul gândirii, cât de pregătite sunt
universitățile românești sau străine, depozitarele cunoașterii,
pentru a susține această schimbare? Cât de bine înțeleg și
incubează start-upuri? Dacă nu sunt pregătite, cum pot fi
ajutate?
Conform Fundației Kauffman, cea mai importantă fundație
la nivelul Statelor Unite și la nivel mondial care susține
antreprenoriatul, pentru a deveni o universitate ce susține
antreprenoriatul este nevoie de 4 ingrediente. Acestea
sunt cele patru concluzii cele mai importante desprinse din
programul lansat de Fundație în 2003 pentru încurajarea
dezvoltării unor universități antreprenoriale, The Kauffman
Campuses Initiative:
Toate facultățile universității trebuie
implicate de la început în proces:
discuțiile pe marginea antreprenoriatului
în care au fost implicați încă de la
început angajații tuturor facultăților
au fost extrem de importante în
implementarea noilor programe dedicate
antreprenoriatului și au reprezentat un
factor decisiv în schimbarea culturală
în cadrul universităților, aceea de a
promova antreprenoriatul.
Asigurați susținerea din partea liderilor
universității. Ajutorul venit din partea
liderilor universității este subliniat
de multe universități participante
la programul Kauffman Campuses
Initiative, pentru suport financiar
și pentru a asigura implementarea
programelor antreprenoriale în toate
facultățile universității respective.
Faceți antreprenoriatul vizibil!
Multe universități participante din
programul The Kauffman Campuses
Initiative au aplicat principiul
antreprenoriatul ubicuu și omniprezent,
organizând evenimente despre
antreprenoriat care au implicat întreaga
universitate.
Facultățile și catedrele să poată defini
antreprenoriatul conform nevoilor și
aplicabilității proprii. Această definiție
trebuie să fie aplicabilă disciplinei
respective și misiunii facultății, până la
nivel de catedră.

| 16România 2014
44%dintre studenții intervievați
consideră că universitatea îi
pregătește într-o măsură medie
pentru a deveni antreprenori
Universitatea antreprenorială
Universitățile ca fabrici producătoare nu doar de profesioniști, ci și de antreprenori
Așa cum sunt companii antreprenoriale, există și universități
antreprenoriale. Universitățile pot fi antreprenoriale din cel
puțin trei puncte de vedere: în primul rând, prin predarea
de cursuri introductive sau avansate despre antreprenoriat
și cursuri care construiesc abilitățile necesare unui bun
antreprenor (de la finanțe și până la marketing). În al doilea
rând, universitățile pot fi antreprenoriale prin realizarea
unui sistem de activități co-curriculare care sprijină
antreprenoriatul (competiții de idei de business, competiții
de planuri de afaceri, incubatoare, stagii de practică etc). În
al treilea rând, universitatea antreprenorială își schimbă ea
însăși abordarea în una antreprenorială, adaptându-se foarte
rapid la nevoile pieței muncii și la nevoile de formare mereu în
schimbare ale studenților.
Universitățile sunt cruciale pentru dezvoltarea unui ecosistem
antreprenorial, din care fac parte și investitorii de capital de
risc, organizațiile specializate în susținerea antreprenorilor,
incubatoare și o bază de specialiști calificați.
Importanța universităților în crearea unui mediu antreprenorial
nu poate fi negată, dacă se ia în considerare, de exemplu,
Silicon Valley și rolul crucial al Universității Stanford în crearea
contextului antreprenorial atât de eficient din Valley.
Și acest rol nu se limitează la crearea abilităților de a scrie
un plan de afaceri, marketing sau finanțe sau alt gen de
cursuri. Deși acestea sunt la fel de importante, universitățile
antreprenoriale transferă mai mult decât aceste informații,
devenind o fabrică de antreprenori. De exemplu, în Statele
Unite, în 2006, din 1.250 de incubatoare de afaceri, o treime
erau organizate în cadrul universităților, generând startup-uri
și afaceri pentru economia reală.
În România, tinerii studenți consideră că facultatea îi
pregătește într-o măsură medie pentru a deveni antreprenori
(44%).
Acest răspuns indică faptul că s-au făcut pași în susținerea
antreprenoriatului în universitățile românești, dar mai sunt
încă mulți de parcurs în acest sens. Nu există o singură soluție
în transformarea într-o universitate antreprenorială, tocmai
pentru că acest tip de educație nu este de aceeași natură ca
materiile teoretice clasice. Pentru a avea succes, acest tip de
educație trebuie să implice comunitatea, investitorii, mentorii
și alți oameni de afaceri și trebuie să creeze un ecosistem în
adevăratul sens al cuvântului, adică un sistem permeabil la
modificări în așteptările studenților, modificări în economie și
nevoile comunității.
Într-o mare
măsură
28% Într-o mică
măsură
28%
Mediu
44%
În ce măsură consideri că facultatea pe care o urmezi te
pregăteşte pentru a deveni antreprenor?
Prin ce măsuri ar putea susţine universitatea dezvoltarea
spiritului antreprenorial?
Simulări de tipul:
creează și administrează
propria afacere
Cursuri de educație
antreprenorială
Internship-uri în
companii antreprenoriale
Întâlniri și workshop-uri
cu antreprenori și aflarea
poveștilor lor de succes
Incubatoare/
acceleratoare de afaceri
Programe de training
dedicate unor industrii
Concursuri de business
plans și pitching cu business
angels și alte tipuri de
investitori
0% 5% 10% 15% 20%
11%
11%
13%
17%
13%
17%
18%

1 7 | România 2014
Universitatea antreprenorială
Universitatea incubator al antreprenoriatului
Cum se pot transforma universitățile în “incubatoare” ale
antreprenoriatului? Prin programe de mentorat, competiții
de planuri de afaceri, incubatoare și acceleratoare de afaceri,
cursuri despre antreprenoriat pentru studenți ca și pentru
membrii facultăților și ore centrate pe proiecte care crează
echipe interdisciplinare, care rafinează planuri de afaceri și
planuri de comercializare.
Unele universități au implementat aceste practici în mod
structurat, altele au lăsat ca ele să se dezvolte organic, unele
utilizează mai ales resurse interne, altele se axează pe resurse
externe.
Cu toate aceste diferențe, există câteva elemente comune ale
abordării universităților antreprenoriale, conform Fundației
Kauffman:
• Cursuri despre antreprenoriat
• Activități co-curriculare, precum stagii de practică,
prezentări ale lectorilor din exteriorul facultății, cluburi
• Programe intensive, precum incubatoare și
acceleratoare de afaceri pentru antreprenori în
devenire
• Competiții de planuri de afaceri și evenimente al căror
scop este să crească interesul asupra antreprenoriatului
• Programe de networking prin care studenții să creeze
legături cu mentori, alți studenți și potențiali investitori
Structură
Focus extern
Focus intern și extern
Focus intern
Dezvoltare structurată vs laissez-faire
Focusinternvsexternînobținereaderesurse
Laissez-faire
Sursa: Fundația Kauffman
Harvard
Stanford
Berkeley
University of North Carolina M I T
University of Utah
University of Arizona
University of Maryland

| 1 8România 2014
Bune practici în educația antreprenorială
Universitatea Washington, SUA
Exemple din plaja largă de programe co-curriculare de
învățare experienţială antreprenorială oferite de Universitatea
Washington studenților1
:
1. IDEA (Innovation, Discovery, Experience, Action) -
program de pre-orientare pentru noii studenţi prin care
aceştia sunt familiarizaţi cu noţiuni antreprenoriale şi
programe antreprenoriale existente în campus.
2. Numeroase cluburi şi grupuri de antreprenoriat -
destinate studenţilor din orice an și de la orice facultate.
3. StEP (The Student Entrepreneurial Program) -
program ce oferă suport studenţilor care deţin o afacere
în interiorul campusurilor studenţești, ca de exemplu:
servicii de spălătorie, îmbrăcăminte, servicii de mutare şi
depozitare, magazin de biciclete, închirieri de aparate şi
altele (program destinat tuturor studenţilor).
4. The Skandalaris Center Internship Program - program
care coordonează peste 50 de start-up-uri şi companii în
stadiu de creștere (program destinat studenţilor din toţi
anii).
5. IdeaBounce - website și serie de evenimente de pitching
competitiv și de realizare a unor conexiuni între membrii
echipelor și mentori (toți studenţii universității).
6. Coffee with the Experts – evenimente care facilitează
discuţii scurte cu antreprenori, investitori şi furnizori de
servicii (toți studenţii universității).
7. The Skandalaris Entrepreneurial Skills Series - zece
cursuri fără credite pentru dezvoltarea abilităţilor
antreprenoriale, care includ cursuri de formare, discuţii
în panel cu antreprenorii şi o recepție de final de serie de
cursuri (toți studenţii universității).
8. The Olin Cup Competition - competiţie pentru business-
uri noi, în cadrul căreia s-a investit aproape 1 milion USD
(toți studenţii universității).
9. The YouthBridge Social Enterprise Competition -
competiţie de antreprenoriat social care a premiat
start-up-uri sociale prin oferirea de subvenţii totale de
peste 1 milion USD.
10. The Skandalaris Student Venture Fund - program prin
care se oferă până la 250.000 USD studenţilor pentru a
investi în start-up-uri şi în achiziții de tip private equity
(studenţii NBA-ului Olin Business School).
11. The Kauffman Pathway in Life Science
Entrepreneurship Program - colaborare între mai multe
şcoli ce oferă cursuri despre antreprenoriat și pentru
dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale pentru tinerii
oameni de știință cu potențial (doctoranzi, studenți în
biologie și biomedicină).
12. The BALSA Group - grup universitar care oferă
consultanţă firmelor de tip start-up, dar şi altor firme.
1
Entrepreneurship Education Comes Of Age On Campus, Fundația Kauffman

1 9 | România 2014
3 8 %dintre tinerii studenți români consideră
că educația și pregătirea antreprenorială
s-au îmbunătățit într-o oarecare măsură
în ultimul an în universitatea lor
Ce conține educația antreprenorială ca programă de
învățământ
În programa de învățământ, pe lângă discipline tradiționale ca
marketing, HR, IT, contabilitate, finanțe, management etc, în
universitățile antreprenoriale se găsesc cursurile:
• Introducere în antrepreneoriat
• Dezvoltarea unui plan de afaceri
• Finanțarea unui afaceri mici
• Aspecte legale ale unei afaceri mici
• Studii de caz în afaceri mici
• Conducerea companiilor cu rată mare de creștere.
Consideri că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit în ultimul an în universitatea ta?
Educația antreprenorială în universitate începe cu expunerea
cât mai multor studenți la ideea de antreprenoriat (riscul
asociat, cum să identifici oportunități, inovația ca abilitate
esențială). Acest tip de expunere nu are rolul de a transforma
studenții în antreprenori, ci de a-i ajuta să evalueze dacă vor
sau nu să devină antreprenori.
După acești primi pași, cei care consideră că vor să devină
antreprenori se pot implica în activități precum cea a
incubatoarelor și acceleratoarelor de afaceri.
3%
4%
7%
25%
23%
38%
Nici nu s-a îmbunătățit, nici nu s-a deteriorat
A cunoscut o oarecare îmbunătățire
Nu mă pot pronunța
S-a îmbunătățit considerabil
A cunoscut o oarecare deteriorare
S-a deteriorat considerabil
40%35%30%25%20%15%10%5%0%

| 2 0România 2014
4 8 %dintre tinerii studenți respondenți au luat
contact cu prelegerile profesioniștilor din
domeniul studiat
Implicarea comunității
Dincolo de expunerea la subiectul teoretic, antreprenoriatul,
ca subiect prin excelență practic, depinde și de interacțiunea
cu aspecte ale vieții reale și cu membri ai comunității precum
mentori, investitori, potențiali clienți și furnizori.
De aceea, implicarea comunității în Universități este extrem de
importantă pentru eficiența educației antreprenoriale și pentru
crearea unui ecosistem antreprenorial în mediul academic.
În crearea acestei legături cu comunitatea, conform
Entrepreneurship Education Comes of Age on Campus, trebuie
avute în vedere patru elemente:
La cursuri şi seminarii au fost prezenţi profesionişti cu expertiză practică în domeniul studiat ca invitaţi/lectori externi?
Rețele de mentori – scopul este conectarea oamenilor de
afaceri cu tinerele talente ale noii generații
Rețele de finanțare – scopul este exersarea căutării de
investitori și chiar obținerea de finanțare
Concursuri de idei și afaceri – care să devină evenimente ale
întregii comunități, nu doar ale universității
Parteneriate post-absolvire – după absolvire, universitățile
nu pot întrerupe brusc sprijinul acordat tinerilor antreprenori,
ci aceștia trebuie să aibă în continuare acces la o serie de
resurse, precum rețeaua de mentori.
NU
42%
Nu știu
10%
DA
48%

2 1 | România 2014
8 1 %dintre tinerii studenți respondenți
consideră foarte importantă prezența unui
incubator în universitatea lor
Incubatoare și acceleratoare de afaceri în universități
81% dintre studenții respondenți consideră foarte importantă
pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale prezența unui
accelerator sau incubator de afaceri în universitate. Cu toate
acestea, 51% dintre respondenți nu știu dacă există unul în
universitatea pe care o urmează.
În România, funcționează câteva incubatoare de afaceri în
cadrul universităților, dar cu rezultate mai puțin cunoscute
referitoare la companiile incubate.
Există un incubator / accelerator de afaceri în
Universitatea pe care o urmezi?
Cât de importantă consideri că este prezenţa unui
incubator/ accelerator de afaceri în cadrul universităţii
pentru dezvoltarea spiritului întreprinzător?
“Multe incubatoare şi acceleratoare de business în România,
din păcate, funcţionează ca afaceri de real-estate, adică
avem nişte spaţii şi încercăm să le valorificăm oferind posibile
avantaje pentru antreprenorii aflați la început de drum.
Dar nu este suficient. Un incubator sau un accelerator trebuie
să ofere şi elemente de networking, finanţare, mentorat şi
educaţie antreprenorială”.
Marius Ghenea, antreprenor în serie (Flamingo, Flanco, FIT,
accessNET, Idilis, PCfun.ro) şi business angel.
Da
12%
Nu știu
7%
Neutră
9%
Neimportantă sau
puțin importantă
3%
Foarte importantă și
importantă
81%
Nu știu
51%
N u
37%

| 2 2România 2014
Sursa: INSSE
Inovație și cercetare în Universități
Doar 21% dintre cheltuielile din fonduri publice pentru cercetare au ajuns în învățământul
superior în 2013
O sursă importantă de start-up-uri cu potențial în economiile
cu universități antreprenoriale o reprezintă spinoff-urile
din Universități, care ajung să comercializeze produse
rezultate ale cercetării, după ce se desprind de Universități.
Tocmai pentru că multe dintre inovațiile realizate în cadrul
universităților nu ajung să fie comercializate, s-a dezvoltat
acest sistem spinoff, prin care studenții devin antreprenori
prin utilizarea rezultatelor cercetării în Universitate.
Din păcate, cercetarea este unul dintre cele mai deficitare
domenii în România, inclusiv în cadrul Universităților.
Intensitatea cercetării (calculată ca raport între cheltuielile
totale de cercetare-dezvoltare şi Produsul Intern Brut) în anul
2013 a înregistrat o valoare de 0,39%, în scădere cu 0,09%
faţă de anul 2012.
În anul 2013, România a cheltuit 2.465 mil Lei pentru
activitatea de cercetare-dezvoltare. Din totalul cheltuielilor de
cercetare-dezvoltare de 0,39% din PIB, cele din sectorul public
au reprezentat 0,27%, în timp ce, pentru sectorul privat, au
fost alocate 0,12%, conform Institutului Național de Statistică.
Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe surse de finanţare şi sectoare de performanţă în anul 2013:
mil Lei Total
Sectorul mediului
de afaceri
Sectorul
guvernamental
Sectorul
învățământ
superior
Sectorul privat
non-profit
Total 2,464.8 755.7 1,213.4 486.0 9.7
Întreprinderi 764.5 546.6 194.2 23.1 0.6
Fonduri publice 1,288.8 106.0 905.0 271.6 6.2
Învățământ superior 28.3 2.0 8.1 18.2 -
Privat non-profit 1.1 - 0.2 0.9 -
Străinătate 382.1 101.1 105.9 172.2 2.9
Din fondurile publice, cele mai mari sume au primit unitǎăţile
din sectorul guvernamental (70,2%), urmate de unităǎţile din
sectorul învăǎţăǎmânt superior (21,1%).
Cercetarea aplicativă a rămas aproximativ la același nivel ca
în 2012, reprezentând 30% din total, în timp ce dezvoltarea
experimentală a înregistrat în anul 2013 o creștere de 2,5%,
până la 20% din total.
După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de
cercetare-dezvoltare în anul 2013, fondurile publice au cea
mai ridicată pondere, respectiv 52,3%, urmate de sursele
companiilor, respectiv 31,0%.
Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare
din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către
unităţile din sectorul învăţământ superior (45,1%) , sectorul
guvernamental (27,7%) şi sectorul mediului de afaceri
(26,5%).

23 | România 2014
Sursa: INSSE
Sursa: INSSE
Inovație și cercetare în Universități
Doar 1,5% dintre companiile inovatoare au avut parteneriate de cercetare cu Universități
Universitățile au beneficiat doar de 486 milioane Lei pentru
cercetare în anul 2013.
De asemenea, există un procentaj extrem de mic al
parteneriatelor companii-universități pentru cercetare. Doar
1,5% din companiile inovatoare din România au lucrat în
parteneriat cu o universitate în 2013, ceea ce poate indica
faptul că inovațiile din universități ajung cu greu să fie
comercializate și primesc finanțare într-o măsură mică.
Ponderea întreprinderilor implicate în cooperare pe clase de mărime şi parteneri în perioada 2010-2012:
Salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2013, comparativ cu anul 2012 echivalent normă întreagă:
Tipul partenerului
Întreprinderi
Total Mici Mijlocii Mari
Orice tip de cooperare 7,4 5,7 6,9 22,5
Alte întreprinderi din interiorul grupului 2 0,8 2,3 11,7
Furnizori de echipamente, materiale, componente sau software 5,3 4,2 4,3 18
Clienţi sau cumpărători din sectorul public 3,5 2,2 4 12,3
Clienţi sau cumpărători din sectorul privat - - 0.1 -
Concurenţi sau alte întreprinderi din același sector de activitate 1 0,4 1,6 4,8
Consultanţi laboratoare comerciale, institute 2,6 2 2,6 7,9
Universităţi sau alte instituții de învățământ superior 1,5 0,7 1,6 7,7
Administraţie publică, institute de cercetare publice sau private 2,3 1,4 2,6 9,2
Salariați total 2012 Salariați total 2013
Total 31.135 33.185
Mediul de afaceri 10.887 10.514
Sectorul guvernamental 11.381 12.336
Învățământ superior 8.710 10.201
Sectorul privat non-profit 157 134
De asemenea, dacă în perioada 2008-2010, 11,2% din
întreprinderile inovatoare au avut acorduri de cooperare
cu universități pentru realizarea activităţilor inovatoare,
în perioada 2010-2012 numai 7,4% din întreprinderile
inovatoare au avut acorduri de cooperare pentru acest
tip de activități.

| 24România 2014
Lipsa capitalului de început – cel mai mare obstacol în a
deveni antreprenor
Cel mai mare obstacol în începerea unei afaceri perceput de
către tinerii respondenți constă în lipsa capitalului de început
(38%). Teama de eșec este percepută și ea ca un obstacol,
urmată de situația economică incertă și de birocrația excesivă.
Conform Global Entrepreneurship Monitor 2012 US Report,
73% dintre antreprenorii care au început companii noi în
Statele Unite în 2012 le-au finanțat din economiile personale.
Importante surse de finanțare în această fază de existență a
companiei sunt și familia, prietenii, dar și băncile, prin credite
personale și carduri de credit.
Pentru studenții care au răspuns chestionarului nostru,
fondurile europene ar reprezenta cea mai importantă sursă de
finanțare în situația în care ar iniția o afacere (25%), urmate
de părinți și prieteni (21%), fonduri nerambursabile de la stat
sau alte surse instituționale (18%), salariul (17%) și creditul
bancar de nevoi personale (11%).
Prin plasarea pe primul loc, fondurile europene demonstrează
o notorietate bine stabilită printre studenți. Răspunsurile
indică, de asemenea, faptul că tinerii au auzit de fondurile
nerambursabile oferite de statul român, ca de exemplu
Programul pentru tinerii întreprinzători, unde start-up-ul este
finanțat cu maximum 9.500 EUR pentru proiect.
Totuși părinții, prietenii, creditele de nevoi personale și salariul
reprezintă sub 50% dintre răspunsuri, ceea ce denotă mai ales
lipsa resurselor proprii și cele din partea părinților/prietenilor.
7%
1%
11%
17%
21%
18%
25%
Părinți/prieteni
Fonduri europene
Fonduri nerambursabile de la
stat sau alte surse instituționale
Salariu
Credit bancar de nevoi personale
Business angels
Altele
30%20%10%0%
Care ar fi sursa principală de capital din cele menţionate
mai jos pe care ai folosi-o în cazul în care ţi-ai înfiinţa o
afacere?
5%
6%
3%
8%
9%
16%
15%
38%
Teama de eșec
Lipsa capitalului de început
Situație economică incertă
Birocrația excesivă
Lipsa unei idei de afaceri
Lipsa de cunoștințe economice
Lipsa de fonduri publice/suport
public
Lipsa de sfaturi/informații
30% 40%20%10%0%
În opinia ta, care dintre următoarele reprezintă cel mai
mare obstacol în a deveni antreprenor?
38%dintre tineri consideră lipsa capitalului de
început cel mai mare obstacol în începerea
unei afaceri
„Am observat că studenţii sunt, în general, foarte receptivi la programele suport pe care statul român le furnizează
întreprinzătorilor şi potenţialilor antreprenori, în special cele care oferă finanţare nerambursabilă pentru demararea unei
afaceri şi cele prin care se creează locuri de muncă subvenţionate pentru tineri. Parteneriatele încheiate cu liceele şi
universităţile asigură un cadru adecvat pentru diseminarea proiectelor dedicate viitorilor absolvenţi. Antreprenorii de succes
şi trainerii cu care colaborăm au reuşit să îi inspire şi să îi motiveze pe tineri în direcţia implicării în mediul antreprenorial,
oferindu-le, totodată, acestora stimulente şi sprijin real pentru iniţierea unei afaceri.”
Andreea Severa, coordonator Programul România HUB implementat de către Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de
Afaceri şi Turism.

25 | România 2014
Cultura
antreprenorială
Pentru a încuraja antreprenoriatul,
acesta trebuie perceput ca o
alegere valoroasă şi respectată de
carieră, iar antreprenorii trebuie
să simtă că nu sunt stigmatizaţi
în cazul în care compania creată
eşuează.

| 2 6România 2014
Cultura antreprenorială românească din perspectiva
antreprenorilor
59% dintre antreprenorii respondenţi
ai studiului Antreprenorii vorbesc:
Barometrul antreprenoriatului românesc
2013 consideră că mentalităţile
şi valorile româneşti nu susţin
antreprenoriatul, faţă de 43% dintre
antreprenorii din Uniunea Europeană şi
29% dintre respondenţii ţărilor G20.
Dacă luăm în considerare răspunsurile
celor care consideră că România are
o cultură pozitivă pentru antreprenori
(35%), doar antreprenorii din Italia,
Franţa şi Japonia sunt mai puţin
optimişti în această privinţă.
Sunt
parțial sau
total
de acord
35%
Nu mă pot
pronunța
6%
Dezaprob
parțial
sau total
59%
Este antreprenoriatul susţinut de
mentalităţile şi valorile tipic româneşti?
Ţara mea are o cultură care încurajează antreprenoriatul
% dintre antreprenori sunt parţial sau total de acord
Consideraţi că percepţia faţă de antreprenori s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?
55%
Media țărilor G20
Japonia
Brazilia
Indonezia
Argentina
Franța
Rusia
CoreeadeSud
ArabiaSaudită
Italia
UE
Germania
AfricadeSud
Mexic
Canada
România
Australia
Turcia
India
MareaBritanie
StateleUnite
China
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
> 40 de ani
Toți antreprenorii
< 40 de ani
S-a deteriorat A rămas neschimbată S-a îmbunătățit Nu mă pot pronunța
0% 20% 40% 60% 80% 100%
2 6 %
3 4 %
1 3 %
3 5 %
3 6 %
3 3 %
4 %
1 %
3 5 %
2 8 %
4 6 % 8 %
Întrebaţi dacă mentalitatea în privinţa antreprenoriatului s-a îmbuntăţit în ultimul
an în România, la nivelul tuturor antreprenorilor, 35% consideră că aceasta s-a
îmbunătăţit, faţă de 26% care cred că aceasta s-a înrăutăţit.
Dacă se analizează însă răspunsurile antreprenorilor după vârstă, se observă
o asimetrie de percepţie între antreprenorii tineri şi cei maturi. Cei mai mulţi
antreprenori tineri (46%) consideră că imaginea întreprinzătorilor s-a îmbunătăţit
în 2013 faţă de 2012, în timp ce proporţia cea mai mare de antreprenori maturi
(24%) consideră că aceasta s-a deteriorat.
3 5 %din antreprenorii români
cred că percepţia faţă de ei
s-a îmbunătăţit în ultimul an

27 | România 2014
5%dintre antreprenorii români
percep eşecul în afaceri ca o
oportunitate de învăţare
Doar
antreprenorilor
Frica de eşec rămâne una dintre barierele semnificative
pentru abordarea antreprenoriatului. Doar 14% dintre
respondenţi cred că societatea românească tolerează eşecul
în afaceri, în timp ce 81% consideră că acesta va reprezenta o
barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri, este un eşec în
carieră sau indică lipsa abilităţilor necesare.
Această atitudine faţă de eşec indică faptul că societatea
românească penalizează insolvenţa şi falimentul companiilor,
atât dintr-o perspectivă de reglementare, cât şi din
perspectiva opţiunilor de finanţare ulterioară, din partea
băncilor şi a altor investitori. Atunci când compania nu
Percepţia asupra eşecului în România, UE şi ţările G20
are succes, costul insolvenţei trebuie să fie relativ mic.
Asigurându-se că statul nu penalizează excesiv antreprenorii
oneşti care ajung în această situaţie, iar creditorii privaţi
sunt încurajaţi să aibă o abordare similară, guvernul poate
reduce în mod direct una dintre cele mai mari bariere pentru
antreprenori. Această politică va întări şi ideea că eşecul în
afaceri face parte dintr-un proces de învăţare. Guvernul a
trimis, la sfârşitul anului 2013, în Parlament un nou Cod al
Insolvenţei care aşteaptă să fie adoptat. Rămâne de văzut
dacă forma adoptată va penaliza sau nu antreprenorii care
eşuează.
Cum credeţi că este perceput eşecul în afaceri în România?
34%
40%
Esteobarierăpentru
viitoareleproiectedeafaceri
Esteuneșecîncarieră
Indicălipsa
abilitățilornecesare
Nuareniciunimpactasupra
viitoarelorproiectedeafaceri
Esteunprilejdeînvățare
Număpotpronunța
30%
20%
10%
0%
24% 23%
9%
5% 5%
34%
24%
23%
9%
40%
29%
12%
4%
12%
Este o barieră
pentru viitoarele
proiecte de afaceri
Este un eșec
în carieră
Indică lipsa
abilităților necesare
Nu are nici un impact
asupra viitoarelor
proiecte de afaceri
Este un prilej
de învățare
Nu mă pot
pronunța
26%
21%
20%
6%
23%
România EU Total G20
5%
5%
0% 10% 20% 30% 40% 50%
3%
4%
40%
Media ţărilor G 20
50%
60%
Brazilia
Canada
India
ArabiaSaudită
StateleUnite
România
Australia
Franța
CoreeadeSud
Italia
Mexic
Germania
AfricadeSud
UE
Rusia
Japonia
Turcia
China
MareaBritanie
Argentina
Indonezia
30% 29%
20%
10%
0%
Atitudinea pozitivă faţă de risc în România versus ţările G20
“Antreprenorul este un temerar,
un căutator şi un luptător care nu
abandonează niciodată şi care încearcă
tot timpul să inoveze.”
Constantin Boromiz, proprietarul
grupului Boromir, a plecat de la o
moară în satul natal şi a ajuns la o cifră
cumulată de afaceri de 100 milioane
de EUR. Se consideră antreprenor de
la 7 ani.

| 28România 2014
Cei mai mulţi antreprenori
consideră comunicarea poveştilor
de succes ca având cel mai mare
impact în promovarea culturii
antreprenoriatului
antreprenorilor
La fel ca la ediţia de anul trecut a barometrului şi în linie cu
răspunsurile antreprenorilor de la nivelul Uniunii Europene,
antreprenorii români consideră că îmbunătăţirea comunicării
poveştilor de succes ale antreprenorilor şi promovarea
oportunităţilor de carieră oferite de antreprenoriat ar avea
cel mai mare impact asupra imaginii antreprenoriatului în
România.
Având în vedere lipsa de maturitate a culturii antreprenoriale
în România, şi celelalte măsuri enumerate au fost apreciate
de antreprenori ca importante. Singura măsură considerată
de impact scăzut de un număr semnificativ de antreprenori se
referă la programele guvernamentele de educaţie, finanţare
şi îmbunătăţire a imaginii antreprenoriatului. Procentul poate
fi explicat ca o lipsă de încredere a oamenilor de afaceri în
eficienţa măsurilor statului în sfera antreprenoriatului.
Pentru a îmbunătăţi cultura antreprenorială din România, ce impact ar avea factorii enumeraţi mai jos în următorii trei ani?
Aşadar, pentru a întări imaginea pozitivă a antreprenoriatului,
oamenii de afaceri cred că ar trebui să se pună mai mult
accent pe comunicarea impactului antreprenorilor în
economie, prin crearea de locuri de muncă şi creştere
economică. Accentul acesta e important mai ales într-o ţară
ca România, în care rolul antreprenorilor nu este încă foarte
cunoscut, din cauza lipsei tradiţiei antreprenoriale.
Chiar mai importantă este promovarea oportunităţilor de
carieră oferite de antreprenoriat (49% dintre răspunsuri).
Deschiderea unei afaceri trebuie să devină o opţiune viabilă de
carieră şi o opţiune serioasă de realizare personală şi creştere
a bunăstării personale.
“Suntem la startul aşa numitei economii a aplicaţiilor
şi cred că din acest moment pot să apară start-up-uri
româneşti cu produse globale. Avem nevoie de câteva
poveşti de succes cu afaceri globale şi, din acel moment,
investitorii vor începe să aibă mai mult curaj, iar statul va
vedea un avantaj real în a încuraja antreprenorii. Absenţa
poveştilor de succes este probabil şi una dintre marile
probleme pentru care nu există mai mulţi atreprenori.
Dacă nu există poveşti de succes, te gândeşti de ce ai vrea
Impact ridicat Impact mediu Impact scăzut Nu mă pot pronunța
52% 37% 6%
6%
3%
3%
2%
7%
10%
16%
19%
13%
21%
35%
35%
37%
48%
29%
49%
45%
41%
37%
43%
5%Îmbunătăţirea comunicării poveştilor de succes ale antreprenorilor
Promovarea oportunităţilor de carieră oferite de antreprenoriat
Creşterea gradului de acceptare a eşecului în afaceri
Programe guvernamentale care oferă educaţie, finanţare
şi îmbunătăţirea imaginii antreprenoriatului
Promovarea rolului social al antreprenorului
Îmbunătăţirea înţelegerii faptului că riscul ridicat asumat de
antreprenor este în general asociat unei rentabilităţi ridicate
0% 20% 40% 60% 80% 100%
să fii antreprenor şi să lucrezi 20 de ore din 24? De ce n-ai
prefera să mergi către o corporaţie, unde să lucrezi 8 ore şi
să ai o viaţă confortabilă?”
Proprietarul agenţiei online de turism Vola.ro, Daniel Truică,
a devenit antreprenor în timpul facultăţii. În 2006, după
4 ani de antreprenoriat, a demarat Vola.ro. Acum, grupul
Vola activează în afară de piaţa românească, în Polonia,
Ucraina şi Vietnam. Daniel evaluează grupul Vola la 27-30
milioane EUR.

29 | România 2014
47%din tinerii studenți respondenți
cred că antreprenoriatul
este susținut de mentalitățile
românești
Mentalități – antreprenoriale sau nu?
59% dintre antreprenorii respondenţi ai Barometrului
antreprenorial românesc consideră că mentalităţile şi
valorile româneşti nu susţin antreprenoriatul, faţă de 43%
dintre antreprenorii din Uniunea Europeană şi 29% dintre
respondenţii din ţările G20.
În schimb, studenții sunt mult mai optimiști, aproape 50%
considerând că societatea românească susține antreprenorii și
inițiativa antreprenorială.
Răspunsul antreprenorilor: Este antreprenoriatul susţinut
de mentalităţile şi valorile tipic româneşti?
Răspunsul antreprenorilor: Cum credeţi că este perceput
eşecul în afaceri în România?
Răspunsul studenților: Este spiritul antreprenorial
susţinut de mentalităţile şi valorile tipic româneşti?
Situația este aceeași și în percepția eșecului în afaceri. Singura
opțiune cu o percepție mai negativă în cazul studenților față
de răspunsurile antreprenorilor este cel referitor la impactul
asupra viitoarelor proiecte de afaceri, în care un număr mai
mic de studenți decât antreprenori consideră că eșecul nu va
avea repercusiuni asupra afacerilor viitoare.
Sunt parțial sau
total de acord
35%
Sunt parțial sau
total de acord
47%
Dezaprob parțial
sau total
59%
Dezaprob parțial
sau total
42%Nu mă pot
pronunța
6%
Nu mă pot
pronunța
11%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013 Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor
Răspunsul studenților: Cum crezi că este perceput eşecul
în afaceri în România?
20%
25%
15%
10%
5%
0%
Este un prilej
de învățare
Indică lipsa
abilităților
necesare
Este un eșec
în carieră
Este o barieră
pentru
viitoarele
proiecte de
afaceri
Nu mă pot
pronunța
Nu are nici un
impact asupra
viitoarelor
proiecte de
afaceri
22%
21%
20%
19%
12%
6%
40%
30%
20%
10%
0%
Este o barieră
pentru
viitoarele
proiecte de
afaceri
Nu are nici un
impact asupra
viitoarelor
proiecte de
afaceri
Este un eșec
în carieră
Indică lipsa
abilităților
necesare
Este un prilej
de invățare
Nu mă pot
pronunța
34%
24% 23%
9%
5% 5%

| 30România 2014
A avut/are cineva din familia ta propria sa afacere? Care consideri că sunt cele mai importante 3 calităţi ale
unui antreprenor de succes?
În cercul tău de cunoștințe (în afara familiei) există și
antreprenori (cel puțin unul)?
Dacă da, ai ajutat vreodată în afacerea respectivă, fie că
este în familie sau în cercul de cunoștințe?
58%din tinerii respondenți cred că viziunea
este cea mai importantă calitate a unui
antreprenor de succes
Expunerea la antreprenoriat
56% dintre studenții respondenți au fost expuși la antreprenoriat chiar din familie, având o rudă antreprenor. Un procent și mai
generos (82%) au antreprenori în cercul extins de cunoștințe, iar peste 50% s-au implicat în afaceri antreprenoriale.
Din această interacțiune, ca și din studiile economice sau alte expuneri la antreprenoriat (media, evenimente la care au
participat etc), studenții consideră viziunea în afaceri cea mai importantă calitate a antreprenorului de succes, urmată de
motivație, pasiune și capacitatea de a inova. Integritatea și loialitatea s-au clasat pe ultimele locuri.
Nu
44%
Da
56%
Da
82%
Nu
18%
Da
51%
Nu
49%
Motivație
Viziune
Pasiune
58%
53%
45%
30%
19%
18%
17%
17%
12%
9%
9%
8%
3%
Inovare
Atenție acordată
nevoilor clientului
Toleranța la risc
Flexibilitate
Focus pe calitate
Abilitatea de a lucra
în echipă
Integritate
Rezistență
Pro-activitate
Loialitate
30% 40% 60%20%10%0%

31 | România 2014
Ideea
afacerii
Cel mai important aspect pentru
succesul afacerii în viziunea
studenților respondenți
Factorii succesului
Toți factori listați ca opțiuni de răspuns au fost considerați importanți în succesul afacerii, cu excepția norocului, considerat cel
mai puțin important de către respondenți. Ideea afacerii și planul de afaceri sunt cele mai importante aspecte pentru ca afacerea
să aibă succes, networking-ul și capitalul de început clasându-se pe locul al treilea și locul al patrulea, în ordinea importanței.
Cât de importante sunt următoarele aspecte raportate la succesul unei afaceri, din punctul tău de vedere?
Factori pentru
succesul afacerii
Foarte Important Important Puţin important Deloc important Neutru
Ideea afacerii 517 162 11 1 1
Planul de afaceri 477 188 18 1 2
Norocul 150 289 195 25 30
Networkingul 300 323 51 1 8
Capitalul cu care
se începe afacerea
284 305 88 6 8

| 3 2România 2014
5 2 %dintre tineri sunt interesați de începerea
unei afaceri în următorii 2 ani.
Asumarea riscului
Peste jumătate dintre respondenți consideră oportună
începerea unei afaceri după acumularea de experiență în
muncă, în timp de 39% sunt de acord că începerea afacerii
imediat după terminarea facultății sau în timpul facultății este
ideală.
Faptul că un procent atât de mare dintre studenți (39%)
consideră oportun un asemenea pas ca student sau ca tânăr
absolvent indică o deschidere mare către antreprenoriat,
deschidere pentru asumarea de riscuri, dar și faptul că
studenții se simt pregătiți pentru un asemenea pas din punctul
de vedere al formării și al educației.
Această atitudine este confirmată și de răspunsul la întrebarea
“Ești interesat să îți dezvolți propria afacere în următoarea
perioadă (mai puțin de doi ani)?“. Astfel, 52% dintre
respondenți sunt interesați de începerea unei afaceri în
următorii doi ani.
Având în vedere această deschidere către calea
antreprenorială, tinerii trebuie în continuare sprijiniți prin
inițiative, ca de exemplu Firma de Exercițiu (pentru liceeni),
Întreprinderea Simulată (pentru studenți) și prin inițiativa
România Start-up (finanțată din fonduri europene și cu o
alocare financiară totală de 152 milioane Euro) și Programul
pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor
de către întreprinzătorii tineri.
3%
2%
19%
20%
56%
Imediat după
terminarea facultății
După acumularea de
experiență în muncă
În timpul facultății
Altă variantă
În timpul liceului
30% 40% 50% 60%20%10%0%
E mai bine să începi propria afacere: Eşti interesat să îţi dezvolţi propria afacere în următoarea
perioadă (mai puţin de doi ani)?
Da
52%
N u
23%
Nu știu
25%

3 3 | România 2014
5 2 %dintre tineri consideră auto-împlinirea
și posibilitatea de a pune în practică
propriile idei ca motivul principal pentru
începerea unei afaceri
Promovarea poveștilor de succes
La fel ca şi la ediţia din 2013 a Barometrului antreprenoriatului
românesc şi în linie cu răspunsurile antreprenorilor de la
nivelul Uniunii Europene, antreprenorii români respondenți
în cadrul studiului Barometrul antreprenoriatului românesc
consideră că îmbunătăţirea comunicării poveştilor de succes
ale antreprenorilor şi promovarea oportunităţilor de carieră
oferite de antreprenoriat ar avea cel mai mare impact asupra
imaginii antreprenoriatului în România.
Percepția tinerilor diferă însă, poveștile de succes clasându-se
de abia pe ultimul loc în opțiuni ca inițiativă care ar îmbunătăți
percepția tinerilor asupra antreprenoriatului.
Această clasare indică lipsa de maturitate a culturii
antreprenoriale în România. În țările dezvoltate antreprenorial,
poveștile de succes reprezintă cea mai importantă cale de
creare a unei culturi antreprenoriale, înaintea programelor
formale de prezentare a antreprenoriatului.
Întrebați care ar fi motivația personală în deschiderea unei
afaceri, majoritatea studenților au ales împlinirea prin punerea
în practică a propriilor idei și, pe locul al doilea, independența
față de angajator.
14% 9%
0%
23% 13%
30% 26%
33% 52%
Programe guvernamentale
care susțin
antreprenoriatul
Independența față de
angajator, fiind propriul
meu șef
Programe despre
antreprenori în universități/
școli de business
Autoîmplinire, posibilitatea
de a pune în practică
propriile idei
Programe de mentorat
pentru antreprenori
Perspectiva unor venituri
suplimentare
Promovarea poveștilor de
succes ale antreprenorilor
către studenți
Mai bună compatibilitate
între familie, timp liber și
carieră
Ca o alternativă la șomaj
20% 25% 30% 35%10% 15%5%0%
Care dintre următoarele iniţiative ar îmbunătăţi percepţia
tinerilor asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră?
În opinia ta, care dintre următoarele aspecte constituie cel
mai important motiv pentru a îţi deschide propria afacere?

| 34România 2014
Antreprenorii cu cea mai mare notorietate în Statele Unite Ce antreprenor român îţi vine prima dată în minte?
33.3%
12.9%
38.1%
38.9%
52.8%
Oprah Winfrey
Steve Jobs
Sam Walton
Thomas Edison
Elon Musk
Sursă: Elon Musk, Oprah Winfrey and Steve Jobs: Who is an
entrepreneurial role model?
Antreprenorii români cu cea mai mare notorietate în rândul
tinerilor
Modelele sunt foarte importante în antreprenoriat, așa
cum sunt și în alte activități profesionale, precum medicina
sau ingineria, deoarece legitimează acea activitate și oferă
exemple de bună practică.
Într-un studiu pe 1.000 de americani realizat în anul 2013,
Steve Jobs s-a clasat pe primul loc ca notorietate, iar Oprah
Winfrey pe locul al doilea.
Cu excepția lui Jobs, care ar putea fi considerat ca stând
la baza unora dintre cele mai influente inovații tehnologice
din ultimii 25 de ani, notorietatea antreprenorilor americani
pălește comparativ cu cea a altor figuri publice.
Printre studenții români, cea mai mare notorietate ca
antreprenor o deține Ion Țiriac, urmat de Marius Ghenea,
antreprenor în serie (Flamingo, Flanco, FIT, accessNET, Idilis,
PCfun.ro) şi business angel și Dragoș Anastasiu (Eurolines).
84% dintre studenți au nominalizat un antreprenor cunoscut
la această întrebare, în timp ce 8% au nominalizat un
antreprenor din familie sau din cercul de cunoștințe.
În cazul antreprenorilor străini, Steve Jobs este devansat ca
notorietate de Bill Gates – ca antreprenorul cel mai cunoscut
de tinerii români.
Loc Antreprenor Menţionări
1 Ion Țiriac 92
2 Marius Ghenea 38
3 Dragoș Anastasiu 32
4 Camelia Șucu 31
5 Radu Georgescu 19
6 Dinu Patriciu 11
7 Ruxandra Hurezeanu 10
8 Gigi Becali 8
9 Ioan Nicolae 8
10 Cristina Băltean 7
11 Florin Talpeș 7
Ce antreprenor străin îţi vine prima dată în minte?
Loc Antreprenor Menţionări
1 Bill Gates 157
2 Steve Jobs 85
3 Mark Zuckerberg 33
4 Donald Trump 32
5 Richard Branson 20
6 Warren Buffet 16
7 Pippa Small 8
8 Carol Novak 5
9 Dough Richard 5
10 Phil Libin 5
Nu au nominalizat
nici un antreprenor
8%
Antreprenor
cunoscut
84%
Antreprenor
proxim
8%

3 5 | România 2014
Metodologie Abrevieri
Cercetarea Barometrul educației și culturii antreprenoriale în
rândul tinerilor a fost realizată în perioada 3 – 29 iunie 2014,
în rândul studenților din universitățile din România aflați în an
terminal, pe un eșantion de 765 studenți.
Respondenţii provin din universităţile Academia de Studii
Economice București, Universitatea București, Universitatea
Politehnică București, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca,
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea
Babeș Bolyai Cluj Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza
din Iași, Universitatea Petrol și Gaze Ploiești, Universitatea
Ovidius din Constanța, Universitatea Politehnică Timișoara,
Universitatea din Pitești, Universitatea de Știinte Agronomice
și Medicină Veterinară, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava,
Universitatea Valahia din Târgoviște, Universitatea
“1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Majoritatea răspunsurilor a fost colectată de la studenții din
cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, aceasta
fiind şi partenerul EY în realizarea barometrului.
Abordarea noastră se bazează pe:
• Opiniile tinerilor privind educația și cultura
antreprenorială, ca factori facilitatori specifici
dezvoltării unui mediu antreprenoriali
• Indicatori economici şi sociali cantitativi
• Bune practici identificate în alte ţări care s-au
demonstrat eficiente în dezvoltarea antreprenoriatului
şi care ar putea fi adaptate şi în România
• EUR - moneda oficială a 18 din cele 28 de state membre ale
Uniunii Europene
• G20 - grupul format din 19 ţări plus Uniunea Europeană cu
cele mai mari economii ale lumii
• HR – resurse umane
• IT – tehnologia informației
• JEREMIE - Joint European Resources for Micro to Medium
Enterprises, inițiativă a Comisiei Europene și European
Investment Fund
• MBA – Master of Business Administration, master în
administrarea afacerilor
• PIB – Produsul Intern Brut
• PR – relații publice
• SRL – formă de societate comercială, cu răspundere limitată
• SRL-D – SRL înființat de un întreprinzător debutant în
afaceri
• UE – Uniunea Europeană

| 36România 2014
Analiza demografică a respondenţilor
Anul de studiu
Cheltuieli lunare
Vârsta
4%
3%
27%
19%
32%
16%
52%
46%
1%
18 - 20 ani
21 - 22 ani
peste 22 ani
39%
23%
9%
10%
19%
< 500 lei
500 - 1000 lei
1000 - 1500 lei
1500 - 2000 lei
>2000 lei
Licență anul I
Licență anul II
Licență anul III
Master anul I
Master anul II
Master anul III

3 7 | România 2014
Coordonator echipă
Echipa de proiect
Adriana AnaMaria Davidescu
L ect. univ . dr.
Departamentul de Statistică
și Econometrie, ASE
Dr. Sorin Anagnoste
C adru didactic asociat
FABIZ, ASE
Alecsandru Vasile Strat
L ect. univ . dr.
Departamentul de Statistică
și Econometrie, ASE
Alex Ştefan Zăinescu
I ntern E Y R omânia
Mihaela Matei
Supervising Associate, EY Romania
C oordonatorul proiectului A ntreprenorii v orb esc
mih aela. matei@ ro. ey . com
Le mulțumim pentru sprijinul în realizarea acestui studiu:
Andra Rădulescu
S tudent masterand
A S E

E Y I Audit I Taxe I Tranzacţii I Asistenţă în Afaceri
D espre E Y
EY este lider global în servicii de audit financiar şi
certificare, asistenţă fiscală şi juridică, asistenţă
în tranzacţii şi asistenţă în afaceri. La nivel global
cei 175.000 de angajaţi ai firmei sunt uniţi prin
valorile noastre comune şi printr-un angajament
ferm faţă de calitate. Facem diferenţa prin
aceea că oferim suport angajaţilor, clienţilor
şi comunităţilor extinse pentru a-şi atinge
potenţialul.
Pentru mai multe informaţii vizitaţi:
www.ey.com
©2014 EYGM Limited
Toate drepturile rezervate.
EY desemnează organizaţia globală de firme membre ale EY
Global Limited (EYG), o societate cu răspundere limitată din
Marea Britanie. EYG constituie organismul principal de conducere
şi nu furnizează servicii către clienţi.
C ontacte - E Y R omânia
C ontacte - E Y M oldov a
Timişoara
Palatul Flavia, etaj 1
Str. Tudor Vladimirescu nr. 10
300195 Timişoara, jud. Timiş
România
Tel: +40 256 499 742
Fax: +40 256 499 743
C luj - N apoca
Victor Babeș Business Center
Str. Victor Babeş nr. 21, etaj 1
400012 Cluj-Napoca, jud. Cluj
România
Tel: +40 264 598 221
Fax: +40 264 598 231
Chișinău
Str. Alexandru cel Bun nr. 51
MD - 2012, Chișinău
Republica Moldova
Tel: +373 222 14040
Fax: +373 222 14044
Bucureşti
Bucharest Tower Center, et. 22
B-dul Ion Mihalache nr. 15-17
Sector 1, cod 011171, Bucureşti
România
Tel: +40 21 402 4000
Fax: +40 21 310 7193
Iaşi
United Business Center 3, corp 2
Str. Palas nr. 7D-7E, etaj 1
700051 Iaşi, jud. Iaşi
România
Tel: +40 232 708 143
Fax: +40 332 730 372

Barometrul educatiei si culturii antreprenoriale

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (6)

Viewers also liked

Viewers also liked (7)

Similar to Barometrul educatiei si culturii antreprenoriale

Similar to Barometrul educatiei si culturii antreprenoriale (20)

More from adrian georgescu

More from adrian georgescu (16)

Barometrul educatiei si culturii antreprenoriale