Anexă la scrisoarea trimisă de Forumul European al Tineretului și Consiliul Tineretului din România în contextul Summitului European desfășurat la Bratislava în Septembrie 2016 (traducere)
Oportunitati pentru tineri in procesul de integrare europeanaAlianta INFONET
Acest material a fost elaborat în cadrul cursului de instruire la distanță, realizat în perioada 17.10 – 31.12.2014, pe platforma www.e-learning.civicportal.org. Această activitate s-a desfășurat în cadrul proiectului „UE – Republica Moldova, un partener mai mult decât donator”, implementat de absolvenții programului „Open World” (2011): Ludmila Mitioglo și Victor Koroli.
Acest proiect este implementat cu suportul Ambasadei SUA în Republica Moldova.
Răspunderea este exclusivă a autorilor şi nu conține, sub nici o formă, pozițiile Ambasadei Statelor Unite ale Americii.
Mesajul Biroului de informare a Parlamentului EuropeanGabriel BREZOIU
Doamna Mădălina MIHALACHE, Șeful interimar al Biroului de informare al Parlamentului European din România transmite un mesaj participanților la Conferința Naționlă SMYLE.
Schema de Garanție pentru Tineri este un program al Uniunii Europene care își propune să combată șomajul în rândul tinerilor la nivel european și să asigure că orice tânar cu vârsta sub 25 de ani primește o ofertă de calitate de educație, formare, ucenicie sau stagiu de adaptare profesională în termen de 4 luni de la terminarea școlii sau pierderea locului de muncă, indiferent dacă s-a înregistrat sau nu ca șomer.
România nu a început cheltuirea banilor europeni destinați Schemei de Garanție pentru Tineri.
Măsurile asociate acestui program și finanțate din IOT și FSE 2014 - 2020 sunt incluse integral în Pro gramul Operațional Capital Uman (POCU), program care a fost elaborat, adoptat și aprobat de Comisia Europeană, dar pe care n-au fost deschise până în acest moment linii de finanțare. Situația nu este singulară României, o parte din statele Uniunii Europene aflându-se în situația de a nu fi început cheltuirea banilor europeni alocați pentru această perioadă de programare. Cu toate acestea, având în vedere că la nivel European Schema de Garanție pentru Tineri se dorea a fi implementată în special în anii 2014 – 2015, cu un maximum de cheltuieli în această perioadă, este evident că România nu a putut atinge indicatorii propuși pentru această perioadă.
Oportunitati pentru tineri in procesul de integrare europeanaAlianta INFONET
Acest material a fost elaborat în cadrul cursului de instruire la distanță, realizat în perioada 17.10 – 31.12.2014, pe platforma www.e-learning.civicportal.org. Această activitate s-a desfășurat în cadrul proiectului „UE – Republica Moldova, un partener mai mult decât donator”, implementat de absolvenții programului „Open World” (2011): Ludmila Mitioglo și Victor Koroli.
Acest proiect este implementat cu suportul Ambasadei SUA în Republica Moldova.
Răspunderea este exclusivă a autorilor şi nu conține, sub nici o formă, pozițiile Ambasadei Statelor Unite ale Americii.
Mesajul Biroului de informare a Parlamentului EuropeanGabriel BREZOIU
Doamna Mădălina MIHALACHE, Șeful interimar al Biroului de informare al Parlamentului European din România transmite un mesaj participanților la Conferința Naționlă SMYLE.
Schema de Garanție pentru Tineri este un program al Uniunii Europene care își propune să combată șomajul în rândul tinerilor la nivel european și să asigure că orice tânar cu vârsta sub 25 de ani primește o ofertă de calitate de educație, formare, ucenicie sau stagiu de adaptare profesională în termen de 4 luni de la terminarea școlii sau pierderea locului de muncă, indiferent dacă s-a înregistrat sau nu ca șomer.
România nu a început cheltuirea banilor europeni destinați Schemei de Garanție pentru Tineri.
Măsurile asociate acestui program și finanțate din IOT și FSE 2014 - 2020 sunt incluse integral în Pro gramul Operațional Capital Uman (POCU), program care a fost elaborat, adoptat și aprobat de Comisia Europeană, dar pe care n-au fost deschise până în acest moment linii de finanțare. Situația nu este singulară României, o parte din statele Uniunii Europene aflându-se în situația de a nu fi început cheltuirea banilor europeni alocați pentru această perioadă de programare. Cu toate acestea, având în vedere că la nivel European Schema de Garanție pentru Tineri se dorea a fi implementată în special în anii 2014 – 2015, cu un maximum de cheltuieli în această perioadă, este evident că România nu a putut atinge indicatorii propuși pentru această perioadă.
Schema de Garanție pentru Tineri este un program al Uniunii Europene care își propune să combată șomajul în rândul tinerilor la nivel european și să asigure că orice tânar cu vârsta sub 25 de ani primește o ofertă de calitate de educație, formare, ucenicie sau stagiu de adaptare profesională în termen de 4 luni de la terminarea școlii sau pierderea locului de muncă, indiferent dacă s-a înregistrat sau nu ca șomer.
România nu a început implementarea propriu-zisă a unei părți majore din Planul de Implementare a Garanției pentru Tineri (PIGT) și Sectorul Neguvernamental de Tineret nu este implicat integral în procesul de dezvoltare și implementare a măsurilor aferente PIGT. Astfel, structurile sindicale și patronale de tineret sunt parte a procesului, spre deosebire de organizațiile și federațiile neguvernamentale, fundațiile județene pentru tineret și alte structuri precum Consiliul Național al Elevilor. Acestea ar putea aduce un plus de valoare important atât în reintegrarea tinerilor în situații NEET în piața muncii cât și, mai ales, în îmbunătățirea măsurilor care pot preveni eșecul tranziției spre piața muncii.
Astfel, în parteneriat cu Organizația de Tineret a Blocului Național Sindical (OT BNS) și cu Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din România (PTIR), CTR a realizat în luna martie 2015 raportul „Schema de Garanție pentru Tineri – Implementarea în România” cu scopul de a analiza nivelul și stadiul actual de aplicare a măsurilor programului și de a propune o serie de recomandări.
Ca metodă de diseminare suplimentară a proiectului "Ţara lui Ştefan ce Mare" am scris o carte. O carte în care veţi găsi reunite activităţi, experienţe, testimoniale, lecţii învăţate, metode nonformale.
„Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost un proiect complex, un mix de evenimente diferite, pe 2 teme: arta şi cutura şi combaterea sărăciei şi excluziunii sociale, care la prima vedere ar putea părea dificil de îmbinat. Secretul succesului a fost educaţia nonformală; atât ca atitudine, cât şi ca instrumente, nonformalul ne-a sprijinit în demersul nostru. Proiectul s-a bucurat de deschidere din partea altor ONG din regiune, care au participat activ la activităţile proiectului. De asemenea, am avut alături de noi şi câţiva oameni din presă, care ne-au sprijinit cu resurse şi sfaturi utile; instituţiile şi autorităţile publice locale au contribuit activ, cu echipamente audio-video şi cu facilitarea accesului în interiorul acestora.
Obiectivele proiectului au fost depăşite, atât prin activităţi - deşi iniţial am planificat un singur eveniment cultural, acesta s-a transformat în cel puţin 4 evenimente: forum investiţional, târg nonformal, festival, campus; cât şi prin publicul, partenerii atraşi (ONG din diferite sectoare, cetăţeni, persoane resursă etc.).
Prin Ţara lui Ştefan cel Mare am promovat voluntariatul şi Programul Tineret în Acţiune, astfel că numărul de voluntari ai organizaţiei a crescut, iar în acest moment s-au realizat deja 2 proiecte de follow-up: un proiect pentru tinerii antreprenori în agricultura ecologică şi un schimb de experienţă în Făleşti, la partenerul moldovean, a tinerilor din ASIRYS. Urmează alte proiecte, relaţia dintre participanţii români şi moldoveni rămânând apropiată.
În cadrul organizaţiei, „Ţara lui Ştefan cel Mare” este considerat proiectul anului pentru că deşi au fost foarte multe activităţi, uneori extenuante, atmosfera, relaţiile de prietenie şi abilităţile dobândite au meritat tot efortul, rămânând vii în amintirea participanţilor şi a partenerilor.
They have been designed, clearly presenting NoNEETs objectives and results and the LLL programme and are available in all partner languages to reach out a wide audience.
The aim of those brochures is to promote the project either to all NoNEETs partners and associated partners and also to project beneficiaries. That's why 2 types of brochures have been edited. (one institutionnal, one for Neets).
Această publicație lunară este realizată în cadrul proiectului Centrul de Informare Europe Direct Bacău 2016. Conținutul nu angajează juridic Uniunea Europeană.
SEMNAL EUROPEAN Fondul Social European: un sprijin consistent pentru incluziunea socială. Riscul de sărăcie, redus prin educaţie
FONDURI EUROPENE Între 2014 şi 2020, Regio ar putea dispune de 6,5 miliarde de euro
INTERVIU Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv „Salvaţi Copiii“: „Suntem deficitari în dezvoltarea modelelor cu eficacitate dovedită“
INTERVIU Î.P.S. Andrei, arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului: „Toate actele sociale demarează când un om
inimos stă în spatele lor“
ŞTIRI REGIONALE REGIUNI EUROPENE Proiect contra discriminării seniorilor pe piaţa muncii, în opt state UE
Un cartier din Budapesta, revitalizat cu bani europeni
Migraţia, factor de dezvoltare pentru Uniunea Europeană
INFORMAŢII UTILE
Ghidul de bune practici în domeniul achiziţiilor publice
pentru proiectele finanţate din fonduri europene
ALT FEL DE ŞTIRI
Expoziţie la Bruxelles: România, oameni şi locuri
Jurnal CDIMM Maramures nr. 1 / 2020. Publicație realizată de Fundația CDIMM Maramureș, Centrul Europe Direct Maramureș în colaborare cu Consiliul Județean Maramureș.
Scrisoare trimisă de Forumul European al Tineretului și Consiliul Tineretului din România în contextul Summitului European desfășurat la Bratislava în Septembrie 2016 (traducere)
Schema de Garanție pentru Tineri este un program al Uniunii Europene care își propune să combată șomajul în rândul tinerilor la nivel european și să asigure că orice tânar cu vârsta sub 25 de ani primește o ofertă de calitate de educație, formare, ucenicie sau stagiu de adaptare profesională în termen de 4 luni de la terminarea școlii sau pierderea locului de muncă, indiferent dacă s-a înregistrat sau nu ca șomer.
România nu a început implementarea propriu-zisă a unei părți majore din Planul de Implementare a Garanției pentru Tineri (PIGT) și Sectorul Neguvernamental de Tineret nu este implicat integral în procesul de dezvoltare și implementare a măsurilor aferente PIGT. Astfel, structurile sindicale și patronale de tineret sunt parte a procesului, spre deosebire de organizațiile și federațiile neguvernamentale, fundațiile județene pentru tineret și alte structuri precum Consiliul Național al Elevilor. Acestea ar putea aduce un plus de valoare important atât în reintegrarea tinerilor în situații NEET în piața muncii cât și, mai ales, în îmbunătățirea măsurilor care pot preveni eșecul tranziției spre piața muncii.
Astfel, în parteneriat cu Organizația de Tineret a Blocului Național Sindical (OT BNS) și cu Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din România (PTIR), CTR a realizat în luna martie 2015 raportul „Schema de Garanție pentru Tineri – Implementarea în România” cu scopul de a analiza nivelul și stadiul actual de aplicare a măsurilor programului și de a propune o serie de recomandări.
Ca metodă de diseminare suplimentară a proiectului "Ţara lui Ştefan ce Mare" am scris o carte. O carte în care veţi găsi reunite activităţi, experienţe, testimoniale, lecţii învăţate, metode nonformale.
„Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost un proiect complex, un mix de evenimente diferite, pe 2 teme: arta şi cutura şi combaterea sărăciei şi excluziunii sociale, care la prima vedere ar putea părea dificil de îmbinat. Secretul succesului a fost educaţia nonformală; atât ca atitudine, cât şi ca instrumente, nonformalul ne-a sprijinit în demersul nostru. Proiectul s-a bucurat de deschidere din partea altor ONG din regiune, care au participat activ la activităţile proiectului. De asemenea, am avut alături de noi şi câţiva oameni din presă, care ne-au sprijinit cu resurse şi sfaturi utile; instituţiile şi autorităţile publice locale au contribuit activ, cu echipamente audio-video şi cu facilitarea accesului în interiorul acestora.
Obiectivele proiectului au fost depăşite, atât prin activităţi - deşi iniţial am planificat un singur eveniment cultural, acesta s-a transformat în cel puţin 4 evenimente: forum investiţional, târg nonformal, festival, campus; cât şi prin publicul, partenerii atraşi (ONG din diferite sectoare, cetăţeni, persoane resursă etc.).
Prin Ţara lui Ştefan cel Mare am promovat voluntariatul şi Programul Tineret în Acţiune, astfel că numărul de voluntari ai organizaţiei a crescut, iar în acest moment s-au realizat deja 2 proiecte de follow-up: un proiect pentru tinerii antreprenori în agricultura ecologică şi un schimb de experienţă în Făleşti, la partenerul moldovean, a tinerilor din ASIRYS. Urmează alte proiecte, relaţia dintre participanţii români şi moldoveni rămânând apropiată.
În cadrul organizaţiei, „Ţara lui Ştefan cel Mare” este considerat proiectul anului pentru că deşi au fost foarte multe activităţi, uneori extenuante, atmosfera, relaţiile de prietenie şi abilităţile dobândite au meritat tot efortul, rămânând vii în amintirea participanţilor şi a partenerilor.
They have been designed, clearly presenting NoNEETs objectives and results and the LLL programme and are available in all partner languages to reach out a wide audience.
The aim of those brochures is to promote the project either to all NoNEETs partners and associated partners and also to project beneficiaries. That's why 2 types of brochures have been edited. (one institutionnal, one for Neets).
Această publicație lunară este realizată în cadrul proiectului Centrul de Informare Europe Direct Bacău 2016. Conținutul nu angajează juridic Uniunea Europeană.
SEMNAL EUROPEAN Fondul Social European: un sprijin consistent pentru incluziunea socială. Riscul de sărăcie, redus prin educaţie
FONDURI EUROPENE Între 2014 şi 2020, Regio ar putea dispune de 6,5 miliarde de euro
INTERVIU Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv „Salvaţi Copiii“: „Suntem deficitari în dezvoltarea modelelor cu eficacitate dovedită“
INTERVIU Î.P.S. Andrei, arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului: „Toate actele sociale demarează când un om
inimos stă în spatele lor“
ŞTIRI REGIONALE REGIUNI EUROPENE Proiect contra discriminării seniorilor pe piaţa muncii, în opt state UE
Un cartier din Budapesta, revitalizat cu bani europeni
Migraţia, factor de dezvoltare pentru Uniunea Europeană
INFORMAŢII UTILE
Ghidul de bune practici în domeniul achiziţiilor publice
pentru proiectele finanţate din fonduri europene
ALT FEL DE ŞTIRI
Expoziţie la Bruxelles: România, oameni şi locuri
Jurnal CDIMM Maramures nr. 1 / 2020. Publicație realizată de Fundația CDIMM Maramureș, Centrul Europe Direct Maramureș în colaborare cu Consiliul Județean Maramureș.
Scrisoare trimisă de Forumul European al Tineretului și Consiliul Tineretului din România în contextul Summitului European desfășurat la Bratislava în Septembrie 2016 (traducere)
Diagnoza a fost realizată în cadrul proiectului „Tineri pentru democrație: transparență și bună guvernare în alocarea și gestionarea fondurilor publice pentru tineret la nivelul autorităților locale” – http://tineripentrudemocratie.cpedu.ro/ – proiect implementat de către Centrul pentru Politici Educaționale, în parteneriat cu Consiliul Tineretului din România și Societatea Academică din România.
„Diagnoza privind utilizarea și alocarea fondurilor publice destinate tinerilor” a fost realizată la nivelul celor 41 consilii județene și al consiliilor locale aferente celor 41 de municipii reședințe de județ din România, inclusiv la nivelul primăriilor de sector din municipiul București, pentru anii 2012-2015, și include o analiză a situației actuale precum și o serie de propuneri de îmbunătățire a modului de gestionare a fondurilor publice de tineret.
Doar 68 dintre autoritățile publice locale contactate au răspuns solicitărilor de informații de interes public, dintre care doar 21 au constituit un fond destinat tinerilor. Mai mult, 66 din cele 68 respondente nu au constituit la nivelul structurii interne consilii consultative pentru gestionarea fondurilor destinate tineretului, precum prevede Legea Tinerilor nr. 350/2006. De asemenea, doar 6 autorități publice locale (8,82%) au organizat în ultimul an concursuri de proiecte, prin care au finanțat ONGT-uri, din alte surse de finanțare în afara fondului destinat activităților de tineret. Situația constatată în urma realizării diagnozei este una alarmantă, iar proiectul își propune în continuare aducerea acestui subiect pe agenda publică.
1. Împlinirea potențialului tinerilor din Europa
Propuneri din perspectiva tinerilor pentru summitul EU27 din Bratislava, 16 septembrie
2016
Tinerii europeni din prezent sunt printre cele mai inovative, creative și mobile generații
pe care acest continent le-a văzut vreodată. Din ce în ce mai mulți tineri utilizează
tehnologiile de comunicare și digitalizarea, profitând de absența granițelor și de
ușurința mobilității pe care Uniunea Europeană le oferă în prezent. De asemenea,
aceștia tind să se identifice ca fiind europeni din ce în ce mai mult față de generațiile
precedente. De exemplu, 75% dintre persoanele între 18 și 24 de ani au votat
rămânerea în Uniunea Europeană, la recentul referendum din Regatul Unit, iar
„generația Erasmus” nu a întâlnit vreodată granițe în Europa.
Totuși, anumite bariere puternice încă se mențin în Europa. Mulți tineri nu pot să
beneficieze de beneficiile politice, economice și sociale pe care o Europă conectată
le-ar putea oferi. Această excludere are un impact considerabil și tinerii afectați ar
putea deveni o „generație pierdută”. Cu o populație ce îmbătrânește, Europa trebuie
să ia măsuri pentru incluziunea tuturor tinerilor.
Uniunea Europeană poate deveni un lider în reducerea barierelor cu care tinerii se
confruntă, dar trebuie să aibă în vedere o abordare consistentă și cuprinzătoare.
Măsurile ar trebui să includă:
Despre piața muncii
Tinerii în special au fost afectați în timpul recentelor crize financiare și economice.
Până și în prezent, șomajul în rândul tinerilor în UE rămâne la un nivel îngrijorător de
înalt, de aproape 20%, și în anumite state membre în continuare 1 din 2 tineri sunt
șomeri. Riscul unei generații pierdute nu a fost vreodată mai ridicat, cu vaste implicații
economice și sociale pentru țările europene. Lipsa de oportunități corelată cu
excluziunea socială și economică determină ca tinerii să nu fie capabili să facă tranziția
dintre educație și locuri de muncă de calitate și o viață autonomă. Extremismul violent
și radicalizarea unei minorități de tineri subliniază acutizarea problemelor din
societate. Europa nu poate decât să câștige din furnizarea de locuri de muncă de
calitate tinerilor. Din această cauză este timpul ca Uniunea Europeană și statele
membre să investească în crearea de locuri de muncă de calitate.
2. Investiția în crearea de noi locuri de muncă
UE și țările membre ar trebui să considere drept prioritate investițiile care creează
locuri de muncă de calitate, în principal în domeniile relevante pentru tineri sau cele
cu potențial de dezvoltare, precum economia verde. Aceste măsuri ar trebui corelate
cu politici de susținere a tinerilor antreprenori care vor aduce locuri de muncă noi atât
pentru ei, cât și pentru alții. UE și statele membre trebuie să se asigure că tinerii au
competențe antreprenoriale astfel încât să îi atragă și să îi pregătească pentru
deschiderea propriei afaceri, dacă își doresc. UE și țările membre ar trebui de
asemenea să pună accentul pe reducerea impedimentelor administrative și financiare
cu care tinerii se confruntă în momentul în care doresc să își deschidă propria afacere,
în principal în economia socială.
Continuarea finanțării proiectului Garanția pentru Tineri
Una dintre inițiativele-cheie din acest moment la nivel european este Garanția pentru
Tineri, un proiect menit să îmbunătățească tranziția tinerilor de la educație și formare
la piața muncii.
Garanția pentru Tineri începe să aibă impact la nivel local dar necesită timp și investiții
îndelungate astfel încât să aibă loc schimbări. Uniunea Europeană și Statele Membre
trebuie să aloce fonduri suplimentare Garanției pentru Tineri pentru a-și atinge scopul
de a furniza tinerilor locuri de muncă de calitate. Mai mult, practica ne demonstrează
că proiectul Garanția pentru Tineri este cel mai eficient în statele membre în care
organizațiile tinerilor și tinerii înșiși sunt implicați în implementarea procesului.
Remunerație egală pentru muncă egală și incluziune socială
Toți tinerii ar trebui să aibă oportunitatea de a învăța, de a lucra și de a fi membri ai
societății în mod egal. În schimb, 1 din 5 tineri în prezent se află în risc de sărăcie și
excluziune socială. Un salariu minim pentru tineri este aplicat în 8 state membre,
prin care tinerii câștigă doar jumătate din salariul unui adult, pentru aceeași muncă
prestată. Salariile minime pentru tineri și stagiile de practică neplătite sunt
discriminatorii și ar trebui eliminate. În același timp, pentru o abordare comprehensivă
asupra incluziunii sociale a tinerilor, UE și statele membre ar trebui să investească în
anumite servicii de importanță majoră pentru tineri, de la ocuparea forței de muncă la
consiliere și orientare în carieră, la servicii speciale de protecție (pentru copii și cei
aflați în etate), sprijin pentru achiziționarea unei locuințe sau îngrijire medicală
accesibilă, lipsită de discriminare.
3. Despre investiții
În afară de măsuri în vederea creării de noi locuri de muncă de calitate, este imperios
ca UE și statele membre să investească în educație, în tineri și în generațiile viitoare
care să construiască un viitor mai sustenabil. Aceste sectoare trebuie să devină
priorități în discuțiile din jurul revizurii Cadrului Financiar Multianual și a succesoarelor
sale: momentan tinerii beneficiază în mod direct de doar aproximativ 1.84% din bugetul
UE. Atât UE, cât și statele membre trebuie să fie încurajate să crească sprijinul orientat
către educație și tineri.
Investiții structurale în tineri și în educație
UE și statele membre trebuie să investească mai mult în tineret și în educație prin
programe europene, prin Planul de Investiții pentru Europa sau prin bugetele
naționale. Mai exact, acestea ar trebui să se distanțeze de sprijinul pe bază de proiecte
alocat organizațiilor educaționale și de tineret (care încurajează gândirea pe termen
scurt și crează nesiguranță) și să se îndrepte spre un sprijin structural al organizațiilor
care demonstrează un impact important în dezvoltarea potențialului tinerilor. Doar
printr-o finanțare sustenabilă pot domeniile de tineret și educațional să aducă rezultate
pozitive și pe termen lung, extrem de necesare.
Creșterea finanțărilor pentru programul Europe for Citizens
Creșterea sprijinului pentru programul „Europe for Citizens” va contribui la promovarea
participării civice și la ridicarea gradului de cunoaștere și înțelegere a istoriei și a
diversității Europei. Nivelul sprijinului ar trebui să fie cel puțin egal cu cel al cadrului
financiar precedent (2007-2014).
Despre participare
Uniunea Europeană se confruntă cu un asalt al populismului, extremismului și
euroscepticismului care ar putea deveni o amenințare la adresa existenței sale, în
situația în care este scăpată de sub control. Asigurarea participării tuturor cetățenilor
în luarea deciziilor este soluția pentru propunerea de politici publice relevante, legitime
și corespunzătoare. Cu tinerii, partenerii tradiționali ai proiectului european, de multe
ori neconectați cu formele tradiționale de participare politică, societatea noastră
deschisă, incluzivă și pluralistă se află în situație de risc. Pentru a asigura stabilitatea
și sustenabilitatea pe termen lung a democrațiilor noastre, liderii europeni pot:
Educație cetățenească de calitate în curriculum
4. Să se asigure că orice tânăr are acces la educație cetățenească în curriculumul școlilor
lor, care să cuprindă de asemenea și dimensiunea cetățeniei europene. Asigurarea
unei viziuni comune asupra Europei și asupra valorilor ei fundamentale este de
importanță majoră. În același timp, este prioritar ca inițiativele cetățenești să
depășească latura teoretică și să ofere tinerilor abilități și competențe necesare
încrederii în sine și implicării active în procesele democratice. Acestea ar trebui să
includă competențe politice, susținerea unor forme noi și diferite de activism politic, cât
și competențe digitale, financiare, media. Țintele de mai sus ar putea fi atinse prin
încurajarea unei cooperări mai eficiente între școli și organizațiile de tineret și prin
motivarea tinerilor să participe activ în procesele decizionale relevante pentru
organizarea vieții școlare, astfel formând un obicei de participare politică de la o vârstă
fragedă. Mai mult decât atât, și alte forme de participare, precum e-participarea, ar
trebui susținute.
Tinerii, parte în discuțiile despre viitorul Europei
Tinerii înșiși trebuie să fie parte a procesului decizional privind prioritățile lor. În afară
de Dialogul Structurat, cu tineri care atrag alți tineri, reprezentanți ai ministerelor
tineretului sau ai Comisiei Europene, statele membre ar putea oferi exemple de
implicare a tinerilor în preajma întâlnirilor Consiliului European, înlesnind calea
pentru o participare ridicată a tinerilor. De exemplu, Forumul European al Tineretului
ar fi încântat să se implice în organizarea de summituri secundare care să aibă ca
finalitate un set de „concluzii ale tinerilor” care să contribuie la lucrările summiturilor
europene propriu-zise, reflectând punctele de vedere ale reprezentanților tinerilor.
Oricând se discută și se decide viitorul Europei, tinerii și organizațiile de tinereet
trebuie să fie implicate la nivel național și european. Aceștia au cel mai important rol
în viitorul nostru comun și sunt cea mai exclusă categorie de vârstă din politica actuală.
Despre mobilitate
În zilele noastre tinerii sunt mai doritori ca niciodată să călătorească în UE, beneficiind
de libera circulație. Aceștia învață limbi străine, învață și lucrează în afara țării, în timp
ce își dezvoltă abilitățile. Din păcate, nu toți tinerii au respectiva oportunitate și în multe
cazuri cei care ar câștiga cel mai mult din această experiență în afara țării sunt cei
care se confruntă cu bariere economice și sociale.
Libera circulație
Asigurarea liberei circulații a cetățenilor în UE este extrem de importantă pentru
tineri, luând în calcul și tinerii din Regatul Unit care au fost în majoritate covârșitoare
pentru rămânerea în UE, cât și cetățenii UE care locuiesc și învață în Regatul Unit.
Libera circulație asigură transferarea drepturilor sociale dincolo de granițe și e o
5. precondiție a unei Europe puternice din punct de vedere economic și unită din punct
de vedere social. Prin urmare, continuarea liberei circulații a cetățenilor pentru a vizita,
lucra și învăța în UE (și în Regatul Unit, în cazul unei eventuale despărțiri) ar trebui să
fie o prioritate politică.
Creșterea sprijinului pentru Erasmus+
Erasmus+ este probabil cel mai eficient și popular program al UE. Astfel, UE ar trebui
să continue dezvoltarea acestuia și să crească finanțările pentru mai multe oportunități
oferite tinerilor prin acest program. Erasmus+ ar trebui să poată fi accesat de cât mai
mulți tineri.
Un „program Erasmus+ pentru învățământul secundar” ar oferi oportunități tuturor
tinerilor, din contexte socio-economice diferite, luându-i în considerare și pe cei care
nu au acces la învățământul terțiar.