Studiul „generațiile urbane și prioritățile lor” analizează dificultățile întâmpinate de diverse generații în gestionarea echilibrului între viața personală și cea profesională, evidențiind că 51% dintre respondenți consideră că a devenit mai dificil în ultimii trei ani. Părinții din România resimt presiunea mai acut decât cei din alte țări, cu 56% afirmând că este mai greu să mențină acest echilibru. De asemenea, 70% dintre respondenți lucrează ore suplimentare, în special din generațiile mai în vârstă, iar munca este percepută diferit în funcție de generație, majoritatea tinerilor văzând-o ca un mijloc de trai.

1. Generațiile urbane
și prioritățile lor
Un studiu despre modul în care generațiile
percep echilibrul dintre viața profesională și
viața personală la nivel global și în România
Ediția 2016

2. pagina 2
Despre studiul “Generațiile urbane și prioritățile lor”
1 2 3 4 5
Principalele secțiuni ale raportului:
Numărul mediu de
ore lucrate pe
săptămână este în
creștere
Gestionarea
programului vieții
profesionale a
devenit mai dificilă
Factori ce contribuie la
realizarea unui echilibru
între viața privată și cea
profesională
Decizii luate în legătură
cu viața personală și
profesională în ultimii
trei ani
Statutul de părinte
și echilibrul între
viața privată și cea
profesională
Schimbările rapide care au loc în întreaga lume au evidenţiat
tot mai clar provocările de pe piaţa forţei de muncă, dar şi
diferenţele de abordare între diversele generaţii care sunt în
prezent active pe această piaţă. Pentru a identifica aceste
transformări, EY a derulat un studiu la nivel global, în
rândurile unui număr de aproximativ 9.700 de angajaţi cu
normă întreagă din companii de dimensiuni diferite din SUA,
Germania, Japonia, China, Mexic, Brazilia, India şi Marea
Britanie.
Întrucât o serie din tendinţele identificate la nivel global sunt
vizibile şi local, EY România a aplicat pentru prima dată
această metodologie pentru a analiza modul în care
generaţiile urbane din România gestionează echilibrul între
viaţa personală şi cea profesională. Am dorit să înţelegem
cum corelează tendinţele specifice generaţiilor din România
cu tendinţele din celelalte ţări analizate de EY la nivel
global. Am realizat astfel o analiză specifică mediului urban,
care identifică provocările cu care se confruntă angajaţii de
diferite vârste din România.
Pentru realizarea cercetării s-a folosit metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), cu eșantionare
relevantă pe segmente de vârstă, la nivel de populație. Cele 2562 de răspunsuri au fost colectate în
perioada 21 decembrie 2015 - 26 ianuarie 2016, ele provenind preponderent de la respondenți din mediul
urban cu vârsta între 18 și 55+ ani.

3. pagina 3
Top 7 concluzii ale studiului “Generațiile urbane și prioritățile lor”
Top8concluzii(1-4)
1. Referindu-se la perioada 2012-2015 și evaluând capacitatea de a gestiona echilibrul între viața personală şi
cea profesională, 51% dintre respondenţi consideră că este mai dificil acum decât în urmă cu trei ani să
gestioneze echilibrul între viața personală şi cea profesională, 23% consideră că a fost la fel ca și înainte de
2012, dar 26% apreciază că a fost mai uşor de păstrat echilibrul.
2. Românii percep mai acut decât restul ţărilor la nivel global modificările din ultimii trei ani, cu impact asupra
echilibrului dintre viața personală şi cea profesională. Percepție similară există în Germania (49%) şi Japonia
(44%). Se observă că generația Y din Germania atinge cel mai mare procent dintre toate răspunsurile (56%).
Pentru generația X procentul cel mai mare se înregistrează în România (52%), la fel ca și pentru Boomers
(50%).
3. Peste 70% dintre respondenţii care sunt angajaţi în muncă susţin ca lucrează ore suplimentare, iar 34%
lucrează chiar mai mult de 46 de ore pe săptămână. Generația X şi generaţia Boomers lucrează cele mai multe
ore suplimentare – peste 46 de ore pe săptămână, în timp ce cei din generaţia Y par cei mai ponderaţi în
abordarea orelor suplimentare – majoritatea dintre ei (41%) lucrând până în 45 de ore pe săptămână. Totodată,
între respondenţii care lucrează mai puţin de 40 de ore pe săptămână, cei din generația Y sunt cei mai numeroşi.
4. 86% dintre respondenții cu responsabilităţi manageriale din România spun ca lucrează ore suplimentare –
aproape dublu faţă de managerii din Germania (45%) sau Marea Britanie (34%). Trebuie menționat totuși că,
potrivit statisticilor Eurostat, productivitatea muncii în România e de șase ori mai mică decât media în Europa,
de 7,5 ori mai mică decât în Germania și de opt ori față de Olanda.
Acest studiu are la bază cele 2562 de răspunsuri la un chestionar alcătuit din 35 întrebări primite în perioada 21 decembrie 2015 -
26 ianuarie 2016 provenind preponderent de la respondenți din mediul urban cu vârsta între 18 și 55+ ani.

4. pagina 4
Top 7 concluzii ale studiului “Generațiile urbane și prioritățile lor”
5. Aproape jumătate dintre respondenții angajați în muncă au renunțat la activitățile de relaxare din motive
financiare în ultimii trei ani, în timp ce 28% au amânat achiziționarea sau închirierea unei locuinţe personale, iar
14% au amânat decizia de a avea primul copil din aceleași motive. Totuşi, 29% dintre respondenţi declară că nu
au fost nevoiţi să ia astfel de decizii din motive financiare.
6. Peste jumătate (51%) dintre respondenții care fac parte din generația Y nu beneficiază de program flexibil,
deși nevoia de flexibilitate este mult mai pronunțată în rândurile acestei generații, conform numeroaselor studii
derulate la nivel global. În prezent, angajații care beneficiază în cea mai mare măsură de program flexibil sunt
cei care fac parte din generația Boomers: 53% dintre ei au o formă de program flexibil, iar 7% lucrează pe bază
de proiect.
7. Aproape 30% dintre respondenți consideră că munca este o parte importantă din identitatea lor, în timp ce
pentru aproape jumătate (46%), munca reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere a stilului de viaţă. Cel
mai mult integrează munca în identitatea personală respondenții care fac parte din generația Boomers (53%),
faţă de cei din generația X (37%), respectiv Y (27%). Pentru 48% dintre respondenţii din generația X şi 46%
dintre cei din generaţia Y, munca pe care o prestează în prezent reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere
a stilului de viață, faţă de 32% dintre cei care fac parte din generația Boomers care declară acest lucru.
8. Cei care ocupă o poziție de conducere asociază într-o măsură mult mai mare (43%) decât ceilalți (24%)
munca pe care o prestează cu identitatea personală. Însă cele mai mari procente sunt la varianta de răspuns
“munca este un mijloc prin care îmi câștig existența și îmi susțin stilul de viață”.
Top8concluzii(5-8)
Acest studiu are la bază cele 2562 de răspunsuri la un chestionar alcătuit din 35 întrebări primite în perioada 21 decembrie 2015 -
26 ianuarie 2016 provenind preponderent de la respondenți din mediul urban cu vârsta între 18 și 55+ ani.

5. pagina 5
În ultimii 3 ani (2012-2015)
gestionarea programului vieții
profesionale a devenit mai dificilă
Secțiunea 1

6. pagina 6
Q1.1
Referindu-vă la ultimii 3 ani (2012-2015), cum evaluaţi capacitatea dumneavoastră de a
gestiona echilibrul între viața personală şi cea profesională? (o singură variantă de răspuns)
Referindu-se la perioada 2012-2015 și evaluând capacitatea de a gestiona echilibrul între viața personală şi cea
profesională, 51% dintre respondenţi consideră că este mai dificil acum decât în urmă cu trei ani să gestioneze
echilibrul între viața personală şi cea profesională, 23% consideră că a fost la fel ca și înainte de 2012, dar 26%
apreciază că a fost mai uşor de păstrat echilibrul.
Răspunsuri: 1766
Au omis întrebarea: 796
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
26%
51%
23% A fost mai ușor să fac acest lucru
decât în trecut
A fost mai dificil decât în trecut
A fost la fel ca şi înainte de 2012
România

7. pagina 7
Q1.2
Referindu-vă la ultimii 3 ani (2012-2015), cum evaluaţi capacitatea dumneavoastră de a
gestiona echilibrul între viața personală şi cea profesională? (o singură variantă de răspuns)
Percepția asupra modificărilor din ultimii trei ani nu variază semnificativ în funcție de generaţie la varianta de răspuns “a
fost mai dificil ca în trecut”, diferențele fiind de 1-2%. Totuși, cei din generația Boomers marchează cel mai mare procent
(28%) la varianta de răspuns “a fost la fel ca și înainte de 2012”, la distanță de 7% față de răspunsurile celor din
generația X și de 5% față de cele ale celor generația Y. Este de remarcat că răspunsurile din partea generației Y nu se
ridică în top la nici una dintre variantele de răspuns.
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
Răspunsuri: 1766
Au omis întrebarea: 796
28%
50%
22%21%
52%
27%
23%
51%
26%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
A fost la fel ca şi înainte de 2012 A fost mai dificil decât în trecut A fost mai ușor să fac acest lucru
decât în trecut
Boomers Generația X Generația Y
România
(1946-1964) (1965-1980) (1981-2000)
În funcție de generație

8. pagina 8
Q1.3
Referindu-vă la ultimii 3 ani (2012-2015), cum evaluaţi capacitatea dumneavoastră de a
gestiona echilibrul între viața personală şi cea profesională? (o singură variantă de răspuns)
Românii percep mai acut decât restul ţărilor la nivel global modificările din ultimii trei ani, cu impact asupra echilibrului
dintre viața personală şi cea profesională. Percepție similară există în Germania (49%) şi Japonia (44%). Se observă că
generația Y din Germania atinge cel mai mare procent dintre toate răspunsurile (56%). Pentru generația X procentul cel
mai mare se înregistrează în România (52%), la fel ca și pentru Boomers (50%).
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
A fost mai dificil decât în trecut să gestionez echilibrul
între viața personală şi cea profesională
Comparație cu țările incluse în studiul global
50%
42%
35%
31%
20%
39%
29%
23%
13%
52%
48%
38% 37%
30%
48%
35%
26%
17%
51%
56%
37%
32%
25%
42%
35%
26%
17%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
România Germania Marea
Britanie
Brazilia Mexic Japonia India SUA China
Boomers Generația X Generația Y
Răspunsuri: 1766
Au omis întrebarea: 796
(1946-1964) (1965-1980) (1981-2000)
În funcție de generație

9. pagina 9
Q1.4
Referindu-vă la ultimii 3 ani (2012-2015), cum evaluaţi capacitatea dumneavoastră de a
gestiona echilibrul între viața personală şi cea profesională? (o singură variantă de răspuns)
Cei care au copii au resimţit într-o măsură mai mare dificultatea gestionării echilibrului între viaţa personală şi cea
profesională în ultimii trei ani – 56% dintre cei care sunt părinți spun că a fost mai dificil să facă acest lucru, în
comparație cu 50% dintre cei care nu au copii. Procentele celor care spun că “a fost la fel ca și înainte de 2012” sunt la
2%-4% diferență de cei care au spus că “a fost mai ușor să fac acest lucru decât în trecut”, atât pentru cei care au copii
cât și pentru cei care nu sunt părinți.
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
21%
56%
23%23%
50%
27%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
A fost la fel ca şi înainte de 2012 A fost mai dificil decât în trecut A fost mai ușor să fac acest lucru
decât în trecut
Da, sunt părinte Nu sunt părinte
Răspunsuri: 1766
Au omis întrebarea: 796
România
În funcție de statutul parental

10. pagina 10
Q1.5
Referindu-vă la ultimii 3 ani (2012-2015), cum evaluaţi capacitatea dumneavoastră de a
gestiona echilibrul între viața personală şi cea profesională? (o singură variantă de răspuns)
Comparativ cu restul ţărilor, părinţii din România au resimțit cel mai acut dificultățile din ultimii trei ani, urmați de părinţii
din Germania (54%) şi Japonia (46%). Topul țărilor în care părinții, dimpotrivă, nu au resimțit presiunea de a gestiona
echilibrul între viața personală şi cea profesională este dat de China (17%), Mexic (28%) și SUA (29%).
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
A fost mai dificil decât în trecut să gestionez echilibrul
între viața personală şi cea profesională
Comparație cu țările incluse în studiul global56%
54%
42%
36%
28%
46%
39%
29%
17%
50%
47%
34%
31%
23%
41%
26%
22%
15%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
România Germania Marea
Britanie
Brazilia Mexic Japonia India SUA China
Da, sunt părinte Nu sunt părinte
Răspunsuri: 1766
Au omis întrebarea: 796
În funcție de statutul parental

11. pagina 11
Q1.6
Referindu-vă la ultimii 3 ani (2012-2015), cum evaluaţi capacitatea dumneavoastră de a
gestiona echilibrul între viața personală şi cea profesională? (o singură variantă de răspuns)
Indiferent dacă ocupă o poziţie de conducere sau nu, percepţia asupra dificultăţilor în gestionarea echilibrului între viaţa
personală şi cea profesională pe parcursul ultimilor trei ani rămâne constantă: 53% dintre manageri şi 50% dintre cei
care nu ocupă o poziţie de conducere consideră că a fost mai dificil. Diferența cea mai mare, de 5 puncte procentuale,
între cele două categorii de respondenți se regăsește la varianta de răspuns “a fost la fel ca și înainte”, ceea ce arată
impactul schimbărilor din ultimii 3 ani.
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
Răspunsuri: 1766
Au omis întrebarea: 796
România
19%
53%
28%
24%
50%
26%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
A fost la fel ca şi înainte de 2012 A fost mai dificil decât în trecut A fost mai ușor să fac acest lucru decât
în trecut
Da, ocup o poziție de conducere Nu ocup o poziție de conducere
În funcție de poziția de conducere

12. pagina 12
Q1.7
Referindu-vă la ultimii 3 ani (2012-2015), cum evaluaţi capacitatea dumneavoastră de a
gestiona echilibrul între viața personală şi cea profesională? (o singură variantă de răspuns)
Industriile în care s-a perceput o diferență mai puternică la nivelul scăderii capacităţii de a gestiona echilibrul între viaţa
personală şi cea profesională au fost: turism (60%), comerţ (57%), energie şi minerit (56%) și agricultură (56%).
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
Răspunsuri: 1766
Au omis întrebarea: 796
România
23%
31%
16%
20%
23%
23%
20%
29%
26%
26%
18%
23%
12%
50%
56%
55%
57%
51%
56%
52%
57%
51%
45%
51%
53%
48%
60%
27%
13%
29%
23%
26%
21%
28%
43%
20%
29%
23%
29%
29%
28%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria chimică
Industria farmaceutică şi sănătate
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
A fost la fel ca şi înainte de 2012 A fost mai dificil decât în trecut A fost mai ușor să fac acest lucru decât în trecut
În funcție de industrie

13. pagina 13
Q2.1
La ce vârstă aţi devenit pentru prima dată responsabil/-ă cu
managementul activității altor persoane? (o singură variantă de răspuns)
Peste 60% dintre respondenți spun că au devenit manageri înaintea vârstei de 30 de ani, în timp ce 30% dintre ei spun
că nu au ocupat încă o poziţie de conducere. Aceste aspecte specifice ale eșantionului va trebui avute în vedere pentru
interpretarea corectă a rezultatelor acestui studiu.
Răspunsuri: 1769
Au omis întrebarea: 793
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
30%
37%
26%
5%
1%
1%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Nu am fost niciodată responsabil/-ă cu
managementul activității altor persoane
Înainte de 24 de ani
Între 25 şi 29 de ani
Între 30 şi 34 de ani
Între 35 şi 39 de ani
După 40 de ani
România

14. pagina 14
Numărul mediu de ore lucrate pe
săptămână este în creștere
Secțiunea 2

15. pagina 15
Q3.1
Cum a evoluat numărul orelor lucrate în medie de dumneavoastră
pe parcursul ultimilor 3 ani (2012-2015)? (o singură variantă de răspuns)
Jumătate dintre respondenți susțin că numărul de ore de lucru a crescut în ultimii trei ani faţă de perioada anterioară, în
timp ce doar 14% spun că numărul orelor lucrate a scăzut în această perioadă.
Răspunsuri: 1765
Au omis întrebarea: 797
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
50%
14%
36% A crescut
A scăzut
A rămas la fel
România

16. pagina 16
Q3.2
Cum a evoluat numărul orelor lucrate în medie de dumneavoastră
pe parcursul ultimilor 3 ani (2012-2015)? (o singură variantă de răspuns)
Cel mai mult resimt creșterea numărului de ore de lucru cei din generaţia Y (52%), în timp ce jumătate dintre cei din
generaţia Boomers spune că numărul orelor lucrate a rămas constant pe parcursul ultimilor trei ani. Este de remarcat
faptul că de fiecare dată o altă generație urcă pe primul loc al variantelor de răspuns la această întrebare: generația Y la
varianta de răspuns “a crescut”, generația X la varianta de răspuns “a scăzut” și Boomers la varianta de răspuns “a
rămas la fel”.
Răspunsuri: 1765
Au omis întrebarea: 797
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
36%
50%
14%
40% 41%
19%
52%
35%
13%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
A crescut A rămas la fel A scăzut
Boomers Generația X Generația Y
România
(1946-1964) (1965-1980) (1981-2000)
În funcție de generație

17. pagina 17
Q3.3
Cum a evoluat numărul orelor lucrate în medie de dumneavoastră
pe parcursul ultimilor 3 ani (2012-2015)? (o singură variantă de răspuns)
Pentru respondenţii care sunt părinți, numărul orelor lucrate nu a crescut în aceeaşi măsură ca pentru cei care nu au
copii – 40% dintre părinţi spun că numărul orelor lucrate a crescut, faţă de 52% dintre cei care nu au copii. Pentru cei
mai mulţi dintre părinţi (60%), numărul orelor lucrate a rămas la fel sau a scăzut în perioada 2012-2015.
Răspunsuri: 1765
Au omis întrebarea: 797
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
40%
44%
16%
52%
35%
13%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
A crescut A rămas la fel A scăzut
Da, sunt părinte Nu sunt părinte
În funcție de statutul parental

18. pagina 18
Q3.4
Cum a evoluat numărul orelor lucrate în medie de dumneavoastră
pe parcursul ultimilor 3 ani (2012-2015)? (o singură variantă de răspuns)
Atunci când analizăm rezultatele la această întrebare din punct de vedere a poziției respondenților, observăm că cea
mai accentuată diferență (7%) apare în cazul celor care consideră că numărul orelor lucrate în medie pe parcursul
ultimilor 3 ani a scăzut, mai ales că la această variantă de răspuns este singurul loc în care managerii au procentele
cele mai mari de răspuns. În rest conduc cei care nu ocupă o poziție de conducere cu 50% la varianta de răspuns “a
crescut” si 38% la varianta de răspuns “a rămas la fel”.
Răspunsuri: 1765
Au omis întrebarea: 797
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
48%
33%
19%
50%
38%
12%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
A crescut A rămas la fel A scăzut
Da, ocup o poziție de conducere Nu ocup o poziție de conducere
În funcție de poziția de conducere

19. pagina 19
Q3.5
Cum a evoluat numărul orelor lucrate în medie de dumneavoastră
pe parcursul ultimilor 3 ani (2012-2015)? (o singură variantă de răspuns)
Numărul orelor de lucru a crescut în majoritatea industriilor: Procente mari de creștere se observă între altele în media
şi publicitate (58%), în industria farmaceutică (54%) şi în industria serviciilor financiar-bancare (53%).
Răspunsuri: 1765
Au omis întrebarea: 797
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
53%
56%
50%
49%
54%
54%
44%
57%
54%
45%
43%
58%
53%
52%
32%
25%
39%
38%
33%
48%
29%
43%
45%
44%
30%
31%
40%
15%
19%
12%
8%
13%
8%
14%
3%
11%
14%
12%
15%
8%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria chimică
Industria farmaceutică şi sănătate
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
A crescut A rămas la fel A scăzut
În funcție de industrie

20. pagina 20
Q4.1 Câte ore lucraţi în medie pe săptămână? (o singură variantă de răspuns)
Peste 70% dintre respondenţii care sunt angajaţi în muncă susţin ca lucrează ore suplimentare, iar 34% lucrează chiar
mai mult de 46 de ore pe săptămână. Conform statisticilor OECD (Organizația pentru cooperare și dezvoltare
economică) din 2015, în lume se muncește din ce în ce mai puțin în ultimii 15 ani. Dacă la începutul anului 2000 se
muncea în medie 1.850 de ore pe an, în 2013 numărul mediul al orelor lucrate coborâse la 1.770.
Răspunsuri: 1767
Au omis întrebarea: 795
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
27%
39%
20%
7%
4%
3%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Până în 40 de ore
Între 41 şi 45 de ore
Între 46 şi 50 de ore
Între 51 şi 55 de ore
Între 56 şi 60 de ore
Peste 60 de ore
România

21. pagina 21
Q4.2 Câte ore lucraţi în medie pe săptămână? (o singură variantă de răspuns)
Generația X şi generaţia Boomers lucrează cele mai multe ore suplimentare – peste 46 de ore pe săptămână, în timp
ce cei din generaţia Y par cei mai ponderaţi în abordarea orelor suplimentare – majoritatea dintre ei (41%) lucrând până
în 45 de ore pe săptămână. Totodată, între respondenţii care lucrează mai puţin de 40 de ore pe săptămână, cei din
generația Y sunt cei mai numeroşi.
Răspunsuri: 1767
Au omis întrebarea: 795
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
19%
31%
28%
11%
8%
3%
34%
26%
11%
7%
16%
6%
41%
19%
6%
3%
29%
3%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
între 41 şi 45 de ore între 46 şi 50 de ore între 51 şi 55 de ore între 56 şi 60 de ore până în 40 de ore peste 60 de ore
Boomers Generația X Generația Y
(1946-1964) (1965-1980) (1981-2000)
În funcție de generație

22. pagina 22
Q4.3 Câte ore lucraţi în medie pe săptămână? (o singură variantă de răspuns)
48% dintre respondenţii care au copii lucrează peste 46 de ore pe săptămână, în timp ce 69% dintre cei care nu au
copii susţin ca lucrează până în 45 de ore pe săptămână. Diferența cea mai mare se vede totuși pe palierul celor care
spun că lucrează până în 40 de ore pe săptămână (11%) și se diminuează ușor (6%) pe palierul celor care spun că
lucrează între 41 și 45 de ore pe săptămână. Surprinzător este faptul că la toate variantele de răspuns următoare pe
primul loc sunt procentele respondenților care sunt părinți.
Răspunsuri: 1767
Au omis întrebarea: 795
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
18%
34%
26%
11%
6%
5%
29%
40%
19%
6%
3% 3%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
Până în 40 de ore Între 41 şi 45 de ore Între 46 şi 50 de ore Între 51 şi 55 de ore Între 56 şi 60 de ore Peste 60 de ore
Da, sunt părinte Nu sunt părinte
În funcție de statutul parental

23. pagina 23
Q4.4 Câte ore lucraţi în medie pe săptămână? (o singură variantă de răspuns)
Per total, 86% dintre respondenții care ocupă poziții de conducere lucrează peste program, faţă de 69% dintre cei care
nu sunt manageri. 57% dintre respondenții care ocupă o poziție de conducere spun că lucrează peste 46 de ore pe
săptămână, faţă de doar 23% dintre cei care nu au responsabilităţi manageriale. În acelaşi timp, 43% dintre cei care nu
ocupă o poziţie de conducere lucrează până la 5 ore suplimentar pe săptămână. Doar 14% dintre respondenții
manageri lucrează mai puțin sau egal cu norma întreagă de 40 de ore pe săptămână, faţă de 31% dintre non-manageri.
Răspunsuri: 1767
Au omis întrebarea: 795
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
14%
29% 30%
13%
8%
6%
31%
43%
17%
5%
2% 2%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
Până în 40 de ore Între 41 şi 45 de ore Între 46 şi 50 de ore Între 51 şi 55 de ore Între 56 şi 60 de ore Peste 60 de ore
Da, ocup o poziție de conducere Nu ocup o poziție de conducere
În funcție de poziția de conducere

24. pagina 24
Q4.5 Câte ore lucraţi în medie pe săptămână? (o singură variantă de răspuns)
86% dintre respondenții cu responsabilităţi manageriale din România spun ca lucrează ore suplimentare – aproape
dublu faţă de managerii din Germania (45%) sau Marea Britanie (34%). Trebuie menționat totuși că, potrivit statisticilor
Eurostat, productivitatea muncii în România e de șase ori mai mică decât media în Europa, de 7,5 ori mai mică decât în
Germania și de opt ori față de Olanda.
Răspunsuri: 1767
Au omis întrebarea: 795
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
86%
61%
58%
55%
51%
45% 43%
34%
19%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
România Mexic SUA India Brazilia Germania Japonia Marea
Britanie
China
Analiză numai la nivelul managerilor care lucreaza peste 40 de ore pe saptamana
Comparație cu țările incluse în studiul global

25. pagina 25
Decizii luate în legătură cu viața
personală și profesională în ultimii
3 ani (2012-2015)
Secțiunea 3

26. pagina 26
Q5.1
Ce decizii legate de viaţa profesională aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?
(răspuns multiplu)
Aproape jumătate (47%) dintre respondenți şi-au schimbat locul de muncă în ultimii trei ani din motive financiare, iar o
treime a decis să îşi păstreze locul de muncă în această perioadă, pe aceleaşi considerente. De remarcat este faptul că
32% dintre respondenţi au fost motivaţi să îşi continue studiile pe parcursul ultimilor trei ani, din motive financiare.
Răspunsuri: 1733
Au omis întrebarea: 829
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
8%
3%
1%
2%
4%
17%
5%
9%
32%
33%
47%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%
Niciuna
Alta
Mi-am descurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi
reducă numărul orelor lucrate
Mi-am descurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi
dea dimisia
Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să se
întoarcă în câmpul muncii
Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi
schimbe locul de muncă
Am fost nevoit/-ă să îmi întrerup studiile
Am amânat continuarea studiilor
Am fost motivat/-ă să îmi continui studiile
Am rămas la actualul loc de muncă
Mi-am schimbat locul de muncă
România

27. pagina 27
Q5.2
Ce decizii legate de viaţa profesională aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?
(răspuns multiplu)
Cei mai stabili la locul de muncă în perioada 2012-2015 au fost cei din generaţia Boomers (61%), procentul
înjumătăţind-se de la o generație la următoarea: generaţia X (36%), generaţia Y (19%). Cei mai motivați să îşi continue
studiile în această perioadă au fost cei din generaţia Y (23%), procentul scăzând vertiginos de la o generaţie la alta:
generaţia X (11%), generaţia Boomers (3%).
Răspunsuri: 1733
Au omis întrebarea: 829
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
61%
16%
3%
3%
8%
3%
3%
3%
36%
26%
2%
4%
11%
12%
5%
1%
4%
19%
32%
4%
6%
23%
2%
1%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Am rămas la actualul loc de muncă
Mi-am schimbat locul de muncă
Am fost nevoit/-ă să îmi întrerup studiile
Am amânat continuarea studiilor
Am fost motivat/-ă să îmi continui studiile
Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi
schimbe locul de muncă
Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să se
întoarcă în câmpul muncii
Mi-am descurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi
reducă numărul orelor lucrate
Mi-am descurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi dea
dimisia
Generația Y Generația X Boomers
În funcție de generație

28. pagina 28
Q5.3
Ce decizii legate de viaţa profesională aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?
(răspuns multiplu)
Respondenții care au copii au fost cei mai puțin mobili – 32% spun că au rămas la același loc de muncă în ultimii trei ani
din motive financiare, faţă de doar 20% dintre cei care nu au copii. În plus, doar 9% dintre respondenții care au copii au
fost motivați să îşi continue studiile în această perioadă, faţă de 23% dintre cei care nu au copii.
Răspunsuri: 1733
Au omis întrebarea: 829
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
32%
27%
3%
5%
9%
14%
6%
3%
20%
32%
4%
6%
23%
11%
2%
1%
1%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Am rămas la actualul loc de muncă
Mi-am schimbat locul de muncă
Am fost nevoit/-ă să îmi întrerup studiile
Am amânat continuarea studiilor
Am fost motivat/-ă să îmi continui studiile
Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi schimbe
locul de muncă
Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să se întoarcă
în câmpul muncii
Mi-am descurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi
reducă numărul orelor lucrate
Mi-am descurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi dea
dimisia
Nu sunt părinte Da, sunt părinte
În funcție de statutul parental

29. pagina 29
Q5.4
Ce decizii legate de viaţa profesională aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?
(răspuns multiplu)
Respondenții care ocupă o poziție de conducere au decis să rămână la același loc de muncă din motive financiare într-
o măsură mai mare – 31%, faţă de doar 20% dintre cei care nu ocupă o poziție de conducere. Cei care nu ocupă o
poziție de conducere au marcat diferențe mari la variantele de răspuns: “am fost motivat să îmi continui studiile” (11%)
și la “mi-am schimbat locul de muncă” (8%).
Răspunsuri: 1733
Au omis întrebarea: 829
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
31%
26%
3%
6%
14%
13%
3%
1%
3%
20%
32%
4%
23%
11%
2%
1%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Am rămas la actualul loc de muncă
Mi-am schimbat locul de muncă
Am fost nevoit/-ă să îmi întrerup studiile
Am amânat continuarea studiilor
Am fost motivat/-ă să îmi continui studiile
Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi
schimbe locul de muncă
Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să se
întoarcă în câmpul muncii
Mi-am descurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi
reducă numărul orelor lucrate
Mi-am descurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi dea
dimisia
Nu ocup o poziție de conducere Da, ocup o poziție de conducere
În funcție de poziția de conducere

30. pagina 30
Q5.5
Ce decizii legate de viaţa profesională aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?
(răspuns multiplu)
Industriile în care angajaţii au manifestat mobilitatea cea mai puternică în perioada 2012-2015, din motive financiare, au
fost: media şi publicitate (37%), turism (35%) şi IT şi telecomunicații (33%).
Răspunsuri: 1733
Au omis întrebarea: 829
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
20%
24%
24%
24%
22%
32%
19%
11%
15%
28%
21%
17%
24%
24%
30%
24%
29%
31%
28%
22%
22%
33%
31%
32%
33%
37%
29%
35%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria chimică
Industria farmaceutică şi sănătate
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
Am rămas la actualul loc de muncă Mi-am schimbat locul de muncă
În funcție de industrie

31. pagina 31
Q5.6
Ce decizii legate de viaţa profesională aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?
(răspuns multiplu)
Cei mai motivați să îşi continue studiile din motive financiare au fost respondenții angajați în turism (29%), industria
farmaceutică (26%) şi media şi publicitate (23%), în timp ce în IT şi telecomunicații, 20% au fost motivați să îşi continue
studiile, respectiv 21% în servicii financiar-bancare.
Răspunsuri: 1733
Au omis întrebarea: 829
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
2%
5%
4%
5%
1%
5%
2%
5%
4%
3%
4%
3%
6%
5%
7%
5%
8%
3%
5%
3%
3%
6%
7%
6%
25%
32%
18%
16%
16%
17%
24%
45%
26%
15%
20%
23%
21%
29%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria chimică
Industria farmaceutică şi sănătate
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
Am fost nevoit/-ă să îmi întrerup studiile Am amânat continuarea studiilor Am fost motivat/-ă să îmi continui studiile
În funcție de industrie

32. pagina 32
Q6.1
Ce decizii legate de viaţa personală aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?
(răspuns multiplu)
Aproape jumătate dintre respondenții angajați în muncă au renunțat la activitățile de relaxare din motive financiare în
ultimii trei ani, în timp ce 28% au amânat achiziționarea sau închirierea unei locuinţe personale, iar 14% au amânat
decizia de a avea primul copil din aceleași motive. Totuşi, 29% dintre respondenţi declară că nu au fost nevoiţi să ia
astfel de decizii din motive financiare.
Răspunsuri: 1733
Au omis întrebarea: 829
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
29%
3%
1%
2%
4%
4%
14%
18%
28%
47%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%
Niciuna
Alta
Am redus investiţia în educaţia copilului meu / copiilor mei
Am renunţat la planul de a avea încă un copil
Am amânat decizia de a avea încă un copil
Am divorţat sau m-am despărţit de partenerul / partenera de viaţă
Am amânat decizia de a avea primul copil
Am amânat întemeierea unei familii (mutare cu partenera / -ul,
căsătorie)
Am amânat achiziţionarea / închirierea unei locuinţe personale
Am renunţat la o parte din preocupările mele (hobby-uri, vacanţe,
socializare)
România

33. pagina 33
Q6.2
Ce decizii legate de viaţa personală aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?
(răspuns multiplu)
În special cei din generația Boomers au ales să renunțe la activitățile de relaxare în ultimii 3 ani din motive financiare
(64%), generaţiile X şi Y fiind mai puţin dispuse să facă acest lucru: în procent de 42%, respectiv 39%. În schimb, 14%
dintre respondenții cu vârsta între 34 şi 49 de ani au amânat decizia de a avea primul copil din motive financiare, iar 6%
dintre ei pe aceea de a avea încă un copil.
Răspunsuri: 1733
Au omis întrebarea: 829
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
12%
4%
4%
8%
64%
4%
3%
14%
6%
4%
3%
11%
42%
17%
1%
11%
3%
2%
16%
39%
25%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Am redus investiţia în educaţia copilului meu / copiilor mei
Am amânat decizia de a avea primul copil
Am amânat decizia de a avea încă un copil
Am renunţat la planul de a avea încă un copil
Am divorţat sau m-am despărţit de partenerul / partenera de viaţă
Am amânat întemeierea unei familii (mutare cu partenera / -ul,
căsătorie)
Am renunţat la o parte din preocupările mele (hobby-uri, vacanţe,
socializare)
Am amânat achiziţionarea / închirierea unei locuinţe personale
Generația Y Generația X Boomers
În funcție de generație

34. pagina 34
Q6.3
Ce decizii legate de viaţa personală aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?
(răspuns multiplu)
Majoritatea respondenţilor care au copii (52%) au renunţat la activităţile de relaxare din motive financiare, faţă de 38%
dintre cei care nu au copii. De asemenea, 20% dintre cei care sunt părinți spun că au amânat sau au renunţat la planul
de a avea încă un copil din motive financiare, în perioada 2012-2015.
Răspunsuri: 1733
Au omis întrebarea: 829
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
5%
4%
14%
6%
2%
3%
52%
14%
13%
2%
1%
4%
18%
38%
24%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Am redus investiţia în educaţia copilului meu / copiilor mei
Am amânat decizia de a avea primul copil
Am amânat decizia de a avea încă un copil
Am renunţat la planul de a avea încă un copil
Am divorţat sau m-am despărţit de partenerul / partenera de viaţă
Am amânat întemeierea unei familii (mutare cu partenera / -ul,
căsătorie)
Am renunţat la o parte din preocupările mele (hobby-uri, vacanţe,
socializare)
Am amânat achiziţionarea / închirierea unei locuinţe personale
Nu sunt părinte Da, sunt părinte
În funcție de statutul parental

35. pagina 35
Q6.4
Ce decizii legate de viaţa personală aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?
(răspuns multiplu)
Ocuparea unei poziţii de conducere nu a influenţat diferit deciziile privind viaţa personală în ultimii trei ani. Deciziile luate
din motive financiare atât de către respondenții manageri, cat şi de către cei care nu au responsabilităţi manageriale au
fost relativ similare în perioada 2012-2015.
Răspunsuri: 1733
Au omis întrebarea: 829
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
1%
14%
5%
2%
4%
14%
41%
19%
1%
11%
3%
2%
3%
16%
40%
25%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
Am redus investiţia în educaţia copilului meu / copiilor mei
Am amânat decizia de a avea primul copil
Am amânat decizia de a avea încă un copil
Am renunţat la planul de a avea încă un copil
Am divorţat sau m-am despărţit de partenerul / partenera de viaţă
Am amânat întemeierea unei familii (mutare cu partenera / -ul,
căsătorie)
Am renunţat la o parte din preocupările mele (hobby-uri, vacanţe,
socializare)
Am amânat achiziţionarea / închirierea unei locuinţe personale
Nu ocup o poziție de conducere Da, ocup o poziție de conducere
În funcție de poziția de conducere

36. pagina 36
Q6.5
Ce decizii legate de viaţa personală aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?
(răspuns multiplu)
Cei care au amânat într-o măsură mai mare decizia de a avea primul copil în ultimii trei ani din motive financiare
lucrează în turism (19%) şi comerţ (18%), urmați de cei din industria serviciilor financiar-bancare (14%).
Răspunsuri: 1733
Au omis întrebarea: 829
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
1%
2%
3%
2%
2%
2%
1%
1%
9%
11%
11%
18%
11%
14%
12%
12%
11%
11%
14%
19%
2%
6%
5%
4%
8%
8%
4%
8%
2%
2%
2%
3%
2%
6%
2%
2%
3%
2%
4%
2%
1%
1%
2%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria chimică
Industria farmaceutică şi sănătate
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
Am redus investiţia în educaţia copilului meu / copiilor mei Am amânat decizia de a avea primul copil
Am amânat decizia de a avea încă un copil Am renunţat la planul de a avea încă un copil
În funcție de industrie

37. pagina 37
Q7.1
Dacă ar fi să părăsiți un loc de muncă, în ce măsură ar contribui următoarele
aspecte la decizia dumneavoastră ? (răspuns multiplu)
Topul factorilor de-motivanţi pentru respondenţi sunt: nivelul salariului, lipsa oportunităților de avansare, numărul
excesiv de ore suplimentare, creșteri salariale mici de la an la an, un mediu de lucru care nu stimulează munca în
echipă şi accesul limitat la training.
Răspunsuri: 1547
Au omis întrebarea: 1015
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
3.57
3.49
3.29
3.24
3.21
3.12
2.88
2.73
2.68
2.49
2.33
2.04
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
Salariul mic
Lipsa oportunităţilor de avansare
Numărul excesiv de ore suplimentare
Creșteri salariale mici de la an la an
Un mediu de lucru care nu stimulează spiritul de echipă
Accesul limitat la training-uri si cursuri de specializare
Politica organizaţiei nu include posibilitatea de a avea un orar flexibil
Faptul că în companie cei cu program flexibil au mai puţine oportunităţi de avansare şi
de mărire salarială
Faptul că în companie femeile care decid să aibă un copil şi să intre în concediul de
creştere a copilului au mai puţine oportunităţi de avansare şi de mărire salarială
Politica organizaţiei nu include posibilitatea de a lucra de la distanţă
Prea multe deplasări în interes de serviciu
Faptul că puţini dintre colegii cu funcţii înalte în companie au familie şi copii

38. pagina 38
Q7.2
Dacă ar fi să părăsiți un loc de muncă, în ce măsură ar contribui următoarele
aspecte la decizia dumneavoastră ? (răspuns multiplu)
În topul aspectelor care ar contribui la decizia de a părăsi un loc de muncă sunt: salariul prea mic (87%), lipsa
oportunităților de avansare (87%) și creșterile salariale mici de la an la an (82%).
Răspunsuri: 1547
Au omis întrebarea: 1015
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
3%
4%
3%
4%
5%
20%
5%
7%
17%
11%
16%
31%
4%
11%
5%
12%
12%
30%
15%
23%
30%
22%
15%
27%
25%
40%
30%
30%
34%
22%
38%
35%
25%
29%
21%
16%
62%
42%
57%
45%
44%
14%
37%
26%
18%
22%
24%
10%
6%
4%
5%
9%
5%
14%
5%
9%
10%
16%
24%
16%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Salariul mic
Creșteri salariale mici de la an la an
Lipsa oportunităţilor de avansare
Numărul excesiv de ore suplimentare
Un mediu de lucru care nu stimulează spiritul de echipă
Prea multe deplasări în interes de serviciu
Accesul limitat la training-uri si cursuri de specializare
Politica organizaţiei nu include posibilitatea de a avea un orar flexibil
Politica organizaţiei nu include posibilitatea de a lucra de la distanţă
Faptul că în companie cei cu program flexibil au mai puţine oportunităţi de avansare şi de
mărire salarială
Faptul că în companie femeile care decid să aibă un copil şi să intre în concediul de
creştere a copilului au mai puţine oportunităţi de avansare şi de mărire salarială
Faptul că puţini dintre colegii cu funcţii înalte în companie au familie şi copii
Foarte puţin important Puţin important Destul de important Foarte important Nu este cazul
RomâniaÎn funcție de importanță

39. pagina 39
Factori ce contribuie la realizarea
unui echilibru între viața privată și
cea profesională
Secțiunea 4

40. pagina 40
Q8.1
Cât de importanţi considerați că sunt următorii factori, din perspectiva asigurării
unui echilibru între viaţa privată şi cea profesională? (răspuns multiplu)
Factorii cei mai importanți pentru asigurarea unui echilibru între viața privată şi cea profesională sunt respectarea
normelor legale legate de recompensarea orelor suplimentare (scor 3.55), posibilitatea de a programa fără restricții
zilele de concediu de odihnă (scor 3.45) şi respectarea reglementărilor privind concediul de creștere a copilului şi
revenirea la locul de muncă după acest concediu (scor 3.34).
Răspunsuri: 1547
Au omis întrebarea: 1015
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
2.91
3.12
2.90
2.65
3.08
3.19
3.55
3.34
3.45
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
Posibilitatea de a lucra de la distanţă între 1 şi 2 zile pe săptămână
Posibilitatea de deconectare de la email-ul / telefonul de serviciu în timpul
liber
Subvenţionarea creşei / grădiniţei copiilor sau asigurarea acestor facilităţi la
locul de muncă
Posibilitatea de a reduce deplasările în interes de serviciu
Posibilitatea de relocare în alt oraş unde compania are operaţiuni pentru a fi
mai aproape de familie
Reducerea numarului de ore suplimentare
Respectarea reglementărilor privind recompensarea orelor suplimentare
(acordarea de timp liber corespunzător sau remunerare)
Respectarea reglementărilor privind concediul de creştere a copilului şi
revenirea la locul de muncă după acest concediu
Posibilitatea de a programa fără restricţii zilele de concediu de odihnă
România

41. pagina 41
Q8.2
Cât de importanţi considerați că sunt următorii factori, din perspectiva asigurării
unui echilibru între viaţa privată şi cea profesională? (răspuns multiplu)
Factorii cei mai importanți pentru asigurarea unui echilibru între viața privată şi cea profesională sunt respectarea
normelor legale legate de recompensarea orelor suplimentare (61%), posibilitatea de a programa fără restricții zilele de
concediu de odihnă (54%) şi respectarea reglementărilor privind concediul de creștere a copilului şi revenirea la locul de
muncă după acest concediu (46%).
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
7%
7%
8%
9%
6%
3%
2%
5%
2%
22%
16%
19%
28%
14%
13%
5%
7%
5%
35%
29%
32%
36%
29%
39%
27%
26%
35%
29%
41%
27%
16%
35%
39%
61%
46%
54%
7%
7%
14%
11%
16%
6%
5%
16%
4%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Posibilitatea de a lucra de la distanţă între 1 şi 2 zile pe săptămână
Posibilitatea de deconectare de la email-ul / telefonul de serviciu în
timpul liber
Subvenţionarea creşei / grădiniţei copiilor sau asigurarea acestor facilităţi
la locul de muncă
Posibilitatea de a reduce deplasările în interes de serviciu
Posibilitatea de relocare în alt oraş unde compania are operaţiuni pentru
a fi mai aproape de familie
Reducerea numarului de ore suplimentare
Respectarea reglementărilor privind recompensarea orelor suplimentare
(acordarea de timp liber corespunzător sau remunerare)
Respectarea reglementărilor privind concediul de creştere a copilului şi
revenirea la locul de muncă după acest concediu
Posibilitatea de a programa fără restricţii zilele de concediu de odihnă
Foarte puţin important Puţin important Destul de important Foarte important Nu este cazulRăspunsuri: 1547
Au omis întrebarea: 1015
România
În funcție de importanță

42. pagina 42
Q9.1 Care este programul dumneavoastră actual de lucru? (o singură variantă de răspuns)
Cel mai mare procent (37%) este înregistrat de cei care spun că lucrează pe baza unui orar standard între 9.00 și
18.00, cinci zile pe săptămână, fără orar flexibil. Aproape jumătate (46%) dintre respondenții angajați în muncă
beneficiază însă de o formă de program flexibil, în timp ce doar 5% lucrează pe bază de proiect sau la cerere.
Răspunsuri: 1524
Au omis întrebarea: 1038
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
3%
5%
6%
9%
12%
28%
37%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Normă de lucru parţială fără program flexibil (ture programate)
Pe bază de proiect / la cerere
Normă de lucru parţială şi program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil
Normă întreagă, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fără
program flexibil
România

43. pagina 43
Q9.2 Care este programul dumneavoastră actual de lucru? (o singură variantă de răspuns)
Peste jumătate (51%) dintre respondenții care fac parte din generația Y nu beneficiază de program flexibil, deși nevoia
de flexibilitate este mult mai pronunțată în rândurile acestei generații, conform numeroaselor studii derulate la nivel
global. În prezent, angajații care beneficiază în cea mai mare măsură de program flexibil sunt cei care fac parte din
generația Boomers: 53% dintre ei au o formă de program flexibil, iar 7% lucrează pe bază de proiect.
Răspunsuri: 1524
Au omis întrebarea: 1038
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
3%
23%
17%
30%
20%
7%
4%
3%
29%
32%
19%
9%
4%
7%
26%
39%
11%
8%
5%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
Normă de lucru parţială fără program flexibil (ture programate)
Normă de lucru parţială şi program flexibil
Normă întreagă, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fără
program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil
Pe bază de proiect / la cerere
Generația Y Generația X Boomers
În funcție de generație

44. pagina 44
Q9.3 Care este programul dumneavoastră actual de lucru? (o singură variantă de răspuns)
Atunci când facem analiza separat pentru respondenții care sunt părinți față de cei care nu sunt părinți de observă că
46% dintre cei care sunt părinți beneficiază de program flexibil, față de 44% cei care nu sunt părinți.
Răspunsuri: 1524
Au omis întrebarea: 1038
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
3%
3%
27%
35%
16%
10%
6%
4%
7%
26%
39%
11%
8%
5%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
Normă de lucru parţială fără program flexibil (ture programate)
Normă de lucru parţială şi program flexibil
Normă întreagă, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fără
program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil
Pe bază de proiect / la cerere
Nu sunt părinte Da, sunt părinte
În funcție de statutul parental

45. pagina 45
Q9.4 Care este programul dumneavoastră actual de lucru? (o singură variantă de răspuns)
Respondenții care ocupă o poziție de conducere beneficiază într-o măsură mai mare de program flexibil (53%), faţă de
cei care nu au responsabilităţi manageriale (43%).
Răspunsuri: 1524
Au omis întrebarea: 1038
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
2%
3%
28%
26%
22%
13%
6%
4%
8%
26%
41%
9%
7%
5%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
Normă de lucru parţială fără program flexibil (ture programate)
Normă de lucru parţială şi program flexibil
Normă întreagă, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fără
program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil
Pe bază de proiect / la cerere
Nu ocup o poziție de conducere Da, ocup o poziție de conducere
În funcție de poziția de conducere

46. pagina 46
Q9.5 Care este programul dumneavoastră actual de lucru? (o singură variantă de răspuns)
Acest grafic este necesar să fie interpretat în corelație cu cel de pe pagina următoare, deoarece arată răspunsurile la
aceeași întrebare și împreună acoperă toate variantele de răspuns. Ceea ce observăm din această analiză pe industrii
este că noma de lucru întreagă, dar cu program flexibil este prezentă cu procentele cele mai mari în turism (40%), IT &
telecomunicații (36%) și comerț (34%).
Răspunsuri: 1524
Au omis întrebarea: 1038
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
5%
3%
6%
3%
5%
17%
5%
3%
5%
1%
5%
6%
11%
3%
2%
7%
10%
17%
6%
6%
4%
10%
8%
5%
26%
39%
21%
34%
20%
20%
33%
17%
27%
30%
36%
21%
15%
40%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria chimică
Industria farmaceutică şi sănătate
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
Normă de lucru parţială fără program flexibil (ture programate) Normă de lucru parţială şi program flexibil Normă întreagă, dar cu program flexibil
În funcție de industrie

47. pagina 47
Q9.6 Care este programul dumneavoastră actual de lucru? (o singură variantă de răspuns)
Acest grafic este necesar să fie interpretat în corelație cu cel de pe pagina anterioară, deoarece arată răspunsurile la
aceeași întrebare și împreună acoperă toate variantele de răspuns. Din această perspectivă, la nivel de industrii, cele
care au procentele cele mai mari la orar standard dar fără program flexibil sunt: servicii financiar-bancare (50%),
construcții și imobiliare (44%), energie și minerit (41%).
Răspunsuri: 1524
Au omis întrebarea: 1038
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
34%
38%
36%
34%
44%
41%
38%
32%
37%
39%
34%
32%
50%
30%
10%
15%
11%
14%
12%
13%
14%
17%
15%
6%
14%
15%
13%
10%
10%
10%
9%
12%
13%
15%
13%
5%
9%
11%
5%
9%
8%
8%
10%
3%
1%
4%
8%
2%
5%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria chimică
Industria farmaceutică şi sănătate
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fără program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus ore suplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus ore suplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil
Pe bază de proiect / la cerere
În funcție de industrie

48. pagina 48
Q10.1 Câte ore dormiţi în medie pe noapte? (o singură variantă de răspuns)
Cei mai mulți dintre respondenți (56%) dorm în medie 7-8 ore pe noapte. Peste o treime (38%) dintre respondenți dorm
între 5 şi 6 ore, în timp ce doar 4% dorm peste 8 ore pe noapte, iar 2% dorm mai puțin de 5 ore.
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
2%
38%
56%
4%
Sub 5 ore
5-6 ore
7-8 ore
Peste 8 ore
Răspunsuri: 1524
Au omis întrebarea: 1038
România

49. pagina 49
Q10.2 Câte ore dormiţi în medie pe noapte? (o singură variantă de răspuns)
Peste o treime dintre respondenții din generațiile X şi Y dorm mai puțin decât standardul recomandat pentru aceste
categorii de vârsta (7 ore în medie pe noapte). Doua treimi (67%) dintre respondenții din generația Boomers dorm mai
puțin de 6 ore pe noapte, ceea ce corespunde însă cu nevoia de odihnă a acestei categorii de vârstă.
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
Răspunsuri: 1524
Au omis întrebarea: 1038
România
3%
64%
33%
3%
38%
56%
3%
2%
37%
57%
4%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Sub 5 ore
5-6 ore
7-8 ore
Peste 8 ore
Generația Y Generația X Boomers
În funcție de generație

50. pagina 50
Q10.5 Câte ore dormiţi în medie pe noapte? (o singură variantă de răspuns)
Industriile unde angajații care dorm sub 6 ore pe noapte sunt mai numeroși sunt industria farmaceutică şi sănătate
(52% dintre respondenți), servicii financiar-bancare (44%) şi media şi publicitate (41%).
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
Răspunsuri: 1524
Au omis întrebarea: 1038
România
2%
4%
4%
2%
4%
7%
2%
1%
1%
34%
54%
35%
40%
37%
43%
43%
67%
48%
32%
38%
40%
43%
20%
60%
46%
57%
50%
59%
54%
57%
33%
48%
56%
57%
56%
54%
70%
4%
4%
6%
2%
3%
5%
3%
3%
2%
10%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria chimică
Industria farmaceutică şi sănătate
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
Sub 5 ore 5-6 ore 7-8 ore Peste 8 ore
În funcție de industrie

51. pagina 51
Statutul de părinte și echilibru între
viața privată și cea profesională
Secțiunea 5

52. pagina 52
Q11.1
Care este programul actual de lucru al soţului / a soţiei / al partenerului /
a partenerei de viaţă? (o singură variantă de răspuns)
Deoarece la echilibrul între viața personală și cea profesională contribuie inclusiv programul de lucru al soţului / a soţiei /
al partenerului / a partenerei de viaţă am vrut să aflăm cum corelează cele două programe de lucru. Prin diferență cu
datele de la pagina 42, se observă că procentele de această dată sunt mai mici pe toate palierele, dar cele mai mari
diferențe sunt pentru orar standard fără program flexibil (-12%) și normă întreagă dar cu program flexibil (-10%).
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
28%
3%
4%
4%
5%
6%
7%
18%
25%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Nu este cazul
Normă de lucru parţială şi program flexibil
Normă de lucru parţială fără program flexibil (ture programate)
Pe bază de proiect / la cerere
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus ore
suplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil
Soţul / soţia / partenerul / partenera nu lucrează
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus ore
suplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil
Normă întreagă, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fără program
flexibil
Răspunsuri: 1524
Au omis întrebarea: 1038
România

53. pagina 53
Q11.2
Care este programul actual de lucru al soţului / a soţiei / al partenerului /
a partenerei de viaţă? (o singură variantă de răspuns)
Cel mai interesant aspect adus de această analiză este că respondenții din generația Boomers spun că soţul/soţia/
partenerul/partenera de viaţă nu lucrează cu normă parțială. Apoi constatăm supremația celor din generația X la orarul
standard fără program flexibil (29%), ca și pe palierul normă întreagă dar cu program flexibil (25%).
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
Răspunsuri: 1524
Au omis întrebarea: 1038
România
10%
20%
13%
10%
10%
20%
17%
14%
4%
6%
6%
8%
4%
4%
25%
29%
31%
6%
4%
5%
7%
3%
3%
17%
24%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%
Nu este cazul
Soţul / soţia / partenerul / partenera nu lucrează
Pe bază de proiect / la cerere
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil
Normă de lucru parţială fără program flexibil (ture programate)
Normă de lucru parţială şi program flexibil
Normă întreagă, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fără
program flexibil
Generația Y Generația X Boomers
În funcție de generație

54. pagina 54
Q11.3
Care este programul actual de lucru al soţului / a soţiei / al partenerului /
a partenerei de viaţă? (o singură variantă de răspuns)
Cei care sunt părinți spun că spun că soţul/soţia/ partenerul/partenera de viaţă lucrează mai ales la program cu orar
standard fără program flexibil (29%). Pe locul doi urmează cei de pe palierul normă întreagă dar cu program flexibil
(24%). Procentele la toate celelalte variante de răspuns sunt semnificativ mai mici.
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
Răspunsuri: 1524
Au omis întrebarea: 1038
România
6%
10%
8%
8%
10%
2%
24%
29%
33%
5%
3%
5%
7%
3%
3%
17%
24%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%
Nu este cazul
Soţul / soţia / partenerul / partenera nu lucrează
Pe bază de proiect / la cerere
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil
Normă de lucru parţială fără program flexibil (ture programate)
Normă de lucru parţială şi program flexibil
Normă întreagă, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fără
program flexibil
Nu sunt părinte Da, sunt părinte
În funcție de statutul parental

55. pagina 55
Q11.4
Care este programul actual de lucru al soţului / a soţiei / al partenerului /
a partenerei de viaţă? (o singură variantă de răspuns)
Același lucru se observă și pentru analiză în funcție de poziția respondentului. Cei care sunt manageri spun că
soţul/soţia/ partenerul/partenera de viaţă lucrează mai ales la program cu orar standard fără program flexibil (27%). Pe
locul doi urmează cei de pe palierul normă întreagă dar cu program flexibil (21%). Procentele la toate celelalte variante
de răspuns sunt semnificativ mai mici.
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
Răspunsuri: 1524
Au omis întrebarea: 1038
România
17%
6%
8%
8%
9%
2%
2%
21%
27%
31%
3%
5%
7%
3%
3%
18%
24%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%
Nu este cazul
Soţul / soţia / partenerul / partenera nu lucrează
Pe bază de proiect / la cerere
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil
Normă de lucru parţială fără program flexibil (ture programate)
Normă de lucru parţială şi program flexibil
Normă întreagă, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fără
program flexibil
Nu ocup o poziție de conducere Da, ocup o poziție de conducere
În funcție de poziția de conducere

56. pagina 56
Q12.1
Indicaţi 3 dintre cei mai importanţi factori economici în luarea deciziei
de a face un copil. (exact 3 variante de răspuns)
Între cei mai importanți 3 factori economici luaţi în calcul de către respondenţi în decizia de a face un copil cei mai mulţi
au indicat: nivelul venitului (67%), posibilitatea de a asigura o casă familiei (55%) şi posibilitatea de a beneficia de
flexibilitate la locul de muncă (40%). Posibilitatea de a munci în alt oraş / altă ţară sau lichidarea unor datorii
semnificative sunt criterii importante pentru doar 4% şi respectiv 7% dintre respondenţi.
Răspunsuri: 1502
Au omis întrebarea: 1060
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
4%
4%
7%
12%
17%
25%
34%
35%
40%
55%
67%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Alt factor
Posibilitatea de a munci în alt oraş sau în altă ţară
Lichidarea unor datorii semnificative
Beneficiile acordate de angajator
Posibilitatea de a avea un loc de muncă aproape de casă
Perspectiva de a avansa în carieră
Perspectiva de a-mi creşte veniturile în viitor
Îmbunătăţirea situaţiei economice în general
Posibilitatea de a beneficia de flexibilitate la locul de muncă
(program flexibil, lucrul la distanţă)
Posibilitatea de a asigura o casă familiei
Nivelul salariului / venitului
România

57. pagina 57
Q12.2
Indicaţi 3 dintre cei mai importanţi factori economici în luarea deciziei
de a face un copil. (exact 3 variante de răspuns)
Respondenții din generația X valorizează în cea mai mare măsura nivelul venitului în decizia de a face un copil (24%),
în timp ce generația Boomers ia în calcul mai degrabă îmbunătăţirea situației economice în general (23%). Diferențele
între generația Boomers şi celelalte două sunt semnificative în privința acestui ultim criteriu: generația X (11%),
generația Y (13%), ceea ce poate indica o toleranţă mai mare la incertitudine economică a generațiilor mai tinere.
Răspunsuri: 1502
Au omis întrebarea: 1060
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
5%
8%
9%
20%
23%
5%
7%
4%
19%
3%
13%
2%
7%
16%
13%
6%
8%
4%
24%
1%
1%
6%
19%
11%
9%
12%
2%
22%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Alt factor, vă rugăm specificaţi
Posibilitatea de a beneficia de flexibilitate la locul de muncă
(program flexibil, lucrul la distanţă)
Posibilitatea de a munci în alt oraş sau în altă ţară
Posibilitatea de a avea un loc de muncă aproape de casă
Posibilitatea de a asigura o casă familiei
Îmbunătăţirea situaţiei economice în general
Perspectiva de a avansa în carieră
Perspectiva de a-mi creşte veniturile în viitor
Lichidarea unor datorii semnificative
Beneficiile acordate de angajator
Nivelul salariului / venitului
Generația Y Generația X Boomers
În funcție de generație

58. pagina 58
Q12.3
Indicaţi 3 dintre cei mai importanţi factori economici în luarea deciziei
de a face un copil. (exact 3 variante de răspuns)
Topul factorilor economici luați în considerare în decizia de a face un copil se nuanțează atunci când analizăm opțiunile
celor care sunt deja părinți, în sensul că pentru aceștia scade în importanţă flexibilitatea la locul de muncă, dar şi
posibilitatea de a asigura o casă familiei, însă cresc în importanţă factori precum îmbunătățirea situației economice în
general.
Răspunsuri: 1502
Au omis întrebarea: 1060
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
1%
13%
1%
9%
16%
14%
5%
11%
3%
4%
23%
14%
2%
5%
19%
11%
9%
2%
0% 5% 10% 15% 20% 25%
Alt factor, vă rugăm specificaţi
Posibilitatea de a beneficia de flexibilitate la locul de muncă…
Posibilitatea de a munci în alt oraş sau în altă ţară
Posibilitatea de a avea un loc de muncă aproape de casă
Posibilitatea de a asigura o casă familiei
Îmbunătăţirea situaţiei economice în general
Perspectiva de a avansa în carieră
Perspectiva de a-mi creşte veniturile în viitor
Lichidarea unor datorii semnificative
Beneficiile acordate de angajator
Nivelul salariului / venitului
Nu sunt părinte Da, sunt părinte
În funcție de statutul parental

59. pagina 59
Q12.6
Indicaţi 3 dintre cei mai importanţi factori economici în luarea deciziei
de a face un copil. (exact 3 variante de răspuns)
Cel mai mult valorizează flexibilitatea la locul de muncă respondenții care lucrează în marketing şi publicitate (18%),
servicii (17%), IT şi telecomunicații (17%).
Răspunsuri: 1502
Au omis întrebarea: 1060
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
1%
1%
1%
16%
6%
17%
9%
9%
14%
13%
6%
13%
12%
17%
18%
12%
12%
1%
1%
4%
2%
6%
4%
2%
1%
2%
7%
9%
6%
6%
11%
12%
11%
17%
7%
7%
6%
5%
7%
2%
20%
23%
21%
19%
19%
24%
24%
32%
28%
17%
21%
18%
20%
26%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria chimică
Industria farmaceutică şi sănătate
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
Alt factor, vă rugăm specificaţi Posibilitatea de a beneficia de flexibilitate la locul de muncă
Posibilitatea de a munci în alt oraş sau în altă ţară Posibilitatea de a avea un loc de muncă aproape de casă
Posibilitatea de a asigura o casă familiei
În funcție de industrie

60. pagina 60
Q13.1
Ce impact a avut nașterea / adopţia copilului / copiilor dumneavoastră
asupra vieţii profesionale? (mai multe variante de răspuns)
Pentru 32% dintre respondenții care sunt părinți, apariția unu copil în familie nu a avut niciun impact în viaţa lor
profesională, în timp ce pentru ceilalți modificările cele mai importante au fost: schimbarea locului de muncă sau a
rolului în echipă (25% dintre respondenții care sunt părinți), schimbarea programului de lucru (23%) şi asumarea de noi
responsabilităţi pentru a avansa mai rapid (22%).
Răspunsuri: 269
Au omis întrebarea: 2293
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
4%
32%
4%
8%
9%
10%
22%
23%
25%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%
Altul
Niciun impact
Am renunţat la locul de muncă
Soţul / soţia / partenerul / partenera a renunţat la locul de
muncă
Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat locul de
muncă sau rolul în echipă
Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat
programul de lucru
Mi-am asumat noi responsabilităţi pentru a avansa mai
rapid
Mi-am schimbat programul de lucru
Mi-am schimbat locul de muncă sau rolul în echipă
România

61. pagina 61
Q13.2
Ce impact a avut nașterea / adopţia copilului / copiilor dumneavoastră
asupra vieţii profesionale? (mai multe variante de răspuns)
Cei mai mulți respondenți din generația Y care sunt părinţi (23%) au indicat că şi-au schimbat locul de muncă sau rolul
în echipă ca urmare a apariției unui copil, în timp ce respondenții din generația Boomers care au copii (29%) au indicat
că şi-au asumat noi responsabilităţi pentru a avansa mai rapid, ca urmare apariției unui copil în familie. Dintre părinţii
care susţin că apariția copilului nu a avut niciun impact asupra vieții profesionale, cei mai mulți aparțin generației
Boomers (38%).
Răspunsuri: 269
Au omis întrebarea: 2293
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
4%
38%
4%
7%
11%
29%
7%
3%
22%
8%
7%
6%
16%
17%
17%
4%
21%
7%
6%
19%
12%
23%
3%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Altul, vă rugăm specificaţi
Niciun impact
Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat
programul de lucru
Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat locul de
muncă sau rolul în echipă
Soţul / soţia / partenerul / partenera a renunţat la locul de
muncă
Mi-am schimbat programul de lucru
Mi-am asumat noi responsabilităţi pentru a avansa mai
rapid
Mi-am schimbat locul de muncă sau rolul în echipă
Am renunţat la locul de muncă
Generația Y Generația X Boomers
În funcție de generație

62. pagina 62
Q13.4
Ce impact a avut nașterea / adopţia copilului / copiilor dumneavoastră
asupra vieţii profesionale? (mai multe variante de răspuns)
Cei mai mulți dintre respondenții care au copii şi lucrează în media şi publicitate (35%) au indicat că şi-au schimbat
programul de lucru după nașterea copilului, urmat de servicii financiar-bancare (22%) şi servicii (20%), faţă de alte
industrii unde impactul cel mai des menționat a fost schimbarea locului de muncă sau a rolului în echipă – în IT şi
telecom (20%) şi în industria producătoare (20%).
Răspunsuri: 269
Au omis întrebarea: 2293
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
15%
20%
20%
20%
16%
5%
17%
35%
22%
9%
20%
16%
15%
20%
21%
20%
15%
19%
4%
16%
33%
14%
20%
19%
15%
20%
16%
40%
20%
20%
12%
20%
5%
5%
11%
3%
2%
4%
4%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
Mi-am schimbat programul de lucru Mi-am asumat noi responsabilităţi pentru a avansa mai rapid
Mi-am schimbat locul de muncă sau rolul în echipă Am renunţat la locul de muncă
În funcție de industrie

63. pagina 63
Q13.5
Ce impact a avut nașterea / adopţia copilului / copiilor dumneavoastră
asupra vieţii profesionale? (mai multe variante de răspuns)
Partenerii de viață ai respondenților care lucrează în servicii financiar-bancare şi-au schimbat programul de lucru ca
urmare a nașterii copilului (13%), în timp ce respondenții din industria producătoare (13%) şi din IT şi telecom (9%) au
menționat că partenerii lor au renunțat la locul de muncă după nașterea copilului.
Răspunsuri: 269
Au omis întrebarea: 2293
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
5%
20%
5%
5%
7%
10%
8%
4%
11%
13%
9%
9%
5%
5%
10%
8%
4%
11%
6%
3%
5%
15%
13%
5%
10%
13%
9%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat programul de lucru
Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat locul de muncă sau rolul în echipă
Soţul / soţia / partenerul / partenera a renunţat la locul de muncă
În funcție de industrie

64. pagina 64
Q14.1
Cum a evoluat numărul orelor lucrate de dumneavoastră în medie pe săptămână
după naşterea / adopţia copilului / copiilor? (o singură variantă de răspuns)
Pentru aproape jumătate dintre cei care au copii numărul orelor lucrate în medie pe săptămână a rămas la fel după
nașterea copilului. Pentru 28% însă numărul orelor lucrate a crescut, iar aproape un sfert (24%) declară ca numărul
orelor a scăzut după naşterea copilului.
Răspunsuri: 267
Au omis întrebarea: 2295
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
28%
24%
48%
A crescut
A scăzut
A rămas la fel ca înainte
să am copil / copii
România

65. pagina 65
Q14.2
Cum a evoluat numărul orelor lucrate de dumneavoastră în medie pe săptămână
după naşterea / adopţia copilului / copiilor? (o singură variantă de răspuns)
Dacă pentru majoritatea părinților din generația Y numărul orelor lucrate a rămas la fel după apariția copilului (55%),
pentru peste jumătate dintre părinții care au acum peste 50 de ani, numărul orelor lucrate a crescut după nașterea
copilului.
Răspunsuri: 267
Au omis întrebarea: 2295
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
52%
4%
27%
29%
44%
24%
21%
55%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
A crescut
A scăzut
A rămas la fel ca înainte să am copil / copii
Generația Y Generația X Boomers
În funcție de generație

66. pagina 66
Q14.4
Cum a evoluat numărul orelor lucrate de dumneavoastră în medie pe săptămână
după naşterea / adopţia copilului / copiilor? (o singură variantă de răspuns)
Cu excepția a două industrii, agricultură și construcții și imobiliare, în toate celelalte cazuri majoritatea respondenților
consideră că numărul orelor lucrate în medie pe săptămână după naşterea / adopţia copilului / copiilor a rămas la fel.
Pe de altă parte, în topul industriilor în care respondenții spun că numărul de ore lucrate a scăzut se află: industria
alimentară (43%), media și publicitate (41%), alte servicii (40%).
Răspunsuri: 267
Au omis întrebarea: 2295
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
33%
33%
16%
43%
61%
36%
14%
25%
33%
22%
18%
24%
33%
23%
34%
40%
14%
8%
18%
43%
7%
20%
41%
29%
44%
33%
44%
43%
31%
46%
43%
75%
60%
58%
41%
47%
67%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria farmaceutică şi sănătate
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
A crescut A scăzut A rămas la fel ca înainte să am copil / copii
În funcție de industrie

67. pagina 67
Q15.1
Cât timp aţi stat în concediu de maternitate / de creştere a copilului după naşterea /
adopţia primului copil? (o singură variantă de răspuns)
Cei mai mulți dintre respondenții care au copii au optat pentru concediu de maternitate şi creștere copil de un an (27%).
Doar 4% dintre aceștia au indicat că au stat în concediu de creștere copil peste 2 ani.
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
11%
21%
10%
11%
27%
16%
4%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Nu îmi aduc aminte
Pâna la 5 zile
Până la 1 lună (inclusiv concediu pentru taţi)
Între 1 lună şi 4 luni (concediu de maternitate)
Între 5 luni şi 11 luni (concediu de maternitate +
concediu de creştere copil 1 an)
Între 12 luni şi 23 de luni (concediu de maternitate +
concediu de creştere copil 2 ani)
Peste 24 de luni
Răspunsuri: 267
Au omis întrebarea: 2295
România

68. pagina 68
Q15.2
Cât timp aţi stat în concediu de maternitate / de creştere a copilului după naşterea /
adopţia primului copil? (o singură variantă de răspuns)
Cu cât părinții fac parte dintr-o generație mai tânără, cu atât optează mai mult pentru concediu de creștere a copilului
între 5 luni şi un an. Părinții care au acum peste 50 de ani sunt cei care au stat perioadele cele mai scurte în concediu
de maternitate şi creștere a copilului – 35% dintre aceștia şi-au întrerupt activitatea până la 4 luni pentru a îngriji copilul
nou-născut.
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
Răspunsuri: 267
Au omis întrebarea: 2295
România
40%
4%
4%
17%
18%
4%
13%
7%
3%
17%
27%
14%
11%
21%
11%
6%
16%
29%
5%
22%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
Nu îmi aduc aminte
Peste 24 de luni
Între 12 luni şi 23 de luni (concediu de maternitate +
concediu de creştere copil 2 ani)
Între 5 luni şi 11 luni (concediu de maternitate + concediu
de creştere copil 1 an)
Între 1 lună şi 4 luni (concediu de maternitate)
Până la 1 lună (inclusiv concediu pentru taţi)
Pâna la 5 zile
Generația Y Generația X Boomers
În funcție de generație

69. pagina 69
Q16.1
Dumneavoastră cum credeţi că ar fi privit la actualul loc de muncă dacă aţi solicita concediu de
creştere a copilului? (întrebarea este și pentru femei și pentru bărbați; o singură variantă de răspuns)
Majoritatea respondenților (54%) consideră că solicitarea concediului de creștere a copilului nu ar avea repercusiuni
asupra siguranței locului de muncă sau a avansării în carieră, în timp ce 23% spun că acest lucru ar fi acceptat doar pe
perioadă scurtă, sau chiar ar pune în pericol viitorul la locul de muncă.
Răspunsuri: 1495
Au omis întrebarea: 1067
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
2%
21%
10%
13%
16%
38%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
În alt mod
Nu raspund / nu este cazul
Ar fi un lucru acceptat doar pentru câteva luni. O perioadă
mai lungă de concediu ar însemna că nu mai am viitor la
actualul angajator
Ar fi privit ca un factor care îmi pune în pericol locul de
muncă şi avansarea
Ar fi privit cu reticenţă, dar fără repercusiuni asupra
siguranţei locului de muncă sau a avansării în carieră
Ar fi privit ca un lucru firesc şi nu ar avea repercusiuni
asupra siguranţei locului de muncă sau a avansării în
carieră
România

70. pagina 70
Q16.2
Dumneavoastră cum credeţi că ar fi privit la actualul loc de muncă dacă aţi solicita concediu de
creştere a copilului? (întrebarea este și pentru femei și pentru bărbați; o singură variantă de răspuns)
La această întrebare nici un respondent din generația Boomers nu consideră că dacă ar solicita concediu de creştere a
copilului la actualul loc de muncă acest lucru ar fi privit ca un factor care îi pune în pericol locul de muncă și avansarea.
Acest lucru este în bună măsură datorat faptului că au ajuns deja la un nivel de evoluție profesională care le aduce
această perspectivă.
Răspunsuri: 1495
Au omis întrebarea: 1067
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
57%
14%
4%
25%
14%
13%
15%
14%
42%
22%
2%
10%
12%
16%
38%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Nu raspund / nu este cazul
În alt mod, vă rugăm specificaţi
Ar fi un lucru acceptat doar pentru câteva luni. O perioadă
mai lungă de concediu ar însemna că nu mai am viitor la
actualul angajator
Ar fi privit ca un factor care îmi pune în pericol locul de
muncă şi avansarea
Ar fi privit cu reticenţă, dar fără repercusiuni asupra
siguranţei locului de muncă sau a avansării în carieră
Ar fi privit ca un lucru firesc şi nu ar avea repercusiuni
asupra siguranţei locului de muncă sau a avansării în
carieră
Generația Y Generația X Boomers
În funcție de generație

71. pagina 71
Q16.3
Dumneavoastră cum credeţi că ar fi privit la actualul loc de muncă dacă aţi solicita concediu de
creştere a copilului? (întrebarea este și pentru femei și pentru bărbați; o singură variantă de răspuns)
Cei mai preocupați de impactul pe care solicitarea concediului de creștere a copilului îl poate avea asupra viitorului la
locul de muncă sunt respondenții care sunt deja părinți: 53% dintre ei spun că acest lucru le-ar periclita siguranța locului
de muncă şi avansarea în carieră, faţă de 47% dintre cei care nu au copii. De cealaltă parte, 29% dintre respondenţii
părinţi şi 28% dintre respondenții care nu au copii nu percep un impact negativ al acestei solicitări asupra carierei
profesionale.
Răspunsuri: 1495
Au omis întrebarea: 1067
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
15%
3%
11%
42%
18%
11%
23%
2%
10%
37%
15%
13%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
Nu raspund / nu este cazul
În alt mod, vă rugăm specificaţi
Ar fi un lucru acceptat doar pentru câteva luni. O perioadă
mai lungă de concediu ar însemna că nu mai am viitor la
actualul angajator
Ar fi privit ca un factor care îmi pune în pericol locul de
muncă şi avansarea
Ar fi privit cu reticenţă, dar fără repercusiuni asupra
siguranţei locului de muncă sau a avansării în carieră
Ar fi privit ca un lucru firesc şi nu ar avea repercusiuni
asupra siguranţei locului de muncă sau a avansării în
carieră
Nu sunt părinte Da, sunt părinte
În funcție de statutul parental

72. pagina 72
Q16.4
Dumneavoastră cum credeţi că ar fi privit la actualul loc de muncă dacă aţi solicita concediu de
creştere a copilului? (întrebarea este și pentru femei și pentru bărbați; o singură variantă de răspuns)
Respondenții care ocupă o poziție de conducere percep mai puternic riscul ca solicitarea concediului de creștere copil
să le pună în pericol viitorul în carieră (27%), faţă de cei care nu ocupă o poziție de conducere (21%).
Răspunsuri: 1495
Au omis întrebarea: 1067
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
20%
2%
12%
15%
13%
22%
9%
12%
17%
38%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Nu raspund / nu este cazul
În alt mod, vă rugăm specificaţi
Ar fi un lucru acceptat doar pentru câteva luni. O perioadă
mai lungă de concediu ar însemna că nu mai am viitor la
actualul angajator
Ar fi privit ca un factor care îmi pune în pericol locul de
muncă şi avansarea
Ar fi privit cu reticenţă, dar fără repercusiuni asupra
siguranţei locului de muncă sau a avansării în carieră
Ar fi privit ca un lucru firesc şi nu ar avea repercusiuni
asupra siguranţei locului de muncă sau a avansării în
carieră
Nu ocup o poziție de conducere Da, ocup o poziție de conducere
În funcție de poziția de conducere

73. pagina 73
Q16.5
Dumneavoastră cum credeţi că ar fi privit la actualul loc de muncă dacă aţi solicita concediu de
creştere a copilului? (întrebarea este și pentru femei și pentru bărbați; o singură variantă de răspuns)
Industriile cele mai prietenoase cu angajații care devin părinți par să fie IT şi telecomunicații, urmată de media şi
publicitate şi industria producătoare, în timp ce industria serviciilor financiar-bancare pare a fi cel mai puțin prietenoasă
cu angajații care doresc să devină părinți.
Răspunsuri: 1495
Au omis întrebarea: 1067
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
25%
31%
28%
16%
32%
7%
37%
19%
14%
21%
19%
17%
20%
3%
1%
2%
3%
1%
2%
1%
2%
5%
7%
8%
13%
10%
17%
17%
10%
6%
14%
7%
8%
15%
5%
13%
15%
7%
16%
13%
13%
14%
17%
9%
17%
11%
15%
15%
20%
16%
8%
16%
17%
13%
23%
10%
33%
16%
22%
14%
18%
14%
5%
36%
38%
36%
40%
23%
37%
29%
50%
50%
32%
45%
39%
37%
45%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria chimică
Industria farmaceutică şi sănătate
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
Nu raspund / nu este cazul
În alt mod, vă rugăm specificaţi
Ar fi un lucru acceptat doar pentru câteva luni. O perioadă mai lungă de concediu ar însemna că nu mai am viitor la actualul angajator
Ar fi privit ca un factor care îmi pune în pericol locul de muncă şi avansarea
Ar fi privit cu reticenţă, dar fără repercusiuni asupra siguranţei locului de muncă sau a avansării în carieră
Ar fi privit ca un lucru firesc şi nu ar avea repercusiuni asupra siguranţei locului de muncă sau a avansării în carieră
În funcție de industrie

74. pagina 74
Q17.1
Cât de probabil ar fi să faceţi următoarele lucruri, dacă angajatorul actual v-ar oferi un program
flexibil, posibilitatea de a lucra de la distanţă sau un climat în care concediul de creştere copil este
privit ca ceva firesc, fără impact negativ asupra carierei?
Programul flexibil, posibilitatea de a lucra de la distanţă sau un climat în care concediul de creştere copil este privit ca
ceva firesc sunt factori care influențează semnificativ măsura în care angajații devin ambasadori ai brandului pentru
care lucrează, precum şi implicarea şi loialitatea lor faţă de angajator. În plus, respondenții au indicat că ar fi mai dispuși
să lucreze peste program, dacă ar beneficia de aceste elemente la locul de muncă.
Răspunsuri: 1487
Au omis întrebarea: 1075
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
3.35 3.30
2.84 2.78
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
Aş recomanda această
companie şi altor persoane
care îşi caută un loc de
muncă
Aş fi mai implicat/-ă şi mai
fericit/-ă la locul de muncă
Aş fi mai reticent /-ă să îmi
dau demisia
Aş fi mai dispus/-ă să
lucrez peste program
România

75. pagina 75
Q17.2
Cât de probabil ar fi să faceţi următoarele lucruri, dacă angajatorul actual v-ar oferi un program
flexibil, posibilitatea de a lucra de la distanţă sau un climat în care concediul de creştere copil este
privit ca ceva firesc, fără impact negativ asupra carierei?
88% dintre respondenți ar recomanda şi altor persoane compania care oferă un program flexibil, posibilitatea de a lucra
de la distanţă sau un climat în care concediul de creştere copil este privit ca ceva firesc, iar 87% ar fi mai implicați şi
mai fericiți la locul de muncă dacă ar beneficia de aceste lucruri.
Răspunsuri: 199
Au omis întrebarea: 70
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
3%
9%
38%
50%
3%
10%
40%
47%
15%
18%
34%
33%
10%
28%
37%
25%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Improbabil
Puţin probabil
Destul de probabil
Probabil
Aş recomanda această companie
şi altor persoane care îşi caută un
loc de muncă
Aş fi mai implicat/-ă şi mai fericit/-
ă la locul de muncă
Aş fi mai reticent /-ă să îmi dau
demisia
Aş fi mai dispus/-ă să lucrez peste
program
România

76. pagina 76
Schimbări pentru a gestiona mai
bine echilibrul dintre viața
personală şi profesională
Secțiunea 6

77. pagina 77
Q18.1
Ce înseamnă munca pe care o prestaţi în prezent pentru dumneavoastră?
(o singură variantă de răspuns)
Aproape 30% dintre respondenți consideră că munca este o parte importantă din identitatea lor, în timp ce pentru
aproape jumătate (46%), munca reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere a stilului de viaţă.
Răspunsuri: 1479
Au omis întrebarea: 1083
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
2%
4%
5%
14%
29%
46%
0% 10% 20% 30% 40% 50%
Altceva
O ocazie de a socializa şi de a mă exprima
O obligaţie – asta se aşteaptă de la mine
Un mod de a învăţa şi de a mă cunoaşte mai bine
O parte importantă din identitatea mea
Un mijloc prin care îmi câştig existenţa şi îmi
susţin stilul de viaţă
România

78. pagina 78
Q18.2
Ce înseamnă munca pe care o prestaţi în prezent pentru dumneavoastră?
(o singură variantă de răspuns)
Cel mai mult integrează munca în identitatea personală respondenții care fac parte din generația Boomers (53%), faţă
de cei din generația X (37%), respectiv Y (27%). Pentru 48% dintre respondenţii din generația X şi 46% dintre cei din
generaţia Y munca pe care o prestează în prezent reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere a stilului de viață,
faţă de 32% dintre cei care fac parte din generația Boomers care declară acest lucru.
Răspunsuri: 1479
Au omis întrebarea: 1083
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
7%
4%
53%
32%
4%
1%
6%
2%
37%
48%
6%
2%
4%
5%
27%
46%
16%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Altceva
O obligaţie – asta se aşteaptă de la mine
O ocazie de a socializa şi de a mă exprima
O parte importantă din identitatea mea
Un mijloc prin care îmi câştig existenţa şi îmi susţin stilul de
viaţă
Un mod de a învăţa şi de a mă cunoaşte mai bine
Generația Y Generația X Boomers
În funcție de generație

79. pagina 79
Q18.3
Ce înseamnă munca pe care o prestaţi în prezent pentru dumneavoastră?
(o singură variantă de răspuns)
Respondenții care au copii integrează într-o măsură mai mare munca în identitatea personală (36%), faţă de cei care nu
au copii (28%). În schimb, 16% dintre cei care nu au copii spun că munca este pentru ei un mod de a învăţa şi de a se
cunoaște mai bine, faţă de doar 6% dintre respondenții cu copii, care spun acest lucru.
Răspunsuri: 1479
Au omis întrebarea: 1083
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
5%
4%
36%
47%
6%
2%
4%
5%
28%
45%
16%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%
Altceva
O obligaţie – asta se aşteaptă de la mine
O ocazie de a socializa şi de a mă exprima
O parte importantă din identitatea mea
Un mijloc prin care îmi câştig existenţa şi îmi susţin stilul de
viaţă
Un mod de a învăţa şi de a mă cunoaşte mai bine
Nu sunt părinte Da, sunt părinte
În funcție de statutul parental

80. pagina 80
Q18.4
Ce înseamnă munca pe care o prestaţi în prezent pentru dumneavoastră?
(o singură variantă de răspuns)
Cei care ocupă o poziție de conducere asociază într-o măsură mult mai mare (43%) decât ceilalți (24%) munca pe care
o prestează cu identitatea personală. Însă cele mai mari procente sunt la varianta de răspuns “munca este un mijloc
prin care îmi câștig existența și îmi susțin stilul de viață”.
Răspunsuri: 1479
Au omis întrebarea: 1083
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
1%
3%
3%
43%
38%
12%
2%
5%
5%
24%
49%
15%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Altceva
O obligaţie – asta se aşteaptă de la mine
O ocazie de a socializa şi de a mă exprima
O parte importantă din identitatea mea
Un mijloc prin care îmi câştig existenţa şi îmi susţin stilul de
viaţă
Un mod de a învăţa şi de a mă cunoaşte mai bine
Nu ocup o poziție de conducere Da, ocup o poziție de conducere
În funcție de poziția de conducere

81. pagina 81
Q18.5
Ce înseamnă munca pe care o prestaţi în prezent pentru dumneavoastră?
(o singură variantă de răspuns)
Majoritatea respondenților care lucrează în servicii financiar-bancare consideră munca doar ca pe un mijloc de trai
(50%), în timp ce respondenții care lucrează în industria farmaceutică şi sănătate asociază în procentul cel mai mare
munca şi identitatea personală (34%), urmați îndeaproape de respondenții care lucrează în IT şi telecomunicații (32%).
Faţă de celelalte industrii, respondenții angajați în industria farmaceutică şi sănătate consideră în cea mai mare
proporție munca drept o ocazie de a socializa şi de a se exprima (13%).
Răspunsuri: 1479
Au omis întrebarea: 1083
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
4%
1%
2%
3%
2%
1%
3%
2%
5%
8%
3%
8%
6%
3%
5%
6%
4%
2%
3%
5%
3%
8%
9%
2%
4%
14%
13%
2%
4%
8%
1%
5%
29%
38%
31%
19%
30%
21%
33%
40%
34%
20%
32%
31%
28%
26%
43%
23%
42%
57%
45%
49%
43%
40%
34%
54%
48%
38%
50%
59%
16%
23%
14%
14%
13%
10%
19%
20%
19%
16%
11%
18%
16%
5%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria chimică
Industria farmaceutică şi sănătate
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
Altceva O obligaţie – asta se aşteaptă de la mine
O ocazie de a socializa şi de a mă exprima O parte importantă din identitatea mea
Un mijloc prin care îmi câştig existenţa şi îmi susţin stilul de viaţă Un mod de a învăţa şi de a mă cunoaşte mai bine
În funcție de industrie

82. pagina 82
Q19.1
Ce schimbări aţi făcut sau aţi fi dispus/-ă să faceţi pentru a gestiona mai bine echilibrul
dintre responsabilităţile personale şi profesionale? (mai multe variante de răspuns)
Peste jumătate dintre respondenți (58%) şi-au schimbat sau ar fi dispuși să îşi schimbe locul de muncă, iar 40% s-au
mutat / s-ar muta în altă ţară pentru a gestiona mai bine echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, în timp ce
18% au renunțat / ar renunța la o oportunitate de promovare, iar 15% au acceptat sau ar accepta o scădere a venitului
pentru acest lucru.
Răspunsuri: 1487
Au omis întrebarea: 1075
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
2%
15%
17%
18%
31%
32%
33%
40%
58%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Altele
Am acceptat / aş accepta o scădere a salariului / venitului
Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am întrerupt / aş
întrerupe activitatea profesională pentru a avea grijă de copii
Am renunţat / aş renunţa la o oportunitate de promovare
M-am mutat / m-aş muta în alt oraş
Mi-am schimbat / mi-aş schimba profesia sau cariera
Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am redus / aş
reduce numărul orelor lucrate
M-am mutat / m-aş muta în altă ţară
Mi-am schimbat / mi-aş schimba locul de muncă
România

83. pagina 83
Q19.2
Ce schimbări aţi făcut sau aţi fi dispus/-ă să faceţi pentru a gestiona mai bine echilibrul
dintre responsabilităţile personale şi profesionale? (mai multe variante de răspuns)
Respondenții din generația Boomers sunt mai degrabă dispuși să se mute în altă ţară (20%) pentru a gestiona echilibrul
între viaţa personală şi cea profesională decât să se mute în alt oraș din România (6%). În plus, aceștia sunt mai
dispuși să reducă numărul orelor lucrate faţă de cei din generațiile mai tinere.
Răspunsuri: 1487
Au omis întrebarea: 1075
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
2%
8%
6%
25%
2%
10%
6%
20%
1%
21%
14%
10%
15%
9%
9%
14%
24%
13%
7%
13%
7%
5%
13%
17%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Altele
Mi-am schimbat / mi-aş schimba locul de muncă
Mi-am schimbat / mi-aş schimba profesia sau cariera
Am renunţat / aş renunţa la o oportunitate de promovare
Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am redus / aş reduce
numărul orelor lucrate
Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am întrerupt / aş
întrerupe activitatea profesională pentru a avea grijă de copii
Am acceptat / aş accepta o scădere a salariului / venitului
M-am mutat / m-aş muta în alt oraş
M-am mutat / m-aş muta în altă ţară
Generația Y Generația X Boomers
În funcție de generație

84. pagina 84
Q19.5
Ce schimbări aţi făcut sau aţi fi dispus/-ă să faceţi pentru a gestiona mai bine echilibrul
dintre responsabilităţile personale şi profesionale? (mai multe variante de răspuns)
Dinte toate industriile, cei mai mulți respondenți care declară că s-ar muta în altă ţară pentru a gestiona mai bine
echilibrul între viața personală şi cea profesională lucrează în industria producătoare (20%), industria farmaceutică şi
sănătate (18%) şi servicii financiar-bancare (17%).
Răspunsuri: 1487
Au omis întrebarea: 1075
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
România
15%
8%
15%
9%
15%
17%
18%
8%
11%
11%
12%
16%
12%
21%
6%
7%
9%
4%
5%
9%
7%
6%
7%
7%
7%
12%
7%
4%
6%
7%
7%
9%
5%
8%
7%
7%
5%
6%
5%
5%
13%
19%
11%
11%
15%
12%
10%
30%
16%
16%
13%
11%
11%
5%
15%
19%
15%
16%
22%
16%
14%
23%
18%
20%
16%
15%
17%
23%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria chimică
Industria farmaceutică şi sănătate
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am redus / aş reduce numărul orelor lucrate
Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am întrerupt / aş întrerupe activitatea profesională pentru a avea grijă de copii
Am acceptat / aş accepta o scădere a salariului / venitului
M-am mutat / m-aş muta în alt oraş
M-am mutat / m-aş muta în altă ţară
În funcție de industrie

85. pagina 85
Date demografice – România
Studiul local are la bază un chestionar aplicat
în perioada 21 decembrie 2015 – 26 ianuarie
2016. În raport sunt analizate răspunsurile a
2562 de respondenţi din România.

86. pagina 86
Date demografice – România
Distribuția în funcție de gen Distribuția în funcție de vârstă
1395, 54%
1167, 46% Feminin
Masculin
35.4%
50.5%
12.2%
1.5% 0.4%
Între 18 si 24 de ani
Între 25 si 33 de ani
Între 34 si 49 de ani
Între 50 si 68 de ani
Altă vârstă
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România

87. pagina 87
Date demografice – România
Județul de reședință Ultimele studii absolvite
11%
1%
2%
2%
2%
3%
5%
5%
6%
63%
0% 20% 40% 60%
Alt județ
Sibiu
Argeș
Constanța
Brașov
Prahova
Cluj
Timiș
Iași
București / Ilfov
1%
20%
40%
34%
5%
0% 50%
Studii obligatorii (10 clase)
Studii medii (liceu / școală
profesională / școală post-
liceală)
Studii universitare – diplomă
de licență
Studii universitare – diplomă
de master
Studii post-universitare (supra-
specializare, doctorat etc)
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România

88. pagina 88
Date demografice – România
Starea civilă
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
22%
23%
18%
7%
30%
0% 10% 20% 30% 40%
Da, sunt casatorit/-ă
Da, sunt într-o relaţie de lungă
durată şi locuiesc împreună cu
partenera / partenerul meu
Da, sunt într-o relaţie de lungă
durată, dar nu locuiesc
împreună cu partenera /
partenerul meu
Da, sunt într-o relaţie aflată la
început / pasageră
Nu sunt implicat/-ă într-o relaţie
în acest moment
Nivelul lunar al veniturilor nete
12%
29%
34%
12%
7%
6%
Sub 1.000 lei
Între 1.000 şi 1.999 lei
Între 2.000 şi 3.999 lei
Între 4.000 şi 5.999 lei
Între 6.000 şi 9.999
Peste 10.000 lei

89. pagina 89
Date demografice – România
Situația parentală
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
15%
31%
45%
9%
Da
Nu, dar plănuim să
devenim părinți în
următorii 3 ani
Nu şi nici nu plănuim să
devenim părinți în
următorii 3 ani
Nu îmi doresc să am
copii
Situația parentală
Da, 15%
Nu, 85%

90. pagina 90
Date demografice – România
Activități generatoare de venituri Situația pe piața muncii
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
Da
75%
Nu
25%
4%
2%
4%
5%
7%
8%
78%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Altă situație
Sunt angajat/-ă, dar fără
contract
Sunt angajat/-ă cu contract
de colaborare
Sunt antreprenor /
antreprenoare, lucrez la
propria mea firma
Sunt angajat/-ă cu contract
de muncă şi normă parțială
Sunt liber-profesionist/-ă
(Persoană Fizică Autorizată,
Intreprindere individuală,
drepturi de autor)
Sunt angajat/-ă cu contract
de muncă şi normă întreagă

91. pagina 91
Date demografice – România
Domeniu de activitate Vechimea în muncă
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
18%
1%
1%
2%
2%
2%
2%
3%
4%
6%
11%
11%
13%
24%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Alt domeniu
Agricultură
Industria chimică
Industria farmaceutică şi sănătate
Energie şi minerit
Industria alimentară
Turism
Construcţii şi imobiliare
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Industria producătoare
Media, Publicitate, Marketing
și PR
Alte servicii
Servicii financiar-bancare
IT & Telecomunicații
35%
48%
13%
4%
Sub 3 ani
Între 3 şi 10 ani
Între 11 şi 20 de ani
Peste 20 de ani

92. pagina 92
Date demografice – România
Poziție de conducere
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
Situația rezidențială
29%
31%
29%
1%
10% În propria mea casa
În casa parinţilor sau a
altor rude
În chirie
În locuinţă de serviciu
În cămin / internat / altele
72%
54%
32%
24%
28%
46%
68%
76%
0% 20% 40% 60% 80%
Boomers
Generația X
Generația Y
Total
Nu Da

93. pagina 93
Echipa de proiect
Studiul local a fost realizat în urma cooperării
dintre departamentele Resurse Umane și
Marketing al EY România.

94. pagina 94
Testimoniale din partea autorilor
Elena Badea
Director de Marketing
EY Romania
Oana Gorbănescu
Senior, Corporate Communication
EY Romania
Andreea Mihnea
Director de Resurse Umane
EY Romania
Noile generații vin cu o voință
puternică de a gestiona mai bine
echilibrul între viața personală şi cea
profesională. Este poate cea mai
frumoasă promisiune pentru viitor –
promisiunea unor oameni mai fericiți
şi mai sănătoși, a unor relații mai
armonioase în mediul de lucru şi în
familie şi, cel mai important,
promisiunea unei investiţii valoroase
în copiii care se nasc acum.
Suntem la începutul unei etape de
transfer a responsabilității de la o
generație la alta. Acest lucru se
întâmplă, ca de fiecare dată în
istorie, printr-un amplu proces de
schimbare intenționată, de
învățare şi de adaptare. Avem
nevoie de o maturizare a relațiilor
dintre generații, iar acest lucru va
fi posibil doar prin exercițiul
leadership-ului autentic.
Am plecat la drum cu analiza
noastră pentru a înțelege diferențele
între generațiile din România şi
dinamica relațiilor dintre acestea.
Dar am ajuns să înțelegem mai
degrabă asemănările dintre ele şi să
vedem teritoriul comun pe care
acestea se pot întâlni pentru a lucra
mai bine împreună. Doar prin
colaborare, acceptare şi încredere
putem construi o lume care să
funcționeze mai bine şi mâine.
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România

95. pagina 95
Echipa de proiect
Elena Badea
Director de Marketing
EY Romania
elena.badea@ro.ey.com
Le mulţumim tuturor respondenţilor pentru sprijinul oferit în realizarea acestui
studiu. Am fost încântați să constatăm interesul pentru temă și răspunsurile
prompte.
Acesta este un studiu/analiză cantitativă care își propune să evidențieze tendințe în legătură cu aceasta temă și să pună la îndemână
ipoteze de lucru ce pot fi ulterior validate prin cercetări de piață extinse, pe eșantioane reprezentative. Acest material este conform
informaţiilor pe care le deţinem la momentul redactării. El are un caracter informativ şi de aceea se recomandă apelarea la asistenţă
specializată înainte de a întreprinde orice acţiune în baza lui.
Oana Gorbănescu
Senior, Corporate Communication
EY Romania
oana.gorbanescu@ro.ey.com
Andreea Mihnea
Director de Resurse Umane
EY Romania
andreea.mihnea@ro.ey.com
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România

96. pagina 96
Vă mulţumim!
Studiul va fi reluat în 2017, iar noua ediţie
va include date comparative cu ediția
anterioară.
EY | Audit | Taxe | Tranzacții | Consultanță în afaceri
Despre EY
EY este un lider global în audit, asistență fiscală, asistență în
tranzacții și consultanță în afaceri. Informațiile valoroase și
serviciile noastre contribuie la creșterea încrederii în piețele
de capital și în economiile din întreaga lume. În acest sens,
vrem să avem un rol important în construirea unei lumi care
funcționează mai bine pentru angajații noștri, pentru clienții
noștri și pentru comunitățile din care facem parte.
© 2016 EYGM Limited.
Toate drepturile rezervate.
ey.com